Sunteți pe pagina 1din 206
aii criginal apt in mba germans co dal DER BAUMTESI, Verlag Hans Huber, Bern Acenst crane este rcuseree vest franceze apute in 1978 1a Waitest, Broelles Copyright pessn ci nlrb romn# 2000, Faitura Profes, Tiioara ISBN ST385958-00 Descrirea CIP a Biblioied Nafonale « Rominiei KOCH, KARL ‘Test arboreal: dlagnosticul piholagie cu ajutorul testaluharborelul/Kaal Koch, -Tinoara; Polen, 2002 Indo ISDN 973-85958.09 1398233 19807. Karl Koch TESTUL ARBORELU Diagnosticul psihologic cu ajutorul testului arborelui ‘Traducere dia limba Francent Sorinel MOCANU PROFEX idia, 3/2, 1900-Timigoara CUVANT INAINTE Secolul 30% nes al most pe Lang siceese formidsile Ta domeniul gtinlor fizce — cu conseinfe ambignt asupm istoric ‘omenis ~ i reliiai eu rxul deosebite fava tnelorumsne, Ise care menfiondn acum psihologia, Mai ales sudicros cin nenumarate inciderge phism perscanel umane, a {personalitie” — nomale, anonmale eau excepfionale — rimine 0 Imostenire ce se cre cllivadl cu grits respec, Probie aw teste” prective, ox dezviloe vite aspecte ale individu ua, att in perspectvl. structaral-biogmficd cit i sitnfonal, roprezinid un teraurce mu poate dispiren 9 retinde 0 atic edt ma coer fendinfleuiinioc ani, care pun accenal pe uilizarea intervie si chestonarefor.ALituni de probe precum cele iiinte gf consacrate de Rorschach, Szondi, Murray (T. A, T.), Litscher, sau Rosenzweig, esl arbevela, 21 oxi al fail eprezna mcteal pare al acest excopfionale mctodede irvestigareasufetuli omenese. ‘Se considers ch Por siolios exranediar 2 cmc consi fx fccen ch ca schijcwl forma corpuli omenese incremenité. fa transcendenyp. Dar gh pommal fe wericaliate onus agora cx picioacle pe pint st avénd capil plas spre cer. Simbotisl Domolui c extrem de complex si pce fs ce elate importants, fiind = aga cum o demonsveaza Hlade ~ prncpalaepfanie a axel fumif’. Pomul are legdturé cu plnmtntul, iar prin rddicinilesalo cu ‘ubpimdaurie, eeez ce tn simboliom man. poate. (esemna inoongtientul. El ¢ plasat in mijlocul unei kumi cu care se relationeaz’, 48 Indreapc spre falta, rose prin tnchiulsS0 oe pone f marest de scorbur (~ pshctzume ontogenetic) are ramuri, Fnac lo sa fracte, poste feat eu imaginar ee iis ‘Testul arborelui a fost cancepat de psibologi elveton, trata! do ‘bazt find publioat de Kari Koch in 1949. Mamalul Ini Koch rdmfne bbaza pentru oricine doresie SA se inex Im aceasts probs, aga de simpiu de apticat gi atit de complex in semnificait si interpret posibile. De accea, apart fn limba ror’ x trata princepe ete de excepfionsla importanys, allt pentra specialist psihologi cat si entra 9 larg arie de intoloctuali Evenimnentul exe en ate mai ‘smnificaiv cu ci el marcheaza intngia de publicare a principalelor ‘manunle dupa care se poste tnvlla probele psihologice proicctve,fapt de care Romania a fost vidaviet pn tn prevent, (Cine ke aplenct eu interes spre sondarca personal alia, are de pparcars 0 ucenicic deloc uscutt Dur efartal meriti st fie Feu, ‘findindnene cl astfel aducem omagiw fnelgi porsoanei uma, Prof unis.dr. Mircea TATARPSCU CUVANT INAINTE AL EDITORULUL Accasthprimd raduccre romincascd integral a Testu arborelui al pshologuhl alvegian Karl Koch, este realizath dup edifa ce Himba Francez’ apdiowh i Edituey Editest, din Bruxslls, gh reprecinis versiunea definiiva acai Dat find ci in Rominia nu a existatniciodsts 0 editurh dedicaus instrunenicior psologice, fapt ce 2 determinat perimancine efor de imprevizare din partea practicienilor in domenix, Editura Profex, ‘in Timisoara, s-8 propus sf inceapa aceast munci de pionierat pri realizaren unor yersiuni In Time omfnd a citerva din cole mai importante: marae wilizate