Tema 3. Cercetarea temei lucrarii 3.1.

Formularea problemei de cercetat

De la tema ingusta, la intrebari actuale in legatura cu tema respectiva. Intrebarile sunt importante pentru a evita adunarea de date la intamplare, fara a sti daca exista datele de care este nevoie si daca sunt suficiente Formularea problemei de cercetat: ce anume vreau sa cercetez in cadrul respectivei teme, problema pe care o ridica tema Formularea obiectivului general/a obiectivelor specifice
MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA 1

Continuare-formularea

Presupune o foarte buna documentare anterioara, cunostinte anterioare, pentru a nu propune fie o problema demult solutionata, fie una imposibil de solutionat in conditiile actuale, (vezi, importanta cunoasterii cercetarilor anterioare, studiul literaturii), cat si de catre noi. Exemplu: Tema: Impactul ISD asupra ocuparii fortei de munca Obiectivul: Sa cunoasteam marimea impactului net al ISD in economie, in sectorul sau in regiunea respectiva Obiective specifice/pariale/secveniale: exemple Scopul: propuneri pentru atragerea de ISD si creare de locuri de munca
MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA

3.2. Ipoteze

Ce este ipoteza: un enunt, o afirmatie, o supozitie, presupunere cu privire la anumite relatii, legaturi intre fenomene Sursele ipotezei pot fi: cunostintele teoretice in domeniu (studierea literaturii), cunostinte practice, rezultatele cercetarilor anterioare (publicate sau comunicate), experienta proprie Existenta acelei relatii (ipotezei), caracterul acesteia poate i urmeaz a fi verificat empiric , functie de natura domeniului (ex. Experimental-stiinte exacte; prin modelare-stiinte economice, care se testeaza folosind date existente sau culese.
MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA 3

Exemple de ipoteze

ISD au un impact direct si indirect asupra ocuparii fortei de munca Impactul asupra ocuparii poate fi de job creation si/sau job destruction Marimea impactului asupra ocuparii depinde de tipul si structura ISD ISD au un impact asupra nivelului salariilor in firmelor romanesti (spill-over effect) Rata ocuparii este mai ridicata pentru categoria persoanelor cu o calificare inalta
MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA 4

Cum trebuie sa fie ipotezele?

Legatura care constituie ipoteza: - are sens - poate exista in realitate - este plauzibila si suficient de intensa - are o anumita forma Verificarea: - unele ipoteze se verifica doar logic, abstract, - altele sunt direct verificabile (prin experiment sau modele verificate cu ajutorul datelor)
MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA 5

3.3. Modelul teoretic corespunztor ipotezelor i metodelor de cercetare

Cercetarea cantitativa:Fomularea modelului teoretic Exemplu: FDIsij =0+E V+, in care: FDIisj reprezinta variabila dependenta Stocul de FDI/ la GDP (%) EV = variabile explicative n ara gazd (GDP, in momentul t; GDP/loc; Populaia, schimbri n productivitatea industrial, ponderea comerului exterior n GDP, indicele liberalizrii preurilor etc.); Sursa datelor: UNCTAD, World Investment Report, 2006, ERDB, Transition Report 2007, National Bank of Romania, Institute for Statistics in Romania) Cercetarea calitativa: elaborarea chestionarului, stabilirea coninutului interviului etc. sau coninutului experimentului (in stiintele naturii, unde este posibil)

3.4. Culegerea de date

Date inseamna: numere, trsturi/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite atribute calitative (ex. comportament obedient) sau cantitative (ex. inaltimea, greutatea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabile. Datele trebuie observate si inregistrate sau culese, masurate. Devin informatii, adica dobandesc o anumita semnificatie si, prin prelucrare, analize etc. devin cunostinte despre ceva. Date informatii- cunotine

