Cuprins

1. Vcreti sau cum au disprut mai bine de dou veacuri i jumtate de istorie.............................................................................3 2. Cea mai mare manastire din sud-estul Europei......................3 3. Inceputurile i sfritul Spitalului rncovenesc.....................!

". #ocurile disprute sub noul Centru civic................................$ !. %recutul presc&imbat 'n ruin..............................................( $. )E%*)+,-+.* )I3*I C*#E* C*#E* C*#E* C*#E* /%,01E#+, *,%E,E..................................2 ,*V4 55555555555555555555. 2 C/#/,*6I .......................................... 7 ,*3+VEI 555555555555555555. 89 )+6I#+, 555555555555555555. 89 V/C/,E6%I 55555555555555555. 88

(. 4nde mer:em la cinemato:raf;.........................................8" 2. 4nde e a<i =)icul >aris?;...................................................8!

7. Idei pariziene pentru Micul Paris...............................8(

89. *<i lucrri a:rare@ maine spaAii de depo<itare....................82 88. Capitala are nevoie de o nou &art.................................28 82. iblio:rafie...................................................................22

REPERE DIN BILANUL NEGRU AL ULTIMELOR DECENII BUCURETENE: DEMOLRI, MUTRI, DECDERE Vcreti sau cum au disprut mai bine de dou veacuri i jumtate de istorie Construirea mnstirii Vcreti@ 'nceput de 1icolae )avrocordat 'n 8(8$@ a fost 'ntrerupt 'n acelai an@ domnitorul fiind capturat de austrieci. #ucrarile au fost reluate 'n 8(87 i s-au 'nc&eiat 'n 8(22@ dar biserica@ bo:at 'mpodobot@ cu interiorul marcat de impuntoare coloane de marmur sculptat@ a fost trnosit abia la 2" septembrie 8(2". afectat de cutremure 'n 8292 i 8232@ mnstirea a fost folosit la 'nca<armarea otilor ruseti i turcet 'n r<boiul din 829$-8282. Cea mai mare in s! "est!# E!r$%ei manastire

Constructia )anastirii Vacaresti a fost inceputa la 8(8$ de 1icolae )avrocordat@ primul domnitor fanariot din %ara ,omaneasca@ om de mare cultura si rafinament. In anul 8(39 acesta moare din cau<a ciumei si este inmormantat c&iar in biserica ridicata de el. #a conducerea tarii vine insa fiul sau@ Constantin@ cel care continua lucrarea tatalui. Construieste inainte de 8(3$ paraclisul de pe latura estica a incintei si o noua curte. *nsamblul astfel format se intindea pe 82.999 mp si era cel mai important monument de ar&itectura al secolului 82 si@ totodata@ cea mai mare manastire din sud-estul Europei. In 82"2 Vacarestiul devine loc de detentie pentru capii revolutiei. Bin 82$" se transforma in inc&isoare oficiala de stat. 4rmea<a apoi anii declinului. .idurile sunt <:uduite de cutremure@ iar lipsa de interes a autoritatilor determina de:radarea continua a edificiului. %otusi@ prin anul 87(3 lumea ar&itectilor bucuresteni avea sa primeasca o veste imbucuratoareC inc&isoarea Vacaresti este de<afectata si se demarea<a preoiectul de restaurare a lacasului. #ucrarea a fost incredintata unui colectiv de specialisti condus de ar&. #iana ilciurescu. *r&. D&eor:&e #ea&u@ cel care raspundea de numeroase lucrari de ar&itectura din <ona erceni@ +ltenitei@ >iata Sudului@ a vi<itat santierul impreuna cu cativa cole:i entu<iasti@ dornici sa afle ce se ascundea de atata timp in 3

spatele <idurilor de cetate ale manastirii. >e vremea aceea@ D&. #ea&u nici nu banuia ca va fi autorul celei mai dramatice marturii despre distru:erea importantului monument. In 82"2@ :eneralul rus #Eders o utili<a ca 'nc&isoare pentru capii revoluAiei muntene. Ideea a prinsC Cu<a a folosit-o oca<ional 'n acelai scop dup 82!7@ dar 'nc&isoare permanent avea s devin abia 'n 82$2@ sub Carol I. Fn 87(3@ pucria@ celebr de-acum@ a fost de<afectat. *u 'nceput ample lucrri de restaurare@ 'ntrerrupte dup cutremurul din 87((@ care a afectat :rav mnstirea@ mai ales biserica. In ciuda protestelor a numeroi intelectuali i ale Comisiei 1aAionale pentru >atrimoniul Cultural@ compleGul mona&al a fost demolat 'ntre noiembrie 872! i 29 ianuarie 872(. pe acele locuri se intinde a<i un lac imens@ pustiu.

Inceputurile i sfritul Spitalului Brncovenesc

*e<mintele rncoveneti din care face parte i spitalul au fost create 'n 823! de marea bneas Safta rncoveanu. *ceasta 'mplinea astfel dorinAele testamentare ale soAului ei@ Dri:ore rncoveanu@ ultimul dintre rncoveni pe linie brbteasc. >rimele cldiri au fost inau:urate 'n octombrie 8232@ iar pn la sfritul secolului al HIH- lea au fost ridicate i altele. Intre 879" i 879$@ vec&ile cldiri au fost demolate i refcute din temelii. >e cellalt mal al BmboviAei fusese ridicat 'n 82(2 3ala D&ica din >iaAa )are Idevenit mai tr<iu >iaAa 1aAiunii@ apoi 4niriiJ. >roiectat de *leGis Dodillot@ aceasta era prima &al cu sc&elet metalic din ucureti.

