Analiz a Matematic a

M ad alina Roxana Buneci

M ad alina Roxana Buneci
2
Cuprins
Prefat a 4
1 Elemente de logic a matematic a 5
1.1 Propozitii, conectori si tabele de adev ar . . . . . . . . . . . . 5
1.2 Predicate si cuanticatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.3 Teoreme, leme, corolare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2 Multimi. Relatii. Functii 11
2.1 Multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.2 Relatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.3 Functii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
3 Siruri si serii de numere reale 29
3.1 Siruri de numere reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3.2 Serii de numere reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
3.2.1 Serii cu termeni pozitivi . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3.2.2 Serii alternate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
3.2.3 Serii cu termeni oarecare . . . . . . . . . . . . . . . . 65
3.2.4 Produsul convolutiv a dou a serii . . . . . . . . . . . . 69
Bibliograe 72
Index 72
3
M ad alina Roxana Buneci
Prefat a
4
Capitolul 1
Elemente de logic a matematic a
1.1 Propozitii, conectori si tabele de adev ar
O propozi tie este un enunt care este e adev arat, e fals. Cu alte cuvinte
unei propozitii i se poate atasa o valoare de adev ar desemnat a formal prin
1 (propozi tie adevarata) sau 0 (propozi tie falsa). Fiind dat a o familie de
propozitii, pot create propozitii noi cu ajutorul conectorilor logici :
nega tie: (non);
conjunc tie: . (si);
disjunc tie: . (sau);
implica tie: (implic a);
echivalen ta: (echivalent).
Valoarea de adev ar a propozitiei noi poate determinat a cu ajutorul
tabelului de adevar ca mai jos. n cele ce urmeaz a j si sunt propozitii.
5
M ad alina Roxana Buneci
j j
1 0
0 1
j j . j . j j
1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 0 0
0 1 0 1 1 0
0 0 0 0 1 1
Daca propozi tia j (respectiv, j = ) este adevarata, atunci se
folose ste nota tia j = (respectiv, j = ).
Urm atoarele enunturi au aceeasi semnicatie cu j = :
Din j rezult a .
Dac a j, atunci .
j este o conditie sucient a pentru .
este o conditie necesar a pentru j.
Urm atoarele enunturi au aceeasi semnicatie cu j = :
j dac a si numai dac a .
j este o conditie necesar a si sucient a pentru .
este o conditie necesar a si sucient a pentru j.
1.2 Predicate si cuanticatori
Un este un enunt ce contine variabile, avnd proprietatea c a devine propozitie
n urma nlocuirii variabilelor cu valori (constante). De exemplu, r + 1 7
6
Analiz a Matematic a
este un predicat (presupunnd c a lucr am cu numere reale). Conectorii
prezentati n sectiunea precedent a pot utilizati (ca si n cazul propozitiilor)
pentru a forma predicate noi din predicatele existente.Un predicat poate
transformat ntr-o propozitie prin utilizarea cuanticatorilor:
cuanticatorul universal \ (oricare ar );
cuanticatorul existen tial (exist a).
Propozitia \r j (r) este adev arat a dac a si numai dac a prin nlocuirea
lui r cu orice valoarea c din domeniul de valori (presupus dat) se obtine o
propozitie adev arat a. Propozitia r j (r) este adev arat a dac a si numai dac a
n domeniul de valori (presupus dat) exist a o valoarea c cu proprietatea c a
prin nlocuirea lui r cu c se obtine o propozitie adev arat a.
ntr-o propozitie pot ap area ambele tipuri de cuanticatori. Elementele
legate de cuanticatorii (care apar dupa ) depind de toate variabilele
ce aparut nainte legate de cuanticatori \. Dependenta este marcat a
prin indicarea variabilelor ca indice sau enumerarea lor n parantez a. De
exemplu, \r. c
x;y
\./
x;y;z
j(r. c
x;y
. /
x;y;z
).
1.3 Teoreme, leme, corolare
O axioma este o propozitie care este presupus a a adev arat a f ar a vreo
demonstratie. O teorema este o propozitie al c arei adev ar este garantat de
o demonstratie (o modalitate de a ar ata c a o teorem a decurge logic dintr-un
set de axiome). Se spune c a dou a propozitii j si sunt echivalente logic, si
se scrie j = , dac a si numai dac a au aceeasi valoare de adev ar. Prezent am
mai jos cteva echivalente logice utile n demonstratii:
j . j = j
j . j = j
7
M ad alina Roxana Buneci
j . (j) = 1
j . = . j
j . = . j
j . ( . :) = (j . ) . :
j . ( . :) = (j . ) . :
j . ( . :) = (j . ) . (j . :)
j . ( . :) = (j . ) . (j . :)
j . (j . ) = j
j . (j . ) = j
j = (j) .
(j) = j
(j . ) = (j) . ()
(j . ) = (j) . ()
(\r j (r)) = r j (r)
(r j (r)) = \r j (r)
n consecint a,
(j ) = (j) . = . (j) = (()) . (j)
= ( j) .
Propozitia j se numeste contrapusa propozi tie j = . Demonstratia
prin contrapunere a propozitiei j nseamn a demonstrarea propozitiei
8
Analiz a Matematic a
j. Cum cele dou a propozitii sunt echivalente, demonstrnd una din
ele rezult a si cealalt a. Propozitia j se numeste reciproca propozi tiei
j si n general nu este echivalent a cu aceasta. j se numeste ipoteza, iar
se numeste concluzia propozitiei j .
Din faptul c a
(j ) = ((j) . ) = ((j)) . ()
= j . () .
rezult a c a dac a demonstr am c a propozitia j.() este fals a, atunci propozitia
j este adev arat a. O astfel de demonstratie a teoremei j = se numeste
reducere la absurd (se presupune concluzia fals a si se arat a c a n conjuctie
cu ipoteza j si axiomele se ajunge la o contradictie).
n cele ce urmeaz a vom lucra doar cu propozitii adev arate. n afar a
de teoreme vom mai folosi termenii lem a si corolar. Lemele sunt ca si
teoremele propozitii adev arate dar care nu sunt considerate ca importante
de sine st at atoare, ci ca pasi intermediari n demonstratiile unor teoreme.
Corolarele sunt consecinte directe ale teoremelor. Vom folosi termenul de
propozi tie pentru desemna un rezultat adev arat dar care este mai putin
important dect o teorem a.
9
M ad alina Roxana Buneci
10
Capitolul 2
Multimi. Relatii. Functii
2.1 Multimi
Intuitiv o mul time este colectie de obiecte (elemente). Vom considera
notiunea de multime ca notiune primar a la fel ca si notiunea de apartenent a
a unui element (obiect) la o multime. Dac a este o multime iar r un
element al ei, atunci se utilizeaz a notatia r (r apar tine lui ). Dac a r
nu este un element al lui , atunci se scrie r , (r nu apar tine lui ). Se
spune c a dou a multimi si 1 sunt egale si se scrie = 1 dac a si numai
dac a au aceleasi elemente, adic a
r = r 1.
O multime poate specicat a prin
enumerarea elementelor sale: = c. /. c ( este multimea cu elementele
c, / si c);
specicarea unei propriet ati j a elementelor sale: = r : j (r) ( este
multimea tuturor elementelor r pentru care j (r) este adev arat a).
11
M ad alina Roxana Buneci
Se noteaz a cu O mul timea vida, adic a multimea ce nu contine nici un
element. Fiind date dou a multimi si 1 se pot forma multimi noi folosind
operatiile cu multimi:
reuniunea: ' 1 = r : r sau r 1;
intersec tia: 1 = r : r si r 1;
diferen ta: 1 = r : r si r , 1;
diferen ta simetrica : 1 = ( 1) ' (1 ).
Se numeste pereche ordonata cu primul element c si al doilea element /
si se noteaz a (c. /) multimea
c . c. / .
Proprietatea de baz a a perechilor ordonate este
(c. /) = (r. ) = c = r si / = .
Similar se poate deni notiunea de :-tuplu (c
1
. c
2
. .... c
n
) prin proprietatea
de baz a:
(c
1
. c
2
. .... c
n
) = (r
1
. r
2
. .... r
n
) = c
1
= r
1
, c
2
= r
2
... c
n
= r
n
.
Se numeste produsul cartezian al multimilor si 1 si se noteaz a cu
1 multimea perechilor ordonate (c. /) cu c si / 1:
1 = (c. /) : c si / 1 .
Se numeste produsul cartezian al multimilor
1
,
2
, ...,
n
si se noteaz a
cu
1

2
...
n
multimea :-tuplurilor (c
1
. c
2
. .... c
n
) cu c
1
, c
2

2
,
..., c
n

n
:

2
...
n
= (c
1
. c
2
. .... c
n
) : c
1
. c
2

2
. .... c
n

n
.
12
Analiz a Matematic a
Dac a
1
=
2
= ...
n
= , atunci se noteaz a
n
= ... .
Se spune c a este o submul time a multimii 1 si se scrie 1 dac a si
numai dac a
\r = r 1.
Este usor de obsevat c a
= 1 = 1 si 1 .
Se numeste mul timea par tilor multimii si se noteaz a cu T () sau 2
A
multimea submultimilor lui :
T () = 1 : 1 .
Dac a A, atunci A se numeste complementara lui fat a de A
si se noteaz a cu (
X
sau ( dac a A rezult a din context. Se observ a usor
c a
r ( = r , ;
( (() = ;
= 1 = ( = (1.
Fie 1 o multime si pentru orice i 1, e
i
o multime. Multimea

i
: i 1
se numeste familie de mul timi indexata dup a 1 si se noteaz a cu
i

iI
.
Denitia 2.1.1 (Reuniunea si intersectia unei familii de multimi)
Fie o
i

iI
o familie de mul timi indexata dupa 1. Se nume ste reuniunea
familiei de mul timi
i

iI
si se noteaza

iI

i
mul timea:

iI

i
= r : i 1 a.. r
i
.
13
M ad alina Roxana Buneci
Se nume ste intersec tia familiei de mul timi
i

iI
si se noteaza

iI

i
mul timea:

iI

i
= r : r
i
\i 1 .
Daca 1 = 1. 2. .... : se utilizeaza nota tiile

iI

i
=
n

i=1

i
,

iI

i
=
n

i=1

i
,
iar daca 1 = N, nota tiile

iN

i
=
o

i=1

i
,

iN

i
=
o

i=1

i
.
Propozitia 2.1.2 (Relatiile lui De Morgan) Fie o
i

iI
o familie de
mul timi indexata dupa 1. Atunci
1. (

iI
=

iI
(
i
;
2. (

iI

i
=

iI
(
i
.
Demonstratie. Demonstr am egalit atile de multimi prin dubl a incluziune.
1. : Fie r (

iI
. Atunci r ,

iI

i
, de unde rezult a c a este
adev arat a negatia propozitiei
i 1 r
i
si n consecint a \i 1 r ,
i
sau echivalent \i 1 r (
i
. Ca
urmare r

iI
(
i
.
: Fie r

iI
(
i
. Atunci \i 1 r (
i
sau echivalent \i 1
r ,
i
. Dar \i 1 r ,
i
reprezint a negatia propozitiei i 1 r
i
care este echivalent a cu r

iI

i
. Deci r ,

iI

i
si ca urmare
r (

iI
.
14
Analiz a Matematic a
2. : Fie r (

iI
. Atunci r ,

iI

i
, de unde rezult a c a este
adev arat a negatia propozitiei
\i 1 r
i
si n consecint a i 1 r ,
i
sau echivalent i 1 r (
i
. Ca
urmare r

iI
(
i
.
: Fie r

iI
(
i
. Atunci i 1 r (
i
sau echivalent i 1
r ,
i
. Dari 1 r ,
i
reprezint a negatia propozitiei \i 1 r
i
care este echivalent a cu r

iI

i
. Deci r ,

iI

i
si ca urmare
r (

iI
.
Relatia 2 poate demonstrat a si folosind relatia 1. Astfel
(

iI
(
i
=

iI
( ((
i
) =

iI

i
= (
_
(

iI

i
_
,
de unde

iI
(
i
= (

iI

i
(tinnd cont c a = 1 = ( = (1).
2.2 Relatii
Denitia 2.2.1 Fie A si 1 doua mul timi. Se nume ste rela tie (de pe A pe
1 ) o submul time j a produsului cartezian A 1 :
j A 1 .
Daca A = 1 , j se nume ste rela tie pe A.
Se spune ca r este n rela tia j cu si se scrie rj daca si numai daca
(r. ) j.
Denitia 2.2.2 Fie A o mul time si j o rela tie pe A. Rela tia j se nume ste
15
M ad alina Roxana Buneci
reexiva
def
== rjr \r A;
ireexiva
def
== (r. r) , j \r A;
simetrica
def
== rj = jr;
antisimetrica
def
== rj si jr = r = ;
tranzitiva
def
== rj si j. = rj.;
totala
def
== rj sau jr \r. A;
rela tie de echivalen ta
def
== j este reexiva, simetrica si tranzitiva.
rela tie de ordine par tiala
def
== j este reexiva, antisimetrica si tranzitiva.
rela tie de ordine
def
== j este reexiva, antisimetrica, tranzitiva si totala.
Denitia 2.2.3 Fie A o mul time nzestrata cu o rela tie de echivalen ta
notata ~ si e r A. Se nume ste clasa de echivalen ta a lui r si se noteaza
cu [r] mul timea elementelor lui A care sunt n rela tia ~ cu r (ehivalente
cu r relativ la ~):
[r] = A : ~ r .
Se nume ste factorizarea lui A la ~ si se noteaza cu A, ~ mul timea:
A, ~= [r] : r A .
Se poate demonstra usor c a dac a A este o multime nzestrat a cu o relatie
de echivalent a ~, atunci
pentru orice r. A e [r] = [], e [r] [] = O;
A =

