Sunteți pe pagina 1din 13

Investete n oameni !

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Axa prioritar 2: Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii. Domeniul major de intervenie : 2.2: "Tranziia de la coal la o via activ" Titlul proiectului: Construiete-i inteligent din timp cariera profesional Contract nr. POSDRU/90/2/2.1/S/62399

I IN ND DR RU UM MA AR RD DE EP PR RA AC CT TI IC CA A

MECANIC AUTO

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI Facultatea de Inginerie Mecanic si Mecatronic

MECANIC AUTO
Mecanicul auto se ocupa in principal cu diagnosticarea disfunctionalitatilor autovehiculelor, efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatie la mecanismele autovehiculului/motorului, etansarea sistemelor (ungere, racire, alimentare cu combustibil), executarea lucrarilor de intretinere si reparatie la punti si suspensii, la sistemul de directie, la sistemul de franare, la sistemul de transmisie, oferirea de consultanta de specialitate altor persoane din cadrul organizatiei, clientilor si tertilor, precum si cu asigurarea cu piese de schimb si materiale a locului de munca. A. Competentele mecanicului auto Activitatea mecanicului auto se desfasoara de regula la intreprinderea producatoare de autovehicule/service auto/parcuri auto/montaj/incercari prototipuri. Principalele sarcini din responsabilitatea mecanicului auto sunt: Intretinerea mijloacelor de transport inainte de plecarea in cursa; Urmarirea starii tehnice a mijloacelor de transport si anuntarea sefului direct la sesizarea unor defectiuni; Realizarea reparatiilor necesare la mijloacele auto; Stabilirea necesarului de piese de schimb si emiterea comenzilor necesare catre seful direct; Intocmirea documentelor necesare pentru evidentierea interventiilor efectuate si predarea la timp catre compartimentele autorizate; Respectarea normelor de protectie a muncii si PSI; Executa si alte sarcini conform specificului locului de munca solicitate de seful direct sau de conducerea companiei. Raspunde de efectuarea corecta si la timp a reparatiilor mijloacelor de transport; Realizarea corecta si la timp a reparatiilor mijloacelor de transport asigura management in aria lui de activitate in ceea ce priveste siguranta in munca, calitatea, termenele de executie, buget si protectia mediului asigura functionarea utilajelor/echipamentelor de lucru si a elementelor acestora identifica si rezolva problemele tehnice care apar in procesul muncii pastreaza evidenta lucrarilor efectuate si intocmeste rapoarte de activitate organizeaza atelierul si locurile de munca 2

B. Cerinte pentru execuia lucrrilor


Activitatea mecanicului auto se desfasoara de regula la intreprinderea producatoare de autovehicule/service auto/parcuri auto/montaj/incercari prototipuri. O atenie deosebit se acord problemelor de exploatare i ntreinere a autovehiculelor/motoarelor cu ardere interna. Prin bagajul de cunotine viitorul specialist in domeniul autovehiculelor/motoarelor cu ardere interna trebuie s-i dezvolte simul practic i gndirea tehnico-economic. Acest nivel profesional de instruire - studii medii asigura pregatirea tehnica de baza in domeniu. Prin atributiile sale, mecanicul auto specializat in domeniul autovehiculelor /motoarelor cu ardere interna se ocupa in principal cu diagnosticarea si efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatie la mecanismele autovehiculului/motorului, etansarea sistemelor (ungere, racire, alimentare cu combustibil), executarea lucrarilor de intretinere si reparatii la punti si suspensii, la sistemul de directie, la sistemul de franare, la sistemul de transmisie, oferirea de consultanta de specialitate altor persoane din cadrul organizatiei, clientilor si tertilor, precum si cu asigurarea cu piese de schimb si materiale a locului de munca. Mecanicul auto trebuie s aiba urmatoarele deprinderi: aplicarea de metode tehnologice eficiente, care asigura o productivitate ridicata la locul de munc; respectarea graficelor de lucru pentru buna desfurare a ansamblului de lucrri; gestiunea corecta a materialelor luate n primire n mod direct sau indirect; interpretarea desenelor tehnice i respectarea succesiunii operaiilor de lucru, pentru integrarea planului de executie a lucrarilor planul general desfasurare a lucrarilor de ansamblu; respectarea normelor de calitate in vigoare la executarea lucrrilor; nu se admit abateri privind calitatea materialelor utilizate, lips de certificate de calitate sau de agremente tehnice, etc. respectarea normelor de protectie a muncii la desfasurarea lucrarilor din ateliere; respectarea masurilor pentru prevenirea si stingerea incendiilor in atelier: - atelierele trebuie sa fie dotate cu instalatii, utilaje si materiale de detectare, avrtizare si sa fie prevazute cu instalatii, dispozitive si materiale pentru