3*#* %,*I*1

In ianuarie 872"@ att &ala@ ct i Spitalul rncovenesc ii triau ultimele <ileC trebuiau s dispar pentru a oferi spaAiu neted de construcAie noului Centru civic. In primvara lui 872" a 'nceput demolarea Spitalului rncovenesc. In mai-iunie 872!@ demolarea se 'nc&eiase. #ocurile au fost curAate i pre:tite pentru noile construcAii. >e locurile ocupate de vec&ile *e<minte rncoveneti se afl a<i un ir de blocuri i drumul care duce spre Casa >oporului. Locurile disprute sub noul Centru civic

Intr-un ora de cmpie ca ucureti@ cele cteva coline K >atriar&ia@ ,adu Vod@ )i&ai Vod@ 4ranus@ -ilaret K ddeau reliefului@ astfel monoton@ o not de vioiciune i pitoresc. Bintre acestea@ )i&ai Vod i 4ranus aveau un farmec patriar&al@ cu str<ile lor linitite@ unele 'n pant pronunAat. >rintre ele era i Strada -onteriei@ care venea de la >uAul cu *p ,ece spre )onumentul >ompierilor i spre Strada )aior Ene. %oate str<ile pomenite aici au disprut 'n 872!@ iar statuia a fost mutat ln: noul sediu al )inisterului *prrii. )ulte dintre casele reali<ate la 3 ianuarie 872" au disprut sub buldo<erele =epocii Ceauescu?. Strada 4ranus urca dealul i trecea de drumul ctre Stadion@ pentru a se 'ntlni apoi cu Calea 83 Septembrie@ cu Strada Ca<rmii i Strada #<ureanu. *ceasta a disprut ca s fac loc noului traseu al Cii 83 Septembrie. 4ranus se 'ncrucia i cu Strada )inotaurului@ din care a rmas doar un cmp de molo<. Ceva mai jos de Strada #<ureanu@ pe o strad lateral se afla Sc&itul )aicilor K biserica a fost mutat@ iar minunatele sale c&ilii au fost drmate. Era cel mai frumos sc&it mona&al din ucureti.

Trecutul preschimbat n ruin Bestule case vec&i@ lsate 'n prsire@ ne'n:rijite de cei care locuiesc K prea sraci ca s o fac sau prea indiferenAi K i-au pierdut mult din farmecul de altdat. Casa tr:oveAului bucuretean din secolele trecute nu se deosebea esenAial de casa Arneasc. >n la noi au re<istat puAine asemenea case.

In <ona arierei Ver:ului K Iancului mai re<ist totui pn tr<iu ctevaC una pe Strada )ieilor@ aproape o ruin@ o alta pe +r<ari i o ultima pe ulevardul >ac&e >rotopopescu@ 'n >arcul Iancului. )ult vreme a funcAionat 'n aceast cldire mic o bibliotec public@ apoi a fost trecut 'n folosinAa *dministraAiei Bomeniului >ublic@ care@ cel puAin@ o Aine 'n viaA.

METAMOR&O'A BTR(NELOR ARTERE: MIH I B! V" 6oseaua de centur a ucuretiului@ marcnd mar:inea sa de rsrit@ )i&ai ravu i-a pstrat pn la jumtatea secolului HH aerul patriar&alC case mici i rare@ avnd curAi 'ntinse@ pline de verdeaA@ prvlii scunde i 'ntunecate@ o pu<derie de crciumi@ mai totdeauna pline de muterii setoi i :uralivi. Bin loc 'n loc rsrea timid cte un imobil cu un etaj sau dou. 6oseaua )i&ai ravu la 'nceput

Bup 8799 oraul se 'ntinsese mult dincolo de osea@ spre rsrit@ 'n lun:ul drumului cu care aceasta se 'ntretiaC bulevardele 8

-erdinand@ Iancului i Vatra #uminoas@ )aior Coravu@ Ver:ului@ Budeti i Vitan. *a se face c 6oseaua )i&ai ravu a fost 'n:lobat 'n ora@ pstrndu-i 'ns caracterul de important arter de le:tur. 6oseaua )i&ai ravu a<i

>artea dreapt a oselei i-a pstrat vec&ea 'nfAiare pn la 'nceputul anilor 29L@ cnd au 'nceput s se ridice noile blocuri i s-a construit pasajul din ariera Ver:ului. *st<i@ vec&ile case i prvlii@ precum i prpditul restaurant Valea Sadului@ au fost 'nlocuite cu noile blocuri de locuinAe. C L# C$L$! %I Calea Clrai i-a primit numele la 29 septembrie 82(2. tot aici fuseser rebote<ate i alte str<i importante@ iar noile nume voiau s evoce participarea noastr la ,<boiul de IndependenAC Calea Victoriei Ipentru >odul )o:ooaieiJ@ BorobanAilor I3erstrauJ@ >levnei I elvedereJ@ DriviAei I%r:oviteJ@ Smrdan IDermanJ@ ,a&ovei ICraiovei@ anterior CaliAeiJ. Vec&iul nume al Cii Clrailor era >odul Ver:ului@ pentru c ducea dinspre centrul oraului ctre casele vec&ii familii boiereti Ver:u@ aflate 'n apropierea isericii Sf. )ina Ver:u de a<i. 1umele vec&i@ de 6oseaua Ver:ului@ s-a pstrat dup 82(2 pentru porAiunea dintre ariera Ver:ului i drumul spre >antelimon@ din afara oraului@ iar dup 87"2@ numai pentru captul estic al traseului@ de dincolo de Strada )orarilor. Calea Clrailor@ ciuntit i fra:mentat@ a rmas 'ns i a continuat s adune construcAii variate@ prin decenii. 3ala %raian a fost construiot la sfritul secolului al HIH-lea@ 'n timpul unuia dintre bunii edili ai Capitalei@ C.-. ,obescu I827$ K 8277J. C L# ! H&V#I 9