xX
[r].
16
Analiz a Matematic a
Exemple 2.2.4 1. Rela tia de egalitate pe R este o rela tie de echivalen ta.
2. Rela tia de egalitate de mul timi este o rela tie de echivalen ta.
3. Rela tia pe Z denita prin: r ~
def
== 2[ ( r) este o rela tie de
echivalenta. Are doua clase de echivalen ta: mul timea numerelor pare
si mul timea numerelor impare.
4. Rela tia de ordine naturala pe R (r _ = r _ 0) este o rela tie de
ordine (totala).
5. Rela tia de ordine naturala pe R poate extinsa la o rela tie de ordine
totala pe R = R ' . punnd _ r, r _ pentru orice
r R si _ .
6. Rela tia de incluziune de mul timi este o rela tie de ordine par tiala.
Denitia 2.2.5 Fie A o mul time nzestrata cu o rela tie de ordine notata
_ si e A. Mul timea se nume ste
mul time marginita superior
def
== r A a.. c _ r \c ;
mul time nemarginita superior nu este marginita superior;
mul time marginita inferior
def
== r A a.. r _ c \c ;
mul time nemarginita inferior
def
== nu este marginita inferior;
mul time marginita
def
== este marginita superior si marginita inferior
(= r. A a.. r _ c _ \c );
mul time nemarginita
def
== nu este marginita.
Un element c
0
se nume ste
17
M ad alina Roxana Buneci
element maxim (sau cel mai mare element, sau ultim element) al mul timii
si se noteaza cu max () sau max sau max
aA
def
== c _ c
0
\c ;
element minim (sau cel mai mic element, sau prim element) al mul timii
si se noteaza cu min () sau min sau min
aA
def
== c
0
_ c \c .
Un element r
0
A se nume ste
majorant al mul timii
def
== c _ r
0
\c ;
minorant al mul timii
def
== r
0
_ c \c ;
margine superiara a mul timii si se noteaza cu sup () sau sup sau
sup
aA
def
== r este cel mai mic element al mul timii majoran tilor;
margine inferioara a mul timii si se noteaza cu inf () sau inf sau
inf
aA
def
== r este cel mai mare element al mul timii minora tilor.
Multimea majorantilor sau a minorantilor poate vid a. Este posibil ca
elementul minim sau maxim, marginea superioar a sau inferioar a ale unei
multimi s a nu existe. Dac a ns a ele exist a se poate observa usor c a sunt
unice (tinnd cont de antisimetria relatiei de ordine). Dac a exist a elementul
maxim, atunci exist a si marginea superioar a si sunt egale ntre ele. Dac a
exist a elementul minim, atunci exist a si marginea inferioar a si sunt egale
ntre ele.
Exemple 2.2.6 Consideram R nzestrata cu rela tia de ordine naturala.
Atunci
1. min [2. 7] = inf [2. 7] = 2, max [2. 7] = sup [2. 7] = 7;
2. min(2. 7] nu exista, inf(2. 7] = 2, max(2. 7] = sup(2. 7] = 7;
3. min[2. 7) = inf[2. 7) = 2, max[2. 7) nu exista, sup[2. 7) = 7;
18
Analiz a Matematic a
4. min (2. 7) nu exista, inf (2. 7) = 2, max (2. 7) nu exista, sup (2. 7) = 7;
5. min(. 7] nu exista, inf(. 7] = 2 nu exista, max(. 7] = 7,
sup(. 7] = 7;
6. min[2. ) = inf[2. ) = 2, max[2. ) nu exista, sup[2. ) nu exista;
7. min (2. ) nu exista, inf (2. ) = 2, max (2. ) nu exista, sup (. )
nu exista;
8. min (. 7) nu exista, inf (. 7) nu exista, max (. 7) nu exista,
sup (. 7) = 7;
9. min (. ) nu exista, inf (. ) nu exista, max (. ) nu
exista, sup (. ) nu exista;
Exemple 2.2.7 Consideram R = R ' . nzestrata cu rela tia de
ordine extisa de pe R ca n exemplele 2.2.4. Atunci
1. min [2. 7] = inf [2. 7] = 2, max [2. 7] = sup [2. 7] = 7;
2. min(2. 7] nu exista, inf(2. 7] = 2, max(2. 7] = sup(2. 7] = 7;
3. min[2. 7) = inf[2. 7) = 2, max[2. 7) nu exista, sup[2. 7) = 7;
4. min (2. 7) nu exista, inf (2. 7) = 2, max (2. 7) nu exista, sup (2. 7) = 7;
5. min(. 7] nu exista, inf(. 7] = , max(. 7] = 7, sup(. 7] =
7;
6. min[2. ) = inf[2. ) = 2, max[2. ) nu exista, sup[2. ) = ;
7. min (2. ) nu exista, inf (2. ) = 2, max (2. ) nu exista, sup (. ) =
;
8. min (. 7) nu exista, inf (. 7) = , max (. 7) nu exista,
sup (. 7) = 7;
19
M ad alina Roxana Buneci
9. min (. ) nu exista, inf (. ) = , max (. ) nu exista,
sup (. ) = ;
n cele ce urmeaza vom trata orice submul time de numere reale ca
submul time a lui R = R ' . .
Axioma: Daca este marginita (ca submul time a lui R), atunci sup ()
si inf () exista n R.
Este u sor de observat ca ` R (respectiv, : R) este marginea
superioara (respectiv, marginea inferioara) a mul timii A daca si numai daca
sunt ndeplinite urmatoarele doua condi tii:
1. r _ ` (respectiv, r _ :) pentru orice r .
2. pentru orice 0, exista r
"
astfel nct r
"
` (respectiv,
r
"
< : + ).
Daca este nemarginita superior ( = nu admite majoran ti) atunci
sup () = , iar daca este nemarginita inferior ( =nu admite minoran ti)
atunci inf () = .
Prin conven tie, sup (O) = , iar inf (O) = .
2.3 Functii
Denitia 2.3.1 Fie A si 1 doua mul timi. Se nume ste func tie denita pe
A cu valori n 1 , si se noteaza cu , : A 1 sau A
f
1 sau r
, (r) [: A 1 ] o rela tie , A 1 cu proprietatea ca pentru orice r A
exista si este unic 1 a. (r. ) ,. Unicul element ce i corespunde
lui r se noteaza cu , (r). A se nume ste domeniul func tiei , iar 1 se
nume ste codomeniul func tiei ,.
Daca , si q sunt doua func tii, atunci , = q
def
== , si q au acela si
domeniu, acela si codomeniu si , (r) = q (r) pentru orice r din domeniu.
20
Analiz a Matematic a
Denitia 2.3.2 O func tie , : A 1 se nume ste
injectiva
def
== \r
1
. r
2
A, r
1
,= r
2
= , (r
1
) ,= , (r
2
) (= \r
1
. r
2
A cu
, (r
1
) = , (r
2
) = r
1
= r
2
);
surjectiva
def
== \ 1 r A a.. = , (r);
bijectiva
def
== , este injectiva si surjectiva (= \ 1 exista un unic
r A a.. = , (r))
Denitia 2.3.3 Fie , : A 1 si q : 1 2 doua func tii. Se nume ste
compunerea func tiei q cu , func tia / : A 2 denita prin
/(r) = q (, (r)) \r A.
Func tia / denita mai sus se noteaza cu q ,.
Se poate ar ata usor c a dac a
f
1, 1
g
C si C
h
1 sunt trei functii
(ce pot compuse), atunci
(/ q) , = / (q ,) .
Propozitia 2.3.4 Fie , : A 1 o func tie.
1. Daca , este injectiva, atunci exista o func tie q : 1 A a.. q, (r) =
r pentru orice r A.
2. Daca , este surjectiva, atunci exista o func tie q : 1 A a.. ,
q () = pentru orice 1 .
Demonstratie. 1. Presupunem c a , este injectiv a si alegem un element
arbitrar r
0
A. Denim q : 1 A prin q () = r dac a exist a r a..
= , (r), si prin q () = r
0
n caz contrar. Se observ a c a dac a presupunem
c a pentru un 1 exist a dou a elemente r
1
. r
2
A astfel nct , (r
1
) =
21
M ad alina Roxana Buneci
, (r
2
) = , atunci r
1
= r
2
deoarece , este injectiv a. Ca urmare q este bine
denit a, si n plus q , (r) = q (, (r)) = r pentru orice r A.
2. Presupunem c a , este surjectiv a. Atunci pentru orice 1 exist a
r
y
A astfel nct = , (r
y
). Denim q : 1 A prin q () = r
y
pentru
orice 1 si obsev am c a , q () = , (q ()) = , (r
y
) = pentru orice
1 .
Propozitia 2.3.5 Fie , : A 1 si q : 1 2 doua func tii.
1. Daca , si q sunt injective, atunci q , este injectiva.
2. Daca , si q sunt surjective, atunci q , este surjectiva.
3. Daca , si q sunt bijective, atunci q , este bijectiva.
4. Daca q , este injectiva, atunci , este injectiva.
5. Daca q , este surjectiva, atunci q este surjectiva.
6. Daca q , este bijectiva, atunci , este injectiva si q este surjectiva.
7. Daca A = 1 , atunci , , este bijectiva = , este bijectiva.
Demonstratie. 1. Fie r
1
. r
2
A a.. q , (r
1
) = q , (r
2
), sau echivalent
q (, (r
1
)) = q (, (r
2
)). Deoarece q este injectiv a, rezult a c a , (r
1
) = , (r
2
),
iar deoarece , este injectiv a, rezult a c a r
1
= r
2
. n consecint a q , este
injectiv a.
2. Fie . 2. Deoarece q este surjectiv a, rezult a c a exist a 1 astfel
nct . = q (), iar deoarece , este surjectiv a, rezult a c a exist a r A astfel
nct = , (r). n consecint a q , (r) = q (, (r)) = q () = , si deci q ,
este surjectiv a.
3. Este consecinta a lui 1 si 2.
4.Fie r
1
. r
2
A a.. , (r
1
) = , (r
2
). Atunci q (, (r
1
)) = q (, (r
2
)) sau
echivalent q, (r
1
) = q, (r
2
). Cum q, este injectiv a, rezult a c a r
1
= r
2
.
n consecint a , este injectiv a.
22
Analiz a Matematic a
5.Fie . 2. Deoarece q , este surjectiv a, rezult a c a exist a r A
astfel nct . = q , (r). Dac a not am = , (r) atunci 1 si q () =
q (, (r)) = .. Deci q este surjectiv a.
6. Este consecinta a lui 4 si 5.
7.Este consecinta a lui 6.
Denitia 2.3.6 Func tia , : A 1 se nume ste func tie inversabila
def
==
exista o func tie q : 1 A a..
q , (r) = r \r A
, q () = \ 1 .
Se poate ar ata c a dac a functia , este inversabila exist a o unic a functie q
care satisface denitia de mai sus. n acest caz functia q se numeste inversa
func tiei , si se noteaz a cu ,
1
. Dac a pentru o multime se noteaz a cu id
A
functia id
A
: denit a prin id
A
(c) = c pentru orice c , atunci
inversa functiei , : A 1 este denit a de relatiile
,
1
, = id
X
, ,
1
= id
Y
.
Teorema 2.3.7 Func tia , : A 1 este func tie inversabila daca si numai
daca , este bijectiva.
Demonstratie. = Presupunem , inversabil a. Atunci exist a ,
1
: 1
A a..
,
1
, = id
X
, ,
1
= id
Y
.
Cum functia id
X
este bijectiv a, si din particular injectiv a, din propozitia
2.3.4 (punctul 4) rezult a c a , este injectiv a. Deoarece functia id
Y
este
23
M ad alina Roxana Buneci
bijectiv a, si din particular surjectiv a, din propozitia 2.3.5 (punctul 5) rezult a
c a , este surjectiv a. Deci , este bijectiv a.
= Presupunem , este bijectiv a. Atunci pentru orice 1 exist a un
unic r
y
A a.. , (r
y
) = . Denim q : 1 A prin q () = r
y
pentru
orice 1 si obsev am c a
q , (r) = r \r A
, q () = \ 1 .
n consecint a , este inversabil a.
Denitia 2.3.8 Se spune ca doua mul timi si 1 au acela si cardinal
def
==
exista o func tie bijectiva , : 1.
Se spune ca mul timea are cardinalul : N
def
== exista o func tie
bijectiva , : 1. 2. .... : (= are : elemente).
Mul timea se nume ste numarabila
def
== exista o func tie bijectiva , :
N.
Mul timea se nume ste cel mult numarabila
def
== este numarabila sau
nita (exista : N a. are cardinalul :) .
Denitia 2.3.9 (Imaginea si preimaginea unei multimi printr-o functie)
Fie , : A 1 o func tie.
Pentru orice A imaginea (directa) a lui prin , se noteaza cu , ()
si dene ste prin
, () = 1 : r A a.. = , (r)
= , (r) : r .
Pentru orice 1 1 imaginea inversa sau preimaginea lui 1 prin , se
noteaza cu ,
1
(1) si dene ste prin
,
1
(1) = r A : , (r) 1 .
24
Analiz a Matematic a
Propozitia 2.3.10 Fie , : A 1 o func tie inversabila si e 1 1 .
Atunci imaginea directa a lui 1 prin inversa func tiei , si preimaginea lui
1 prin , coincid.
Demonstratie. Pentru a evita confuziile not am inversa functiei , prin q
si demonstr am c a q (1) = ,
1
(1) prin dubl a incluziune.
Fie r q (1). Atunci exist a 1 a.. r = q () si ca urmare , (r) =
, (q ()) = 1. Cum , (r) 1 rezult a c a r ,
1
(1).
Fie r ,
1
(1). Atunci , (r) 1 si n consecint a q (, (r)) q (1).
Cum r = q (, (r)) rezult a c a r 1.
Propozitia 2.3.11 Fie , : A 1 o func tie,
i

iI
o familie de submul timi
ale lui A, iar 1
j

jJ
o familie de submul timi ale lui 1 . Atunci:
1. ,
1
_

jJ
1
j
_
=

jJ
,
1
(1
j
);
2. ,
_

iI

i
_
=

iI
, (
i
);
3. ,
1
_

jJ
1
j
_
=

jJ
,
1
(1
j
);
4. ,
_

iI

i
_

iI
, (
i
);
5. Daca , este injectiva, atunci ,
_

iI

i
_
=

iI
, (
i
).
Demonstratie. 1. : Fie r ,
1
_

jJ
1
j
_
. Atunci , (r)

jJ
1
j
, de
unde rezult a c a exist a , J a.. , (r) 1
j
. Ca urmare r ,
1
(1
j
) si n
particular r

jJ
,
1
(1
j
).
25
M ad alina Roxana Buneci
: Fie r

jJ
,
1
(1
j
). Atunci exist a , J a.. r ,
1
(1
j
)
si ca urnare , (r) 1
j
. n particular, , (r)

jJ
1
j
si n consecint a
r ,
1
_

jJ
1
j
_
.
2. : Fie ,
_

iI

i
_
. Atunci exist a r

iI

i
a.. = , (r), de
unde rezult a c a exist a i 1 a..r
i
si = , (r). Ca urmare exist a i 1
a.. , (
i
). n particular

