Chirurgia estetic

mbunt ire sau alterare a eului

Frumosul constituie o constant a existenei umane nc din cele mai vechi timpuri. n epoca modern, odat cu dezvoltarea tehnologic i cu creterea speranei de viaa, frumuseea a devenit, mai presus de orice, o necesitate. Astfel, chirurgia estetic a aparut ca o dezvoltare fireasca a

chirurgiei plastice reparatorii, datorit importanei din ce in ce mai mari pe care oamenii o acord aspectului fizic, asociind cu acesta succesul att n afirmarea personal, ct i n cea profesional. Consider ns ca exist o linie foarte fin ntre corectarea micilor neajunsuri cu care ne-a nzestrat natura i reconstrucia artificial a proporiilor corpului, astfel nct sa ne ncadrm n nite standarde forate, stabilite de capriciile modei. ncalcarea acestei linii poate duce la rezultate dezastruoase, mai ales de ordin psihic, dar i social. Fiecare individ si construiete o imagine despre sine, n funcie de identitatea social (grupul de apartenen, grupul sau grupurile de referin, sistemurile rol-statusurilor sociale) si de dispoziiile psihice(tendina de a aciona ca brbat sau femeie, ca adolescent sau persoana matur, etc)(Chelcea, S, 2010). Astfel pot aprea discrepane ntre ceea ce consideri ca eti i ceea ce i-ai dori s fii, fenomen care poate conduce fie la mobilizarea persoanei respective, fie la sentimente negative, precum frica,chiar dispreul fa de propria persoan. Aici intervine magia secolului XXI. Clinicile de chirurgie plastic te ateapt cu braele deschise, cu sloganuri deosebit de atractive : Alege perfeciunea, alege experiena, doctorul vedetelor. Contra unei sume corecte poti obine buzele Angelinei Jolie sau nasul lui Tom Cruise, spernd c, odata cu acestea, vei dobndi i prestigiul acestora. La prima vedere, aceasta poate prea o soluie satisfctoare pentru creterea respectului de sine, nsa bisturiul fin al chirurgilor plasticieni are dou taiuri. Ceea ce pare un ctig (un aspect fizic de invidiat), poate merge pn la a se transforma n pierderea identitii de sine. Am sa fac o paralel pentru a argumenta aceast afirmaie, ilustnd fenomenul de alienare scenic. Dac actorul care l interpreteaz pe Othello ar crede ca este cu adevrat cunoscutul maur, n-ar ezita s o sugrume pe actria care o interpreteaz pe Desdemona, ceea ce nu este deloc de dorit, ba chiar e pedepsit de lege.(Neacu, G, 1999). De asemenea, persoana care suport o operaie estetic care i transform exteriorul, poate ajunge s i asume, pornind de la exterior, trsturi psihice care nu o caracterizeaz, ajungnd astfel s i altereze propria personalitate. Ca ultim argument, apreciez diversitatea n ceea ce privete formele umane ca un aspect pozitiv al existenei, un nas mai proeminent sau o brbie determinat, chiar eventualele

asimetrii ale ochilor sunt elemente caracteristice, care puse adecvat in valoare constituie farmecul personal al fiecaruia. n concluzie, chirurgia estetic, referindu-m strict la remodelarea de dragul frumosului si nu la ceea ce tine de necesitate medical, este doar un mod de a obine un ambalaj artos care conine adevrate bombe cu ceas din punct de vedere psihic, cu riscuri uneori mai mari dect beneficiile. Persoanele care doresc astfel de intervenii chirurgicale ar trebui s ia aceast decizie dup efectuarea unor teste psihologice competente.

Bibliografie: Chirurgie plastica cu laser - doctorkasem.ro [Online] Disponibil la: http://www.doctorkasem.ro/?gclid=CO3U6rWwrrwCFWLHtAodQx4AKw [Accesat pe 2.02.2014] Chelcea, S (2010), Psihosociologie - Teorii, cercetri si aplicaii, ed.Polirom, p.378 Neacu, G(1999), Psihologia personalitii artistice, Academia romn, Institutul de psihologie Mihai Ralea