Sunteți pe pagina 1din 23

IV. Educabilitatea: concept, factori (ereditatea, mediul, educaia, omul insusi/sinele). Teorii fundamentale (ereditarismul, ambientalismul, epigenetismul piagetian).

Mediile educationale. 1.Educabiliatea : concept, factori (ereditatea, mediul, educatia, omul insusi/sinele) 2.Teorii 3.Mediile fundamentale (ereditarismul, ambientalismul, epigenetismul educationale piagetian)

1. Educabilitatea: concept, factori (ereditatea, mediul, educaia, omul Caracteristic educabilitatea esen!ial s#a insusi/sinele) a fiin!ei umane "i categorie pedagogic de aten!ia ma$orit !ii distinct , din

bucurat

cercet torilor

domeniul "tiin!elor educa!iei, fiind defint drept :

%capacitatea omului de a fi recepti& la influen!e educati&e "i de a reali'a, pe aceast cale, acumul ri progresi&e concreti'ate (n diferite structuri de personalitate.)

%ansamblul posibilit !ilor de a influen!a cu mi$loace educati&e formarea personalit !ii fiec rui indi&id uman, (n limitele psi*ogenetice ale speciei noastre "i a particularit !ilor (nn scute care confer fiec ruia indi&idualitatea sa genetic .)

+n sensul cel mai larg apro,im m educabilitate ca desemn-nd %capacitatea (uman . n.n.) posibil de a educa "i a fi educat/. Ea este &alori'at , e&ident, numai (ntr#o rela!ie de tip educa!ional, . rela!ie care implic ac!iunea con$ugat obiecti&e. +n psi*opedagogie se asocia' sau 0pro,imati& acela"i sens confer termenului %educabilitate/ "i urm toarea educa!ionali/. educabilit !ii E.1 un sus!in-nd c a mai multor categorii de elemente subiecti&e "i

conota!ie: %poten!ialul de formare uman sub influen!a factorilor de mediu

repre'int

%disponibilitatea (sau capacitatea) omului de a fi recepti& la cale,

influen!ele educati&e (organi'ate sau nu) "i de a reali'a, pe aceast indi&idual/. 2e poate re!ine faptul c acest sens 3ant sus!inea, c perfectibilitatea Tipuri este

acumul ri progresi&e ce se &or concreti'a (n comportamentul s u socio#

indiferent de multitudinea modalit !ilor de o (nsu"ire specific fiin!ei umane. +n poart singur omul este educabil, pentru c sine 5ua non a

definire, educabilitatea repre'int

in el posibilitatea dea fi altul dec-t este. 4mul este perfectibil "i condi!ia de educa!iei.

educabilitate tipuri de unele

+n literatura de specialitate se face distinc!ia (ntre dou educabilitate: educabilitatea manifest str-ns legate (ntre ele, cele dou particularit !i specifice.

"i educabilitatea latent . 6e"i sunt

tipuri de educabilitate pre'int

Educabilitatea manifest

se refer la ceea ce poate reali'a efecti& c de "i

indi&idul (n conte,tul limitelor impuse de educa!ia institu!ionali'at prin intermediul e,amenelor de selec!ie. +n general, se consider educabilitatea educabilitatea de'&oltare.

manifest sa latent ,

copilului de

este

str-ns s u de

legat (n& !are

poten!ialul

Educabilitatea latent

se refer

la poten!ialul de (n& !are al fac fa! unor este c ma$oritatea psi*ologilor "i

indi&idului, la capacitatea sa de a (n& !a cum s situa!ii concrete. 6in aceast perspecti& pedagogilor resping ideea dup

care ,, capacitatea manifest

un test real al capacit !ii latente de (n& !are "i nu mai consider esen!a educa!iei const (n ac*i'i!ionarea de con!inuturi7. Consider-nd . fie "i la ni&el general deocamdat fiind o e&iden! de &edere faptul c e,ist aceast

. ansamblul comple, de

elemente de care depinde educabilitatea fiin!ei umane, putem accepta ca capacitate/disponibilitate de a fi educat educabile (n diferite grade. sau a se (auto)educa comport o &ariabilitate foarte mare8 din acest punct persoane

1entru educatori, pentru profesori este foarte important s persoana (de educat) se (ncadrea' deficien!e psi*ofi'ic 9 r (ndoial c recuperabile general , sau gra& compensate "i

cunoasc

dac

(n categoria semieducabililor (cu par!ial) .

sau c*iar cea a ineducabililor (persoane caracteri'ate prin incapacitate definiti& )

factorii e,terni educatului sunt . (n fond . la fel de re!inem deocamdat ca educabilitate formulat # c (n fond educabilitatea este %un educat/ educaie esen!ial de poate porni de . la

importan!i. 2 educa!ional !nali"a

ansamblu de "anse . de a fi eficient ca educator "i de a profita de rela!ia

relaiei

apro,imarea terminologic Cristea. El o consider care desemnea' progresi& , 1are e&ident

pentru %educabilitate/ de c tre 2. a personalit !ii umane de'&oltare pedagogic continu /.

%o caracteristic

capacitatea

acesteia

permanent

implica!ia: educa!ia presupune educabilitatea (nu (ns generalitate se pot desprinde particulari' ri pentru

in&ers). 6in aceast

rela!iile graduale ale implica!iei. 2pre e,emplu: cu c-t educabilitatea este mai mare cu at-t "ansele cresc (cel pu!in teoretic)8 cu c-t educabilitatea este mai problematic educati&e 1e de alt g-ndit . e de cu at-t comple,itatea ("i dificultatea) actelor presupus c . &a fi mai mare.

parte, rela!ia educabilitate . educa!ie (act educati&) poate fi educabilitate) gradul de pentru educa!ie).

