Sunteți pe pagina 1din 2

,

Consideriindu-se 'partidul umanitiitii'~ scriitorii ~i intelectualii secolului al XVIII-lea au fnceput sii condamne ideile ~i institutiile fnvechite. Exercitiind o injluentii enormii, ace~tia au reu~it sii transforme studiul omului ~i al societiitii.
eCOlUl al XV1I1-1ea este adesea numit "Epoca Ratiunii", sau "l1uminismul". Dup:1 cum sugereaz:1 ~i aceste denumiri, aceast:1 epoc:1 a fost o perioad:1 de progrese intelectuale, cand marii ganditori au sfidat dogmele existente, stabilind lucruri practice. Pentru aceasta era ins:1 nevoie de mult curaj, deoarece viata european:1 era inc:1 dominata de traditii ~i obiceiuri, sustinute de autoritatea religioasa ~i de puterea statului. De exemplu, in multe tari, erezia er\l condamnat:1 inc:1, in timp ce puterea regala $i privilegiile aristocratice erau considerate sacrosancte. Ideile traditionale fuseser:1 deja zguduite

intrunire

a enciclapedi~tilar

in

salanul

Daamnei
raspandit

Geaffrin.
pretutindeni.

Influenta ,
S-au

Encicla p ed;e; s-a


ivit diferite can-

~ w

traverse.

cum ar fi necesitatea

unar refarme

guvernamentale. care au pravacat

educa'ianale ~i clericale. multe dezbateri.

O Enciclopedi~tii cineaza impreuna. De la , 5tanga la dreapta; Jean Maury, d'Alembert, : La Harpe, Voltaire, Condorcet, Diderot ~i i pere Adam. Diderot a fO5t principalul ! tor al proiectului Encic/oped;a. ini1ia-

de Revolutia $tiintifica din secolele 16 ~i 17, ce a culminat cu lucrarea lui Isaac Newton (1642-1727) care a descoperit gravitatia ~i a oferit un model al universului: o ordine rationala, guvemata de legi matematice. in perioada iluminista s-a insistat asupra faptului ca pril)cipiile cercetarii ~tiintifice puteau fi aplicate ~i altor domenii, inclusiv politicii, societatii ~i religiei. O societate toleranta Marea Britanie a fost indelung admirata de ganditorii ilumini~ti, inspirand multe din ideile lor. in comparatie cu majoritatea tarilor continentale, societateaengleza era una libera, toleranta, in cadrul careia trecerea de la o clasa sociala la alta era relativ u~oara. Prosperitatea

Angliei sugera c:l aceste valon generau rezultate excelente, la fel ~i progresele intelectuale .realizate de Newton, John Locke (1632-1704) ~i de alti ganditon bntanici. Locke a fost un personaj deosebit de important, care a pus la punct dou:l concepte de baz:l. Unul din ele este c:l ideile unei persoane nu sunt Inn:lscute (prezente In momentul na~tenO, ci sunt rezultatul expenentei ~i reflectiei (Eseu asupra intelectului omenesc, 1690). Cel:llalt concept al lui Locke este c:l guvemul, departe de a fi dictat de cnteni divine, este 1nfiintat pentru beneficiul comunit:ltii; rnai departe, dac:l guvemullnceteaz:l s:l mai fie benefic societ:ltii(dac:l, de exemplu, un monarh devine tiran), atunci poporul are tot dreptul s:l-l Inlocuiasc:l (Douii tratate de guvern, 1690).
155

EPOCA

RATIUNII

Newton ~i Locke au fost precursorii I1urninismului, Insa faptul ca Anglia avea o societate relativ deschisa ~i toleranta, a fost ~i motivul pentru care conflictul dintre vechile ~i noile idei nu a fost puternic. Filozofii Principalulloc de activitate al I1uminismului a fost Franta, unde autoritatile traditionale -In special Biserica romano-catolica -erau puternic consolidate. Cu toate acestea, ideile subversive ~i-au gasit protectori puternici, iar cenzura ~i urmarirea In justitie erau mai degraba sporadice. De~i autoritatile er~u destul de severe, nu au reu~it Inlaturarea totala a noilor idei. in mod semnificativ, scriitorii ~i intelectualii din epoca iluminista s-au denumit ftloZOft (Les Philosophes). ~i, de vreme ce limba, cultura ~i arta franceza aveau un prestigiu imens, scrierile ~i activitatile filozofilor s-au