iI
, (
i
).
: Fie

iI
, (
i
). Atunci exist a i 1 a.. , (
i
) si ca urnare
exist a r
i
a.. = , (r). Deci exist a r

iI

i
a.. = , (r) si n
consecint a ,
_

iI

i
_
.
3. : Fie r ,
1
_

jJ
1
j
_
. Atunci , (r)

jJ
1
j
, de unde rezult a c a
, (r) 1
j
pentru orice , J. Ca urmare r ,
1
(1
j
) pentru orice , J
si deci r

jJ
,
1
(1
j
).
: Fie r

jJ
,
1
(1
j
). Atunci r ,
1
(1
j
) pentru orice , J si ca
urnare , (r) 1
j
pentru orice , J. n consecint a, , (r)

jJ
1
j
de unde
rezult a r ,
1
_

jJ
1
j
_
.
4.Fie ,
_

iI

i
_
. Atunci exist a r

iI

i
a.. = , (r), de unde
rezult a c a .r
i
si = , (r) pentru orice i 1. Ca urmare , (
i
)
pentru orice i 1 si deci

iI
, (
i
).
5. Deoarece ,
_

iI

i
_


iI
, (
i
) pentru orice functie ,, r amne s a
ar at am c a dac a , este injectiv a

iI
, (
i
) ,
_

iI

i
_
. Fie

iI
, (
i
).
26
Analiz a Matematic a
Atunci , (
i
) pentru orice i 1, de unde rezult a c a pentru orice i 1
exist a r
i

i
a.. = , (r
i
). Fie i. / 1 doi indici arbitrari. Avem
, (r
i
) = = , (r
k
). Din faptul c a , este injectiv a rezult a c a r
i
= r
k
.Deci
toate elementele r
i
sunt egale ntre ele. Not am cu r
0
valoarea lor comun a.
Atunci r
0
= r
i

i
pentru orice i 1 si = , (r
0
). Ca urmare r
0


iI

i
si = , (r
0
), de unde rezult a c a ,
_

iI

i
_
.
Denitia 2.3.12 Fie . 1 R si , : 1 o func tie. Func tia , se
nume ste
crescatoare
def
== \r
1
. r
2
cu r
1
_ r
2
= , (r
1
) _ , (r
2
);
descrescatoare
def
== \r
1
. r
2
cu r
1
_ r
2
= , (r
1
) _ , (r
2
);
strict crescatoare
def
== \r
1
. r
2
cu r
1
< r
2
= , (r
1
) < , (r
2
);
strict descrescatoare
def
== \r
1
. r
2
cu r
1
< r
2
= , (r
1
) , (r
2
);
monotona
def
== , este crescatoare sau descrescatoare;
strict monotona
def
== , este strict crescatoare sau strict descrescatoare.
marginita superior
def
== ` R a.. , (r) _ ` \r ;
nemarginita superior , nu este marginita superior;
marginita inferior
def
== ` R a.. , (r) _ ` \r ;
nemarginita inferior
def
== , nu este marginita inferior;
marginita
def
== , este marginita superior si marginita inferior (= :. `
R a.. : _ , (r) _ ` \r = C R a.. [, (r)[ _ C \r );
nemarginita
def
== , nu este marginita.
27
M ad alina Roxana Buneci
Pentru orice o , se noteaza cu sup
S
, (respectiv, inf
S
,) sau sup
xA
, (r)
(respectiv, inf
xA
,) marginea superioara (respectiv, marginea inferioara) a
mul timii , (o).
Denitia de mai sus are sens nu doar pentru submultimi si 1 de
numere reale ci pentru orice mulsimi si 1 nzestrate cu o relatie de ordine
_ conidernd c a r _
def
== _ r, r <
def
== r _ si r ,= , r
def
==
< r.
28
Capitolul 3
Siruri si serii de numere reale
3.1 Siruri de numere reale
Denitia 3.1.1 Fie A o mul time. Se nume ste sir de elemente din A o
func tie , : N A si se noteaza cu , = (, (:))
n
sau , = (r
n
)
n
sau (r
n
)
n
,
unde r
n
= , (:) pentru orice :. r
n
= , (:) se nume ste termen general al
sirului , = (r
n
)
n
.
Se nume ste sub sir al sirului , = (r
n
)
n
sirul , q unde q : N N este o
func tie strict crescatoare. Notnd /
n
= q(:), ob tinem , q (:) = , (q (:)) =
, (/
n
) = r
k
n
. Nota tia uzula pentru un sub sir , q este (r
k
n
)
n
.
Se numeste sir de numere reale un sir de elemente din R adic a o functie
, : N R.
Denitia 3.1.2 Sirul (r
n
)
n
de numere reale se nume ste
crescator
def
==func tia : , (:) [: N R] este crescatoare (= \: N
r
n
_ r
n+1
);
descrescator
def
==func tia : , (:) [: N R] este descrescatoare (= \:
N r
n
_ r
n+1
);
29
M ad alina Roxana Buneci
strict crescator
def
==func tia : , (:) [: N R] este strict crescatoare
(= \: N r
n
< r
n+1
);
strict descrescator
def
==func tia : , (:) [: N R] este strict descrescatoare
(= \: N r
n
r
n+1
);
monoton
def
== (r
n
)
n
este crescator sau descrescator;
strict monoton
def
== (r
n
)
n
este strict crescator sau strict descrescator;
marginit superior
def
== mul timea r
n
: : N este marnita superior n
R (= ` R a.. r
n
_ ` \: N);
nemarginit superior
def
== (r
n
)
n
nu este marginit superior;
marginit inferior
def
== mul timea r
n
: : N este marnita inferior n
R (= : R a.. r
n
_ : \: N);
nemarginit inferior
def
== (r
n
)
n
nu este marginita inferior;
marginit
def
== (r
n
)
n
este marginit superior si marginit inferior (=`. :
R a.. : _ r
n
_ ` \: N = C R a.. [r
n
[ _ C \: N );
nemarginit
def
== (r
n
)
n
nu este marginit.
Se noteaza cu sup
n
r
n
(respectiv, inf
n
r
n
) marginea superioara (respectiv,
marginea inferioara) a mul timii r
n
: : N.
Denitia 3.1.3 Se nume ste vecinatate a unui numar real r o mul time \
R cu proprietatea ca exista 0 astfel nct (r . r + ) \ (= c. /
R a.. r (c. /) \ ).
Se nume ste vecinatate a lui o mul time \ cu proprietatea ca exista
c R astfel nct (c. ) \ .
Se nume ste vecinatate a lui o mul time \ cu proprietatea ca exista
c R astfel nct (. c) \ .
30
Analiz a Matematic a
Dac a r. R, r ,= atunci exist a o venin atate \
x
a lui r si a vecin atate
\
y
a lui a.. \
x
\
y
= O (ntr-adev ar, dac a r ,= atunci =
[xy[
3
0, iar
(r . r + ) ( . + ) = O).
Dac a r R, aunci exist a o venin atate \
x
a lui r si a vecin atate \
o
a
lui si o vecin atate \
o
a lui a.. \
x
\
o
= O, \
x
\
o
= O si \
o

\
o
= O (ntr-adev ar, (r . r + ) (r + + 1. ) = O, (r . r + )
(. r 1) = O si (. r 1) (r + + 1. ) = O ).
Denitia 3.1.4 Se spune ca sirul (r
n
)
n
are limita c R si se scrie lim
no
r
n
=
c sau r
n
c (: )
def
== pentru orice vecinatate \ a lui c exista :
V
N
a.. r
n
\ pentru orice : _ :
V
.
Sirul (r
n
)
n
se nume ste convergent daca exista c 1 a.. lim
no
r
n
= c
si divergent n caz contrar (adica daca nu are limita sau limita este sau
).
Teorema 3.1.5 (Unicitatea limitei) Limita unui sir de numere reale daca
exista este unica.
Demonstratie. Fie (r
n
)
n
un sir de numere reale. Presupunem prin absurd
c a c. / cu c ,= / sunt dou a limite ale lui (r
n
)
n
. Deoarece c ,= / atunci exist a
o venin atate \
a
a lui c si a vecin atate \
b
a lui / a.. \
a
\
b
= O. Deoarece
c (respectiv /) este limita lui (r
n
)
n
, rezult a c a exist a :
a
N (respectiv,
:
b
N) a.. r
n
\
a
pentru orice : _ :
a
(respectiv, r
n
\
b
pentru orice
: _ :
b
). Deci pentru : = :
a
+ :
b
avem r
n
\
a
\
b
, ceea ce contrazice
faptul c a \
a
\
b
= O.
Teorema 3.1.6 (Caracterizarea limitelor) Fie (r
n
)
n
un sir de numere
reale.
Sirul (r
n
)
n
are limita c R = pentru orice 0 exista :
"
N a..
[r
n
c[ < pentru orice : _ :
"
.
31
M ad alina Roxana Buneci
Sirul (r
n
)
n
are limita = pentru orice c R exista :
c
N a.. r
n
c
pentru orice : _ :
c
.
Sirul (r
n
)
n
are limita = pentru orice c R exista :
c
N a.. r
n
< c
pentru orice : _ :
c
.
Demonstratie. Demonstratia este evident a dac a se tine cont de decrierea
vecin atilor pentru c R, si .
Propozitia 3.1.7 Fie (r
n
)
n
un sir de numere reale.
1. Daca lim
no
r
n
= c, atunci lim
no
[r
n
[ = [c[ (cu conven tia [[ = [[ =
)
2. lim
no
r
n
= 0 daca si numai daca lim
no
[r
n
[ = 0.
Demonstratie. 1. Presupunem c R. Deoarece lim
no
r
n
= c, pentru orice
0 exist a :
"
N a.. [r
n
c[ < pentru orice : _ :
"
. Ca urmare
[[r
n
[ [c[[ _ [r
n
c[ < pentru orice : _ :
"
.
n consecint a, lim
no
[r
n
[ = [c[ .
Presupunem c a c = . Deoarece lim
no
r
n
= , pentru orice c R
exist a :
c
N a.. r
n
c pentru orice : _ :
c
. Ca urmare
[r
n
[ _ r
n
c pentru orice : _ :
c
.
n consecint a, lim
no
[r
n
[ = .
Presupunem c a c = . Deoarece lim
no
r
n
= , pentru orice c R
exist a :
c
N a.. r
n
< c pentru orice : _ :
c
. n particular, exist a :
0
N
a.. r
n
< 0 pentru orice : _ :
0
. Ca urmare
[r
n
[ = r
n
c pentru orice : _ max :
c
. :
0
.
n consecint a, lim
no
[r
n
[ = .
32
Analiz a Matematic a
2. R amne s a demonstr am c a dac a lim
no
[r
n
[ = 0, atunci lim
no
r
n
= 0.
Deoarece lim
no
[r
n
[ = 0, pentru orice 0 exist a :
"
N a.. [r
n
[ =
[[r
n
[ 0[ < pentru orice : _ :
"
. Ca urmare
[r
n
0[ = [r
n
[ < pentru orice : _ :
"
.
si deci lim
no
r
n
= 0.
Propozitia 3.1.8 Daca (r
n
)
n
are limita c R, atunci orice sub sir al sau
(r
k
n
)
n
are limita c.
Demonstratie. Deoarece lim
no
r
n
= c, pentru orice vecin atate a lui c exist a
:
V
N a.. r
n
\ pentru orice : _ :
V
. Din faptul c a pentru orice :
/
n
_ :, rezult a c a r
k
n
\ pentru orice : _ :
V
si deci lim
no
r
k
n
= c.
Propozitia 3.1.9 Orice sir de numere reale convergent este marginit.
Demonstratie. Fie (r
n
)
n
un sir de numere reale cu limita c R. Atunci
exist a :
1
N a.. [r
n
c[ < 1 pentru orice : _ :
1
, de unde rezult a c a
[r
n
[ _ [r
n
c[ +[c[ < 1 +[c[ pentru orice : _ :
1
.
Notnd
` = max [r
1
[ . ... [r
n
1
1
[ . [c[ + 1 ,
obtinem [r
n
[ _ ` pentru orice :
Propozitia 3.1.10 (Criterii de convergent a) Fie (r
n
)
n
un sir de numere
reale.
1. Daca exista c R, :
0
N si exista un sir (
n
)
n
cu limita 0 a..
[r
n
c[ _
n
pentru orice : _ :
0
, atunci lim
no
r
n
= c.
2. Daca exista :
0
N si exista un sir (
n
)
n
cu limita a.. r
n
_
n
pentru orice : _ :
0
, atunci lim
no
r
n
= .
33
M ad alina Roxana Buneci
3. Daca exista :
0
N si exista un sir (
n
)
n
cu limita a.. r
n
_
n
pentru orice : _ :
0
, atunci lim
no
r
n
= .
Demonstratie. 1. Deoarece lim
no

n
= 0, pentru orice 0 exist a :
"
N
a.. [
n
[ < pentru orice : _ :
"
. Ca urmare
[r
n
c[ _
n
_ [
n
[ < pentru orice : _ :
"
.
si deci lim
no
r
n
= c.
2. Deoarece lim
no

n
= , pentru orice c R exist a :
c
N a..
n
c
pentru orice : _ :
c
. Ca urmare
r
n
_
n
c pentru orice : _ :
c
.
n consecint a, lim
no
r
n
= .
3. Deoarece lim
no

n
= , pentru orice c R exist a :
c
N a..
n
< c
pentru orice : _ :
c
. n particular, exist a :
0
N a.. r
n
< 0 pentru orice
: _ :
0
. Ca urmare
r
n
_
n
< c pentru orice : _ :
c
.
si deci lim
no
r
n
= .
Extindem opera tiile de adunare, scadere, nmul tire si mpar tire de la R
la R :
+ = . = .
c + = + c = pentru orice c R,
c = c = pentru orice c R,
= . () () = . () = () = .
c = c =
_
_
_
, dac a c 0
, dac a c < 0
c () = () c =
_
_
_
, dac a c 0
, dac a c < 0
34
Analiz a Matematic a
a
o
=
a
o
= 0 pentru orice c R,
o
a
=
1
a
=
_
_
_
, dac a c 0
, dac a c < 0
o
a
=
1
a
() =
_
_
_
, dac a c 0
, dac a c < 0

o
= ,
o
= 0, 0
o
= 0,
c
o
=
_
_
_
, dac a c 1
0, dac a 0 < c < 1

a
=
_
_
_
, dac a c 0
0, dac a c < 0
Nu se acorda nici un sens scrierii:
, +, 0, 0, 0 (), () 0,
o
o
,
o
o
,
o
o
,
o
o
,
0
0
,
1
o
, 1
o
,
0
, 0
0
.
Teorema 3.1.11 (Operatii cu limite de siruri) Fie (r
n
)
n
si (
n
)
n
doua
siruri de numere reale care au limita: lim
no
r
n
= c si lim
no