prevenirea si stingerea incendiilor, conform normativelor in vigoare (NSSM 8, Norme de securitate a muncii pentru intretinere si reparatii auto); - asezarea autovehiculelor in interiorul atelierului in asa fel incat sa existe spatiu care sa permita evacuarea rapida in caz de incendiu; - se interzice introducerea in atelierele de reparatii a autovehiculelor incarcate cu materiale usor inflamabile; - autovehiculele introduse in atelierele de reparatii trebuie sa aiba in permanenta cauciucurile umflate si usile descuiate pentru a permite evacuarea usoara din atelier in caz de necesitate; - degresarea, curatirea si spalarea pieselor in interiorul atelierelor de reparatii se face numai in bai cu solutie de soda, fiind interzisa folosirea lichidelor inflamabile, petrol, benzine etc.; - efectuarea lucrarilor de sudura la autovehicule se va face numai dupa inlaturarea uleiului, a combustibilului, debransarea bateriei si curatirea pieselor (inainte de sudare rezervorul de combustibil se va purja cu abur sau apa calda). C. Activitati desfasurate de mecanicul auto Complexitatea constructiv-functionala a motoarelor cu ardere interna, a autovehiculelor si a instalatiilor mecanice necesita o pregatire/planificare temeinica a fiecarei activitati si implica o rigoare deosebita in desfasurarea lucrarilor. Activitatile mecanicului auto necesita o permanenta documentare/pregatire in vederea cunoasterii celor mai actuale informatii/solutii tehnice in domeniu: cunostinte tehnice de specialitate (motoare cu ardere interna, autovehicule etc); cunostinte referitoare la tipuri de deprinderi (deprinderi de rezolvare a problemelor, deprinderi folosite in procesul de productie/intretinere/reparatii, deprinderi de munca cu sisteme tehnice). In atributiile mecanicului auto sunt operatii de intretinere si de reparatii la motorul cu ardere interna si la autovehicul. Sistemul de intretinere si reparatii trebuie sa asigure buna functionare a motoarelor/autovehiculelor, precum si reducerea continua a costului lucrarilor efectuate si are la baza urmatoarele conditii principale: - asigurarea unei intretineri corecte in timpul exploatarii in scopul reducerii uzurii; - reducerea la minim a timpului necesar pentru efectuarea operatiilor de reparare; 4

- planificarea si respectarea termenelor la care motoarele/autovehiculele sa fie reparate, precum si stabilirea anticipata a volumului lucrarilor necesare. Este necesara stabilirea si introducerea unui sistem planificat de reparatii. Mentenanta, reprezinta totalitatea operatiilor de intretinere si reparare a unui sistem tehnic si constituie un obiectiv deosebit de important pentru Terotehnica Automobilelor. Conceptul terotehnica cuprinde organizarea, disciplina si controlul operatiilor de intretinere in scopul mentinerii unor sisteme tehnice, autovehiculelor in cazul de fata, la nivelele maxime de operativitate, siguranta, exactitate si rentabilitate in conditiile unei exploatari tehnice cu costuri cat mai reduse (fara a se afecta exploatarea comerciala) si urmareste reducerea pana la eliminarea (ideal) a acestor lucrari fara a se diminua capacitatea optima de indeplinire a sarcinilor. Mentenanta este de doua feluri: mentenanta preventiva, (PREMENT), care se poate programa si care trebuie sa asigure mentinerea automobilului in stare tehnica normala de functionare prin executarea unor lucrari de intretinere periodica si inlocuirea sistematica a unor componente inainte de defectare previzibila. Intretinerea preventiva cuprinde activitati destinate impiedicarii si reducerii uzurilor, mentinerii produsului in buna stare de functionare, cu scopul de a evita intreruperile incidentale. mentenata corectiva, (CORMENT), care cuprinde lucrari (neprogramabile) impuse de defecarea unor componente, necesare pentru refacerea starii tehnice a autovehiculului. Intretinerea corectiva cuprinde activitatile de remediere a defectiunilor si de inlocuire a pieselor uzate sau deteriorate activitati care se efectueaza cu ocazia producerii penelor precum si activitatile de revizie si de reparatie. Uneori operatiile de reparatie se includ in al doilea tip de intretinere, mai ales daca sunt provocate de controlul executat la intretinerea preventiva. Lucrarile de mentenanta preventiva cuprind operatii referitoare la controldiagnosticare, strangere-fixare, reglaje si ungere. Inlocuirea sistematica (previzibila) de componente se refera la elemente ca lubrifianti, filtre (ulei, aer, combustibil si altele), curele de transmisie, lichide speciale (antigel, frana, etc.) alte componente a caror integritate nu poate fi neglijata pentru starea tehnica a automobilului. 5