"i (n termenii unei circularit !i permanente: prin educa!ie (care creasc (cel pu!in (n sensul desc*iderii spre

presupune, cum am ar tat . o poten!ial educabilitate ar trebui s educa!ie, l rgirii disponibilit !ii

+n psi*opedagogie se asocia'

termenului %educabilitate/ "i urm toarea educabilit !ii E.1 un c repre'int

conota!ie: %poten!ialul de formare uman sub influen!a factorilor de mediu sau educa!ionali/ . 0pro,imati& acela"i sens confer (dintr#o perspecti& sociopedagogic ) sus!in-nd

%disponibilitatea (sau capacitatea) omului de a fi recepti& la influen!ele educati&e (organi'ate sau nu) "i de a reali'a, pe aceast cale, acumul ri

progresi&e ce se &or concreti'a (n comportamentul s u socio#indi&idual/. Educabilitatea repre'inta problematica generala a de'&oltarii psi*ice, put-nd fi definita drept capacitate si disponibilitate a omului de a recepta influentele e,terne, sau ca potentare a capacitatii omului de a fi recepti& la $actorii educabilitatii 1. ereditatea 2. mediul 3. educatia :. omul insusi/sinele 1.Ereditatea 1edagogia contemporan fenomen de natur accept c reditatea este un prim factor care (n transmiterea de la p rin!i la inter&ine (n determinarea de'&olt rii psi*ologice. Ereditatea este un biologic ce const urma"i a unor (nsu"iri morfofunc!ionale, cu a$utorul codului genetic. Codul genetic este un sistem citoplasmei din celulele caracteristicile ce urmea' diferit de (nregistrare (n compo'i!ia nucleului "i organismului s a unor informa!ii transmis pri&ind este fie transmise urma"ilor. 2istemul este educatie

identic pentru toate organismele8 informa!ia genetic

(n func!ie de specia, familia, p rin!ii c rora le apar!ine indi&idul.

1e cale ereditar se transmit :

caracteristici

ale

speciei

E,.

constituirea

anatomofi'iologic

specific , tipul de metabolism etc.)

caracteristici ale familiei c ruia (i apar!ine subiectul (pigmenta!ie, compo'i!ie c*imic a s-ngelui s.a.)8

caracteristici anali'atorilor,

ale

p rin!ilor

(caracteristici ale motricit tii,

func!ionale memoria

ale brut ,

particularit !i

temperament, inteligen! s.a.).

E,ist : 1. ereditate general , a speciei, ce se transmite genetic (de e,emplu: bipedismul, conforma!ia corporal , elemente generale legate de structura "i func!ionarea anali'atorilor etc.) 2. ereditate special , ce presupune transmiterea anumitor caractere indi&iduale urma"ilor.

Trebuie obser&at faptul ca mostenirea ereditar un comple, de 6e predispo'itii, e,emplu, dec-t anumite la o antecesorilor.

se refer

mai degrab a func!ionale

la ale

transmitere

(nsu"irilor

caracteristici

anali'atorului auditi&, nu repre'int

condi!ia suficient

pentru ca un copil "i

sa se afirme ca un talent mu'ical, fiind ne&oie de identificarea acestor predispo'i!ii "i de o stimulare educati& needucat , mo"tenirea ereditar e,emplu o bun adec&at . 0ltfel, nedescoperit r m-ne un poten!ial ne&alorificat. ;n

plus, acelea"i predispo'i!ii ereditare pot fi &alorificate (n mod diferit: de motricitate poate sta la ba'a ob!inerii unor performante reu"ita (n deosebite (n domeniul sportului, dar la fel de bine conditionea' mi"c rilor. <u e,ist afirma c particularit !i psi*ice ale unei persoane despre care s se poat

arta coregrafic , sau (n profesii care presupun fine coordon ri ale

ar fi (n intregime determinate ereditar. 6e e,emplu, cercet rile (n

pe gemenii mono'igotici, cu poten!ial ereditar pre'umat identic, dar pe care &iata i#a separat de la &-rste foarte mici "i i#au f cut sa tr iasc medii sociale diferite, au scos (n e&iden! c la &-rsta maturit !ii, atunci nu se pune

c-nd au fost supu"i unor teste de inteligen! , au ob!inut scoruri care se situau la ni&ele apropiate, dar nu identice. ;n consecin! problema care dintre (nsu"irile psi*ice ale unui om sunt (n (ntregime datorate eredit !ii "i care sunt datorate influen!elor mediului si educa!iei. 0r fi ca "i cum s#ar discuta dac determinat inter&in aria unui romb depinde de (n l!imea lui este sau de l !imea pe care o are. ;n mod similar, de'&oltarea psi*ic unii sau fiin!a uman al!ii din ace"ti

de mai mul!i factori "i se pune doar problema m surii (n care factori.

Trebuie preci'at c

poate dep "i limitele unei e&entuale

mosteniri ereditare mai pu!in fa&orabile pentru reali'area performant unei anumite acti&it !i. 1rin moti&a!ie, &oin! , determinare o persoan

poate s compense'e, (ntr#o anumit m sur , absen!a unor calit ti cu alte calit ti, la fel cum este posibil ca o alt persoan , cu o mostenire genetic fa&orabil , s nu e,ersea' obtin performan!e mai sc 'ute (ntr#un domeniu pentru nu poate fi a"adar considerat se produc o care are (nclina!ii nati&e, dar de care nu se simte atras, nu perse&erea' , etc. Mo"tenirea ereditar fatal predeterminare biologic a de'&olt rii &iitoare a unei persoane (n mai u"or (n fie obtinute cu mai pu!in efort, iar ni&elul

planul psi*ologic. Ea face doar ca (n& tarea s anumite domenii, reu"itele s (nalt. 2 (ns

performan!elor posibil de atins (n urma unei educa!ii adec&ate s fie foarte

ne imagin m doi (not tori care au de parcurs aceea"i distan! . =nul trebuie s (noate (mpotri&a curentului apei, cel lalt, purtat de cursul

apei. 2i unul "i cel lat &or parcurge distan!a: primul depun-nd mai mult efort, cu &oin! , mai (ncet8 cel lalt, cu mai pu!in efort, mai repede "i cu resurse de a a$unge (nc "i mai departe. >ucrurile se petrec (n mod similar cu cei mai pu!in dota!i pentru un domeniu, dar *ot r-ti, sau cu cei pe care o mo"tenire ereditar c ci le &a fa&orabil (nlesni (i poate purta spre reali' ri deosebite, eforturile de (n& !are.