n
= /.
1. Daca c+/ are sens, atunci sirul (r
n
+
n
)
n
are limita si lim
no
(r
n
+
n
) =
c + /;
2. Daca c R si cc are sens, atunci sirul (cr
n
)
n
are limita si lim
no
(cr
n
) =
cc;
3. Daca c/ are sens, atunci sirul (r
n

n
)
n
are limita si lim
no
(r
n

n
) =
c /;
4. Daca c/ are sens, atunci sirul (r
n

n
)
n
are limita si lim
no
(r
n

n
) = c/;
5. Daca
a
b
are sens, atunci sirul
_
x
n
y
n
_
n
are limita si lim
no
_
x
n
y
n
_
=
a
b
;
35
M ad alina Roxana Buneci
Demonstratie. Se utilizeaz a caracterizarea limitelor si inegalit ati de tipul
[r [ _ [r[ +[[
[r. n[ _ [r[ [. n[ +[n[ [r [ .
Propozitia 3.1.12 (Trecerea la limit a n inegalit ati) Daca sirurile (r
n
)
n
si (
n
)
n
au limita si exista :
0
N a.. r
n
_
n
pentru orice : _ :
0
, atunci
lim
no
r
n
_ lim
no

n
.
Demonstratie. Dac a lim
no
r
n
= lim
no

n
= sau lim
no
r
n
= lim
no

n
=
sau lim
no
r
n
= si lim
no

n
= concluzia este evident a. Presupunem prin
absurd c a lim
no
r
n
= si lim
no

n
= . Atunci exist a :
1
N (respectiv,
:
2
N) a.. r
n
1 penru orice : _ :
1
(respectiv,
n
< 1 penru orice
: _ :
2
). Asadar pentru orice : _ max :
0
. :
1
. :
2
avem pe de o parte
r
n
1
n
si pe de alt a parte r
n
_
n
ceea ce este o contradictie.
Deci dac a limitele nu sunt nite are loc inegalitatea lim
no
r
n
_ lim
no

n
.
R amne s a demonstr am aceast a inegalitate n cazul limitelor nite. Not am
=
lim
n!1
x
n
lim
n!1
y
n
:
3
si presupunem prin absurd c a 0 (sau echivalent
c a lim
no
r
n
lim
no

n
). Atunci exist a :
1
N (respectiv, :
2
N) a..

r
n
lim
no
r
n

< penru orice : _ :

1
(respectiv,

n
lim
no

< penru
orice : _ :
2
). Asadar pentru orice : _ max :
0
. :
1
. :
2
avem pe de o parte
r
n
lim
no
r
n
=
2 lim
no
r
n
+ lim
no

n
.
3

lim
no
r
n
+ 2 lim
no

n
.
3
= lim
no

n
+
n
si pe de alt a parte r
n
_
n
ceea ce este o contradictie.
Corolarul 3.1.13 Fie (r
n
)
n
un sir.
1. Daca exista c. / R a.. c _ r
n
_ / si daca (r
n
)
n
are limita, atunci
c _ lim
no
r
n
_ /. n particular, daca r
n
_ 0 si daca (r
n
)
n
are limita,
atunci lim
no
r
n
_ 0.
36
Analiz a Matematic a
2. Daca exista doua siruri (c
n
)
n
si (/
n
)
n
care au aceea si limita a.. c
n
_
r
n
_ /
n
pentru orice :, atunci lim
no
r
n
= lim
no
c
n
= lim
no
/
n
.
Propozitia 3.1.14 Orice sir de numere reale monoton (r
n
)
n
are limita.
1. Daca (r
n
)
n
este crescator lim
no
r
n
= sup
n
r
n
(deci daca (r
n
)
n
este
crescator si marginit superior, atunci este convergent).
2. Daca (r
n
)
n
este descrescator lim
no
r
n
= inf
n
r
n
(deci daca (r
n
)
n
este
descrescator si marginit inferior, atunci este convergent).
Demonstratie. 1. Avem dou a cazuri (r
n
)
n
m arginit superior sau (r
n
)
n
nem arginit superior. Presupunem (r
n
)
n
m arginit superior si not am c =
sup
n
r
n
. Atunci c R si pentru orice 0 exist a :
e
N a.. r
n
n
c .
Cum (r
n
)
n
este cresc ator rezult a c a r
n
_ r
n
"
c pentru orice : _ :
"
.
Deoarece c = sup
n
r
n
, rezult a c a r
n
_ c < c + pentru orice :. Deci pentru
orice : _ :
"
, avem [r
n
c[ < , de unde rezult a lim
no
r
n
= c = sup
n
r
n
.
Presupunem (r
n
)
n
nem arginit superior. Atunci sup
n
r
n
= . Pe de alt a
parte pentru orice c R exist a :
c
N a..r
n
n
c. Cum (r
n
)
n
este cresc ator
rezult a c a r
n
_ r
n
c
c pentru orice : _ :
c
si ca urmare lim
no
r
n
= .
2. Se poate face o demostratie asem an atore cu cea de la 1 sau putem
observa c a (r
n
)
n
descresc ator = (r
n
)
n
cresc ator, iar inf
n
r
n
= sup
n
(r
n
)
si ca urmare
lim
no
(r
n
) = sup
n
(r
n
) = inf
n
r
n
si cum lim
no
(r
n
) = lim
no
(1) r
n
= lim
no
r
n
, rezult a c a lim
no
r
n
=
inf
n
r
n
.
Corolarul 3.1.15 (Proprietatea clestelui) Fie (r
n
)
n
si (
n
)
n
doua siruri
de numere reale care au proprieta tile:
i) (r
n
)
n
cresc ator si (
n
)
n
descresc ator;
37
M ad alina Roxana Buneci
ii) r
n
_
n
pentru orice :;
iii) lim
no
(
n
r
n
) = 0.
Atunci (r
n
)
n
si (
n
)
n
sunt convergente si au aceasi limit a.
Teorema 3.1.16 (Proprietatea Cesaro) Orice sir de numere reale marginit
are un sub sir convergent.
Demonstratie. Fie (r
n
)
n
un sir m arginit de numere reale. Atunci exist a
c. / R a.. c _ r
n
_ / pentru orice :. Construim recursiv dou a siruri
(c
n
)
n
si (/
n
)
n
cu prorietatea c a pentru orice : intervalul [c
n
. /
n
] contine o
innitate de termeni ai sirului (r
n
)
n
. Proced am n felul urm ator: c
1
= c,
/
1
= / si presupunnd c a c
n
, /
n
au fost determinate construim c
n
=
a
n
+b
n
2
mijlocul intervalului [c
n
. /
n
]. Cum [c
n
. /
n
] contine o innitate de termeni
ai sirului (r
n
)
n
, cel putin unul dintre intervalele [c
n
. c
n
] si [c
n
. /
n
] contine o
innitate de termeni ai sirului (r
n
)
n
. Dac a [c
n
. c
n
] contine o innitate de
termeni ai sirului, lu am c
n+1
= c
n
si /
n+1
= c
n
altfel lu am c
n+1
= c
n
si
/
n+1
= /
n
. Alegem un element r
1
[c
1
. /
1
] si presupunnd c a a fost ales
r
k
n
[c
n
. /
n
], alegem r
k
n+1
[c
n+1
. /
n+1
] a.. /
n+1
/
n
(acest lucru este
posibil deoarece [c
n+1
. /
n+1
] contine o innitate de termeni ai sirului). Cum
/
n
c
n
=
/
n1
c
n1
2
= ... =
/ c
2
n
pentru orice :, lim
no
(/
n
c
n
) = 0. Pe de alt a parte (c
n
)
n
este cresc ator,
(/
n
)
n
este descresc ator si c
n
_ /
n
pentru orice :. Deci (c
n
)
n
si (/
n
)
n
sunt
convergente si au aceasi limit a. Cum pentru orice :, c
n
_ r
k
n
_ /
n
,
lim
no
r
k
n
= lim
no
c
n
= lim
no
/
n
.
Denitia 3.1.17 Sirul (r
n
)
n
de numere reale se nume ste sir Cauchy sau sir
fundamental
def
== pentru orice 0 exista :
"
N a.. [r
m
r
n
[ < pentru
orice :. : _ :
"
(=pentru orice 0 exista :
"
N a.. [r
n+p
r
n
[ <
pentru orice : _ :
"
si orice j N).
38
Analiz a Matematic a
Propozitia 3.1.18 Orice sir de numere reale convergent este sir Cauchy.
Demonstratie. Fie (r
n
)
n
un sir de numere reale convergent si e c limita
sa. Atunci pentru rice 0 exist a :
"
N a.. [r
n
c[ <
"
2
pentru orice
: _ :
"
. Ca urmare pentru orice :. : _ :
"
,
[r
m
r
n
[ _ [r
m
c[ +[c r
n
[ <

2
+

2
= .
Deci (r
n
)
n
este sir Cauchy.
Propozitia 3.1.19 Orice sir Cauchy este marginit.
Demonstratie. Fie (r
n
)
n
un sir de numere reale care este sir Cauchy.
Atunci xist a :
1
N a.. [r
m
r
n
[ < 1 pentru orice :. : _ :
1
. Not am
` = max [r
1
[ . .... [r
n
1
1
[ . [r
n
1
[ + 1 .
Atunci [r
n
[ _ ` pentru orice :.
Propozitia 3.1.20 Orice sir de numere reale care este sir Cauchy este
convergent.
Demonstratie. Fie (r
n
)
n
un sir de numere reale care este sir Cauchy.
Conformpropozitiei 3.1.19, (r
n
)
n
este m arginit si ca urmare conformteoremei
3.1.16 are un subsir (r
k
n
)
n
convergent. Fie c = lim
no
r
k
n
. Atunci pentru orice
0 exist a :
"
N a.. [r
k
n
c[ <
"
2
pentru orice : _ :
"
. Deoarece (r
n
)
n
este sir Cauchy, pentru orice 0 exist a :
t
"
N a.. [r
m
r
n
[ < pentru
orice :. : _ :
t
"
. Cum /
n
_ :, avem
[r
n
c[ _ [r
n
r
k
n
[ +[r
k
n
c[ <

2
+

2
= ,
pentru orice : _ max :
"
. :
t
"
. Deci (r
n
)
n
are limita c, si n consecint a
este m arginit.
39
M ad alina Roxana Buneci
Teorema 3.1.21 (Criteriul lui Cauchy de convergent a a sirurilor )
Un sir de numere reale este convergent daca si numai daca este sir Cauchy.
Demonstratie. Rezult a din propozitiile 3.1.18 si 3.1.20.
Teorema 3.1.22 (Teorema lui Toeplitz) Fie , : N N R o func tie
cu urmatoarele proprieta ti:
i) , (:. /) _ 0 pentru orice (:. /) N N.
ii)
n

k=1
, (:. /) = 1 pentru orice : _ 1.
iii) lim
no
, (:. /) = 0 pentru orice /, 1 _ / _ :.
Atunci pentru orice sir (r
n
)
n
care are limita, sirul
_
n

k=1
, (:. /) r
k
_
n
are
limita si lim
no
r
n
= lim
no
_
n

k=1
, (:. /) r
k
_
.
Demonstratie. Avem dou a cazuri: (r
n
)
n
m arginit si (r
n
)
n
nem arginit.
Presupunem c a (r
n
)
n
este m arginit si not am c = lim
no
r
n
. Atunci pentru
orice 0 exist a :
"
N a.. [r
n
c[ <
"
2
pentru orice : _ :
"
. Pe de alt a
parte
n

k=1
, (:. /) r
k
c =
n

k=1
, (:. /) r
k

n

k=1
, (:. /) c =
n

k=1
, (:. /) (r
k
c)
=
n
"
1

k=1
, (:. /) (r
k
c) +
n

k=n
"
, (:. /) (r
k
c)
si
lim
no
n
"
1

k=1
, (:. /) (r
k
c) =
n
"
1

k=1
lim
no
, (:. /) (r
k
c) = 0,
iar pentru orice : _ :
"

k=n
"
, (:. /) (r
k
c)

_
n

k=n
"
, (:. /) [r
k
c[ <

2
n

k=n
"
, (:. /) _

2
n

k=1
, (:. /) <

2
.
40
Analiz a Matematic a
Cum lim
no
n
"
1

k=1
, (:. /) (r
k
c) = 0, exist a :
t
"
N a..

n
"
1

k=1
, (:. /) (r
k
c)

<
"
2
pentru orice : _ :
t
"
. Ca urmare pentru orice : _ max :
"
. :
t
"
avem

k=1
, (:. /) r
k
c

n
"
1

k=1
, (:. /) (r
k
c)

k=n
"
, (:. /) (r
k
c)

<

2
+

2
= ,
si deci lim
no
_
n

k=1
, (:. /) r
k
_
= c = lim
no
r
n
.
Presupunem c a (r
n
)
n
nem arginit. Atunci lim
no
r
n
= sau lim
no
r
n
=
. S a consider am c a lim
no
r
n
= . Atunci pentru orice c 0 exist a
:
c
N a.. r
n
3c pentru orice : _ :
c
.
Pe de alt a parte, deoarece lim
no
n
c
1

k=1
, (:. /) =
n
c
1

k=1
lim
no
, (:. /) = 0,
rezult a c a exist a :
t
c
N a..

n
c
1

k=1
, (:. /)

<
1
3
pentru orice : _ :
t
c
, iar
deoarece lim
no
n
c
1

k=1
, (:. /) r
k
=
n
c
1

k=1
lim
no
, (:. /) r
k
= 0, rezult a c a exist a
:"
c
N a..