Calea ,a&ovei s-a format 'n <ona 'n care se stabilesc srcimea oraului K s-a i numit 'n secolele HVII- HVIII >odul Calicilor Iapoi >odul CaliAeiJ. 1oul nume 'l are din 82(2. Cu timpul@ calea a evoluat@ devenind 'n secolul HH una dintre cele mai active artere comerciale din ucureti@ cel puAin pe porAiunea dintre C&eiul BmboviAei i fabrica de bere a lui ra:adiru. Casele@ cu parter i un etaj@ mai rar cu dou sau mai multe@ se 'n:&esuie una 'n alta pe spaAii 'n:uste@ semn c terenurile de aici erau scumpe i proprietarii nu-i permiteau s le iroseasc. CurAile cu pomi i verdeaA@ frecvente 'n alte <one@ lipsesc aici aproape cu totul ori stau ascunse 'n spatele caselor. Casa e la strad@ la vedere@ mai totdeauna cu prvlie la parter. In ianuarie 872"@ Calea ,a&ovei era 'n plin demolare. >rintre ruinlele 'nc neridicate mai re<istau cteva case ubre<ite de vreme. * re<istat i palatul lui ra:adiru@ cu un decor cndva somptuos i o scar interioar monumental. *ici a funcAionat pn 'n 8727 o cas de cultur cu un cinemato:raf@ dar interiorul si-a pierdut strlucirea 'n timp. C L# M&%IL&! Calea )oilor este o Cale a Victoriei 'n re:im de democraAie popular. Vec&iul >od al %r:ului de *far a fost K i a rmas K una dintre cele mai vii@ mai active str<i ale Capitalei. Calea )oilor se numr printre acele doar cteva str<i care i-au pstrat caracterul@ strecurndu-se abil prin istorie@ adaptndu-se i re<istnd astfel prefacerilor brutale. Intr-un ora 'n continu sc&imbare@ o putem privi ca pe un element de contiunuitate. In partea dintre iserica +lari Imutat la cAiva metri spre rsritJ i ulevardul Carol au rmas 'n picioare blocuri@ inclusiv cel care 10

adpostea cinemato:raful )ioriAa Ifost -rance<J@ dar o parte din cldiri au disprut cu toatele. C L# V$C$!#%'I C*#E* vC,E%I ES%E 6i ea una dintre arterele emblematice ale ucuretiului@ vestit pentru =febra? ei comercial@ concentrat mai ales 'n porAiunea de 'nceput@ 'ntre ulevardul >rincipesa )aria i str<ile #abirintCu<ai. *ceast <on plin de pitoresc a disprut@ din pcate@ 'n urma demolrii din 872!-872$. calea Vcreti a adpostit decenii de-a rndul o lume de ne:ustori i mici meseriai@ in majoritate evrei K pe str<ile din apropierea ei au eGistat i re<istat pn ast<i cteva sina:o:i. (#)"S'&!"L MB"L ('

>e la jumatatea veacului al HIH-lea@ ne:ustoria ambulanta era o realitate pe stra<ile bucurestene. >roprie oraselor@ dar cu precadere ucurestilor@ pitoreasca indeletnicire a lasat ecou in multe scrieri si opere de arta. %reptat insa@ in prima parte a secolului al HH-lea@ administratia bucuresteana a vrut o ima:ine a capitalei si a stra<ilor ei nu atat patriar&ala@ caci timpul nu sta pe loc@ cat una moderna@ mai apropiata de cerintele vremii. Cu toate astea@ comertul ambulant s-a incapatanat sa traiasca. "( &C# ( *# +!#C"+#'# Capitala a cunoscut ne:otul stabil si ne:otul ambulant. Cel dintai avea nevoie de o firma si un spatiu - inc&iriat sau particular. Comertul ambulant se desfasura pe strada@ fiind totusi necesara o autori<atie. 1e:otul@ ocupatie usoara si profitabila@ a fost mai mult monopolul celor veniti din afara@ in special al evreilor si al balcanicilor. *facerile au prosperat@ iar :recii@ turcii@ armenii@ bul:arii@ evreii au fost tot mai multi@ ei intele:andu-se foarte bine cu localnicii romani. )ai mult@ se creasera speciali<ari care au stabilit o ordine nescrisa@ respectata de toti ne:ustorii. Erau mai multe feluri de ne:ustori ambulanti@ fiecare speciali<at pe anumite marfuri@ dar in :eneral alimenteC carne@ le:ume@ fructe@ dulciuri@ racoritoare si maruntisuri folositoare. )arfurile erau ale lor ori luate de la an:rosisti@ din piete. ucurestii@ de la 82$2 si pana in 822!@ pare ca n-au avut decat doua piete de unde te puteai aprovi<ionaC M>iata mareM@ pe locul unde se afla >iata 4nirii@ Mun ocean de precupeti si precupete@ cu marfurile intinse pe jos@ pe ro:ojini sau in cosuri@ c&emand lumea cu indemnuri ispititoare sa le cumpere