Ereditatea este esen!ial (n orice proces formati& (de instruire . educare a indi&idului). E,emplific m sumar doar:

capacitatea

sen'orio#percepti&

depinde

de

particularit !ile

anatomo#fi'iologice ereditare "i (nn scute ale anali'atorilor8

memoria, depinde de (nsu"irile biofi'ice "i bioc*imice ale celulei ner&oase, de (nsu"irile aci'ilor nucleici (mai ales 0?<) precum "i alte elemente determinate de particularit !ile 2<C8

inteligen!a . ca predispo'i!ie ((n dimensiunea ei aptitudinal ) e determinat genetic.

formula

temperamental

indi&idual

se

ba'ea'

pe

biotipul

determinat de sistemul cerebro#spinal, cel neuro&egetati&, cel endocrin "i metabolism.

@ineste'ia "i ner&oase.

ca

"i

capacitate

poten!ial ,

este

dependent

de

particularit !ile biofi'ice ale materiei osoase, ale fibrelor musculare

6ac (n ceea ce pri&e"te particularit !ile anali'atorilor "i ale 2<C, e&iden!a condi!ion rii genetice este indiscutabil iar implica!iile asupra educa!iei instinctele . de"i relati& sunt rele&ate, (n raport cu sistemul instinctual problemele sunt mai complicate. Cu toate acestea, s#a do&edit c re'istente la sc*imbare . nu au caracter fatal "i in&ariabil la om8 ele pot suferi transform ri calitati&e sub influen!a structurilor psi*ice superioare, a condi!iilor e mediu ((n sensul general al termenului) "i a educa!iei. 0stfel instinctul de e,plorare, curio'itatea, trebuin!ele de &arietate "i nou, ne&oia interioar formarea . de satisfac!ie/pl cere/bucurie sunt fundamentale (n de'&oltarea capacit !ii de crea!ie.

C-te&a aspecte privind condiionarea genetic a evoluiei personalitii :

fondul genetic limitea' anulea' 8

ac!iunea factorilor educa!ionali dar nu o

ereditatea induce predispo'i!ii ale proceselor psi*ice structurate nu procesele "i tr s turile psi*ice8

aceste predispo'i!ii sunt poli&alente iar %poli&alen!a acestor date ereditare constituite premisa biologic c educabilitatea este (nn scut )/ 8 a educa!iei "i educabilit !ii (de aceea . (n acest sens, dar numai (n acest sens . se poate spune

(n educa!ie e important c educati&e este programat &ie!ii.

recepti&itatea ma,im

la influen!ele

genetic pentru anumite perioade ale

0ceste obser&a!ii sunt premise teoretice de la care trebuie s

porneasc

orice act educa!ional. 6eci, prin ereditate %se transmite (ndeosebi capacitatea indi&idului de a reac!iona plastic la influen!ele mediului/.

%.Mediul +n sens general mediul include to!i factorii naturali, artificiali "i socio# umani (socioculturali) care pot influen!a indi&idul8 %mediul "i indi&idul constituie dou di&ersific-nd entit !i corelati&e cu func!ii complementare, prima oferind componentele celei c dint-i/ . posibilit !i nelimitate pentru ac!iunea celeilalte, iar aceasta (mbog !ind "i

6in punct de &edere al teoriei educa!iei interesea'

acest mediu poate

fi considerat %mediu educa!ional/ ((n sens larg)8 el poate fi potri&it ca mediu pedagogic care include %ansamblul factorilor naturali "i sociali, materiali "i spirituali anga$a!i (n acti&itatea de formare . de'&oltare a personalit !ii umane conform unor obiecti&e stabilite (n mod e,plicit "i/sau implicit la ni&elul comunit !ii educati&e na!ionale, teritoriale, locale/ . 0 delimita strict influen!ele acestui mediu asupra personalit !ii, pe dimensiunile fi'ic (natural ), social , cultural etc. este destul de dificil. +n mod real, interferen!ele, interinfluen!ele, interac!iunile sunt at-t de puternice, inerente, (nc-t decel rile nu#"i au adesea sensul. <uan!-nd (ns putem sublinia c-te&a aspecte referitoare la ceea ce (n literatura de specialitate se desemnea' prin sintagma %medii educa!ionale/.

Mediul , ca factor al educabilit !ii, poate fi anali'at din dou perspecti&e:


determin rile pro&enite din partea mediului natural8 determin rile din partea mediului social. sub influen!a acestor tipuri de mediu. Mediul natural "i de'&oltarea "i s n tatea omului prin clim , relief,

4mul se afl

ecologic influen!ea'

radia!ii "i poluare. Mediul socio#cultural permite umani'area "i sociali'area indi&idului prin asigurarea condi!iilor materiale, de ci&ili'a!ie "i cultur , prin rela!iile inter#umane, institu!ii, ideologii, tradi!ii, concep!ii, stiluri de &ia! etc.

Mediul natural (fi'ic ,mediul natural si ecologic)# totalitatea condi!iilor bioclimatice (relief, clim , faun , flor etc.) (n care se na"te si tr ie"te un

subiect uman# influen!ea' fa&ori'ea' "i care (i oblig

indirect de'&oltarea psi*ic

a oamenilor, prin

problemele adaptati&e pe care le creea' , prin ocupa!iile pe care le s #si de'&olte anumite capacit !i "i abilit !i.

;nfluen!ele acestui mediu de&in din ce (n ce mai pu!in obser&abile direct, dar ele e,ist .

6ac ini!ial mediul fi'ic a determinat di&i'iunea social a muncii "i implicit, influen!ele educa!ionale deri&ate, ast 'i problemele legate de degradarea ec*ilibrului ecologic conduc spre %noile educa!ii/ (educa!ia ecologic pentru mediu, educa!ia nutri!ional cu cel social, prin etc.). Mediul fi'ic ac!ionea' lui cel mai intermediul "i corelati& adesea.

