Arh.

VIGT0R

SIUDII OE SISTEMATIZARE A PTETEI GEIITRAtE

Schila planulai genera! de rirle,l']li11att a

SEBESIYEl{

Ilrlt

0ArAIl

oralilui Gala/i Etald

1951

- 20ru

de lottiulL

Galalii este poate oratul cate a resimlit cel mai mult distrugerile rdzboiului; in nici unul din celelalte puncte ale lirii noastre aceste distrugeri nu au fost atit de concentrate ii nu au avariat in aga misuli centiul unui oE9. Datotiti apropietii de port, vechiul centtu al oragului a disparut aproape io .inrregime io utma bombatdameotelof gi mai ales a minitii strizilor de citte hitlerigti, fiind transformat intr-un momran de ruioe. Cu toate distrugerile suferite, datoriti tradigiei 5r traseului allerelof ptincipale de circulaqie, aieastd zoni $i-a Pistrat catactelul de centru

al

oragului.

Astfcl, acesta este poate singurul loc din }ara noastd unde existi posibilitiqi aople de a construi ti de a inchega o compozi;ie arhitectumh de propo4ii mari, in centruI unui omq existent, care si poati fi executatd pe teren liber Ei in apropierea zonei industriale.

Cu toate aceste posibilititi, pini de curiod inYestiliile noi s-au executat in special in zom nordici a oraqului, lisind centrul ln situalia mosteniti ia utma dzboiului. Aceasta se explici prin faptul ci imediar dupi telmioateo dzboiului ou se Putea construi pe tercnurilc din centrul oraqului din cauza ruinelot; mi tirziu, aihiteclii au ezitat si ioceapi coostrucfii in aceasti zond, firtr a iotocmi io ptealabil uo studiu complex al ansamblului central, cate sd se integreze intr-o schemi de dezvoltare a otaqului. Studiile io vederca elaboritii unei schile de sistematizare a oragului Gala;i au inceput inci in 1948. in primivara anului 1951, Consiliul de Mioigtri a aprobat indicii social-economici de dezvoltare a oragului Gala;i, precum qi schiEa-program. Pebua datelor fixate 9i a principiilor avizate cu ocuia aProbirii schifeiprogramr ICSOR a elabotat lo r954 schita ploului genetal de sistematizare a oraqului Galali' Aceasti schili de sistematizate a fost completati, la caerea C S.A.C., in

'-- *): I
I I.

mai r954, cu un nou studiu de egalonare a investigiei qi cu o plangi care plezenta stadiul reconstrucgiei oragului Galali urmind si fie atins pini in anul 1980. Cu aceste completiri, Consiliul de illinigtri a aptobat, io cursul lunii decembrie r91y, schiga plaoului geoeml de sistematizare a otagului Galali. in felul acesta, oraqul Galagi are o schigi a Planului genea[ de sistematizare aPlobati; ptincipiile ei ttebuie si stea la baza iotocmirii proiectului de recoostrucrie a

msamblului centml al oragului

Schifa dc sistematizare prevede ca, in prima etapi, r$oostrucfia oraSului str fie realizatl in limita tetourilor

'

,ar^

if.

--f --- -

|'chila plaauhi

.qeueral tlc

rkltttali<are a orayhti Gola1i, Etapa 1954

Pcrtpcclit,i

ic anumblt

Iibcre din piafa cerltmli a otaqului. 10 accst seos, execulia primelot consttucfii acest^, astfel ca in decurs de z-9 ani ca m^i ilDport^nti parte a acestui ansarlblu si fie tealizati.

a inceput chiar anul

I
Pentru concetiza principiile cc trebuie si stea Ia baza tezolvitii ansam^ blului central al omqului, s-a prezentat in cadrul schilei dc sistematizare uD plan de detaliu al acestei zone. Dio acest studiu, precum gi din ansamblul general pot fi extrase citeva idei care considerim ci trebuie si-gi giseasci o solutionarc o d^ti cu tealizaret acestei zone a omgului: r Creatca unei legituri intimc a oaSului, prin centru, cu zona industriali, portuari gi Dunirc. z. Degaiatea circulatiei auto cu aiutotul unei artcte inelarc carc si ou traveKeze piafa <entmli a olaiului l.Ctearea unui froot ordonat pe cornigele oratului dinspte nord 9i est, care sint vizibile de la mari distange de pe Dunere. 4. Utilizaret la maximum a terenurilot libere din centrul om$ului.
1. Cteatet unei compozifii arhitecturale corespunzitoare qi la scam centrului