11

<ar<avatul si fructeleM@si M>iata micaM@ lan:a iserica *m<ei. >ravaliile si bacaniile erau adunate mai mult in centru. ucurestenii bo:ati isi trimiteau slu:ile in piata sau la bacanii ori comandau ne:ustorului produsele@ care le erau aduse acasa de catre baietii de pravalie. *sa ceva locuitorii de rand ai capitalei nu puteau face. *stfel@ ne:otul ambulant a raspuns majoritatii populatiei@ care nu se mai vedea nevoita sa iasa din casa pentru cele de trebuinta :ospodariei si@ in plus@ se bucura si de un pret convenabil. -elul acesta de ne:ustorie nu a fost abandonat nici mai tar<iu@ cand numarul pietelor@ pravaliilor si bacaniilor a crescut. ,IM+ ! 'I , &L'#(IL&! *laturi de straini@ si-au de<voltat ne:otul si oltenii@ care in scurt timp s-au impus prin pitoresc si prin felul in care isi pre<entau marfa. Erau foarte muncitori@ la fel de economi si cu un spirit practic superior celorlalti romaniN in plus@ aveau o inclinatie deosebita pentru ne:ot. #a inceput@ oltenii apareau in orasele si tar:urile din )untenia@ unde se an:ajau cu simbrie la brutarii@ simi:erii@ bra:a:erii@ sau ca iaur:ii si precupeti. Incetul cu incetul@ ei au prins c&ea: si in capitala. +ri:inalitatea si temperamentul vioi si patrun<ator@ veselia care nu-i parasea@ i-au cucerit pe bucuresteni. Cea mai rodnica parte a muncii lor s-a desfasurat cu deosebire in ultimele trei decenii ale secolului al HIH-lea@ dar si in prima jumatate a secolului al HH-lea. *tat de inradacinat in mintea bucuresteanului@ numele :eneric de MolteanM a ramas pana tar<iu@ pentru toti romanii comercianti@ c&iar daca cei ce vindeau nu mai erau de mult oltenii. Imbracati in portul lor@ stri:and@ tocmindu-se apri:@ dar fara suparare@ ei isi duceau marfurile pe umeri@ in doua cosuri cu o cobilita - o bucata de lemn curbata@ cu toarte@ carli:e sau crestaturi. Vindeau peste@ carne de vaca@ porc si berbec@ iar de >aste miei vii ori carne de miel@ intre:@ jumatate sau sferturi. Dainile@ ratele@ :astele erau vandute in cosuri cu plasa@ vii@ cumparatorii &otarand daca ajun: in oala sau sunt pastrate pentru a oua. %ot olteanul vindea si :rauntele pentru &rana lor. #aptele dulce era adus din satele mar:inase@ in vase de tabla alba@ fie cu un carut usor pe doua roti@ tras de un calut@ fie cu cobilita@ pe umeri. -oarte cautat era cel de capra@ pe care parintii il cumparau pentru copiii mai firavi. Se mai vindea si lapte acru@ cas dulce sau sarat@ bran<a de oi@ de vaca ori de burduf@ cascaval de >enteleu presat in roti :roase cu trei de:ete@ cu frun<e de visin ori de piersic intre ele si infasurate in foi de vita@ dar si unt randuit in turte mici@ cat podul palmei. Iaurtul si laptele covasit@ din &ardaiasele le:ate de cobilita@ se vindea cu lin:ura@ iar :ospodina isi primea marfa aranjata ca sol<ii de peste@ pe farfuriile ce 12

si le aducea din casa. >entru calcatul rufelor si pentru :ratar@ :ospodinele asteptau carbunii de man:al. Be dimineata pana seara@ oltenii imbiau cu le:ume proaspeteC verdeturi@ var<a@ ardei@ morcovi@ telina@ ceapa@ usturoi@ rosii@ castraveti@ in functie de anotimp. In cosurile lor@ fructele de :radina sau de padure@ frumos oranduite si ispititoare. >e lan:a cele ale locului - mere@ pere@ stru:uri@ afine@ <meura@ caise@ piersici@ prune@ :utui - se vindeau si fructe eGotice. Isi aminteste 3enri Sta&l de Moltenii@ van<atori de portocale@ din fata bisericii Sf. *nton@ desvalind@ delicat@ de camasa lor de &artie de matase@ fructele mari si rotunde@ ca sanuri de c&ine<oaice@ ori taind ca sa san:ere@ sfarcul fructului eGoticMN la fel si de Moltenii florari@ udand din stropitoare cu imens :at de :irafa@ mo<aicul viu de culori si parfumuri ce ocupa toata piatetaM. ,S L#+,- ,BI)I.BI)I,- ,C !(#.VICI, *lti ne:ustori ambulanti@ turcii si bul:arii@ vindeau mai ales dulciuri@ alune@ cafea@ bra:a si bauturi racoritoare. Se aprovi<ionau de la du:&ene - bra:a:erii@ risipite prin ma&alale@ adevarate laboratoare de cofetarie. *colo se faceau mari cantitati de ra&at@ nu:a cu naut@ cu susan@ cu alune@ Mbi:i-bi:iM - Mun fel de lumanari :roase din coca de ra&at@ inc&e:ata cu <a&ar le:at si prinsa pe sferturi de nuci insirate pe sfoaraM. Cei ce vindeau pe stra<i aceste produse@ in cosuri cu cate o tava avand multe despartituri pentru diferitele dulciuri@ erau mai mult turcii@ in port oriental@ cu salvari si fes rosu@ care faceau deliciul copiilor. *desea ei aveau in mana draepta si o donita cu bra:a@ racita de un bul:are plutitor de :&eata. ra:a se facea din mei si <a&ar. Salepul@ o bautura de iarna Mfierbinte@ dulcea:a si cu piper in eaM@ cum isi amintea I.*. assarabescu@ avand menirea Msa incal<easca si in acelasi timp sa &raneascaM@ era adus si de bul:ari. Van<area incepea de la ! dimineata@ insotita si de c&emarea tara:anata si prelun:aC MSaleeepOM. Vara@ pe stra<ile capitalei@ apreciata de toate varstele@ era limonada. %urnata din vase speciale in pa&are ieftine@ limonada era fabricata din apa@ la care se adau:a suc de lamaie@ :&eata si <a&ar ars pentru culoare. MSampania receO...doua la cinciO...numai <eama de lamaie...o vand sa nu mai ramaie...M@ stri:a limona:iul@ si se si stran:ea lumea in jurul lui. Drecii si macedonenii vindeau covri:i si placinte. Covri:ii erau fie mai mari@ fie mai mici@ cu susan sau fara@ iar placintele - cu bran<a@ cu carne@ dar si simple@ numite Mbo:aciiM. Ca sa le pastre<e calde@ in cosuri@ sub tava@ se punea un li:&enas cu jaratec de man:al. -ran<elarii aveau fran<ele lun:i@ c&ifle si cornuri@ in cosuri adanci@ purtate pe spate@ ca ranitele. + data cu toamna@ ieseau pe