Cercet rile de p-n

acum nu au putut pune (n e&iden!

e,isten!a unor foarte

influen!e directe ale mediului natural asupra de'&olt rii structurilor psi*ice indi&iduale. 1re$udec !i, cum ar fi acelea c , de e,emplu, o clim cald determin o inteligen! sc 'ut , sunt f r toate 'onele climatice ale planetei e,ist nici un temei stiin!ific. ;n

oameni foarte inteligen!i "i mai

pu!in inteligen!i. 6oar atunci c-nd un (nalt grad de poluare a mediului natural produce muta!ii genetice la ni&elul organismului, se poate &orbi de o influen! oamenilor. Mediul Mediul social social (mediul condi!iile politice, social-global sociale (n care i psihosocial) indi&idul grupale, direct a mediului natural asupra de'&olt rii psi*ice a

include

&ie!uie"te "i

(elementele

economice,

culturale,

rela!ionale

institu!ionale, organi'a!ionale, ideologice etc.). Cum caracteristic speciei umane este faptul c ac*i'i!iile se fi,ea' nu doar (n modific ri organice ci "i (mai ales) (n fenomenele (ntruc-t culturale, este ele e&ident importan!a acestea sunt umani'ea' . influen!elor educati&e sociale. 2unt cercet tori care sus!in c preponderente

%+n raport cu ereditatea, ac!iunea mediului nu este transformatoare, ci mai degrab modelatoare . permisi& sau restricti& . dar cu un rol

considerabil de stimulare "i amplificare a dispo'i!iilor genetice. 0cestea sunt %desc*ise/ influen!ei modelatoare a mediului socio#cultural/. a oamenilor. 2e

Mediul social poate influen!a direct de'&oltarea psi*ic

poate opera o distinc!ie (ntre mediul social restr-ns al unei persoane (familia, grupul de prieteni, colegi, &ecini etc) "i mediul socio#cultural (n sens larg, caracteristic pentru societatea (n care tr ie"te un subiect uman. Mediul social restr-ns influen!ea' modalit tile de comportare, de prieteni, de e&olu!ia psi*ologic a unei persoane

prin tot ceea ce subiectul preia de la p rin!i "i din familie cu pri&ire la aspira!ii, atitudini, &alori. Multe dintre pe care le frec&entea' . gusturile, opiniile, atitudinile unei persoane sunt influen!ate de grupurile colegi

Mediul socio#cultural (n sens larg influen!ea'

posibilit !ile de ac!iune

transformatoare ale subiectului uman prin instrumenta!ia social pe care i# o pot oferi cultura "i ci&ili'a!ia unei epoci: limb , "tiin! , te*nologie, unelte, mi$loace te*nice etc. 6e e,emplu, posibilit !ile de ac!iune transformatoare asupra mediului de care au dispus membrii unei societ !i primiti&e au fost mult mai mici (n compara!ie cu cele de care dispune o persoan care a a&ut "ansa s se nasc (n mi$locul unei societ !i cu un (nalt grad de e&olu!ie al "tiin!ei si al ci&ili'a!iei ( prin uneltele, cuno"tin!ele pe care le g se"te de$a create el poate &indeca boli, sfredeli mun!i, (n&inge gra&ita!ia etc). 9aptul de a te na"te (ntr#o societate cu un (nalt grad de cultur "i ci&ili'a!ie nu este, prin sine (nsu"i, de natur s confere superioritate posibilit !ilor de ac!iune transformatoare ale unui subiect uman. 6e pild , (n societ ti cu o ci&ili'a!ie e,trem de a&ansat social a epocii lor, moti& pentru care au un ni&el de cultur pot e,ista e,trem de oameni care nu au f cut prea mari eforturi de a#"i (nsu"i instrumenta!ia sc 'ut, (n compara!ie cu ceea ce le#ar putea oferi societatea (n care tr iesc. 4mul nu se poate elibera de ser&itu!i naturale "i sociale dec-t printr#un efort con"tient de cunoa"tere a legilor obiecti&e care gu&ernea' natura "i societatea, prin intrarea (n posesia unor mi$loace de ac!iune care s #i permit care i#o ofer emanciparea lui treptat de asemenea ser&itu!i. Cuno"tin!ele "i mi$loacele sale de ac!iune depind de bog !ia instrumenta!iei sociale pe societatea (n care tr ie"te. ;nsu"irea acestei instrumenta!ii

sociale +n

se ce

reali'ea' rolul

prin mediului n

intermediul dezvoltarea

educa!iei. psihica a

ceea

pri&este

individului, subliniem aspectele cele mai importante: Mediul repre'inta factorul care transforma potentialul ereditar (n componenta psi*ica reala8

Mediul umani'ea'a fiinta si functiile sale biologice8 Mediul nu actionea'a direct asupra de'&oltarii, ci ofera

circumstantele si oportunitatile pentru de'&oltare ((mpre$urarile si conditiile de &iata, informatiile si modelele de conduita, prile$urile de comunicare si sc*imburile afecti&e cu ceilalti semeni). +n de'&oltarea psi*ica a indi&idului, importanta nu este doar simpla pre'enta sau absenta a factorilor de mediu, ci, (ndeosebi, masura, maniera si re'onanta interactiunii dintre acesti factori si indi&id.

0ctiunea factorilor de mediu poate fi simultana sau succesi&a, astfel ca interactiunea lor poate genera doua categorii de consecinte: o de'&oltare fara probleme, daca actiunea acestor medii este con&ergenta si po'iti&a8 bloca$e ma$ore (n de'&oltare daca actiunea mediilor este di&ergenta (situatia conflictului &aloric (ntre mediul familial si cel scolar).

Mediul trebuie considerat ca un bun inestimabil de patrimoniu al omului. El trebuie conser&at, prote$at, (mbun t !it (n leg tur cu tot ceea ce este fa&orabil &ie!ii omului, pre&enindu#se sau (nl tur-ndu#se tot ceea ce repre'int poluare a lui. 0sigurarea purit !ii mediului implic educa!ia, cea care instruie"te "i formea' cel 6eoarece suficiente, mediul Mediul social ac!ionea' contributiile (n ereditatii si mediului depline sunt a necesare oameni, care s pre&in "i la ne&oie s social. dar nu este (nl ture orice situa!ie poluant , fie c este &orba de mediu natural, fie de

procesul

de'&oltarii

fiintei

umane

determinanta contributia singurului mediu cu &alente e,clusi& po'iti&e . educational. prin intermediul diferi!ilor factori educa!ionali

(familia, "coala, institu!ii "i organi'a!ii culturale ("i/sau educati&e), mass media etc.), neomogen (influen!ele pot fi spontane sau organi'ate) dar ac!ionea' 1rin urmare, principalele profesional , medii educa!ionale sunt: fundamental. familia, "coala,

institu!iile de ocrotire social , institu!iile e,tra"colare culturale, mediul "i comunitatea comunitatea religioas , e,tracomunitatea, "i factori comunitatea na!ional educa!ionali. &.Educatia ;n raport cu natura originar (nseamn influen!are selecti& , (dependent care &i'ea' de ereditate), educa!ia de'&oltarea anumitor participe la efortul de'irabile. "i cea interna!ional . +n m sura (n care aceste

medii circumscriu paliere institu!ionali'ate, ele repre'int

caracteristici umane, ce &or permite indi&idului s considerate

colecti& de satisfacere a acelor trebuin!e si reali'area acelor idealuri,

6e e,emplu, pornirile naturii umane care sunt (n contradic!ie cu &alorile spre care se orientea' la un moment dat umanitatea nu &or fi stimulate prin educa!ie. 1osibilitatea unor asemenea porniri negati&e de a se transforma, din caracteristici poten!iale, (n (nsu"iri de personalitate sunt astfel diminuate.