n
c
1

k=1
, (:. /) r
k

< c pentru orice : _ :"

c
. n consecint a,
pentru orice : _ max :
c
. :
t
c
. :"
c

k=1
, (:. /) r
k
=
n
c
1

k=1
, (:. /) r
k
+
n

k=n
c
, (:. /) r
k
c +
n

k=n
c
, (:. /) r
k
_ c +
n

k=n
c
, (:. /) 3c = c + 3c
_
n

k=1
, (:. /)
n
c
1

k=1
, (:. /)
_
= c + 3c
_
1
n
c
1

k=1
, (:. /)
_
c + 3c
_
1
1
3
_
= c.
de unde reuzult a lim
no
_
n

k=1
, (:. /) r
k
_
= .
Dac a lim
no
r
n
= , atunci lim
no
(r
n
) = , si din cele mai sus
lim
no
n

k=1
, (:. /) (r
k
) =
41
M ad alina Roxana Buneci
de unde rezult a c a
lim
no
n

k=1
, (:. /) r
k
= lim
no
n

k=1
, (:. /) (r
k
) = .
Teorema 3.1.23 (Teorema Stolz-Cesaro) Fie (c
n
)
n
si (/
n
)
n
doua siruri
de numere reale cu proprieta tile:
i) (/
n
)
n
crescator si nemarginit
ii)
_
a
n
a
n1
b
n
b
n1
_
n
are limita
Atunci
_
a
n
b
n
_
n
are limita si lim
no
a
n
b
n
= lim
no
a
n
a
n1
b
n
b
n1
.
Demonstratie. Consider am functia , : NN R denit a prin , (:. /) =
_

_
b
1
b
n
, dac a 1 = / _ :
b
k
b
k1
b
n
, dac a 2 _ / _ :
0, n rest
si sirul r
n
=
_
_
_
a
1
b
1
, dac a : = 1
a
n
a
n1
b
n
b
n1
, dac a 2 _ :
. Aplicnd
teorema 3.1.22 (teorema Toeplitz) rezult a c a
lim
no
r
n
= lim
no
n

k=1
, (:. /) r
k
= lim
no
_
/
1
/
n
c
1
/
1
+
n

k=2
/
k
/
k1
/
n
c
k
c
k1
/
k
/
k1
_
= lim
no
_
c
1
+ (c
2
c
1
) + .... + (c
n
c
n1
)
/
n
_
= lim
no
c
n
/
n
.
Exemplul 3.1.24 Se cere limita (daca exista) a sirului cu termenul general
r
n
=
1+
1
3
p
2
+:::+
1
3
p
n
_
n
.
Fie c
n
= 1 +
1
3
_
2
+ ... +
1
3
_
n
si /
n
=
_
:. Atunci (/
n
)
n
este crescator si
nemarginit si
a
n
a
n1
b
n
b
n1
=
1
3
p
n
_
n
_
n1
. Deci
lim
no
c
n
c
n1
/
n
/
n1
= lim
no
_
: +
_
: 1
3
_
:
= lim
no
:
1=6
_
1 +
_
1
1
:
_
= .
42
Analiz a Matematic a
Conform teoremei Stolz-Cesaro avem
lim
no
r
n
= lim
no
c
n
/
n
= lim
no
c
n
c
n1
/
n
/
n1
= .
Propozitia 3.1.25 (Consecinte ale teoremei Stolz-Cesaro)
1. Daca sirul (r
n
)
n
are limita, atunci si sirul
_
x
1
+x
2
+:::x
n
n
_
n
are limita si
lim
no
x
1
+x
2
+:::x
n
n
= lim
no
r
n
.
2. Daca sirul (r
n
)
n
are limita si r
n
0 pentru orice :, atunci si sirul
_
n
_
r
1
r
2
...r
n
_
n
are limita si lim
no
n
_
r
1
r
2
...r
n
= lim
no
r
n
..
3. Daca sirul
_
x
n+1
x
n
_
n
are limita si r
n
0 pentru orice :, atunci si sirul
_
n
_
r
n
_
n
are limita si lim
no
n
_
r
n
= lim
no
x
n+1
x
n
.
Demonstratie. 1. Fie c
n
= r
1
+ r
2
+ ...r
n
si /
n
= :. Atunci (/
n
)
n
este
cresc ator si nem arginit si
a
n
a
n1
b
n
b
n1
= r
n
. Conform teoremei Stolz-Cesaro
avem lim
no
a
n
b
n
= lim
no
r
n
, de unde rezult a . lim
no
x
1
+x
2
+:::x
n
n
= lim
no
r
n
.
2. Conform 1 avem lim
no
x
1
+x
2
+:::x
n
n
= lim
no
r
n
. Pe de alt a parte dac a
(r
n
)
n
are limit a si r
n
0, atunci
_
1
x
n
_
n
are limit a si
lim
no
1
r
n
=
_

_
1
lim
n!1
x
n
, dac a lim
no
r
n
(0. )
, dac a lim
no
r
n
= 0
0, dac a lim
no
r
n
=
si nou conform 1, lim
no
1
x
1
+
1
x
2
+:::
1
x
n
n
= lim
no
1
x
n
, de unde rezult a c a
lim
no
:
1
x
1
+
1
x
2
+ ...
1
x
n
=
_

_
lim
no
r
n
, dac a lim
no
r
n
(0. )
, dac a lim
no
r
n
=
0, dac a lim
no
r
n
= 0
= lim
no
r
n
.
43
M ad alina Roxana Buneci
Din inegalitatea mediilor rezult a c a
:
1
x
1
+
1
x
2
+ ...
1
x
n
_
n
_
r
1
r
2
...r
n
_
r
1
+ r
2
+ ...r
n
:
si cum
lim
no
:
1
x
1
+
1
x
2
+ ...
1
x
n
= lim
no
r
1
+ r
2
+ ...r
n
:
= lim
no
r
n
,
obtinem lim
no
n
_
r
1
r
2
...r
n
= lim
no
r
n
.
3. Consider am sirul denit prin
1
= r
1
,
n
=
x
n
x
n1
pentru orice : _ 2.
Atunci (
n
)
n
are limit a si lim
no

n
= lim
no
x
n
x
n1
= lim
no
x
n+1
x
n
. Din 2 rezult a c a
_
n
_

2
...
n
_
n
are limit a si lim
no
n
_

2
...
n
= lim
no
x
n+1
x
n
. Dar
n
_

2
...
n
=
n
_
r
1
x
2
x
1
...
x
n
x
n1
=
n
_
r
n
, de unde rezult a c a lim
no
n
_
r
n
= lim
no
x
n+1
x
n
.
Exemple 3.1.26 Sa se calculeze urmatoarele limite (daca exista):
1. lim
no
n
_
:
Luam c
n
= : si observam ca c
n
0 pentru orice : si ca lim
no
a
n+1
a
n
=
lim
no
n+1
n
= 1, de unde rezulta ca lim
no
n
_
c
n
= lim
no
a
n+1
a
n
= 1. Deci
lim
no
n
_
: = 1.
2. lim
no
n
_
n!
n
Luam c
n
=
n!
n
n
si observam ca c
n
0 pentru orice : si ca
lim
no
c
n+1
c
n
= lim
no
(: + 1)!
(: + 1)
n+1
:
n
:!
= lim
no
_
:
: + 1
_
n
= lim
no
_
_
1
1
: + 1
_
(n+1)
_

n
n+1
= c
1
,
de unde rezulta ca lim
no
n
_
c
n
= lim
no
a
n+1
a
n
=
1
e
. Deci lim
no
n
_
n!
n
=
1
e
.
44
Analiz a Matematic a
Denitia 3.1.27 (Limitele extreme ale unui sir de numere reale)
Fie (r
n
)
n
un si de numere reale si e
n
= r
k
: / _ : pentru orce :. Se
numeste limita superioar a (respectiv limita inferioar a) a sirului (r
n
)
n
si se
noteaz a cu limsup
no
r
n
(respectiv, liminf
no
r
n
) sau lim
no
r
n
(respectiv, lim
no
r
n
)
limita sirului descresc ator (respectiv, cresc ator) (c
n
)
n
, unde c
n
= sup
n
(respectiv, c
n
= inf
n
). Altfel spus,
lim
no
r
n
= limsup
no
r
n
= inf
n
sup
kn
r
k
lim
no
r
n
= liminf
no
r
n
= sup
n
inf
kn
r
k
.
Este usor de demonstrat c a pentru orice sir de numere reale (r
n
)
n
:
inf
n
r
n
_ lim
no
r
n
_ lim
no
r
n
_ sup
n
r
n
;
pentru orice c lim
no
no
r
n
exist a :
c
N a.. r
n
< c pentru orice : _ :
c
(ntr-adev ar, deoarece c inf
n
sup
kn
r
k
, exist a :
c
N a. c sup
kn
c
r
k
si
deci c r
n
pentru orice : _ :
c
);
pentru orice c < lim
no
r
n
exist a :
c
N a.. r
n
c pentru orice : _ :
c
(ntr-adev ar, deoarece c < sup
n
inf
kn
r
k
, exist a :
c
N a. c < inf
kn
c
r
k
si
deci c < r
n
pentru orice : _ :
c
);
(r
n
)
n
m arginit superior = lim
no
r
n
< ;
(r
n
)
n
m arginit inferior = lim
no
r
n
;
(r
n
)
n
are un subsir a c arui limit a este lim
no
r
n
(ntr-adev ar, dac a lim
no
r
n
=
atunci lim
no
r
n
= , iar dac a lim
no
r
n
, atunci pentru
orice : N
+
, lim
no
r
n

1
m
< inf
n
sup
kn
r
k
_ sup
kn
r
k
pentru orice :, si deci
45
M ad alina Roxana Buneci
putem alege r
k
1
lim
no
r
n
1, iar dac a am ales r
k
m
lim
no
r
n

1
m
,
si tinem cont c a lim
no
r
n

1
m+1
< sup
kk
m
+1
r
k
rezult a c a exist a r
k
m+1
(cu /
m+1
/
m
) a.. r
k
m+1
lim
no
r
n

1
m+1
. Pentru orice exist a
:
"
N a. lim
no
r
n
+ r
n
pentru orice : _ :
"
si deci pentru orice
: _ max
_
:
"
.
_
1
"

+ 1
_
avem lim
no
r
n
< r
k
m
< lim
no
r
n
.);
(r
n
)
n
are un subsir a c arui limit a este lim
no
r
n
;
Propozitia 3.1.28 Fie (r
n
)
n
un sir de numere reale. Sirul (r
n
)
n
are limita
daca si numai daca lim
no
r
n
= lim
no
r
n
, si n acest caz cele trei limite coincid.
Demonstratie. = Presupunem c a (r
n
)
n
are limit a si e c = lim
no
r
n
.
Exist a un subsir (r
k
n
)
n
al lui (r
n
)
n
a c arui limit a este lim
no
r
n
. Pe de alt a
parte (r
k
n
)
n
ind subsir al lui (r
n
)
n
are limita c. Cum limita este unic a,
rezult a c a c = lim
no
r
n
. Analog c = lim
no
r
n
.
= Presupunem lim
no
r
n
= lim
no
r
n
. Pentru orice 0, exist a :
"
N
(respectiv, :
t
"
N) a. lim
no
r
n
+ r
n
(respectiv, lim
no
r
n
< r
n
) pentru
orice : _ :
"
(respectiv, pentru orice : _ :
t
"
) si deci pentru orice : _
max :
"
. :
t
"
avem lim
no
r
n
< r
k
m
< lim
no
r + . Cum lim
no
r
n
= lim
no
r
n
,
rezult a lim
no
r
n
= lim
no
r
n
= lim
no
r
n
.
Exemple 3.1.29
1. lim
no
5n
2
+2n+7
n
2
+3
= lim
no
5n
2
+2n+7
n
2
+3
= lim
no
5n
2
+2n+7
n
2
+3
= 5;
2. lim
no
(1)
n
= 1, lim
no
(1)
n
= 1;
3. lim
no
(1)
n
= , lim
no
(2)
n
= ;
4. lim
no
sin
_
n
2
_
= 1, lim
no
sin
_
n
2
_
= 1.
46
Analiz a Matematic a
Propozitia 3.1.30 (Operatii cu limite extreme de siruri) Fie (r
n
)
n
si
(
n
)
n
doua siruri de numere reale.
1. Daca lim
no
r
n
+ lim
no

n
are sens, atunci lim
no
(r
n
+
n
) _ lim
no
r
n
+
lim
no

n
.
2. Daca lim
no
r
n
+ lim
no

n
are sens, atunci lim
no
(r
n
+
n
) _ lim
no
r
n
+
lim
no

n
.
3. Daca lim
no
r
n
lim
no

n
are sens si r
n
_ 0,
n
_ 0 pentru orice :, atunci
lim
no
(r
n

n
) _
_
lim
no
r
n
__
lim
no

n
_
.
Demonstratie. 1. Pentru orice : N avem
r
m
+
m
_ sup
kn
r
k
+ sup
kn

k
pentru orice : _ :
de unde rezult a
sup
mn
(r
m
+
m
) _ sup
kn
r
k
+ sup
kn

k
si ca urmare
inf
m
sup
mn
(r
m
+
m
) = lim
mo
sup
mn
(r
m
+
m
)
_ lim
no
sup
kn
r
k
+ lim
no
sup
kn

k
= inf
n
sup
kn
r
k
+ inf
n
sup
kn

k
.
Deci lim
no
(r
n
+
n
) _ lim
no
r
n
+ lim
no

n
.
2. Analog 1.
3. Analog 1.
47
M ad alina Roxana Buneci
3.2 Serii de numere reale
Denitia 3.2.1 Fie (r
n
)
n
un sir de numere reale si :
n
=
n

k=1
r
k
. Perechea
de siruri ((r
n
)
n
. (:
n
)
n
) se nume ste serie de numere reale si se noteaza cu

n1
r
n
sau

nN
r
n
sau
o

n=1
r
n
. Elementele sirului (r
n
)
n
se numesc termenii
seriei, iar elementele sirului (:
n
)
n
se numesc sume par tiale (r
n
se nume ste
termen general al seriei, iar :
n
se nume ste suma par tiala de rang :).
Pentru orice : N, seria asociata sirului (r
n+k
)
k1
, adica seria

kn+1
r
k
se nume ste restul de rang : al seriei.
Seria

n1
r
n
se nume ste convergenta
def
== sirul sumelor par tiale (:
n
)
n
este convergent. n caz contrar se nume ste divergenta.
Limita sirului sumelor par tiale : = lim
no
:
n
(daca exista) se nume ste
suma seriei si n aceasta situa tie se folose ste nota tia : =
o

n=1
r
n
.
Exemplul 3.2.2 (Seria geometric a) Fie seria

n0
:
n
, cu : R. Termenul
ei general este r
n
= :
n
, iar suma par tiala de rang : este
:
n
=
n

k=0
r
k
=
n

k=0
:
k
=
_
_
_
r
n+1
1
r1
, daca : ,= 1
: + 1, daca : = 1.
Ca urmare
lim
no
:
n
=
_