13

stra<i@ cu sobita de tabla la subsuoara@ ne:ustorii de Mcren-PurstiM Iun soi de carnati cu &reanJ@ care adaptand termenul@ stri:au pentru cei infometatiC MCaaarne-viciOM@ iar dupa o pau<a@ ca un ecou ispititorC M...vici@ ...viciOOM

UNDE MERGEM LA CINEMATOGRA&) ulevardul Elisabeta Ifost Qo:lniceanuJ era lumea cinemato:rafelor. Intr-o vreme fr televi<or care s te =areste<e? Na domiciliu@ filmele fceau sli pline de dimineaAa pn seara tr<iu. Intre Cercul )ilitar i restaurantul Dambrinus@ din re<oianu@ nu mai puAin de cinci cinemato:rafe 'i ateptau spectatoriiC %raianonul Ia<i ucuretiJ era cel mai cutat@ poate i cel mai 'ncptor@ cu cle 2 balcoane ale sale@N Capitol@ 'n sc&imb era cel mai =select?@ mai bine 'ntreAinut. >este drum era Cinema Victoria i o :rdin de var@ la Eforie. >alatul Eforiei a fost construit de Eforia Spitalelor Civile 'n 822$822(. cldirea cinemato:rafului ucureti@ ridicat 'n 822"@ este cea mai vec&e dintre cldirile cu cinemato:raf de pe ulevardul Elisabeta. Cinemato:raful Capitol@ inau:urat 'n 8782@ a fost mult vreme cel mai ele:ant din ucureti. Contrar ateptrilor@ multe cinemato:rafe de ma&ala nu rmneau 'n urma celor din centru. Boar spectatorii erau alAii. Cinemato:raful *rta@ fost )ilano@ din Calea Clrailor@ avea o frumoas :rdin de var i o sal de bun Ainut. >e Calea Vcreti@ nu departe de Sf. Vineri se afla cinemato:raful %omis@ fost I<bnda@ iar pe Calea )oilor@ aproape de intersecAia cu ulevardul Carol@ cinemato:raful )ioriAa.

14

Un e e a*i +Mi,!# Paris+ ) 1iciodata n-am luat in serios supranumele de M)ic >arisM al ucurestiului. *sta poate si din cau<a ca@ initial@ M)icul >arisM nu era ceva de lauda pentru ucuresti@ ci o porecla usturatoare pentru un oras care se straduia sa fie pari<ian pe ici@ pe colo@ fiind in rest o urbe mai curand suburbana. Si totusi@ in memoria bucurestenilor@ M)icul >arisM a sfarsit prin a deveni un supranume elo:ios. Bupa bunul nostru obicei de a tine minte numai ceea ce ne convine si@ mai ales@ cum ne convine@ c&iar ne-am ba:at in capul memoriei colective ca ucurestiul e un >aris mai mic@ desi nimic nu near fi indreptatit sa ne inc&ipuim una ca asta. >rimele semne de transformare a ucurestiului intr-o Capitala au aparut sub domnia re:elui Carol I@ primar al urbei fiind le:endarul >ac&e >rotopopescu. *cesta a dat semnalul sistemati<arii orasului@ ceea ce a insemnat si demolari de cladiri@ cu mari proteste. Cara:iale nu-l iarta pe >ac&e nici mort@ tra:andu-i un protest din popor intr-unul din )omente. *celasi Cara:iale se lea:a de imprumutul de la Bisconto@ desi din acest imprumut s-au ridicat cladiri publice care fac parte a<i din patrimoniul ucurestiului. >entru personajele lui Cara:iale@ imprumutul de la Bisconto n-are nici un fel de justificare@ ceea ce@ in timp@ se dovedeste o prostie. >entru Cara:iale insa@ @re:imul lui Carol I va fi@ pana la moartea scriitorului@ un prilej de permanent asalt mai mult sau mai putin revolutionar. Cara:iale nu-l suporta literalmente pe re:ele Carol I@ caruia i-l opunea pe@ altfel@ beni:nul Cu<a. Baca socotim tot ceea ce s-a ridicat in ,omania sub domnia re:elui Carol I@ inclusiv edificiile publice din ucuresti@ atunci@ in loc sa vorbim despre M)icul >arisM@ ar trebui sa vorbim despre M)icul erlinM. Carol I a adus in ,omania un simt al ri:orii care avea sa faca buna perec&e cu inventivitatea auto&tona. Construind palatul de la >eles@ acelasi Carol I a dat semnalul protipendadei auto&tone sa nu-si mai petreaca vacanta peste :ranita. Bin acest motiv@ cred ca >elesul are mai mult decat o valoare de monument in sine@ care unora poate sa le placa@ iar altora@ nu. El e o cladire desc&i<atoare de drumuri@ suficient de impo<anta pentru a nu putea fi copiata cu usurinta@ dar a:lomerand destule stiluri pentru a desc&ide poarta celor care voiau sa aiba micul lor >eles. Cam acelasi lucru s-a intamplat in ucuresti unde@ dupa aparitia marilor cladiri de utilitate publica de pe vremea lui Carol I@ nenumarate

