Sub.

examen
colarul mic (7 -10, 11 ani)

Corespondent etapei operaiilor concrete, dup Jean Piaget, colaritatea mic este v rsta !n care activitatea central este !nvarea constienta si voluntara " #n aceast perioad se !nsuesc cititul, scrisul i socotitul, activiti ce sunt scopuri !n sine acum, dar instrumente intelectuale mai t r$iu" %olumul mare de cunostinte, precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este supus elevul, prin multitudinea de discipline scolare, determina o importanta de$voltare cognitiva" Cu toate acestea, caracterul concret-operational al gandirii scolarului mic presupune des&asurarea operatiilor mentale doar cu a'utorul o(iectelor concrete (imagini, 'ucarii, (etisoare, numaratoare, 'etoane etc)" )in punct de vedere social, !nvtorul se constituie ca o pre$en &oarte important !n viaa colarului mic, e*ist nd tendina ca elevul s !i asculte mai degra( dasclul dec t pe prinii si" +daptarea la mediul scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce dupa sine o oarecare maturi$are a&ectiva si de$voltarea unor raporturi mai o(iective cu lumea" Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar si constient, el &iind pus in situatia de asi e*plica, motiva, discuta anumite reactii, actiuni sau atitudini" )iscipline scolare precum ,ducatia civica sau te*tele propuse la -im(a romana au drept scop principal identi&icarea

scolarului mic cu noi roluri, precum si constituirea statutului sau de elev, in cadrul caruia se releva atat drepturi, cat si multiple responsa(ilitati"
."/"."Pu(ertatea (10 - 10 ani) +ctivitatea intelectual a pu(erului este comple*, aceasta &iind etapa g ndirii &ormale , con&orm teoriei lui Piaget" 1e mrete numrul de concepte cu care lucrea$ mental i se conturea$ o anumit orientare colar i pro&esional concreti$at prin pre&erina pentru unele discipline colare" -a &ete se remarc o tendina pentru e*ersarea e*primrii ver(ale, a surprinderii nuanelor de lim(a', pe c nd (ietii e*celea$ !n tiinele e*acte" )in punct de vedere a&ectiv, se de$volt viaa interioar, diversi&icarea emoional &c ndu-se i !n &orme de discon&ort, de opo$iie, le$ri ale prestigiului, respingerea unor cerine de politee considerate a(surde, pudoare, gelo$ie, repulsie, ruine, duioie etc" 2enomenul eroti$rii vieii mani&estat !n plan comportamental determin uneori an*ietate i tensiune" 3elaiile dintre &ete i (iei devin, ast&el, distanate" 4rupul are o mare importan la pu(ertate, mai ales !n 'urul v rstei de 1.-10 ani (con&orm teoriei lui 5o6l(erg ne a&lm la nivelul convenional)" ,*ist o segregare &erm a grupurilor dup criteriul se*ului, copiii nepopulari &iind, de asemenea, puternic respini" +lctuirea grupului se produce spontan, dupa trsturile de personalitate, 6o((7-urile sau interesele lor, nu dup o(iectivele grupului" 8dat constituit, grupul are tendina de a se mani&esta !mpotriva adultului care !l &ace pe pu(er s se simt mic i nea'utorat" ."/"0" +dolescena (10 9 1:;<0 ani) ,*presia c6eie care caracteri$ea$ acest v rst este de$voltarea contiinei de sine ,a identitii personale" )in punct de vedere cognitiv, apare logica deductiv (de la general la particular) care !i permite adolescentului s lucre$e cu concepte din ce !n ce mai a(stracte" =aturi$area se*ual diversi&ic relaiile cu cei din 'ur, devenind mai intime i mai diverse" 3elaiile cu prinii oscilea$ !ntre autonomie i ataament, intimitatea &a de acetia sc$ nd !n detrimentul intimitii &a de prieteni" =ultiplicarea con&lictelor minore re&eritoare la situaii cotidiene, !ntre prini i copiii lor, evidenia$ nevoia adolescenilor de a-i construi propriul stil de via" +ceste con&licte nu dunea$ grav relaiei dintre ei, &iind considerate c6iar

un lucru necesar i sntos i &c nd parte din procesul de c tigare a independenei, a autonomiei" Perioada adolescenei este mai stresant pentru prini dec t pentru copii, studiile art nd c ei su&er mai intens pe parcursul des&urrii acestor con&licte" )epresia este una din tul(urrile psi6ice pre$ente i la adolesceni" #n ca$uri e*treme, ea poate duce la suicid, (ieii &iind mai e*pui acestui risc dec t &etele" >ncidena suicidului este de patru ori mai mare la (ieti i aprope de dou ori mai &recvent la al(i dec t la celelalte rase" Printre cau$ele declanatoare a depresiei suicidale, evideniem e*istena unei cri$e cu prinii, o respingere, sau o umilire, ruptura unei relaii, un eec, consumul de alcool sau droguri, alturate unei oca$ii precum pre$ena unei arme !n cas sau a unor somni&ere !n dulapul cu medicamente"