_
1
1r
, daca [:[ < 1
, daca : _ 1
nu exista, daca : _ 1.
n consecin ta, seria

n0
:
n
este convergenta = [:[ < 1. Daca [:[ < 1, suma
seriei

n0
:
n
este
1
1r
. Seria

n0
:
n
se nume ste seria geometric a de ratie :.
Propozitia 3.2.3 Daca seria

n1
r
n
este convergenta, atunci lim
no
r
n
= 0.
48
Analiz a Matematic a
Demonstratie. Fie (:
n
)
n
sirul sumelor partiale ale seriei

n1
r
n
si e : =
lim
no
:
n
(limita exist a si este nit a deoarece seria este convergent a). Din
faptul c a r
n
= :
n
:
n1
pentru orice : _ 2, rezult a c a
lim
no
r
n
= lim
no
(:
n
:
n1
) = lim
no
:
n
lim
no
:
n1
= : : = 0.
Exemple 3.2.4 Urmatoarele serii sunt divergente deoarece termenul lor
general nu converge la 0:
1.

n1
_
1 +
1
n
_
n
, r
n
=
_
1 +
1
n
_
n
, lim
no
r
n
= c ,= 0.
2.

n1
(1)
n
, r
n
= (1)
n
, (r
n
)
n
nu are limita.
Propozitia 3.2.5 Fie

n1
r
n
o serie convergenta, (:
n
)
n
sirul sumelor ei
par tiale si : = lim
no
:
n
suma seriei. Atunci pentru orice : restul de rang : al
seriei, adica

kn+1
r
k
, este o serie convergenta si daca notam :
n
=
o

k=n+1
r
k
(suma seriei

kn+1
r
k
) , atunci
: = :
n
+ :
n
pentru orice :
lim
no
:
n
= 0.
Demonstratie. Suma partial a de rang / a seriei

kn+1
r
k
este
t
k
=
k

i=n+1
r
i
=
k

i=1
r
i

i=1
r
i
= :
k
:
n
.
Ca urmare lim
ko
t
k
= lim
ko
:
k
:
n
= : :
n
exist a si este nit a, si deci seria

kn+1
r
k
este convergent a si are suma : :
n
. n consecint a,
:
n
= : :
n
si cum lim
no
:
n
= :, rezult a c a lim
no
:
n
= 0.
49
M ad alina Roxana Buneci
Teorema 3.2.6 (Criteriul lui Cauchy de convergent a a seriilor ) O
serie

n1
r
n
este convergenta daca si numai daca pentru orice 0 exista
:
"
N a..
[r
n+1
+ r
n+2
+ ... + r
n+p
[ < pentru orice : _ :
"
si orice j N.
Demonstratie. Seria

n1
r
n
este convergent a =sirul (:
n
)
n
este convergent,
unde :
n
=
n

k=1
r
k
pentru orice :. Sirul de numere reale (:
n
)
n
este convergent
= (:
n
)
n
este sir Cauchy (conform teoremei 3.1.21) = pentru orice 0
exist a :
"
N a.. [:
n+p
:
n
[ < pentru orice : _ :
"
si orice j N =
[r
n+1
+ r
n+2
+ ... + r
n+p
[ < pentru orice : _ :
"
si orice j N.
Exemplul 3.2.7 Seria

n1
sin(nx)
2
n
are termenul general r
n
=
sin(nx)
2
n
. Pentru
orice :. j N avem

sin (: + 1) r
2
n+1
+
sin (: + 2) r
2
n+2
+ ... +
sin (: + j) r
2
n+p

sin (: + 1) r
2
n+1

sin (: + 2) r
2
n+2

+ ... +

sin (: + j) r
2
n+p

_
[sin(y)[1
1
2
n+1
+
1
2
n+2
+ ... +
1
2
n+p
=
1
2
n+1
1
1
2
p
1
1
2
=
1
2
n
_
1
1
2
p
_
<
1
2
n
.
Pentru orice 0 luam :
"
=
_
log
2
1
"

+ 1. Ca urmare pentru orice : _ :

"
avem : log
2
1
"
si deci 2
n

1
"
, de unde rezulta ca

sin (: + 1) r
2
n+1
+
sin (: + 2) r
2
n+2
+ ... +
sin (: + j) r
2
n+p

<
1
2
n
<
pentru orice : _ :
"
si orice j N. n consecin ta conform criteriului de
convergen ta al lui Cauchy seria este convergenta.
50
Analiz a Matematic a
Denitia 3.2.8 Se nume ste suma seriilor

n1
r
n
si

n1

n
, si se noteaza
cu

n1
r
n
+

n1

n
, seria al carui termen general este r
n
+
n
. Se nume ste
produsul dintre numarul real c si seria

n1
r
n
, si se noteaza cu c

n1
r
n
, seria
al carui termen general este cr
n
.
Propozitia 3.2.9 (Operatii cu serii de numere reale convergente)
1. Daca seria

n1
r
n
(respectiv,

n1

n
) este convergenta si are suma r
(respectiv ), atunci

n1
r
n
+

n1

n
este convergenta si are suma r+.
2. Daca seria

n1
r
n
este convergenta si are suma r si daca c R, atunci
c

n1
r
n
este convergenta si are suma cr.
Demonstratie. Demonstratia este evident a (se tine cont de operatiile cu
limite de siruri).
Denitia 3.2.10 Seria

n1
r
n
se nume ste absolut convergenta
def
== seria

n1
[r
n
[ este convergenta.
Propozitia 3.2.11 Orice serie absolut convergenta este convergenta.
Demonstratie. Fie seria

n1
r
n
absolut convergent a. Atunci seria

n1
[r
n
[
este convergent a si conform criteriului de convergent a al lui Cauchy
[r
n+1
[ +[r
n+2
[ + ... +[r
n+p
[ < pentru orice : _ :
"
si orice j N.
Pe de alt a parte [r
n+1
+ r
n+2
+ ... + r
n+p
[ _ [r
n+1
[ + [r
n+2
[ + ... + [r
n+p
[
pentru orice : si j. Ca urmare
[r
n+1
+ r
n+2
+ ... + r
n+p
[ < pentru orice : _ :
"
si orice j N.
si aplicnd din nou criteriului de convergent a al lui Cauchy, rezult a c a seria
este

n1
r
n
convergent a.
51
M ad alina Roxana Buneci
Denitia 3.2.12 O serie care este convergenta dar nu este absolut convergenta
se nume ste semiconvergenta.
3.2.1 Serii cu termeni pozitivi
Denitia 3.2.13 O serie de numere reale

n1
r
n
se nume ste serie cu termeni
pozitivi
def
== r
n
0 pentru orice :.
Doua serii cu termeni pozitivi au acea si natura
def
== sunt e ambele
convergente, e ambele divergente.
n cazul seriilor cu termeni pozitivi, sirul sumelor partiale este un sir
cresc ator. Deci convergenta seriilor cu termeni pozitivi este echivalent a cu
m arginirea sirului sumelor partiale.
Teorema 3.2.14 (Criteriul de condensare al lui Cauchy) Fie (r
n
)
n
un
sir descrescator de numere reale nenegative. Atunci seriile

n1
r
n
si

n0
2
n
r
2
n
au aceea si natura.
Demonstratie. Fie :
2
n
1
(respectiv, t
n
) suma partial a de rang 2
n
1
(respectiv, :) asociat a seriei

n1
r
n
(respectiv,

n1
2
n
r
2
n). Pentru orice
numere naturale / si , cu proprietatea c a 2
k
_ , < 2
k+1
avem
r
2
k _ r
j
r
2
k+1 deoarece (r
n
)
n
este descresc ator
si ca urmare
2
k
r
2
k _
2
k+1
1

j=2
k
r
j
2
k
r
2
k+1
de unde rezult a c a
n

k=0
2
k
r
2
k _
2
n+1
1

j=1
r
j

n

k=0
2
k
r
2
k+1
52
Analiz a Matematic a
sau echivalent
t
n
_ :
2
n+1
1

1
2
t
n+1.
Presupunem c a

n1
r
n
este convergent a. Atunci (:
n
)
n
este convergent,
deci m arginit. n particular, (:
2
n+1
1
)
n
este m arginit, iar din inegalitatea
de mai sus, (t
n+1
)
n
este m arginit. Cum (t
n+1
)
n
este si cresc ator, rezult a c a
(t
n+1
)
n
, si deci (t
n
)
n
, este convergent. n consecint a, seria

n0
2
n
r
2
n este
convergent a.
Presupunemc a

n0
2
n
r
2
n este convergent a. Rezult a c a (t
n
)
n
este m arginit
si ca urmare (:
2
n+1
1
)
n
este m arginit. Pentru orice / exist a :
k
astfel nct
/ _ 2
n
k
+1
1. Cum (:
k
)
k
este cresc ator rezult a :
k
_ :
2
n
k
+1
1
pentru orice
/, si ca urmare (:
k
)
k
este m arginit. Deci seria

n1
r
n
este convergent a.
Exemplul 3.2.15 (Seria armonic a generalizat a) Fie seria

n1
1
n

unde
c R. Termenul general al seriei este r
n
=
1
n

0 pentru orice :.
Daca c < 0, atunci lim
no
r
n
= , = 0, si deci seria este divergenta.
Daca c = 0, atunci lim
no
r
n
= 1 ,= 0, si deci seria este divergenta.
Daca c 0, (r
n
)
n
este descrescator, si ca urmare conform criteriului
de condensare al lui Cauchy seriile

n1
r
n
si

n0
2
n
r
2
n au aceea si natura.
Pentru orice :, notam

n
= 2
n
r
2
n = 2
n
1
(2
n
)

=
_
2
1
_
n
.
Seria

n0

n
este o serie geometrica. Ra tia ei este : = 2
1
. Deci

n0

n
este
_
_
_
convergenta, daca c 1
divergenta, daca c _ 1
.
n concluzie

n1
1
:

este
_
_
_
convergenta, daca c 1
divergenta, daca c _ 1.
53
M ad alina Roxana Buneci
Seria

n1
1
n

se nume ste seria armonic a generalizat a. n cazul particular

c = 1, seria

n1
1
n
se nume ste seria armonic a.
Exemplul 3.2.16 Fie seria

n1
1
n(log
a
n)
, unde c 1 iar c _ 0. Termenul
general al seriei r
n
=
1
n(log
a
n)
0 pentru orice :. Sirul (r
n
)
n
este descrescator,
si ca urmare conform criteriului de condensare al lui Cauchy seriile

n1
r
n
si

n0
2
n
r
2
n au aceea si natura. Pentru orice :, notam

n
= 2
n
r
2
n = 2
n
1
2
n
(log
a
2
n
)

=
1
(log
a
2)

1
:

.
Seria

n0

n
are aceea si natura cu seria armonica generalizata

n1
1
n

. Deci

n0

n
este
_
_
_
convergenta, daca c 1
divergenta, daca c _ 1
.
si ca urmare

n1
1
:(log
a
:)

este
_
_
_
convergenta, daca c 1
divergenta, daca 0 _ c _ 1.
Teorema 3.2.17 (Criterii de comparatie) Fie

n1
r
n
si

n1

n
doua serii
cu termeni pozitivi.
Criteriul I. Daca r
n
_
n
pentru orice :, atunci:
1. Seria

n1

n
convergenta = Seria

n1
r
n
convergenta.
2. Seria

n1
r
n
divergenta = Seria

n1

n
divergenta.
54
Analiz a Matematic a
Criteriul II. Daca
x
n+1
x
n
_
y
n+1
y
n
pentru orice :, atunci:
1. Seria

n1

n
convergenta = Seria

n1
r
n
convergenta.
2. Seria

n1
r
n
divergenta = Seria

n1

n
divergenta.
Criteriul III. Daca 0 < lim
no
x
n
y
n
_ lim
no
x
n
y
n
< , atunci seriile

n1
r
n
si

n1

n
au aceea si natura.
Demonstratie. Fie :
n
(respectiv, t
n
) suma partial a de rang : asociat a
seriei

n1
r
n
(respectiv,

n1

n
).
Criteriul I. Deoarece r
n
_
n
pentru orice :, :
n
_ t
n
pentru orice :.
Si ca urmare dac a (t
n
)
n
este m arginit, atunci (:
n
)
n
este m arginit, iar dac a
(t
n
)
n
este nem arginit, atunci (:
n
)
n
este nem arginit.
Criteriul II. Deoarece
x
n+1
x
n
_
y
n+1
y
n
pentru orice :, rezult a c a
x
n+1
y
n1
_
x
n
y
n
pentru orice :. Ca urmare
r
n

n
_
r
n1

n1
_ ... _
r
1

1
pentru orice :.
Deci r
n
_
x
1
y
1

n
pentru orice :, si putem aplica mai departe criteriul I seriilor

n1
r
n
si
x
1
y
1

n1

n
.
Criteriul III. Lu am c. / R a..
0 < c < lim
no
r
n

n
_ lim
no
r
n

n
< / < .
Atunci exist a :
1
N (respectiv, :
2
N) a..
x
n
y
n
_ c (respectiv,
x
n
y
n
_ /)
pentru orice : _ :
1
(respectiv, : _ :
2
). Ca urmare pentru orice : _
max :
1
. :
2
avem
c
n
_ r
n
_ /
n
.
Tinem cont de criteriul I si de faptul c a un num ar nit de termeni nu
inuenteaz a convergenta sau divergenta unei serii, si deducem c a

n1
r
n
si

n1

n
au aceeasi natur a.
55
M ad alina Roxana Buneci
Exemple 3.2.18 Sa se precizeze natura urmatoarelor serii cu termeni
pozitivi:
1.

n1
1
n+2
n
.
R: Pentru orice : avem
1
: + 2
n
_
_
1
2
_
n
iar
_
1
2
_
n
este termenul general al seriei geometrice de ra tie
1
2
(1. 1).
Cum seria

n1
_
1
2
_
n
este convergenta, aplicnd criteriul I de compara tie,
rezulta ca seria

n1
1
n+2
n
este divergenta
2.

n1
r
n
, unde (r
n
)
n
are proprietatea ca exista : 1 a..
x
n+1
x
n
_ :
pentru orice :.
R: Tinnd cont ca
:
n+1
:
n
_
r
n+1
r
n
si ca seria

n1
:
n
este divergenta pentru : 1, rezulta ca aplicnd
criteriul al II-lea de compara tie ob tinem divergenta

n1
r
n
.
3.