15

case particulare au imprumutat cate ceva din stilul acestor edificii. Be altfel@ in aceeasi perioada@ din cau<a ca la >alat se vorbea nemteste@ pentru familiile avute era obli:atoriu sa aiba nemtoaica acasa pentru copii@ daca nu c&iar sa-si trimita pro:eniturile la erlin sau macar la Viena@ pentru a se deprinde cu ri:orile Curtii de la ucuresti. Cel mai important primar pe care l-a avut ucurestiul a fost interbelicul Bem. I. Bobrescu. *cesta a fost primul si@ pana la aceasta ora@ sin:urul primar care a avut o vi<iune a orasului si a reusit sa si faca rost de bani pentru a-si pune proiectul in opera@ cum se spune. *proape in acelasi timp cu marea sistemati<are intreprinsa de Bobrescu@ ucurestiul a avut sansa unica a impunerii modernismului in ar&itectura@ prin 3oria Crean:a@ 3erivan si altii. Baca pe cateva trasee ale sale ucurestiul isi impune propria identitate@ acesta e meritul ar&itectilor din anii R39@ dar si al economiei acelor ani@ foarte putini@ in care s-a construit in draci pe marile bulevarde@ ca si cum s-ar fi anticipat marea cri<a a anilor R39. *tunci s-a nascut@ cred@ micul ucuresti@ orasul care ar fi trebuit sa iradie<e catre mar:inile sale@ asa cum si incepuse. In febrilitatea acelei perioade@ au fost construite la periferie cinemato:rafe@ un fel de avanposturi care ar fi trebuit sa dea tonul pentru cladirile particulare care aveau sa fie ridicate dupa aceea. *sa se face ca prin cartiere mar:inase ale ucurestiului eGista cate un edificiu modernist copiat de cateva cladiri invecinate. Cine se plimba a<i prin cartierele privile:iate@ cum ar fi >rimaverii@ descopera ca ucurestiul vec&i in:aduie ca lan:a o cladire in stil brancovenesc sa stea un soi de cabana montana@ cu etaj@ iar putin mai departe o vila in stil MmaurM. >rintre ele eGista si cate o vila modernista@ evident o plomba ridicata pe un teren minuscul@ dar bine infipta in dantura caselor din jur. Bincolo insa de case@ ucurestiul mai inseamna si altceva. 4n anumit spirit comunitar si un fel de a fi. ucuresteanul adevarat e tot mai :reu de :asit in centrul orasului. Stai de vorba cu el prin case batranesti de la mar:inea Capitalei. Sau mai nimeresti cate un batran care iti eGplica din sin:uratatea unui apartament@ la vila@ cum e sa-ti traiesti drama de a nu avea cu ce sa-ti platesti intretinerea ca proprietar sau tra:edia de a trebui sa te muti in alta parte ca c&irias. M)icul >arisM nu mai eGista nici pentru cei care isi inc&ipuiau odinioara ca traiesc intr-un oras asemanator cu >arisul@ nici pentru cei

16

care cred si acum ca ucurestiul ar putea fi buricul Europei. Si unora si altora nu le-a mai ramas decat ucurestiul cel de toate <ilele.