Circulagia vehiculelor dinsprc onq spre port se tczolvi cu aiutorul lampelor panlel cu linia falezei, in puncrele de intersccgie ale inelului de degaiare a centrului cu attetele de corniqe, ln felul acesta, t!^ficul importut de maqini ce se va dczvolta din ce in ce mai mult, nu va stioieoi circulalia pietonilor din centru, aceasti zoni putind dcveni 9i spagiul principal de plimbare a locuitorilor din omq. Aceroti funcqiune a ansamblului ceottal va fi asigunti prio plaotagii
clispuse

dotiri 9i io special prin magazinele importmte ce se vot amplasa aceasti paite a omlului, precum 1i prin legiturilc directe cu Dunirea gi cu comigelc oraEului, de pe atc se desfigoari panorama minunati a malului Dobiogean cu munlii Mdcinutui, qi a portului, a cirui activitatc privitd de la aceasti inilgime 9i oatecum io tafiladdL va produce o impresie dcosebiti. Aceasti solu;ie a fost mult discutati, televindu-se aspectcle ei pozitive, dar in special lipsurile; cele mai importante dintte aceste lipsuri, semnalate in
bogate, prin

in

urma acestor discugii, siot pe scurt urmitoatele: r. Rigiditatea soluqici qi neincadratea ei in schema stradaE cxistcnti
oragului,
z. Dimcnsiunile esplanadelor

gi ale piegclor depigesc scam gi

necesitatea

oragului.
3. Amplasarea sediului regiooal P.NI.R. pe locul actualului patc a[ oragului impune des[iinlarea unor plmtafii ftumoase, existente, 4. Continualea esplanadei la nord de piaf^ centmli duce la createa unei picge insuficient de susginutc cu fronturi construite; de asemenea, nu se iustifici nici simettia acesteia fati de axa est-vest, ;. Raportul dintrc cele douS piege situatc la cst !i 1.cst dc consttucfia viitorului Sfat pofrular nu va putea contribui la tealizatea unei ambianle plicute. 6. Studiul colnilelor spre sud ti est este insuficicot de adincit, avind o ttatate prca frimintati spre sud; unghiul mult ptea deschis, format la fafadele construc;iilor spre vest (in dreptul axului principal), nu va putea realiza frontul de primire

unui orag capitali de regiune gi centru industrial cu un iotens ttafic portuar, Terenul pe clte Dtmeazi si se realizeze acest ansamblu este relativ plan, cu o ugoari puti (cca r-9,/o) cobotind de la notd la sud gi cate e mitginit spre est ti vest de o falezi abnrptl, aproape vetticali, de cc^. a2-r4 m iniltime. Falea este aproape contjnux, cu excepfia unor sttizi existente pc laturu esticii
gi a unui vad (Vadul Sacatelor), cale este singura

pitrundcrc naturala dc

grc

malul

Dunirii pe

terasa superioari a oragului.

Solu;ia propusi in cadrul schilei de sistematizare a preluat din studiile intocmite arrterior o serie de elemente qre ni s-au pirut valabile, inldturind totodati unele solu;ii pe care lc-am considerat excesiv de costisitoate 9i firi
posibilitdqi de solugionare plastici satis[ici.toale. In geoeral, solugia propune crearea unui msamblu de picge qi esplanadc. la est dc o piagi de citculalic, 9i legatl de aceasta, s-a ptopus crearea piegei centnle a otagului, ore urma si fie dc formi pitati ti si asigute, cu aiutorul