Te'a de larg circula!ie potri&it c reia educa!ia (ndepline"te rolul de factor conduc tor interpretat influen!at ci#dac (n de'&oltarea personalit tii unui om, trebuie s fie (n sensul c , (n ca'ul omului, aceast de propriile sale op!iuni &alorice. 9iin!a uman de'&oltare este are capacitatea

de a ac!iona transformator nu numai asupra mediului natural (ncon$ur tor, este ne&oie. c*iar asupra propriei sale fiin!e. ;ntreg poten!ialul biologic (ereditar) disponibil &a fi acti&at pentru a#"i de'&olta acele capacit ti adaptati&e considerate necesare (&aloroase) de c tre indi&idul (nsu"i. 6in tot ceea ce (i ofer cultura "i ci&ili'a!ia epocii (n care tr ie"te (mediul social), el &a selec!iona doar ceea ce consider c este (n acord cu trebuin!ele "i idealurile sale. 0cestea, la r-ndul lor, sunt puternic influen!ate de orient rile &alorice e,istente (n societatea din care face

parte. Educa!ia const este de dorit tocmai (n influentarea deliberat s fie adoptat ca ideal a op!iunilor &alorice societate, c de atins. personal

personale (n acord cu ceea ce se consider , (ntr#o anumit

Educatia depinde de ceilalti doi factori (ereditatea si mediul) si nu poate a&ea puteri nelimitate (nu poate compensa (n totalitate o ereditate afectata si nici un mediu total defa&orabil).

+ntr#o anumita masura educatia poate accelera de'&oltarea psi*ica prin &arietatea e,perientelor de (n&atare care#si propun reducerea decala$ului (ntre capacitatile pre'ente ale indi&idului si un ni&el superior al acestora. Copilul de&ine om social numai prin educa!ie. 1rin intermediul educa!iei omul ("i (nsu"e"te limba$ul social, cultura general moral#cet !enesc, ("i formea' "i comportamentul concep!ia despre lume, ("i de'&olt beneficia' at-t de o

poten!ialul creator "i se preg te"te pentru integrarea socio profesional . ;ndi&idul care tr ie"te (ntr#o comunitate uman educa!ie spontan , care ac!ionea' educa!ia organi'at , reali'at mai important factorii educa!ionali s educa!ional. Ereditatea ofer ofer sau nu poten!ialul de de'&oltare psi*o#fi'iologic , mediul "i integral al a personalit !ii, fiind factorul acesteia. este "coala. ;at cunoasc *abitudinal asupra lui, c-t "i de

prin institu!ii speciali'ate, dintre care cea de ce este foarte important pentru to!i temeinic personalitatea copilului, gradul ba' , s structure'e (ntregul proces

s u de educabilitate "i, pe aceast

sau nu anumite condi!ii, iar educa!ia diri$ea' , prin procesul

(n& ! rii, formarea armonioas determinant

1rin intermediul educa!iei, indi&idul uman ("i e,tinde e,isten!a dincolo de limitele tr ie"te biologice, pentru de&enind a#i personalitate. slu$i sau 1ersonalitatea (mbog !i este indi&idualitatea confirmat de comunitatea social (n interiorul c reia &alorile.

+n conclu'ie, de'&oltarea psi*ica este un proces plurideterminat, a&-nd urmatoarele particularitati:


se spri$ina pe ereditate, foloseste datele oferite de mediu este diri$ata de educatie8 se desfasoara (n conte,tul acti&itatii proprii de (n&atare, fiind impulsionata de moti&atie8

este deplina (n conditiile interactiunii optime (ntre cei trei factori, respecti& atunci c-nd e,ista o corespondenta si (n timp si (ntre desfasurarea programului ereditar cantitatea calitatea

influentelor e,terne8

are o traiectorie ascendenta din punct de &edere calitati&, non# lineara si impre&i'ibila8

este indi&iduala (n sensul ca pre'inta numeroase aspecte de diferentiere, dincolo de legile general#umane de de'&oltare8

este sistemica, (n sensul ca orice sc*imbare produsa (ntr#o anumita 'ona &a a&ea efecte asupra (ntregii de'&oltari8

este stadiala, (n sensul ca anumite perioade ale &ietii se corelea'a cu sc*imbari cantitati&e si calitati&e specifice.

2e

&orbe"te

adeseori

despre

limitele

educa!iei:

biologice,

sociale,

pedagogice. 0ceasta (nseamn , pe de o parte, c

posibilit !ile de ac!iune

transformatoare ale unei persoane asupra propriei persoane "i asupra lumii e,terioare# esen!a uman # pot fi limitate, (n de'&oltarea lor, de poten!ialul biologic disponibil, de instrumenta!ia social (ndrumarea propriului efort de modificare operati& el educa!iei : orientarea &aloric "i crearea unor condi!ii pe care o g se"te a capacit tilor (n cultura "i ci&ili'a!ia mediului social c ruia (i apar!ine, dar "i de personale de ac!iune adaptati& . 0ceast (ndrumare e,prim rolul esen!ial a efortului personal, recomandarea de'&olt rii personalit !ii . modalit tilor de ac!iune cele mai eficiente (n raport cu scopurile urm rite fa&orabile