Idei pariziene pentru Micul Paris >rimarul Capitalei dorete 'ncurajarea transportului 'n comun 'n locul celui individual@ concesionarea serviciilor publice unor companii private@ precum i conservarea ar&itecturii interbelice de inspiraAie france<S pe care o are ucuretiul@ dupS model pari<ian. T*m &otSrt 'nc&eierea unui protocol de colaborare 'ntre ucureti i >aris@ care sS vi<e<e conservarea ar&itecturii interbelice de inspiraAie france<S pe care o are ucuretiul?@ a declarat@ astS<i@ primarul :eneral al Capitalei@ *driean Videanu@ dupS vi<ita oficialS de douS <ile efectuatS la >aris. T*vem obli:aAia@ att eu@ ct i primarul >arisului@ sS conservSm acest patrimoniu valoros pentru ucureti@ >aris i pentru Europa@ mai ales cS ucuretiul are cea mai puternicS ar&itecturS interbelicS france<S din Europa?@ a mai preci<at acesta. >rimarul :eneral a eGplicat cS va 'ncerca sS cree<e 'n CapitalS i condiAii de decon:estionare a traficului periferic@ prin optimi<area transportului de la o periferie la alta@ astfel 'nct sS ocoleascS centrul oraului. + altS idee pari<ianS pe care Videanu vrea sS o implemente<e i 'n ucureti este cea a concesionSrii serviciilor publice unor companii private@ municipalitatea rSmnnd sS se ocupe de calitatea acestor servicii. >rimarul :eneral al Capitalei@ *driean Videanu@ intenAionea<S sS amenaje<e 'n ucureti parcuri de biciclete@ de unde cei interesaAi vor putea 'nc&iria aceste mijloace de transport pentru a circula prin ora. TFn urma vi<itei la >aris@ am preluat o idee i urmea<S sS amplasSm aceste parcuri de biciclete@ mai 'nti 'n <onele pilot

17

>olite&nicS@ *:ronomie i 4niversitate@ deoarece tinerii se aratS foarte interesaAi de acest lucru?@ a declarat *driean Videanu. >otrivit lui Videanu@ eGistS i un capitol la care Capitala ,omniei stS mai bine dect >arisul i anume spaAiile ver<i. TFmbucurStor pentru noi este cS ucuretiul stS mult mai bine la capitolul spaAii ver<i dect >arisul. BacS luSm 'n considerare cele douS pSduri eGterioare >arisului@ fiecSrui bucuretean 'i revine o suprafaAS mai mare de spaAiu verde pe cap de locuitor dect >arisul?@ a spus *driean Videanu.

A*i #!,rari a-rare, maine s%atii

e%$*itare

Investitorii in real estate.ul lo/istic nu par deranjati de /ropile autostra0ii 1 2Bucuresti.+itesti3. Buna sau rea- autostrada este principala le/atura rutiera cu #uropa- fapt in sine insuficient pentru ca aceasta sa concentre0e in jurul sau peste 456 din piata 7are8ousin/. ului si a lo/isticiidar operatorii n.au incotro. Bin pacate@ de<voltarea insuficienta a infrastructurii rutiere si preturile tot mai piperate la terenuri i-au obli:at pe investitori sa se replie<e din fata lacomiei de bani a propitarilor auto&toni tot mai departe de ucuresti. Baca la sfarsitul anilor 79 centura rutiera a Capitalei si <ona de nord erau preferate pentru construirea de spatii industriale@ tendinta tinde sa se sc&imbe definitiv. #oturile de teren 18

disponibile in jurul centurii fiind tot mai rare@ iar traficul din <ona din ce in ce mai intens@ de<voltarea industriala s-a mutat de-a lun:ul autostra<ii *8 I ucuresti->itestiJ. In afara de asta@ in pre<ent@ <ona de nord ofera loturi de teren scumpe@ mici si dificil de asamblat@ ceea ce le descalifica pentru proiecte de amploare. Ca si pe centura@ traficul din <ona de nord este intens si :reoi@ fapt care incurca mult afacerile companiilor ce administrea<a depo<ite@ spune Cristian 4stinescu@ senior consultant la B%. Ec&inoG. In acest sens@ numarul companiilor care isi muta centrele de operatiuni din partea de nord spre cea de vest este in crestere. 4ltimul ca< este al companiei *von@ care s-a mutat din %unari in noul sau centru de distributie de lan:a Carrefour )ilitari. *nul trecut@ <ona de vest si-a consolidat statutul de locatie industriala preferata@ aici fiind demarate proiecte mari precum Cefin #o:istic >arU@ uc&arest Vest@ )ercurW #o:istic >arU@ ,Wnart si >ro#o:is uc&arest >arU. In viitor@ potrivit analistilor de la EurisUo@ eGpansiunea lo:istica de-a lun:ul autostra<ii *8 va continua. >roprietarii de terenuri amplasate in <ona autostra<ii nu trebuie sa-si faca insa ilu<ii ca vor obtine mari beneficii de pe urma van<arii de terenuri. Cristian 4stinescu IB%. Ec&inoGJ spune ca locatiile interesante pentru de<voltatorii de lo:istica sau Pare&ousin: sunt eGclusiv terenurile aflate in <ona jonctiunilor de autostrada. >entru a reali<a o de<voltare imobiliara undeva de-a lun:ul autostra<ii@ developerul trebuie in primul rand sa construiasca un drum de acces spre si dinspre autostrada pana la cea mai apropiata jonctiune. Costul reali<arii unui astfel de drum@ precum si aductiunea utilitatilor sunt mari si prea putini investitori sunt interesati de asemenea complicatii @ adau:a 4stinescu. In pre<ent@ <onele de maGima atractie sunt Carrefour )ilitari@ Um 8" I uc&arest Vest@ CefinJ si Um 22 I)ercurW@ >ro#o:isJ@ urmand ca eGpansiunea developerilor sa continue c&iar dupa Um 23@ urmatoarea jonctiune fiind situata la Um 39. Companiile de real estate IColliers@ EurisUoJ pre<ic viitor promitator si <onei de sudest. *utostrada Soarelui va canali<a interesul de<voltatorilor de spatii lo:istice si depo<itare deja in urmatorii 3-! ani. Re,$r !%a re,$r