utmitit de proiectanli.
Pe baza acesior critici, coJectivul Dcstru a lfccut la o restudierc a ansamblului, incctcind temedierea punctelor carc ni s-au pirut cele mai impottante Noile variante au [ost elabof^te pe ptincipjile pe care le-am considemt va]abilc din prima solulic, imbuoAtAfite pe linia criticilor primite gi iosugite de noi. In acest sens au fost reduse dimensiuoile piegelor qi esplmadelor. Am considcrat cd. re^ axului important notcl-sud qi plio fornra drept^cnz unghiulari a picgei este satisficitoatc, atit din punct dc vedere al mportului fali de piaga de la vesl de Sfatul popular, cir 9i fali de esplanada sple Port. Prin amplasarca scdiului rcgional P,M.R. pc latura ootdici a pietei crcdcm ci se va inlitura ioconvcnicntul din prima solulie rl ucei picgc ptca sparte, firi frolturi; accasti ampie.sare va tculi si realizeze qi o orientatc mai accentuati a intregului aosamblu spre Dunire li port, ceea ce ni se patc perfcct iustificat Desigur ci asLfel noua larinnti prezenta unele aYaotaie fati de preccdent^; dar nici ea nu rezoh,a inci toatc problemele. Astfel, ou a fost teluati - qi iLr consecingi nici rezolvati - problcma rrnei imbiniri mai fiteqti a noului aosamblu cu strizilc existentc, cale sc vol p.'rstra inci mulri vteme; asupn acestci probleme nu am insistat, considcrind cil rezolr.arer ei in detaliu nu va putea influenta cotupuoetea geoerali a msamblului, iar cxeculia ei - abja peste ciliva mi nu reclami o rezolr.arc urgenri.

a doui esplanade largi, legituta cu portul 9i malul Dunitii. Esplaoada notdsud, carc urma s: se tealizeze io prelungirea b-dului Republicii, ttebuia si puni in valoare construclia scdiului regional qi origenesc P.M,R,; aceasti esplanadi bogat plantati utrna si tealizeze legitum cu malul Dunirii qi cu corniqa dinspte sud a oraqului. In acest sens, traseul ci in prelungirea b-dului Republicii - carc constituie ettada rezidenliali cea mai irnpoltmti qi cea mai frumos plantat5. a actualului oral - este perfect iustifimti. Acest tmseu beneficiazi 9i de condiqiile natumlc existentc! utilizi,,d panta \radului Sacalelot io vcderca asiguririi unci coboriri comode spre mal, Pcrp:ndiculat pe aceasd esplanadi s-a propus clearea unei esplanade mai scurte, care prin intermediul unor sciri monumcntnlc urma sd asigute legitura penku pietoni cu ponul omgului. Aceasti direcgie, oarecum arbitrari fall de Dunire, r fost determinati de posibilitatea tfecerii printre
construcfiile existente azi pe corniga estici a omgului (o biscrici qi o qcoali mcdie),

prccum qi de posibilitifte de mcordare cu cheiul portului, care va constitui totodati calea cea mai importanti dc circula;ie din aceasli zooi din vale a
ora5ultri

Dupi elabomrea varimtei descrise mai sus s-au concrctizat sarcinile io dom:niul construcfiei ae lmuinge dio otalul Gala;i ce utoreazi a fi indeplinite intr-un viitot aploPiat. Aceasta ne-a fi.cut sd ciutim si mitim numirul de apartameote ce s-ar Putea realiza in aceasti zoni a oragului' firl insi a depigi
coeficientul

de dirimnri de

6o/u.

vederea uoei iuste evaluiti a dirimirilor ti Pentru a Putea aProfunda stidiile, iostitutul nostru a trecut la o documentare tbarte ampli asupn sinra;iei existente; s-au cattat toate casele, cu numirul de familii 9i loetari, apreciindu-se totodati valoarea fiecirei construclii io funclie de sistemul consttuctiv, vechimea

In

gi stare lor; de asemenea, s-au cartat 9i toate lucririle edilitare existmte in aceasli palte a oragului. Cu toate ci 9i primele studii au fost intocmite pe baza unor cartiri - mult mai sumate insi - noile date au scos la iveali unele probleme care nu au fost suficient de aptofundate pini in ptezmt. Astfel, din aoaliza foarte atenti a situ-

a'i

f.