Periodicitatea lucrarilor de mentenanta preventive (PREMENT) poate fi legiferata prin acte normative (pentru anumite tipuri de autovehicule) sau recomandata de constructor. In functie de durata de timp la care se executa reparatiile si dupa amploarea acestora, sistemul planificat de reparatii poate fi impartit astfel: - reparatie curenta; - reparatie generala. In intervalul dintre reparatii se executa operatii de intretinere si supraveghere curenta, zilnica. Obiectivele intretinerii corective (CORMENT), se refera cu precadere la inlaturarea defectiunilor prin revizii si reparatii. Activitatile de reparatii constituie aplicatii de lunga durata in care s-a acumulat o experienta metodologica, organizatorica si tehnologica. Revizia cuprinde masurile ce trebuie luate in vederea mentinerii produsului in situatia de a-si continua utilizarea normala, dupa o anumita perioada de functionare la finele careia calitatile sale nu mai corespund cerintelor, datorita de exemplu procesului de uzare. Totodata, din acest motiv operatiile de intretinere au putut deveni numeroase si scumpe. Prin operatia de revizie se repune in functionare sistemul tehnic (automobilul in cazul de fata), la calitatile prescrise, avand un caracter de innoire a produsului. In cadrul reviziilor sunt schimbate unele componente cu altele noi sau reparate, ceea ce implica cheltuieli. 1. Controlul si intretinerea curenta Operatiile curente de control (mentenanta preventiva), au drept scop prevenirea la timp a unor defectiuni care ar putea provoca pierderi de timp pe parcurs. Controlul si intretinerea zilnica constau in verificarile si lucrarile efectuate inainte de pornire, in timpul functionarii si la oprire: verificarea nivelului lichidului de racire si etansarea imbinarilor sistemului de racire; verificarea nivelului uleiului din carterul motorului si eliminarea oricaror scurgeri; verificarea intinderii curelei de antrenare a generatorului electric, ventilatorului (daca este cazul) etc. ; verificarea starii bateriei de acumulatoare; 6

verificarea functionarii ambreiajului; verificarea jocurilor din sistemul de rulare; verificarea jocurilor din sistemul de directie; verificarea nivelului lichidului din sistemul de franare; verificarea functionarii sistemului de franare; verificarea functionarii sistemului de climatizare; verificarea functionarii sistemului de pornire; verificarea functionarii sistemului de aprindere la MAS; verificarea functionarii sistemului de alimentare cu combustibil; verificarea indicatiilor aparatelor de control, urmarindu-se functionarea corecta a sistemelor motorului s.a.

In timpul functionarii trebuie sa se asculte motorul si orice zgomote sau batai care se aud si nu sunt proprii bunei functionari trebuie analizate, identificate cauzele si se iau masuri pentru a fi eliminate. Dupa oprirea motorului, in functie de rezultatul verificarilor se iau masurile corespunzatoare pentru inlaturarea defectiunilor. 2. Revizia tehnica Reviziile tehnice sunt stabilite prin normative, in functie de tipul motorului/autovehiculului si se executa in ateliere de catre personalul specializat. Intreprinderile constructoare prevad efectuarea unor revizii tehnice periodice, in functie de destinatia motorului. La autovehiculele rutiere se prevad revizii tehnice dupa un anumit parcurs. Astfel, pentru motoare sunt normative in care sunt prevazute o serie de lucrari: verificarea etanseitatii pompei de apa si a conductelor sistemului de racire, stangerea colierelor de fixare, verificarea etanseitatii radiatorului si fixarea lui pe suport, verificarea robinetelor de golire, intinderea curelei ventilatorului daca este antrenat prin curea, controlul jocului ventilatorului pe arbore si starea paletelor; verificarea functionarii corecte a termostatului; controlul fixarii motorului pe sasiu; 7