Limitele

educabilitatii

>a ni&el indi&idual, educabilitatea poate fi limitat pedagogic. 3?;E3EM0<2 0. consider

biologic, social "i

se poate &orbi de o limit

inferioar

educabilit !ii "i de o limit superioar . >imita inferioar >imita superioar refu'e s superioar formea' . >a (ntrebarea dac , (n asemenea ca'uri, educa!ia poate atinge /nucleul e,isten!ial7 al omului, autorul consider bun &oin!a celui care se educ c trebuie s c acest lucru este posibil (n anumite momente fa&orabile, mai ales momentele de /cri' 7, care suscit si dorin!a lui de a transcede. <u (nseamn practic m inten!ionat o /pedagogie a cri'ei7, cum sugerea' fertil7 sau /e,plo'ia copilului7(M4<TE224?;) /se g se"te acolo unde este imposibil de a tre'i o !ine de libertatea omului, care# nu este e,clus# s &ia! moral , oric-t de elementar ar fi ea7.

se educe. ;n acest ca', / educatorul &a g si (n libertatea a educabilit !ii e determinat de libertatea celui care se

ele&ului s u limita acti&it !ii sale educati&e. 2e poate spune c limita

unii pedagogi e,isten!iali"ti. Trebuie a"teptate momentele fa&orabile, /momentul

Limitarea social a educabilit !ii se produce atunci c-nd mediul social (n care se de'&olt copilul nu#i ofer , de la &-rsta cea mai fraged , cele mai fa&orabile condi!ii pentru de'&oltarea propriilor sale resurse originale. 6e e,emplu, ni&elul sc 'ut de aspira!ie spre studii superioare din mediul familial se poate transmite copilului diminu(nd disponibilitatea lui de a depune eforturi a "colare (ndelungate care si !ine &alorificarea de superioar a potentialului s u nati& superior (ntr#un anumit domeniu. Este acea /limit superioar 7 educa!iei libertatea omului.

Limitarea pedagogic se produce atunci c-nd copilul are ne"ansa de (nt-lni educatori care prin modul lor de ac!iune reu"esc contraperforman!a de a distruge interesul copilului pentru un domeniu al cunoa"terii sau al creatiei. Este ca'ul, acelor ele&i care declar , de e,emplu, c dup at-tea suferinte (ndurate pentru a promo&a un anumit obiect de studiu, atunci

c-nd &or termina "coala, nu &or mai pune niciodat educabilit !ii.

m-na pe o carte din

domeniul acela. 1oate fi un alt moti& al apari!iei /limitei superioare7 a

'.

(mul

insusi/sinele

))))))))))))))))) de continuat

%.

Teorii

fundamentale

(ereditarismul,

ambientalismul, piagetian)

epigenetismul

Relaia dezvolt!rii

ereditate-mediu-educaie.

Interaciunea

actorilor umane

Este u"or de dedus c re'ultant a

personalitatea este o permanent ereditare, sociale,

construc!ie, educati&e.

influen!elor

Concep!ia referitoare la tripla condi!ionare a ap rut la $um tatea acestui secol "i s#a format pe ba'a re'ultatelor cercet rii "tiin!ifice.

+n literatura de specialitate opiniile cu pri&ire la de'&oltarea personalit !ii accept e,isten!a a trei sau c*iar patru factori care influen!ea' ereditatea, "i mediul, educa!ia *omeor*esisul . fundamental: epigenetic

+n ceea ce pri&e"te rela!ia ereditate#mediu, interac!iunile sunt e&idente. ;ndi&idul posed un genotip, unul indi&idual "i un poten!ial de formare (n raport cu acest libertate. (epigenetic) preponderent psi*ic. 2ubliniem faptul c sau mai asociat mare

poten!ial epigenetic educa!ia, factorii de mediu pot ac!iona cu mai mic

1rin urmare ereditate fa&orabil

cu mediu fa&orabil generea'

"anse

de

formare/de'&oltare

cel

pu!in

teoretic

ridicate.

C-nd unul dintre termenii rela!iei e deficitar, defa&ori'ant, "ansele scad (n diferite grade, (n func!ie de conte,te concrete.

2 re!inem c astfel (nc-t re'ultant

%mediul declan"ea' de'&oltarea

"i actuali'ea' procese c "i

predispo'i!iile naturale, (nsu"iri psi*ice este rolul mediului este mai

diferitelor

a confrunt rii lor8 se consider

pregnant (n ceea ce este indi&idual "i personal dec-t (n ceea ce este tipic, care depinde mai mult de substratul ereditar transmisibil pe cale genetic / . ;nterac!iunea dintre ereditate "i mediu generea' fenotipul (care red "i de'&olt face.

e,primarea particular a genotipului "i a poten!ialului epigenetic (n condi!ii concrete de mediu) . 6in %$ocul/ acestor factori se formea' dimpotri& , nu o pot personalit !i care se pot adapta social, se pot integra (n mediul s u,

Relaia ereditate-educaie presupune o dubl implica!ie:

deficien!ele ereditare implic necesitatea unor influen!e posibil,uneori)8

limit ri (n educa!ie induc-nd, astfel, pedagogice speciale (at-t c-t e

poten!ialit !ile necesitatea

ereditare

supramedii

implic , speciale8

de (n

asemenea, principiu .

asisten!ei

educa!ionale

poten!ialul ereditar este stimulat printr#o educa!ie adec&at . ;ntroducem (n aceast rela!ie factorul %*omeor*esisul epigenetic/ pentru a sublinia c influen!ele mediului "i educa!ia corelate pe fondul ereditar sunt fundamentale. =n mediu inadec&at "i o educa!ie improprie cresc riscul retard rii indi&idului. Totodat , suprainfluen!area socioeduca!ional duce la deregl ri fi'ice "i/sau poate psi*ice.