',

|-1-2

a;ici existente oe-am dat seama de posibilitatea unei integtiti mai buoe a actualelor cdi de comuoieqii spre Port, io noul ansamblu ce utmeazi a se realiza. Esplmada vesl-est, PtoPusi a real\za legLtutt cu Portul, I oate fi executatA fi,rd. dd,rimiti pe potgiune pioi la comiga sPrc poit; dar faptul ci tsliats ei de la cornigi plnLla tecotdaxe cu cheiul neccsiti dirirorea unui numar destul de mare de case - ce-i drept, mizere - va impiedie xealizas in Prima etaPe a accstei iilportante artere de legituti a centtului cu Portul. De asemenea, reali-

'#j
'2-:-l

zatel foafie costisitoare (datotiti ameoaiitii malurilor 9i dirimirilot necesare) a ciilor de circula!6 pentn vehicule va impune folosirea vechilor artere de legitutd un timp destul de indelungat, chiat 9i dupi ce msamblul Piclei centiale yt fi rea\izrt. Desigur ci o lcgiture funcgionali intte noile esplanade 9i vechile trasee ale strizilot poate fi teilizatd foatte ugot printr-uo acces de legituri intre doui, fronturi de 6e, dar aceasti solugie nu poate fi adoptati decit in momentul in care ne convingem ci nu este posibiE o solulionare mai judicioasi 9i mi organic legati de intreg arsaorblul. ln utma studiilor minugioase ale terenului gi pe baza unui concurs de idei ce s-a desfigunt io edd institutului nostru - concurs la care au colabont aproapi toate atelierele - colectivul de ptoiectare a ztalizzt critic solu;iile elaborate arrterior Si a trecut apoi Ia intomirs sarcioii de ptoiectare privind intregul ansamblu centml al omgului. In odrul sarcinii de proiectare s-au prezentit doui variaote, @te cu toate ci se bazau pe aceleagi principii genenle extnse dio studiile antedoare, difereau
totugi
3.4

coocepgie geneaL!. Prima variaotS, se

baz pe o tntare mai rigidi

gi

simetrici a aosamblului central, ficitrd pentro asta chiar Ei uoele sacrificii, Variaota a doua ciuta si beoeficieze de avaotaiele Pe arc o solugie rui liberi ls oferi pentru a asigura o mai buni inscriere in teren. Iati citeva probleme mai importute ce au fost luate in discu;ic ct oezla aceslui studiu: A fost mult debituti problero unei juste difetengieri a frootutilor pie;ei frf;. de cele ale b-dului Republicii ,si ale esplmadei spte Dunire, cate debugeazi in ea. Cred ci modul io ote aceasti problemi i fost solutionati io studiul prezeotat - adice altetnarea unor fronturi obignuite cu fronturile iocbise ile pietei centralc Ai apci cu al compus dio blocurile-puoct dispuse io spafii plantate ya putea aea, in desfigutale, o acumulare de imagini ordgenegti frumoase, cu aiutorul ciron si se poati exprima msamblul ceotnl al omgului gi legitua acestuia cu o zond de agremeot de pe malul Duoitii. O alti problemi mu.lt dezbituti a fost aceq de a se cre io cadrul pie[ei un volum dominant. Desigur ci problema iottegului ansamblu centtal ar fi putut fi muf t mai u$or solulionatS. daci realizars unui astfel de volum domimnt (cum at f.i fost acela a[ Sfatului propus in cadrul schitei) ar fi fost o problemi reali.9i la ordinea zilci. Dar dat fiind ci in progmmul de constoclie pentru viitorii 4-5 mi nu figureazi. dotiri de asemenea amploare, at fi lnsemoat ca locul dominmt al acesteia in cadrul ansamblului ctrtal si rimini vimn inci multi vrsme. Fali de acasti posibilitate, indoielnici, de irnbogigite a ansamblului centml inr-uo viitor destul de indepirtat, am prefeat inchegarea aosmblului cu volumele ce slot cuoscute azi, cars pot fi realizate in viitorii z-1 ani. In felul acesta sperim o piaga centmli si poati fi terminati complet la sfirgitul anului r9;8.
Ultima problemi pe care vreau s-o relev Si care este deschisl ioci, cte acee a telagiei intre noile construcgii gi dirimirile ce siot necesare pentru a se purea amplasa cit mai judicios noile construc;ii. ln geneml, toatd compozigia msam-

blului centml se btzeazi pe respcctatea in cea mai rnare misuri a construcgiilor existente. Principiul iust poate si duci iosi la exageriri 9i gregeli. Ast[el, pentru
reducerea
p!ezentate. Considerdm totuli ci. in unele cazuri, cum ar fi qi in acesta, o solulie cue urmiregte exclusiv economia dirimirilot ar putea duce la gregeli gteu de repant, De cind s-au elaborat proiectele ptezentate gi pini azi, am ajuns la concluzia ci nu ar fi iust ca ansmb.lul cenral al oragului si fie inghesuit 9i lipsit de amploarea necesard, numai peotru a teduce numirul d.irimirilor cu co. 8-ro casc de cite r-z camere, construcfii in stare proasti. Considerim ci

care leagi cenEul cu Dunirea de

la minimum a dalmitilot am rcdus treptat lilime esplanadei la 8o h 3o m, cit este io propmerile