controlul etanseitatii chiulasei cu blocul motor, a colectorului si sistemului de evacuare si strangerea suruburilor de fixare a acestora; verificarea functionarii corecte si daca este cazul reglarea jocului dintre tacheti, culbutori si supape; verificarea instalatiei de ungere; verificarea instalatiei de alimentare cu combustibil; verificarea generatorului de curent electric; verificarea motorului electric de pornire; demontarea, curatirea si verificarea bujiilor la MAS si a bujiilor de incandescenta la MAC.

In functie de constatarile efectuate se fac remedieri si reglaje, sau se stabileste introducerea in reparatie. Pentru stabilirea oportunitatii reviziilor trebuie sa se cunoasca cu exactitate cheltuielile pe care le implca, precum si compararea acestora cu costul variantei de a renunta la revizie si a inlocui produsul integral cu altul nou, masura care uneori este mai avantajoasa din punct de vedere economic decat organizarea reviziilor. Decizia asupra variantei optime se ia in baza calculelor cheltuielilor de revizie: costul pieselor de schimb si al materialelor; costul manoperei; costul corespunzator pierderilor prin imobilizarea produsului pe perioada reviziei; alte cheltuieli indirecte. Un rol important in luarea deciziei trebuie sa-l joace experienta acumulata si informatiile disponibile despre calitatea reviziei. In unele cazuri cheltuielile de intretinere a produsului iesit din revizie pot fi mai reduse decat ale produsului nou, daca revizia este bine efectuata, dar pot fi si situatii, cand revizia nu este efectuata ingrijit si duratele opririlor de functionare, cheltuielile cu piese suplimentare de schimb, supraconsumurile de materiale, de energie, de combustibili si lubrifianti etc. sa justifice decizia de renuntare la revizie inlocuin produsul uzat cu unul nou. Pot fi mentinute in exploatare motoarele care au realizat normele de functionare, dar care la data respectiva prezinta o stare tehnica generala corespunzatoare. Mentinerea in 8

exploatare in acest caz se face in baza unui proces verbal intocmit de comisia tehnica constatatoare. 3. Organizarea lucrrilor de reparatii ale mtoarelor Introducerea in reparatie a motoarelor se efectueaza dupa doua sisteme: sistemul de reparatie preventiva planificata (mentenanta preventiva), cu scopul de prevenire a cauzelor care provoaca uzarea prematura a pieselor motorului; sistemul de reparatie fortata (mentenata corectiva). lucrari de prevenire a defectelor reparatii curente; lucrari de remediere a defectelor reparatii de complexitate medie; lucrari de reparatii capitale. Normativele pentru intretinere si reparatii curente stabileste metoda reparatiei astfel:

Obiectivul fundamental al intretinerii este de a asigura produsului conditiile necesare pentru ca acesta sa corespunda cerintelor specificate de utilizarea sa. In acest sens, deciziile care se iau cu privire la intretinere cuprind precizari asupra frecventei reviziilor, intervalelor de reparatii, regulilor de inlocuie a pieselor componente, numarul de lucratori necesari etc. Reparatii curente La oprirea motorului dupa numarul de ore planificat de functionare, se executa reviziile urmate de reparatiile curente. Aceste reparatii sunt operatii pentru remedierea defectelor de mica importanta, care ar periclita functionarea normala a motorului. Reviziile curente constau in operatii de verificare, curatirea motorului si inlaturarea unor defecte minore, in general la piesele exterioare a caror reparare necesita doar demontarea partiala fara o imobilizare de lunga durata a motorului. Reviziile curente cuprind urmatoatrele etape: spalarea exterioara a intregului motor; verificarea fixarii motorului pe sasiu; controlul cilindrilor si blocului motor; curatirea pietrei si a namolului din spatiile de racire; spalarea intregii instalatii de ungere si inlocuirea uleiului; spalarea rezervorului de combustibil; controlul starii princiupalelor lagare (fara demontarea arborelui cotit); 9