+n rela!ia educa!ie#mediu problema se pune din punctul de &edere al concordan!ei/neconcordan!ei influen!elor care pot genera efecte la ni&elul personalit !ii adesea greu controlabile sau c*iar necontrolabile. 2itua!ia de&ine mai comple, dac &om considera c unele dintre ele sunt

incon"tiente. +ncerc-nd s simboli'ea' interac!iunile procesul lor

reunim (ntr#o singur . sunt &om sublinia e,trem

ecua!ie care, de fapt, c interdependen!ele, de comple,e.

real

1entru educator este esen!ial c intern f r cea

toate aceste condi!ii ale educa!iei nu pot care s o a$ute (n

fi separate: ele se combin , se (ntrep trund. <u putem concepe condi!ia e,tern reali'area poten!ialilor ei: ereditatea ("i manifest predispo'i!iile numai (n (n etape repet

condi!ii concrete, e,terne ei. 6e la na"tere la maturitate copilul trece printr#un proces de cre"tere "i maturi'are care se reali'ea'

succesi&e "i coerente, (n func!ie de anumite legi ale de&enirii umane: legea ontogene'ei (de'&oltarea organismului indi&idual e&olu!ia speciei umane),

legea umani' rii (copilul de&ine om dac este (n& !at s fie om, prin mecanismul transmiterii "i asimil rii &alorilor culturii "i ci&ili'a!iei),

legea interac!iunii biopsi*ice (de'&oltarea fi'iologic copilului este o de'&oltare interdependent ),

"i psi*ic

legea

sociali' rii

sau

adapt rii

(comportamentul

uman

se

adaptea' la sc*imb rile de mediu astfel c (nsu"irile pe care adultul le dob-nde"te sunt transmise genera!iilor &iitoare),

legea autonomiei con"tiin!ei umane.

To!i ace"ti factori biologici, psi*ologici, socioculturali sunt la fel de importan!i c ci personalitatea este re'ultanta interac!iunii lor. Teoriile ereditariste ( ineiste) 0ceste teorii sus!in rolul fundamental al eredit !ii (n de&enirea fiin!ei umane, a&-ndu#"i originile (n cercet rile biologilor. 0dep!ii acestei teorii sunt: 1laton, Confucius, 2c*open*auer, >ombroso, Aerbert, 2pencer, 2'ondi, ".a.+n &i'iunea lor ereditatea determin Teoriile ereditariste e,agerea' orice e&olu!ie a omului.

rolul eredit !ii, (nl tur-nd rolul modelator rolul real "i

al celorlal!i factori: mediul social "i educa!ia. 2unt teorii pesimiste, (n opo'i!ie cu concep!ia educabilit !ii, fapt ce diminuea'

demonstrat

al

educa!iei

"i

mediului

social.

Concep!iile ereditariste au inspirat teoriile e,tremiste care afirmau superioritatea unor rase fa! de altele. Teoriile ambientaliste ?eac!iile la ideile/teoriile ereditariste (ineiste) au fost puternice. 0 ap rut curentul ambientalist care ("i are originea (n re'ultatele cercet rilor "tiin!ifice din biologie. Marcant "tiin!ific Hatson) semnifica!ia Curentul a fost sus!inut mai ales de sociologi, dar ("i ast 'i) e contribu!ia lui B. C. >amar@ "i o e,plica!ie (1D::#1E2F) . autorul primei teorii e&olu!ioniste care ofer

a e&olu!iei. 0mbientalismul (repre'entant, spre e,emplu, de absoluti'ea' rolul "i ponderea factorilor sociali eredit !ii. implica!iile 6e la totul/

Ael&Gtius, 6iderot, B. >oc@e, 6. Aume dar "i de C. 9. 2@inner sau B. (socioeduca!ionali) (n de'&oltarea indi&idului neg-nd sau desconsider-nd

absoluti' rilor au %atins/ "i psi*ologia "i teoriile educa!iei. e,agerat de tipul %educa!ia poate

pesimismul pedagogic generat de ineism s#a alunecat (ntr#un optimism

2pre deosebire de ereditari"ti, repre'entan!ii acestor teorii: >oc@e, ?ousseau, Ael&etius, Hatson, 6iderot, afi"au o (ncredere absolut puterea "i &aloarea factorilor socio#educa!ionali :

(n

mediul educa!ia rolul eredit !ii. 6e"i s#au situat la poli opu"i, repre'entan!ii

Ei neag

teoriilor ambientaliste, la fel ca cei ai teoriilor ereditariste s#au inspirat (n sus!inerea ideilor lor din re'ultatele unor cercet ri apar!in-nd domeniului biologiei:

te'a transformist

a lui Bean Captiste >amarc@, ce sus!inea c

(n de

e&olu!ia &ie!uitoarelor, mediul de!ine rolul fundamental.

teoria eredit !ii dob-ndite : ac*i'i!iile ob!inute prin e,perien! c tre membrii unei specii s#ar fi,a (n memoria genetic transmise apoi de la ascenden!i la descenden!i.

"i ar fi

1e po'i!iile concep!iei ambientaliste se situea' "i (ntemeietorii pedagogiei moderne, (Comenius "i 1estalo''i) dar "i repre'entan!ii be*a&iorismului contemporan(2@inner, Crunner "i al!ii).

+n epoca noastr , concep!ia ambientalist cu pri&ire la educabilitate a fost sus!inut (ndeosebi de c tre sociologi, care &edeau (n educa!ie unul din a tinerei genera!ii, sociali'are care factorii cei mai importan!i pentru stabilirea ec*ilibrului social. Considerau educa!ia drept o sociali'are metodic trebuie reali'at (n conformitate cu imperati&ul social. 6e asemenea sunt trebuie s l s m copilul s se de'&olte (n mod

incluse "i unele curente pedagogice pedocentriste (3eI, Montessori, Tolstoi) care sus!ineau c liber, (n cadrul mediului ambiant, conform trebuin!elor "i aspira!iilor sale. >imitele celor dou tipuri de teorii : ambientaliste "i ereditariste, constau

deci, (n absoluti'area rolului unui anumit grup de factori (n formarea "i de'&oltarea personalit !ii umane, neg-ndu#i pe ceilal!i. Teoria dublei( triplei) determin ri Cu inten!ia de a dep "i caracterul ne"tiin!ific "i unilateral al celor dou orient ri men!ionate, unii cercet tori (6emocrit, 6iderot, Aer'en, "i al!ii ), au adoptat o po'i!ie de mi$loc. Ei sus!in at-t rolul eredit !ii, c-t "i al mediului socio#cultural, deci "i educa!ional, (n interac!iune8 consider-nd, a"a cum am ar tat mai sus, c (n de'&oltarea personalit !ii contribuie trei factori, atunci se poate &orbi de teoriile triplei determin ri . ereditatea, mediul, cel social (ndeosebi "i educa!ia, aceasta din urm precump nitor umane. Teoria triplei determin ri e&iden!ia' ade& rul c personalitatea este o "tiin!ific (n de'&oltarea personalit !ii,recuno"teau a&-nd un rol interac!iunea

celor trei factori : ereditate, mediu, educa!ie (n procesul form rii fiin!ei

unitate biopsi*osocial , re'ultat al interac!iunii celor trei factori . ereditate, mediu "i educa!ie. Ea constituie concep!ia pedagogic de'&oltarea "i perfec!ionarea educa!iei "i despre de'&oltarea personalit !ii, care a contribuit "i &a contribui la (n& ! m-ntului.