tm prezent in Oocident, flocuind asied vorsiunile mai mult ssa mei putin trunchiate yi corocte care cireul in Dreaent pe piaja rormineascl, fei a putea 1 denamite ,manualul ‘in acest sens, contract realleat cu Editura Hans Huber, din Berna, luna din sole mai prestigionse edituri do lteraturk g1 incrumente “Valoaen acest mana este dat de opal eh, yi aiat pena prima oar i 1949, completa anor pe arcs teh pa fn 19S6, el este re-edit gi acest test “Testul zrborch are dou mar valenfe dizgnostice — una proicctiva si una metrics, de evaluate a nivelului dezvolri: mintale. Dat find prezent, lind toxtul de referig® asupra A, accental pus de autor pe aspectal proiecti al probel, i evidentierea {optalui cA exists probe dedicate special stabitirt niveluiul varstet mintale (vezi pagina 53), na am procedat la 0 cialonare pe popu rommincased, dar, tn acest sens, considerdin utild @ trimitere ta cartea (u acelagi nume, 2 autorlor Anca Rozorea si Mikicla Steron, apart 1a Editura Paideia, Bucuresti-2000, care este © completare in aceasté direcyie, redind rezultatele unei cerceti din cadnul Istituulai Najional de Studi si Swategi penim Persmancle cn Probleme de Handicap. {in manuatal de if, autorul nu prez doar @ colctic de madote ale desenulul ariorelni cy interpretirile aferente, ci elaborema ‘ntreaga teorie asupra acestui subiect si asupra modalitjilor de hac, aagénd stenja saper nor regull universa) valabile tn wilizarea probslor proicetire (si nu nurnai, am completa noi), cum ar fi, de ‘ecxemplu, necesitatea ca peibologul care le aplicd sl fie ,cliberst de confiice imerioare care se pot proiecia asupra obicciuhi”, ‘contaminind ast¢lreaultatole objinute prin interpreare. In acclasi sens, considera cd este necesaré 0 TndelungatA procticd ‘in aplicarea testnlu, pentru a dodind abilitle necesare yelonicit tuturor valenjelor pe care Ie oft acest manu, a fel cum, pene alte [probe proicctive mai complexe, cum ar fi testele Rorschach sa ‘Seondi, este necesard o calificare objinut prin formarea teretich $1 Dracticdtntrun cadra institujionalzat Ne exprimim convingerea ch manualul testului de faa va fi vonsiderat o inirare fn normale in privina regina de weltzare a probelor psihalogice in Roménin, si sperin: c¥-ti va dovedi tilitatea th activitatea practicenilor tn demenin, Foticores INTRODUCERE SEMNIRICATIA TESTULUL Istorieu!testalui. deen do-a utiliza desert unul arbore ca insrurnent de dizgrostic. psihologie vine de la Emil Juker, consilior de orintare profesional la Fagsil, apronpe de Rati, in carcoml Zarich La recomancirile cestula, mulfi consiieri de orientare au Picul-2, co mult inainie ca proba. sh fasd obleor! tunai stadia motodic. Intijia prevala in imerpretaea desenclor. Dupa cum mia fupotsit personal, Juker ma 4 eprit ls tema arborelai din intmplare, i print alegere harata pe @ maturt reflect si pe un studia indelungat a itoriei cultarit ‘mai ales a miturilce”, Consideraile urmftoare sunt un exemple tipic al genersi unui test: .De prin 1928, spune acesta, am aplict testa! fit ‘a foc © analiza sialcticd a rezuftatelor si Birk alk soop deck dena proceda lao verifcare aproximativ’ a unui smamit mumir de fbservafli empirice. Utilitatea testufai se limita in ese la aceea ch {ini indica, pe o baz pur intuitivi, anumite aspecte problematice ale subiectalui, Deplin ccngtient de limitele cunoastert si posbilitjior mele, nu man limitatiotdcaua, in diagnosticul ée orientare, 38 caut [procedee pe care neiniztul, gi mat ales subiecil insu, lear fT part ineloge, sau cel putin le-ar fi putut infelege ou putin ajutor. Dincolo de acessta,resimt rece nevoia de-a atinge sau ~ mai muest spus ~ —10- e-a presimt) personalitatca totali a