"u lt
I

,ll zltt

l-j

t
I

li
['

h: l, .,s +ffiF i:
;

fr

l'
ql
8.9

4ttr
.,.

t:

toll
Stl)eae nfrrdrdti?e dle

lol4liilor ptuPille it
direrre elaPe, Pefrlt| deqtollarea cefrlrs/ri
orosilti
1,

2.-Solulie din

Solulie
Solulie Solulie
S

din din din

948

1952

3,4. 5, -

195)
1955

chi1a

Planului ge-

wral de itlemalilare a oraJtlui Calali.

Derdliil anranbl4lili
cenlral-Plan

6.11- Varianle

Penlru
cen'

Jitlemali<arca

lralui, ProPtre

t-' ,o 6 t
,p:'

la

cotcarul inlerior din cairil ICSOR t956

- ----->--\------

--=\

-\

esplmada cate leagL centrul cu Dunira va trebui mult li;iti, chjar daci. aceasta ar cere sacrificarea citorva constructii mici
existeote, O altd problemi important;. pe cate ou nm reugit s-o adincim idtr-o mi,sur5. suficienti este aceea a circulaliilor auro qi a parcajelor necesare in viitor. Desi6Jur ci azi aceasti problemi inci nu se pune in om-

L e p
E

tele noastre din provincie. Dr modul in @re s-au dezvo.ltat omge din alte liri
trebuie si coostituie de pe acum un semnal
,

de alarmi, pentro luarea mlsurilor necesare in vedetca asigudrii bunei desfigurdri a unei ciriulaqii mLrlt mai intense. Acestea au fost unele dintre problemele dezbi.tute co oclzi^ studiului. Dat problema principali care s-a Pus in fa(a noastri in modul cel mai conciet este imbinarea unui ansatnblu nou cu siruafia existenti, imbinarea unei compozilii destul
dc ample gi monumefltale cu ttasee de stlizi inguste gi intortochiatc care existi gi vor constitui inci uo timP destul de inde-

lungat legitura principali a omEului

cu

zofla industriali. Pe cit de simpli este enun;uea unei astfel de probleme, pe atit de complioti
gi dificili este rezolvatea ei, care nu ttebuie si reduci cu nimic valoarea noilor compozifii pe cate vrem si Le realizim. Datoriti lipsei f,oastrc de expeliengi, in mo1,

Frorlil tlre tilt 4l liclei

cenlrale cenlrale

2, Frontul r1le

Perslerliad.

ell 4l

?ielei

3. Plan de'sitlenatiXore a cet'

Pert/eclitli.

lrului oruYhi -,fartita oitobatd.

de lToiectare
cenhole

4. Frintul rPte
5,

,ilt 4l Pielei

Froilil $tre eil al lielei ceilrale - De{,igrare'

DesidYrore.

meotui de fagi nici nu Putem si aP(ecim tezultatele acestui studiu pe care l-am prezeotat; s-ar Pute intimPia chiat ca pini Ja retlizarea pe teren eI si mai fie schimbat de citev4 ori. Considerlm rotugi ci am aluns azi la o compozilie lnchegatd, cue se leagd destul de armonios cu restul ongului gi ete va permite tealizztea unor asPecte origmegti adecvate msamblului centtal al unui otag de imPortanfa Galalilor'

t"

[[ ^ [[ HJg q=\ ll \\[ \\" \? i----r

11

El

r-l

---

.:,

llq,

DI DI DI DI D'

1.5, Vederi de Pe lantir 8, Etllanada tlre Dttdre

7-g,

Persterlitd Bk;ffii pe cglanddd r?re Dar,ire - Scheme de llat

10. Blocwi

Jolad,i.

t9t6

lil cxet4ie, - Ptrrpctitti

cloh4