controlul bolturilor de piston (verificarea jocului in cazul de aparitie a batailor); verificarea pompelor de combustibil, ulei, apa si a conductelor exterioare; verificarea starii filtrelor de ulei, conbustibil si aer, inlocuirea elementelor filtrante; verificarea supapelor de admisie si evacuare (se verifica etansarea) si eventual repararea chiulasei; verificarea sistemului de alimentare cu combustibil; verificarea sistemului de aprindere la MAS; inlocuirea tuturor garniturilor neetanse; curatirea de calamina a colectorului tevii de esapament; reglarea si incercarea motorului.

In functie de particularitatile motorului si volumul/complexitatea lucrarilor se stabileste durata medie de imobilizare pentru efectuarea tuturor operatiilor care au fost prevazute. In cazul autocamioanelor, autoturismelor si tractoarelor se imobilizeaza pe aceeasi durata si vehiculul respectiv pentru efectuarea acestor operatii. Reparatii de complexitate medie Dupa efectuarea unui numar planificat de reparatii curente, se trece la efectuarea unei reparatii mijlocii, care au un volum mai mare de operatii. Acest tip de raparatie are drep obiectiv principal mentinerea capacitatii de lucru a automobilului/motorului pana in momentul in care principalele subansambluri ale acestuia ating limite de la care se impune reparatia capitala. Reparatiile mijlocii, impreuna cu reparatiile curente, sunt operatiile de baza pentru intretinerea automobilului/motorului. De exemplu, in cadrul reparatiilor mijlocii se procedeaza la demontarea motorului, dupa care se efectueaza suplimentar fata de lucrarile aferente reparatiilor curente urmatoarele activitati: repararea/inlocuirea cilindrilor care prezinta defectiuni; inlocuirea pistoanelor ddefecte; inlocuirea tuturor segmentilor de piston; inlocuirea bolturilor de piston; inlocuirea, in cazul jocului excesiv, a cuzinetilor de biela; 10

Spalarea, verificarea si repararea pompelor; verificarea, repararea/inlosuirea sistemului de antrenare a distributiei; spalarea si verificarea conductelor de la sistemul de ungere si de alimentare cu combustibil; rodarea tuturor supapelor si verificarea inchiderii etanse de catre acestea; verificarea si repararea sistemului de pornire; verificarea arborelui cotit si reducerea jocurilor excesive din lagarele paliere (daca este cazul inlocuirea cuzinetilor); montarea, efectuarea reglajelor si incercarea motorului.

In urma efectuarii acestor operatii de intretinere/reparatie, se asigura mentinerea in stare corespunzatoare de utilizare a produsului motorul in cazul prezentat. Reparatii capitale La terminarea duratei ciclului, cand piesele principale ale produsului, de exemplu motorul, au capatat uzuri mari care nu mai pot fi remediate prin operatii de reparatie mijlocie, se impune efectuarea reparatiei capitale periodice. In multe cazuri, la reparatia capotala este necesara inlocuirea a peste 50 % din piesele motorului, operatie ce necesita un volum mare de lucrari. In cazul reparatiei capitate se pune accentul pe operatiile de reconditionare, astfel incat motorul sa fie readus la parametri initiali de functionare. Pot fi efectuate si lucrari de modernizare a motorului. La reparatia capitala a motorului sunt efectuate, in general, urmatoarele lucrari: se verifica fiecare piesa in parte, indiferent de importanta pe care aceasta o are in ansamblul motorului; se executa toate lucrarile specificate la reparatia mijlocie; se alezeaza sau se inlocuiesc camasile cilindrilor; se inlocuiesc pistoanele si segmentii; se inlocuiesc bolturile pistoanelor; se reconditioneaza toate lagarele/se inlocuiesc cuzinetii; se rectifica toate fusurile arborelui cotit la cota de reparatie prevazuta; se rectifica fusurile arborelui cu came, sau daca este cazul se inlocuieste; 11