subiectului la un nivel mat [Profiand, Din aceasth eauza am ales tes store” Docinja fui Juker sispundes cum nu s poaie mai bine doringe oust, Ja care se adSuga banala nevcic a economisini timpului. No Irebaia 0 metodé de diagnostic al persocaitjil care fe mai apeoape de vials dezi cu 2i det ora instruments utiliza fn acea periond’. Co cerindine, nu se Imbunipse un examen sl aptinadinitor profesionale reducdnd timpal de administrare, cf mai degrabs utiirind ijloace calitative mat bune. in cercetareaneestor mijlaace, cutare sx ccutare vi se pot prea 4 se impun, das, yerificate timp todelungat, ma objin ccea ce promiseser’ la fnceput; sau, la fel de bine, se dovedeste ‘cA ncest mijloc mu se potriveste cu silal mew personal, in timp o coegal meu, clruia i se potriveste mai bine, pate objine remake une eu el. De obicei, mu: risedim si emiter o judecath insrument de diagnostic decit cupa un swt de eateva de un an. Descoperirea nostril a ternci arborelui, dup un mic numer de probe, ne-atrezit atenjin Am rimas mira, desea, chiar aproape spctiat tn prezcnja manifesirilor al clio sens era pe rnd clar si enigmatic. Aceasth impresie vag corespunde bine de fapt naturit Simbolulul, care, In acelagi timp descoperd si ascunde. Este, pe rind, abrigitor i dezamigitor sf abordezi desene ale arborelui doar prin simpla intilie. Pe scust, 0 meiodd, orieit de modest ar fea, era categoric necesarl. Ideea era excelent, ema comparabili cu baghcta imaged care indica prezenta inet surse de exploatat. La originea ‘meledei noastre a stat aveasiSintrcbars: ,Ce vrea sh insemne asta 7” ‘Mai intai: Ce semnific8 desenul arborelui tn general 7° Apo: ,Ce ‘semuaificd catare su cutare indice particular Pentru a Infitisa lucrurile fenomenologic, wispansnt webuie st proving din natura insigi a desenului arborclui. Aspect! unui cere, de exempli, permite descrierea acesuula c ind d= @ anumita naturd, 0 figurd care delimiteazd, include gi separd, o Figur’ inchist asupra ei Insesi, Dup examinarea eu calm a unit mare momar de desne, silsgim prin a ne familiariza cu obiectal reprezentat. Putin cite putin —n— sim esenjntu, desi este 0 peoblem® de intifc. Struct apare ai clar, devin posibile distingi, se pot diferenfa enum indici grafic Asfel, ee manifesiS anologsi cu graotogia gi cu gtinja exaresiet in eneral, analogil ce constituie un punct de reper si care, in acelas limp, cor un nou efort de reflectie, Dar, elucidarea uni puact provizorin obscur este tnsofis tmiotdeanna de o tnirebare, treba case vi urmdrest ile fire, spin, hai sa, pind n momenta) tn care, dupa acest proces de Incubate, descoperti deodat’, adcsea ca strifulgerare, ch vAlul misterutul se rdic. Si atunci de tndata ce am Asit un principiu de explicare se pot culege soadcle i tra rezultatele. Dao acoste demorsusi exploraioni sunt pregitite de compilares material, de compari sistematice, de prolucrri satstice, sa ack utilizeard notte sau sunt consernnaic ,intuiile” care vi par sf funeyionat corect gin caror valoare diagnostich mu va putea deseo f verificatS decit malt mai tirzin, avcasin dopinde de dispozitile perconsle gi de antrearent, Arm recurs In aproape toate procedeete, ‘nclasiyinvestigaile su hipnoz. Asta nv exclude faptal of sina) Juems care se poate favija este metoda. Doar recungind la 0 «nui ‘metal. ma pot face injeles, Cind avem de-a face cu un fevocr accesibil i intuijici, este bine sf ne amintim de caviniele mare regiaor mis Stanisiavsk, care avea obiccinl sf le spun clevilor si de la teatral din Moscove: Cand avo inspiral, jucafi pect, dar cam ‘ngpirayia mu este fnjocieauma prezent, sveti nevoie deo tchnicd De sare sf o stindnifi n asa rviourd tack Spectator 88 ma-si det seam