Cercet rile &iitoare din "tiin!ele despre om &or aduce noi clarific ri asupra personalit !ii umane. Epigenetismul piagetian 4rient rile ereditariste si cele ambientaliste . aparent de neconciliat . au fost totu"i, dep "ite (ncep-nd cu secolul al JK;;;#lea c-nd naturalistul C.9.Holff lansea' ((n1FDL termenul de %epigene' / "i ideea e,isten!ei gene' /. Epigenetismul e &alorificat abia ast 'i. procesele de cre"tere "i de'&oltare la ni&elul asupra indi&idului, %dup organic care reglea'

+n termeni contemporani e &orba despre un %mecanism structural . interac!iunilor dintre indi&id "i mediu. El stabile"te nu numai c ile, ci "i limitele de'&olt rii/ . 2tudiile de psi*ologie genetic , de psi*ologia (n& ! rii (B. 1iaget, B. 2. Cruner, 1. ;. Malperin), au demonstrat c rapid a stadiilor psi*ogenetice. 6e re!inut c prin %influen!e educati&e speciale se poate accelera/ de'&oltarea prin succesiunea mai aspectul este (nc . problematic

+n literatura de specialitate opiniile cu pri&ire la de'&oltarea personalit !ii accept e,isten!a a trei sau c*iar patru factori care influen!ea' fundamental: ereditatea, mediul, *omeor*esisul epigenetic "i educa!ia . +n ceea ce pri&e"te rela!ia ereditate#mediu, interac!iunile sunt e&idente. ;ndi&idul posed un genotip, unul indi&idual "i un poten!ialde formare (n raport cu acest . (epigenetic) preponderent psi*ic . 2ubliniem faptul c sau mai mare asociat . cel

poten!ial epigenetic educa!ia, factorii de mediu pot ac!iona cu mai mic libertate cu mediu fa&orabil generea' pu!in teoretic . ridicate.

1rin urmare ereditate fa&orabil "anse de formare/de'&oltare

C-nd unul dintre termenii rela!iei e deficitar, defa&ori'ant, "ansele scad (n diferite grade, (n func!ie de conte,te concrete.

;nterac!iunea dintre ereditate "i mediu generea'

fenotipul (care red

e,primarea particular a genotipului "i a poten!ialului epigenetic (n condi!ii concrete de mediu) . 6in %$ocul/ acestor factori se formea' "i de'&olt personalit !i care se pot adapta social, se pot integra (n mediul s u ?ela!ia ereditate#educa!ie presupune o dubl ereditare implic ereditare printr#o implica!ie: deficien!ele

limit ri (n educa!ie induc-nd, astfel, necesitatea unor implic , de asemenea, necesitatea asisten!ei adec&at .

influen!e pedagogice speciale (at-t c-t e posibil, uneori)8 poten!ialit !ile supramedii educa!ionale speciale8 (n principiu . poten!ialul ereditar este stimulat educa!ie

?espectarea stadialit !ii e&olu!iei umane/indi&iduale este esen!ial .+n rela!ia educa!ie#mediu problema se pune din punctul de &edere al concordan!ei/neconcordan!ei influen!elor care pot genera efecte la ni&elul personalit !ii adesea greu controlabile sau c*iar necontrolabile. 2itua!ia de&ine mai comple, simboli'ea' interac!iunile procesul lor dac real &om considera c reunim (ntr#o singur . sunt &om sublinia e,trem unele dintre ele sunt ecua!ie care, de fapt, c interdependen!ele, de comple,e. incon"tiente. +ncerc-nd s

1entru educator este esen!ial c intern f r cea e,tern

toate aceste condi!ii ale educa!iei nu pot o a$ute (n reali'area poten!ialilor ei:

fi separate: ele se combin , se (ntrep trund. <u putem concepe condi!ia care s ereditatea ("i manifest predispo'i!iile numai (n condi!ii concrete, e,terne (n etape succesi&e "i coerente, (n func!ie de umane: legea ontogene'ei (de'&oltarea e&olu!ia speciei umane), legea umani' rii fie om, prin mecanismul a copilului este o de'&oltare

ei. 6e la na"tere la maturitate copilul trece printr#un proces de cre"tere "i maturi'are care se reali'ea' anumite legi ale de&enirii organismului indi&idual repet (copilul de&ine om dac

este (n& !at s "i psi*ic

transmiterii si asimil rii &alorilor culturii "i ci&ili'a!iei), legea interac!iunii biopsi*ice (de'&oltarea fi'iologic interdependent ), legea sociali' rii sau a adapt rii (comportamentul uman se adaptea' la sc*imb rile de mediu astfel c (nsu"irile pe care adultul le dob-nde"te con"tiin!ei sunt transmise genera!iilor umane &iitoare), legea autonomiei ".a.

To!i ace"ti factori biologici, psi*ologici, socioculturali sunt la fel de importan!i c ci personalitatea este re'ultanta interac!iunii lor.

6in perspecti&a &i'iunii epigenetice, trebuie s practica educa!iei:


lu m (n considerare

urmatorii factori ai de'&olt rii "i form rii umane at-t (n teoria c-t "i (n ereditate8 mediul8 educatia *omeor*esis#ul epigenetic.

;ntroducem (n aceast rela!ie factorul %*omeor*esisul epigenetic/ pentru a sublinia c influen!ele mediului "i educa!ia corelate pe fondul ereditar sunt fundamentale. *omeor+esis,ul epigenetic este mecanismul structural#organic care reglea' procesele de cre"tere "i de'&oltare la ni&elul interac!iunilor dintre indi&id "i mediu. El stabile"te nu numai c ile, ci "i limitele de'&olt rii. Caracteristicile de &-rst "i stadiile de de'&oltare intelectual "i are drept consecin! trebuie respectate cu stricte!e (n procesul form rii. 4rice sfidare a normelor *omeor*etice este prime$dioas de tratat . apari!ia unor efecte secundare nescontate care, de regul , antrenea' maladii imposibil