r;lspandit rapid 1!1lntreaga Europ;l. Ace~tia nu formau un grup organizat, dar aveau rnulte valori commune.Ei sprijineau libertatea gandirii ~i a cuvantului ~i toleranta religioas;l. Conceptia lor general;l era ullanitar;llns;l nereligioas;l ~i doreau s;l Inlocuiasc;l autoritatea cu aplicarea rnetodei ~tiintifice ~i a judec;ltii. Pentru ei nu existau zone de cunoa~tere In care investigatia ~i critica s;l nu fie acceptate. Acest lucru Insellna, practic, c;l fllozofii criticau statul ~i erau ostili dogllielor biserice~ti, de~i a trebuit adesea s;l-~i rosteasc;l opiniile cu atentie sau In termeni indirecti, pentru a nu fi persecutati. Voltaire Cel mai cunoscut dintre toti filozofii a fost Voltaire (1694-1778), poet, dramaturg, istoric, propagandist $i scriitor de fabule. Voltaire a simtit pe pielea lui nedreptatile societatii franceze. El a fost batut de ni$te indivizi angajati de un aristocrat, iar cand a facut plangere, a fost trimis in inchisoarea regala Bastilia $i a petrecut ceva timp in exilla Londra. Apoi s-a intors, plin de "filozofiile engleze" ale Iui Newton $i Locke $i $i-a petrecut o mare parte din viar,a atacand nedreptatea $i intoleranta in scrieri renumite pentru claritatea $i intelepciunea care le caracterizeaza. Voltaire a fost de asemenea activ din punct de vedere practic, luptand pentru victimele nedreptatii cum ar ffJean Calas, un protestant executat pentru presupunerea ca $i-a ucis fiuI. Voltaire a reu$it in cele din urma sa spele onoarea acestuia, dovedind ca vinovatia Iui era bazata doar pe prejudecati religioase. Capodopera Iui Voltaire, Candide (1759), este o povestire foarte amuzanta in care personajele invata in final s;l inceteze sa mai faca speculatii $i sa-$i "cultive gradinile" -adica, sa se concentreze asupra imbunatatirii Iumii, pas cu pas. .De asemenea, Voltaire a oferit o noua abordare a istoriei in Epoca lui Ludovic al XlV-lea (1751), care a inlocuit romanuI conventional, de intrigi $i Iupte, cu un intreg

,g ~ o ] ~
Voltaire ~i Frederick cel Mare la Sans souci, faimosul palat construit pentru rege la Potsdam.

tablou al societatii franceze. Contemporanul lui Voltaire, Montesquieu (1689 -1755), a comparat guvemele ~i legile diferitelor tari in lucrarea sa Spiritullegilor (1748), prin care a fondat de fapt sociologia. Unul dintre cele mai senzationale evenimente de la mijlocul secolului a fost publicarea volumelor Enciclopedia (1751-72), editate de catre Denis Diderot (1711-84) ~i Jean d'Alembert (1717-83). Voltaire ~i alti filozofi au contribuit cu articole, iar Enciclopedia apare ca esenta atitudinilor iluministe. Aceasta era de asemenea foarte bogata in informatii ~tiintifice ~i tehnice, in concordan1;:l cu angajarea grupului in ceea ce privea progresele practice. Incercarile autoritatilor de a interzice publicarea caqii nu au facut altceva decat sa completeze imen~a sa voga el!ropeana. Un alt mare scriitor, elvetianul Jean Jacques Rousseau (1712-78), era de fapt ostil unor aspecte ale rationalismului filozofilor . jnsa ~i el ataca nedreptatile sociale, iar cartea sa, Contractul Social (1762), cu celebra sa propozitie de inceput -"Omul s-a nascut liber, cu toate acestea el este pretutindeni in lanturi" .-a influentat putemic Revolutia Franceza din 1789. Existau filozofi pe intreg cuprinsul Europei, dar ~i in America de Nord; printre ace~tia s-au numarat Benjamin Franklin (1706-90) ~i Thomas Jefferson (1743-1826), ambii foarte activi in timpul Revolutiei Americane, ~i reformatorul penal italian, marchizul di Beccaria (1738-94). Anglia a dat cel mai mare istoric al epocii, Edward Gibbon (1737-94), lnsa ~i "Iluminismul Scotian" a fost remarcabil. Printre cei mai lnsemnati ilumini~ti scotieni s-au numarat marele filozof David Hume (1711-76) ~i Adam Smith (1723-90), a carui Avutia natiunilor (1776) a dus la fondarea economiei, ca ~tiinta. jn ciuda curentelor intelectuale ulterioare, Epoca Ratiunii a stabilit abordarea rationala, ~tiintifica asupra lumii, ce ramane caracteristica conceptiei generale modeme.

O ilustra~ie Enciclopedie, reprezentand

din un sis-

Credin'a iluminista in judecata ~i lege naturala s-a extins ~i in domeniul economiei, in care fiziocra,ii, un grup de ganditori in frunte cu Fran~ois Quesnay, sprijineau abolirea restric,iilor feudale asupra liberului schimb al bunurilor. 156

~ ~ .0 ::J e! tJ 1;: j ~ ~

Istorie Universal;l 55 -REVOLlJJ1A

AMERICANA

Istorie Universal;l 56 -REVOLlJJ1A

FRANCEzA