*nul trecut@ stocul de spatii de depo<itare s-a marit cu "7.999 mp Isursa EurisUoJ pana la $9.999 mp IColliers InternationalJ de spatii de buna calitate@ adevarate recorduri daca ne :andim ca dupa 8! ani 19

de capitalism ucurestiul avea doar 829.999-829.999 mp de depo<ite clasa * si . Cifrele ve&iculate pe piata referitoare la stocul total inre:istrat la sfarsitul anului trecut sunt diferite. >otrivit EurisUo@ anul trecut companiile operau circa 829.999 mp de depo<ite moderne@ datele B%. Ec&inoG arata ca e vorba de 8!9.999 mp@ in timp ce Colliers insista asupra cifrei de 829.999 mp. +ricum ar fi@ ritmul livrarii de noi spatii de depo<itare va creste de doua@ c&iar trei ori in urmatorii ani. Cristian 4stinescu@ senior consultant la B%. Ec&inoG@ spune ca in acest an vor fi livrate 899.999 mp de depo<ite noi Isau 8!$.999 mp conform EurisUoJ@ urmand ca in 299( si 2992 aceste cifre sa creasca pana la 8!9.999 anual. )ajori-tatea proiectelor asteptate sa livre<e spatiu in acest an au planuri de eGtindere. Baca acestea se vor materiali<a@ in urmatorii doi-trei ani piata va primi peste (99.999 mp de spatii de depo<itare noi@ se arata intr-un studiu EurisUo. In aceasta eventualitate@ este posibil ca oferta sa depaseasca cererea probabil pentru prima data in istoria moderna a pietei. Cu toate acestea ucurestiul ramane in urma marilor capitale din estul Europei din punctul de vedere al stocului de spatii industriale moderne. *sta se eGprima si in rata de ocupare a spatiilor care@ in ucuresti@ este foarte ridicata in comparatie cu restul capitalelor. ,areori aceasta rata scade sub 7!X@ iar spatiile nou livrate majoritatea acestora in parcurile Cefin@ )ercurW si *tlas au fost absorbite rapid. A,t$ri in %iesa ,! #$-isti,a >roiecte incepute in 299" si 299!C - Cefin #o:istic >arU va oferi anul acesta peste 29.999 mp de depo<ite@ adica mai mult de !9X din stocul actual al &alelor de depo<itare de pe piata lo:istica din ,omania. In anii care vin@ Cefin a planificat livrarea anuala a peste !9.999 mp de spatii pentru depo<itare. - )ercurW #o:istic >arU este un proiect in mai multe fa<e. 8".999 mp au fost pro:ramati sa fie finali<ati la inceputul anului 299$. >entru fa<a a doua@ sfarsitul anului 299$@ au fost anuntati "(.999 mp. - QeW #o:istic Center planuieste sa livre<e primii !.899 mp in aceasta primavara. >roiecte incepute in 299$C - uc&arest Vest@ cel mai mare parc de lo:istica@ va fi construit la jonctiunea Um 8" pe autostrada *8 si va cuprinde aproGimativ 899 &a. - uc&arest #o:istic Center numara sase fa<e si este estimat sa ajun:a la o suprafata de ((.(!9 mp depo<ite si ".899 mp birouri. >entru vara 20

299$@ de<voltatorul a anuntat ca va finali<a 89.!99 mp. - >ro#o:is ucuresti va livra in jur de 833.999 mp de spatii depo<ite@ dar in prima fa<a vor fi finali<ati doar 23.999 mp la Um 22 al autostra<ii *8. >rima fa<a demarata in cursul lunii aprilie va fi inau:urata pe piata in trimestrul III al anului 299$. - ,Wnart@ furni<or olande< de servicii lo:istice@ a demarat constructia unui parc lo:istic ce va totali<a 29.999 mp construiti la Uilometrul 23 al autostra<ii *8. >roiectul a inceput in toamna anului 299!@ are o valoare investitionala de 2! milioane euro si va fi finali<at in a doua jumatate a anului 299$. Capitala are nevoie de o nou hart Be la an la an@ :raniAa oraului se lSr:ete@ numai 'n ultimii trei cu 'ncS 799 de &ectare. Fn aceste condiAii@ autoritSAile sunt nevoite sS sc&imbe planul urbanistic :eneral al oraului. *cesta a fost aprobat 'n 2999@ 'nsS acum este considerat depSit. Bocumentul va aduce 'n urmStorii cinci ani sute de noi artere@ va transforma strS<ile mari 'n bulevarde i 'i poate obli:a pe constructori sS 'nalAe blocuri sau case 'n funcAie de tipicul <onei. Fn momentul de faAS avem o problemS. Fn nordul Capitalei@ de eGemplu@ au apSrut sute de noi clSdiri cu toate cS 'n <ona nu erau utilitSAi. >lanul urbanistic ar trebui sc&imbat radical@ spun specialitii. Cel nou va stabili clar <onele industriale@ comerciale sau locative.#a celSlalt capSt al oraului@ 'n prelun:irea D&encea@ proprietarii de case au cumpSrat teren ieftin i acum plStesc enorm ca sS 'i tra:S apS sau canal.

21

BIBLIOGRAFIE:
1. CRONICA BUCURETILOR ~ Gheo he !"#$%&' E(. Co)*"+&" 2005

2. ,-&.$/ !"#&%, %& 0$+$/ $%1 ~ 2IARUL 32&$" ~ -o+&." A+4#o+e%.$ 2007 3. 555.)&.$/*"#&%.#o

22