Culegere de date: continuare

Exist variate tipuri de date, n funcie de: A. Unitatile examinate: persoane(nume/prenume, varsta, studii, loc de munca etc.); organizatii (denumirea, profilul activitatii, anul infiintarii etc.); scopul cercetarii(ex. cunoasterea consumatorilor: preferinte, atitudini, intentii etc.); unitatile care aduna datrele: institute de statistica, Baze de Date, Organizatii Internaionale, biblioteci etc. B. In functie de surse

Culegere de date: continuare

a. Date secundare, pentru anumite evaluri, mai ales cantitative: date existente, culese de altcineva precum Oficii de statistica ( raportari, anuare, buletine), organisme publice (Ministere) sau diverse organizatii (ex. OMC, UNCTAD, FMI etc.), baze de date intocmite de institute (ex. WIIW, Amadeus Este o metoda mai simpla, mai ieftina, dar nu poate fi folosit ca singura surs. Chiar i aceste date trebuie examinate pentru a afla daca sunt de incredere (cine le-a produs), ce metode au fost folosite, daca se potrivesc scopului lucrarii, b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente;

Culegere de date: continuare

Evaluri cantitative (ex. Survey): Culegere de date pe baza de chestionar structurat- intrebari prestabilite, inclusiv ordinea lor, chiar si alternative de raspuns) despre optiunile de cumparare ale clientilor unei firme; daca aplicam metode statistice, este important sa stabilim volumul de date/unitati de cercetat, pentru a proceda corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia), Evaluri calitative: Interviu nestructurat - ancheta asupra unei chestiuni, prin interviuri de forme variate: interviul cu o singur persoan fa n fa; mai ales cnd se adreseaz unor personaliti; interviul cu mai multe persoane, in functie de natura si tipul cercetarii ex. focus grup);

Metode de culegere a datelor

inregistrare observare experiment simulare chestionare orala a unor subiecti chestionare in scris a unor subiecti panel studii de caz metoda Delphi: consultarea specialistilor pentru o previziune privind evolutia in viitor a unui fenomen
MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA 11

3.5. Prelucrarea datelor

De subliniat c o lucrare nu const i nu se limiteaz la a aduna mai multe sau mai puine date, ci n a privi acele date ca informaii, care ne spun ceva, explic ceva i, mai ales, a face din acele date/informaii, cunotine cu privire la natura lor, la legaturile dintre ele, la semnificaia lor, la utilitatea acestora. De aceea, datele respective se prelucreaz prin anumite metode, ceea ce face posibila si testarea ipotezelor

MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA

12

Metode de prelucrare a datelor

Metode statistice: Analiza de tip longitudinal: serii in timp urmareste evolutia Analiza cross sectional: se analizeaza un grup, format pe baza unei caracteristici, la un anumit moment, ex. grupe de varsta, nivel de studii, si se compara pe baza caracteristicii respective Prelucrarea datelor apeland la programe precum SPSS (Statistical Package in the Social Sciences), la prezentare sub forma de tabele, diagrame, grafice, confera mai multa exactitate si rigurozitate, ajuta la gasirea legaturilor intre diferite variabile, permite previziunea unor schimbari, chiar a trendurilor/tendintelor-confer un caracter stiintific demersului. Remarca: Statistica este foarte importanta in cercetare pentru: a) validarea ipotezelor; b). Atingerea obiectivelor prin stabilirea legaturilor dintre diverse variabile
MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA 13

3.6. Analiza si interpretarea datelor prelucrate

Datele prelucrate prin variate metode cantitative/statistice sau pur calitative trebuie analizate, adica se merge dincolo de tabele, grafice, scheme etc. , pentru a gasi semnificatia acelor rezultate ale prelucrarilor. Atentie: nu se emit idei, aprecieri care se ilustreaza apoi prin date, ci datele se prelucreaza, se analizeaza si se formuleaza constatari, interpretari. Nu exist metod superioar alteia, ci doar folosit corect sau incorect, potrivit sau nepotrivit domeniului, inteniilor cercetrii, supoziiilor/ ipotezelor de verificat, ntrebrilor la care se caut raspuns
MASTER CSE Univ. Al.I. CUZA 14