se rodeaza supapele sau daca nu mai este posibila repararea se inlocuiesc supapele, ghidurile supapelor si sediile acestora; se rectifica sau daca este cazul se inlocuiesc culbutorii si axul acestora; se inlocuiesc bujiile la MAS; se inlocuiesc sau se reconditioneaza elementii pompei de injectie la motorul diesel; se repara regulatorul de turatie (bolturi, bucse, articulatii, parghii, arcuri etc.), la motorul diesel; se verifica la banc si se regleaza instalatia de alimentare cu combustibil; se inlocuiesc sau se repara/regleza injectoarele (daca este necesar se inlocuiesc pulverizatoarele); se repara si se regleaza carburatorul la MAS; se repara si se regleaza sistemul de aprindere la MAS; se inlociuesc sau se reconditioneaza piesele uzate ale instalatiei de ungere sa de racire; se inlocuiesc elementele tuturor filtrelor; se verifica, se regleaza si se inlatura jocurile anormale din sistemul de distributie; se remediaza fisurile existente in blocul cilindrilor prin sudura sau cu rasini, daca nu se pericliteaza functionarea normala; se curata intreg sistemul de evacuare si se inlocuiesc componentele defecte; se monteaza, se regleaza si se rodeaza motorul; se executa toate incercarile prevazute in instructiunile tehnice ale motorului respectiv.

Montarea motorului trebuie efectuata cu respectarea prescriptiilor firmei constructoare specificate in notita tehnica: dispozitive de montaj, strangeri ale suruburilor/prezoanelor de fixare (de exemplu respectarea cuplului de strangere la lagarele arborelui cotit - paliere si manetoane; momentul si ordinea de strangere a suruburilor/prezoanelor chiulasei etc.); pozitiile corecte de montaj ale pieselor (de exemplu pozitionarea corecta a pistoanelor daca boltul este dezaxat, calarea corecta - punerea la punct - a mecanismului de distributie; calarea corecta a pompei de injectie la MAC sau a distribuitorului de aprindere la MAS etc.); jocuri de montaj etc. 12

Reparatia capitala poate fi aplicata dupa urmatoarele metode: metoda de reparatie individuala; metoda de reparatie prin schimb de subansambluri.

Prima metoda, de reparatie individuala a motoarelor consta in repararea agregatelor motorului. Metoda necesita un timp relativ mare de imobilizare si din acest motiv este nerationala din punct de vedere economic. Este aplicata in ateliere de reparatii auto mici. A doua metoda, de reparatie, prin schimb de subansambluri/agregate consta in inlocuirea agregatelor uzate cu unele noi sau reconditionate. Agregatele defecte sunt reparate si intra in fondul de rezerva al atelierului pentru alte reparatii. Aceasta metode de reparatie permite organizarea activitatii in flux continuu. Agregatele defecte pot fi reparate in aceeasi intreprindere de reparatii, sau intr-o alta ntreprindere. Repararea agregatelor defecte se face fie prin montarea unor piese noi, sau cu aceleasi piese dupa ce au fost reconditionate. Volumul mare al lucrarilor care trebuie efectuate la reparatia capitala durata de imobilizate a unui motor este mult mai mare decat la celelalte categorii de reparatii. In afara reparatiilor periodice planificate, motorul poate fi supus si la reparatii accidentale, in cazul unor avarii care pot interveni in cazul unei exploatari nerationale. Acestea pot avea caracterul unei reparatii curente, mijlocii sau capitale. Pentru reparatiile accidentale trebuie sa se prevada un numar de ore (circa 5-10 % din fondul total de ore planificat), in planul de lucru al aatelierelor. In cazul produselor cu serviciu continuu, reducerea intreruperilor de functionare prin defectari, poate fi realizata prin inspectii periodice, cu inlaturarea oricaror defectiuniminore constatate si care ar putea provoca scoaterea din functiune o motorului. Dupa cum se stie, inspectiile introduc cheltuieli de materiale, salarii si pierderi de productie datorate opririi planificate a functionarii motorului. Devine deci necesara stabilirea frecventei optime a inspectiilor, ceea ce se poate exprima prin valoarea minima a duratei totale de indisponibilitate a motorului/automobilului sau prin valoarea minima a cheltuielilor totale, pe unitatea de timp.

13