acd ave ssu ma inspirapie” Ponta cel ce treinie $4 punt un ‘ingnostic, est. tn plus. si o problem de economisire a foretor, O mmetoda economiseste forjele si timpal, tncril meted: nvoct inspiragia. Cel ce se grbosc so elimine in administra testelor a2 lsebui si aminteasca acest cro. acd tesul arborelui este aiit de captivant, trebuie adihgat tots, ch ceasta jine fark Indoisld mai pujin “de metods doctt de sorespondenja frapants pe care 0 relevS inte expres gi reaitate a Situatin psitiolagled to test Aceasta este c2a mal foveraild pe care ne-am puto imigina. O fosie de hértio, un creion si coascinal) ,Descnali un pwn,” Fste ‘minbimum pe cares putem cere, n peivinfa uteriah, dela tn test. Sobiectlintimpind probe fa prevent, indi ed este worn de xaminorea aptiudinilor dex docena. Exte adevirat ch lesil i ferveste deloc penim acest lucm A desena un stbore eensttae, din nicl de wadere ehnic, problems cu adevat dil Neinerederea Pe care 0 provoact nttea alls precede de ciagnostic cane rar sat Ia Jndomfna sublectlui gif care Banulegts predic: mcuns, a 9 ral replete ich. Cel mult congliga dea hu $i st deseneze ar putea stl provoace © micd iahibije: un cavAnt de Fncurajae este suficiont 58 Tigh acest obstacol, Foote rar se tefuzA si se deseneze it, chiar fn car de rez, daca aver grit x subiooil 28 be sien jn sian, scent cedeazH de obice la invita dev face un desen.Personacle ‘wai in vies se ferd singnre penny aceastd experintA. Dack nici o prcjudocaiS defavorabilS. rus imurreaza tm sdminidreren tesla ‘coma ce stAnjeneste considera critica conticnté ~ ne putem atepta $1 ahunim maximum de material de expres spontand penint Uliliare. Fark Tndoial, divulgarea metodo: prin intermedia unor jirnalig mai mult ssw mai puj serogt a ayut drt consacinil ch suai subiccf sin dinainte despre ce este orb lotigi,acetia Bartcipa ls prob cu interes, Cole mai stnjenite sunt florresolo, Pentru ef aborcle este peniry ele un obie=t profesional. In cinta Carica favorsbil a situsied testi, 0 proiegie total a Personalitifii rAmfine pujin prekubili. Rerokatele permit mart Ssabilim un portret complet al personaliti, dar ne fume inch roo. Testu mu are valoare dein decd combinat cu alte procedse e diagnostic. Rezuliatele pe care le FurizcazX sur valoroase nu ‘uaa pont ele Taste, ci i pens ca ne aja 8 sterpreim dele objinte ox alte metods Daterih acest Jucna fn afi valor sale ~s propri, cesta constinie un instrument de dlagnostic preqios! el permite, Pateuo timp relat scar, sf objinem un material de expeesic eure coreboreazi rezultatele obfinute pria alte mijloace de imvestigajie are, la rénd! lor fee acelasiInera penima acest Arborele gi onmul xplortonul affican Henry M. Stanley @ desoris dé. maniert admirabild cum arborele, {uat iznlat sau in pnp, adied pdunea ~ aspectal socioiogic — est® bogat in analogii gestive cn ormul gi cx sociciatca, .Pidurea oferé fn general un amesios de scene diverse. Regisim aici mai mult de cinsizeci de arbori, drepfi ca pilonit unei catedrale, cenusi si solemn in penumibr’ in maijloc, tun patratl Snort g1 desedrast, §, de sur imprejur, 0 nowt eoloove formetd din ‘asbusti ale ciror tunchinri se inal spre cer pentrw a mogteai Iamina 9 soarele posedste alkidatd de ciire Ist lor. Legea primulul niseut domnesie Ta pice »Si, de ascmnenes, ce gi la om, moarien ca urmare n rinilor, boli, descorapanerii organice, afectiunilor ereditare, batrinefi, diversele socidente care decimeaz pSdurca, climin pe cei stabi, incapabili, pe cel ce mu gQiu 62 se adapieve. $1 privipi aces gigant printre giganti, acest insolent fn al fai Encas, El rdicdfruntea dessupra semenilor sii; este ogple a tot coca ce cuprinde cu prviren, car ergolial