n1
3
_
n
2
+2n+1
n
2
+5
.
R: Fie r
n
=
3
_
n
2
+2n+1
n
2
+5
termenul general al seriei si e
n
=
1
n
4=3
Seria

n1

n
este convergenta (seria armonica generalizata pentru c =
4
3

1). Din faptul ca
lim
no
r
n

n
= lim
no
3
_
:
2
+ 2: + 1
:
2
+ 5
:
4=3
=
lim
no
:
2 3
_
1 +
2
n
+
1
n
2
:
2
_
1 +
5
n
2
_ = lim
no
3
_
1 +
2
n
+
1
n
2
_
1 +
5
n
2
_ = 1 (0. )
56
Analiz a Matematic a
si din al III-lea criteriu de compara tie, rezulta ca seriile

n1
r
n
si

n1

n
au aceea si natura. Deci seria

n1
3
_
n
2
+2n+1
n
2
+5
este convergenta.
Propozitia 3.2.19 (Criteriul r ad acinii al lui Cauchy) Fie

n1
r
n
o serie
cu termeni pozitivi si e 1 = lim
no
n
_
r
n
.
1. Daca 1 < 1, atunci seria

n1
r
n
este convergenta.
2. Daca 1 1, atunci seria

n1
r
n
este divergenta.
3. Daca 1 = 1, nu se poate decide natura seriei

n1
r
n
(mai precis, exista
serii

n1
r
n
pentru care lim
no
n
_
r
n
= 1 si sunt convergente si exista serii

n1
r
n
pentru care lim
no
n
_
r
n
= 1 si sunt divergente).
Demonstratie. 1. Deoarece 0 _ 1 < 1 exist a : 0 a.. 1 < : < 1. Cum
1 = lim
no
n
_
r
n
si : < 1 exist a :
r
N a..
n
_
r
n
< : pentru orice : _ :
r
. Ca
urmare r
n
< :
n
pentru orice : _ :
r
, iar seria

n0
:
n
este convergent a ind
o serie geometric a de ratie : (0. 1). Conform criteriului I de comparatie,
seria

n1
r
n
este convergent a.
2. Deoarece 1 1 exist a : a.. 1 : 1. Din faptul c a 1 = lim
no
n
_
r
n
,
rezult a c a exist a un subsir
_
k
n
_
r
k
n
_
n
al sirului
_
n
_
r
n
_
n
a.. lim
no
k
n
_
r
k
n
=
1 :. Ca urmare exist a :
r
N a..
k
n
_
r
k
n
: pentru orice : _ :
r
,
de unde rezult a c a r
k
n
:
k
n
1 pentru orice : _ :
r
. Deci (r
k
n
)
n
si n
consecint a (r
n
)
n
nu poate converge la 0. Asadar seria

n1
r
n
este divergent a.
3. Consider am seria armonic a generalizat a

n1
1
n

. Avem lim
no
n
_
1
n

=
lim
no
1
n
_
n
= 1, iar seria este convergent a pentru c 1 si divergent a pentru
c _ 1.
57
M ad alina Roxana Buneci
Propozitia 3.2.20 (Criteriul raportului al lui dAlembert) Fie

n1
r
n
o serie cu termeni pozitivi si e 1 = lim
no
x
n+1
x
n
si | = lim
no
x
n+1
x
n
.
1. Daca 1 < 1, atunci seria

n1
r
n
este convergenta.
2. Daca | 1, atunci seria

n1
r
n
este divergenta.
3. Daca | _ 1 sau 1 _ 1, nu se poate decide natura seriei

n1
r
n
.
Demonstratie. 1. Deoarece 0 _ 1 < 1 exist a : 0 a.. 1 < : < 1. Cum
1 = lim
no
x
n+1
x
n
si : < 1 exist a :
r
N a..
x
n+1
x
n
< : pentru orice : _ :
r
. Ca
urmare
x
n+1
x
n
<
r
n+1
r
n
pentru orice : _ :
r
, iar seria

n0
:
n
este convergent a,
ind o serie geometric a de ratie : (0. 1). Conform criteriului al II-lea de
comparatie, seria

n1
r
n
este convergent a.
2. Deoarece | 1 exist a : a.. | : 1. Din faptul c a | = lim
no
x
n+1
x
n
si : | exist a :
r
N a..
x
n+1
x
n
: pentru orice : _ :
r
. Ca urmare
x
n+1
x
n

r
n+1
r
n
pentru orice : _ :
r
, iar seria

n0
:
n
este divergent a, ind o
serie geometric a de ratie : 1. Conform criteriului al II-lea de comparatie,
seria

n1
r
n
este divergent a.
3. Consider am seria armonic a generalizat a

n1
1
n

. Avem
lim
no
:

(: + 1)

= lim
no
:

(: + 1)

= lim
no
_
:
: + 1
_

= 1,
iar seria este convergent a pentru c 1 si divergent a pentru c _ 1.
Propozitia 3.2.21 (Criteriul lui Kumer) Fie

n1
r
n
o serie cu termeni
pozitivi.
58
Analiz a Matematic a
1. Daca exista un sir de numere reale pozitive (c
n
)
n
a..
lim
no
_
c
n
r
n
r
n+1
c
n+1
_
0,
atunci seria

n1
r
n
este convergenta.
2. Daca exista un sir de numere reale pozitive (c
n
)
n
a.. seria

n1
1
a
n
este divergenta si lim
no
_
c
n
x
n
x
n+1
c
n+1
_
< 0, atunci seria

n1
r
n
este
divergenta.
Demonstratie. 1. Fie : R a.. lim
no
_
c
n
x
n
x
n+1
c
n+1
_
: 0. Atunci
exist a :
r
N a.. c
n
x
n
x
n+1
c
n+1
: pentru orice : _ :
r
. Ca urmare
c
n
r
n
c
n+1
r
n+1
:r
n+1
pentru orice : _ :
r
si deci
n

k=n
r
+1
r
k
<
1
:
n

k=n
r
+1
(r
k1
c
k1
r
k
c
k
) =
1
:
(r
n
r
c
n
r
r
n
r
+1
c
n
r
+1
+ r
n
r
+1
c
n
r
+1
r
n
r
+2
c
n
r
+2
+ ... + r
n1
c
n1
r
n
c
n
) =
1
:
(r
n
r
c
n
r
r
n
c
n
) _
1
:
r
n
r
c
n
r
.
Deci sirul
_
n

k=n
r
+1
r
k
_
n
este m arginit si cresc ator si n consecint a convergent.
Ca urmare seria

nn
r
r
n
este convergent a, si n consecint a seria

n1
r
n
este
convergent a.
2. Fie : R a.. lim
no
_
c
n
x
n
x
n+1
c
n+1
_
< : < 0. Atunci exist a :
r
N
a.. c
n
x
n
x
n+1
c
n+1
< : pentru orice : _ :
r
. Ca urmare
x
n
x
n+1
<
a
n+1
+r
a
n
<
a
n+1
a
n
si deci
r
n+1
r
n

1
a
n+1
1
a
n
pentru orice : _ :
r
,
iar seria

n1
1
a
n
este divergent a. Conform criteriului al II-lea de comparatie,
seria

n1
r
n
este divergent a.
59
M ad alina Roxana Buneci
Propozitia 3.2.22 (Criteriul Raabe-Duhamel) Fie

n1
r
n
o serie cu
termeni pozitivi.
1. Daca lim
no
:
_
x
n
x
n+1
1
_
1, atunci seria

n1
r
n
este convergenta.
2. Daca lim
no
:
_
x
n
x
n+1
1
_
< 1, atunci seria

n1
r
n
este divergenta.
Demonstratie. Caz particular al criteriului Kumer pentru c
n
= :.
Conform unei consecinte a teoremei Stolz-Cesaro (Propozitia 3.1.25),
dac a sirul
_
x
n+1
x
n
_
n
are limit a si r
n
0 pentru orice :, atunci si sirul
_
n
_
r
n
_
n
are limit a si lim
no
n
_
r
n
= lim
no
x
n+1
x
n
. Asadar dac a r
n
0 pentru orice :,
iat sirurile
_
x
n+1
x
n
_
n
si
_
n
_
r
n
_
n
au limit a, atunci lim
no
n
_
r
n
= lim
no
x
n+1
x
n
. Ca
urmare dac a aplicarea criteriului raportului a dus la indecizie, nu se ncearc a
n continuare aplicarea criteriului r ad acinii, ci a unui alt criteriu cum ar
Raabe-Duhamel. La fel pentru criteriul r ad acinii.
Exemple 3.2.23 Sa se precizeze natura urmatoarelor serii cu termeni pozitivi:
1.

n1
_
3n
2
n+1
n
2
+2n+3
_
n
R: Seria

n1
_
3n
2
n+1
n
2
+2n+3
_
n
este divergenta conform criteriului radacinii,
deoarece
lim
no
n
_
_
3:
2
: + 1
:
2
+ 2: + 3
_
n
= lim
no
3:
2
: + 1
:
2
+ 2: + 3
= 3 1.
2.

n1
:
_
1
2
_
n
R: Seria

n1
:
_
1
2
_
n
este convergenta conform criteriului raportului,
deoarece
lim
no
: + 1
2
n+1
2
n
:
= lim
no
: + 1
2
n+1
2
n
:
= lim
no
: + 1
2
n+1
2
n
:
= lim
no
: + 1
2:
=
1
2
< 1.
60
Analiz a Matematic a
3.

n1
13:::(2n+1)
24:::(2n)
1
2n+3
R: Termenul general al seriei este r
n
=
13:::(2n+1)
24:::(2n)
1
2n+3
0 pentru
orice :. Avem
r
n+1
r
n
=
1 3 ... (2: + 3)
2 4 ... (2: + 2)
1
2: + 5
2 4 ... (2:)
1 3 ... (2: + 1)
2: + 3
1
=
(2: + 3)
2
(2: + 2) (2: + 5)
Deoarece lim
no
x
n+1
x
n
= lim
no
x
n+1
x
n
= lim
no
x
n+1
x
n
= 1, nu putem stabili
natura seriei utiliznd criteriului raportului. ncercam sa utilizam
criteriul Raabe-Duhamel:
:
_
r
n
r
n+1
1
_
= :
_
(2: + 2) (2: + 5)
(2: + 3)
2
1
_
= :
2: + 1
4:
2
+ 14: + 10
=
2:
2
+ :
4:
2
+ 14: + 10
Deoarece lim
no
:
_
x
n
x
n+1
1
_
= lim
no
2n
2
+n
4n
2
+14n+10
=
1
2
< 1, seria

n1
1 3 ... (2: + 1)
2 4 ... (2:)
1
2: + 3
este divergenta conform criteriului Raabe-Duhamel.
O serie care are numai un num ar nit de termeni negativi poate
asimilat a cu o serie cu termeni pozitivi. De asemenea studiul unei serii

n1
r
n
care are numai un num ar nit de termeni pozitivi este echivalent cu
studiul seriei

n1
(r
n
) care are doar un num ar nit de termeni negativi.
Criteriile de convergent a pentru seriile cu termeni pozitivi pot utilizate
pentru studiul absolut convergentei unei serii dup a cum urmeaz a.
61
M ad alina Roxana Buneci
Propozitia 3.2.24 Fie

n1
r
n
si

n1

n
doua serii cu proprieta tile:
i) [r
n
[ _
n
pentru orice :;
ii) Seria

n1

n
convergenta
Atunci seria

n1
r
n
absolut convergenta.
Demonstratie. Este consecint a a criteriului I de comparatie (Teorema
3.2.17).
Propozitia 3.2.25 Fie

n1
r
n
o serie si e 1 = lim
no
n
_
[r
n
[.
1. Daca 1 < 1, atunci seria

n1
r
n
este absolut convergenta.
2. Daca 1 1, atunci seria

n1
r
n
este divergenta.
Demonstratie. Criteriul r ad acinii aplicat seriei

n1
[r
n
[.
Propozitia 3.2.26 Fie

n1
r
n
o serie si e 1 = lim
no

x
n+1
x
n

si | = lim
no

x
n+1
x
n

.
1. Daca 1 < 1, atunci seria

n1
r
n
este absolut convergenta.
2. Daca | 1, atunci seria

n1
r
n
este divergenta.
Demonstratie. Criteriul raportului aplicat seriei

n1
[r
n
[.
62
Analiz a Matematic a
3.2.2 Serii alternate
Denitia 3.2.27 O serie de numere reale

n1
(1)
n+1
r
n
se nume ste serie
alternata
def
== r
n
0 pentru orice :.
Propozitia 3.2.28 (Criteriul lui Leibniz) O serie alternata

n1
(1)
n+1
r
n
cu proprietatea ca (r
n
)
n
este un sir descrescator cu limita zero, este o serie
convergenta. Daca : este suma ei iar :
n
o suma par tiala , atunci pentru
orice : _ 1, avem
[: :
n
[ < r
n+1
.
Demonstratie. Deoarece pentru orice : _ 1 avem
:
2n+3
= :
2n+1
+ (r
2n+2
+ r
2n+3
) _ :
2n+1
:
2n+2
= :
2n
+ (r
2n+1
r
2n+2
) _ :
2n
,
rezult a c a (:
2n+1
)
n
este descresc ator iar (:
2n+2
)
n
este cresc ator. n plus,
:
2n+2
= :
2n+1
r
2n+2
_ :
2n+1
iar lim
no
(:
2n+1
:
2n+2
) = lim
no
r
2n+2
= 0.
Aplicnd proprietatea clestelui rezult a c a (:
2n+1
)
n
si (:
2n+2
)
n
sunt convergente
si au aceeasi limit a. Ca urmare (:
n
)
n
este convergent. n consecint a, seria

n1
(1)
n+1
r
n
este convergent a si are suma
: = lim
no
:
n
= lim
no
:
2n+1
= lim
no
:
2n+2
.
Pe de alt a parte pentru orice : _ 0, avem
[: :
2n+1
[ = :
2n+1
: < :
2n+1
:
2n+2
= r
2n+2
iar
[: :
2n+2
[ = : :
2n+2
< :
2n+3
:
2n+2
= r
2n+3
63
M ad alina Roxana Buneci
si deci pentru orice : _ 1,
[: :
n
[ < r
n+1
.
Exemplul 3.2.29 Sa se precizeze natura seriei

n1
(1)
n+1
1
n
.
R: Seria

n1
(1)
n+1
1
n
este o serie alternata cu proprietatea ca (r
n
)
n
(r
n
=
1
n
) este un sir descrescator cu lim
no
1
n
= 0. Conform criteriului lui
Leibniz,

n1
(1)
n+1
1
n
este o serie convergenta. Pe de alta parte seria

n1

(1)
n+1
1
:

=

n1
1
:
este divergenta (seria armonica) si deci

n1
(1)
n+1
1
n
nu este absolut convergenta.
n concluzie

n1
(1)
n+1
1
n
este semiconvergenta.
Exemplul 3.2.30 (Calculul aproximativ al sumei unei serii alternate)
Sa se calculeze cu trei zecimale exacte suma seriei

n1
(1)
n+1
1
(2n1)
n .
R: Seria

n1
(1)
n+1
1
(2n1)
n este o serie alternata cu proprietatea ca
(r
n
)
n
(r
n
=
1
(2n1)
n ) este un sir descrescator cu lim
no
1
(2n1)
n = 0. Conform
criteriului lui Leibniz,

n1
(1)
n+1
1
(2n1)
n este o serie convergenta. Daca :
este suma ei iar :
n
o suma par tiala , atunci pentru orice : _ 1, avem
[: :
n
[ < r
n+1
, unde r
n+1
=
1
(2: + 1)
n+1
.
Daca r
n+1
_
1
10
3
, atunci [: :
n
[ <
1
10
3
. Dar
r
n+1
_
1
10
3
=
1
(2: + 1)
n+1
_
1
10
3
= (2: + 1)
n+1
_ 1000,
64
Analiz a Matematic a
de unde rezulta : _ 3. Aproximam deci suma seriei cu
:
3
= r
1
r
2
+ r
3
= 1
1
3
2
+
1
5
3
=
1009
1125
= 0. 896888...
3.2.3 Serii cu termeni oarecare
n aceast a sectiune consider am serii de numere reale

n1
r
n
f ar a a impune
vreo restrictie asupra semnului termenului general r
n
.
Lema 3.2.31 (Identitatea lui Abel) Fie (r
n
)
n
si (
n
)
n
doua siruri de
numere reale. Atunci
1.
n+p

k=n
r
k
(
k

k1
) =
n+p1

k=n
(r
k
r
k+1
)
k
+ r
n+p

n+p
r
n

n1
.
2.
n+p

k=n+1
r
k

k
=
n+p1

k=n+1
(r
k
r
k+1
) :
k
+ r
n+p
:
n+p
r
n+1
:
n
, unde
:
n
=
1
+
2
+ ... +
n
pentru orice : _ 1.
Demonstratie. 1. Avem
n+p

k=n
r
k
(
k

k1
) =
n+p

k=n
r
k

k

n+p

k=n
r
k

k1
=
n+p1

k=n
r
k

k
+ r
n+p

n+p

n+p1

j=n1
r
j+1

j
=
n+p1

k=n
r
k

k
+ r
n+p

n+p

n+p1

k=n
r
k+1

k
r
n

n1
=
n+p1

k=n
(r
k
r
k+1
)
k
+ r
n+p

n+p
r
n

n1
.
2. Se obtine nlocuind n 1 sirul (
n
)
n
cu (:
n
)
n
, : cu : +1 si j cu j 1.
Propozitia 3.2.32 (Criteriul Abel-Dirichlet) Fie (r
n
)
n
si (
n
)
n
doua
siruri de numere reale cu proprieta tile S
65
M ad alina Roxana Buneci
i) lim
no
r
n
= 0 si

n1
[r
n+1
r
n
[ convergenta.
ii) sup
n
[:
n
[ < unde :
n
=
n

k=1

k
pentru orice : _ 1.
Atunci

n1
r
n

n
este convergenta.
Demonstratie. Aplicnd identitatea lui Abel rezult a

n+p

k=n+1
r
k

_
n+p1

k=n+1
[r
k
r
k+1
[ [:
k
[ +[r
n+p
[ [:
n+p
[ [r
n+1
[ [:
n
[ .
Pe de alt a parte
lim
no
[r
n+p
[ [:
n+p
[ = 0
lim
no
[r
n+1
[ [:
n
[ = 0
(produsul unui sir cu limita 0 cu un sir m arginit) si de asemenea cum
lim
no
[r
n+1
r
n
[ = 0
(termenul general al unei serii convergente) avem
lim
no
n+p1

k=n+1
[r
k
r
k+1
[ [:
k
[ = lim
no
[r
n+1
r
n+2
[ [:
n+1
[ + ...+
lim
no
[r
n+p1
r
n+p
[ [:
n+p1
[ = 0.
Aplicnd criteriul de convergent a al lui Cauchy, rezult a c a

n1
r
n

n
este
convergent a.
Corolarul 3.2.33 (Criteriul lui Dirichlet) Fie (r
n
)
n
si (
n
)
n
doua siruri
de numere reale cu proprieta tile:
i) (r
n
)
n
descrescator si lim
no
r
n
= 0.
66
Analiz a Matematic a
ii) sup
n
[:
n
[ < unde :
n
=
n

k=1

k
pentru orice : _ 1.
Atunci

n1
r
n

n
este convergenta.
Demonstratie. Avem

n1
[r
n+1
r
n
[ =

n1
r
n
r
n+1
, iar suma partial a
de rang : este
:
n
=
n

k=1
r
k
r
k+1
= r
1
r
n+1
.
de unde rezult a c a lim
no
:
n
= r
1
. Ca urmare

n1
[r
n+1
r
n
[ =

n1
r
n
r
n+1
este convergent a. Aplicnd criteriul Abel-Dirichlet, rezult a c a

n1
r
n

n
este
convergent a.
Exemplul 3.2.34 Sa se arate ca seria

n1
sin(n) cos
(
n
2
)
3
_
n
este convergenta.
R: Aplicam criteriul lui Dirichlet pentru r
n
=
1
3
_
n
si
n
= sin (:) cos (:
2
) =
1
2
(sin :(: + 1) sin (: 1) :) observnd ca
[:
n
[ =

k=1

1
2
sin (: + 1) (: + 2)

_
1
2
.
Corolarul 3.2.35 Fie (r
n
)
n
si (
n
)
n
doua siruri de numere reale cu proprieta tile:
i)

n1
[r
n+1
r
n
[ convergenta.
ii)

n1

n
convergenta.
Atunci

n1
r
n

n
este convergenta.
Demonstratie. Deoarece

n1
[r
n+1
r
n
[ convergent a, rezult a c a

n1
r
n+1

r
n
este convergent a. Cum
r
n
= r
1
+
n1

k=1
r
k+1
r
k
,
67
M ad alina Roxana Buneci
sirul (r
n
)
n
este convergent. Fie r = limr
n
Aplicnd criteriul Abel-Dirichlet,
rezult a c a

n1
(r
n
r)
n
este convergent a. n consecint a,

n1
r
n

n
=

n1
(r
n
r)
n
+ r

n1

n
este convergent a.
Corolarul 3.2.36 (Criteriul lui Abel) Fie (r
n
)
n
si (
n
)
n
doua siruri de
numere reale cu proprieta tile:
i) (r
n
)
n
monoton si marginit.
ii)

n1

n
convergenta.
Atunci

n1
r
n

n
este convergenta.
Demonstratie. Putem presupune c a (r
n
)
n
este m arginit si cresc ator (altfel
nlocuim r
n
cu r
n
). Avem

n1
[r
n+1
r
n
[ =

n1
r
n+1
r
n
, iar suma
partial a de rang : este
:
n
=
n

k=1
r
k+1
r
k
= r
n+1
r
1
.
de unde rezult a c a lim
no
:
n
= lim
no
:
n
r
1
. Ca urmare

n1
[r
n+1
r
n
[ =

n1
r
n+1
r
n
este convergent a. Aplicnd criteriul Abel-Dirichlet, rezult a c a

n1
r
n

n
este convergent a.
Exemplul 3.2.37 Sa se arate ca seria

n1
(1)
n+1 (
1+
1
n
)
n
3
_
n
este convergenta.
R: Aplicam criteriul lui Abel pentru r
n
=
_
1 +
1
n
_
n
si
n
= (1)
n+1
1
3
_
n
observnd ca

n1

n
=

n1
(1)
n+1
1
3
_
n
este convergenta conform criteriului
lui Leibniz.
68
Analiz a Matematic a
Corolarul 3.2.38 (Variant a a criteriului lui Leibniz) Fie (r
n
)
n
un sir
de numere reale cu proprieta tile:
i) lim
no
r
n
= 0
ii)

n1
[r
n+1
r
n
[ convergenta.
Atunci

n1
(1)
n+1
r
n
este convergenta.
Demonstratie. Lund
n
= (1)
n+1
si aplicnd criteriul Abel-Dirichlet,
rezult a c a

n1
(1)
n+1
r
n
=

n1
r
n

n
este convergent a.
3.2.4 Produsul convolutiv a dou a serii
Denitia 3.2.39 Fie

n0
r
n
si

n0

n
doua serii de numere reale. Se nume ste
produsul convolutiv al celor doua serii seria

n0
.
n
, unde
.
n
=
n

k=0
r
k

nk
= r
0

n
+ r
1

n1
+ ... + r
n

0
.
Produsul convolutiv al seriilor

n0
r
n
si

n0

n
se noteaza
_

n0
r
n
__

n0

n
_
.
Lema 3.2.40 Fie (r
n
)
n
si (
n
)
n
doua siruri de numere reale cu proprieta tile:
i) lim
no
r
n
= 0.
ii)

n0

n
absolut convergenta.
Atunci lim
no
n

k=0
r
k

nk
= 0.
69
M ad alina Roxana Buneci
Demonstratie. Fie 0, : suma seriei

n0
[
n
[ si ` = max :. 1.
Deoarece lim
no
r
n
= 0, exist a `
1
N astfel nct
[r
n
[ <

2`
pentru orice : _ `
1
.
Deoarece lim
no

n
= 0, exist a `
2
N astfel nct `
2
_ `
1
si
[
n
[ <

2
N
1
1

k=0
[r
k
[ + 1
pentru orice : _ `
2
.
Asadar pentru orice : _ `
2
+ `
1
1 avem

k=0
r
k

nk

N
1
1

k=0
r
k

nk

k=N
1
r
k

nk

_

2
N
1
1

k=0
[r
k
[ + 1
N
1
1

k=0
[r
k
[ +

2`
n

k=N
1
[
nk
[
<

2
+

2`
:
_ .
n consecint a, lim
no
n

k=0
r
k

nk
= 0.
Teorema 3.2.41 (Teorema lui Mertens) Fie

n0
r
n
si

n0

n
doua serii
de numere reale, una convergenta si cealalta absolut convergenta. Atunci
produsul convolutiv al celor doua serii este o serie convergenta, iar suma ei
este egala cu produsul sumelor seriilor date.
Demonstratie. Presupunem

n0
r
n
absolut convergent a si

n0

n
convergent a.
Fie r suma seriei

n0
r
n
si suma seriei

n0

n
. Pentru orice : _ 0, not am
70
Analiz a Matematic a
:
n
=
n

k=0

k
. Avem
n

k=0
_
k

j=0
r
j

kj
_
= r
0

0
+
r
0

1
+ r
1

0
+
........................ +
r
0

n
+ r
1

n1
+ ... + r
n

0
= r
0
n

k=0

k
+ r
1
n1

k=0

k
+ ... + r
n
0

k=0

k
,
de unde rezult a c a
n

k=0
_
k

j=0
r
j

kj
_
= r
0
( :
n
) + r
1
( :
n1
) + ... + r
n
( :
0
)
=
n

k=0
r
k
+
n

k=0
r
k
:
nk
Conform lemei anterioare lim
no
n

k=0
r
k
:
nk
= 0. Ca urmare
lim
no
n

k=0
_
k

j=0
r
j

kj
_
= lim
no

k=0
r
k
= r.
Asadar produsul convolutiv
_

n0
r
n
__

n0

n
_
este o serie convergent a, iar
suma ei este egala cu produsul sumelor seriilor

n0
r
n
si

n0

n
.
Teorema 3.2.42 (Teorema lui Cauchy) Fie

n0
r
n
si

n0

n
doua serii
de numere reale absolut convergente. Atunci produsul convolutiv al celor
doua serii este o serie absolut convergenta.
Demonstratie. Pentru orice : _ 0, avem

k=0
r
k

nk

_
n

k=0
[r
k
[ [
nk
[
71
M ad alina Roxana Buneci
iar seria

n0
_
n

k=0
[r
k
[ [
nk
[
_
este convergent a conform teoremei lui Mertens
(ind produsul convolutiv al seriilor

n0
[r
n
[ si

n0
[
n
[). Conform criteriului
I de comparatie seria

n0

k=0
r
k

nk

este convergent a. Asadar seria

n0
_
n

k=0
r
k

nk
_
este absolut convergent a.
Exemplul 3.2.43 Consideram seria

n0
:
n
cu [:[ < 1. Seria

n0
:
n
ind
absolut convergenta, produsul convolutiv
_

n0
:
n
__

n0
:
n
_
este o serie convergenta si are suma egala cu patratul sumei seriei

n0
:
n
.
Termenul de rang : al seriei
_

n0
:
n
__

n0
:
n
_
este
:
0
:
n
+ :
1
:
n1
+ ... + :
n
:
0
= (: + 1) :
n
.
A sadar
_

n0
:
n
__

n0
:
n
_
=

n0
(: + 1) :
n
si ca urmare seria

n0
(: + 1) :
n
este absolut convergenta si are suma
_
1
1r
_
2
.
Teorema 3.2.44 (Teorema lui Abel) Fie

n0
r
n
(respectiv

n0

n
) o serie
convergenta avnd suma r (respectiv ). Daca produsul convolutiv al celor
doua serii este o serie convergenta si are suma ., atunci . = r.
72
Index
axiom a, 7
cardinal, 24
clasa de echivalent a, 16
codomeniul functiei, 20
complementara unei multimi, 13
conector logic, 5
conjunctie, 5
disjunctie, 5
echivalent a, 5
implicatie, 5
negatie, 5
corolar, 9
criterii de comparatie a seriilor, 54
criteriul Abel-Dirichlet, 65
criteriul de condensare al lui Cauchy,
52
criteriul lui Abel, 68
criteriul lui Cauchy de convergent a
a sirurilor de numere reale, 40
a seriilor de numere reale, 50
criteriul lui Dirichlet, 66
criteriul lui Kumer, 58
criteriul lui Leibniz, 63, 69
criteriul r ad acinii al lui Cauchy, 57
criteriul Raabe-Duhamel, 60
criteriul raportului al lui dAlembert,
58
cuanticator, 7
cuanticatorul existential, 7
cuanticatorul universal, 7
diferent a de multimi, 12
diferent a simetric a de multimi, 12
domeniul functiei, 20
functie, 20
bijectiv a, 21
codomeniul functiei, 20
cresc atoare, 27
descresc atoare, 27
domeniul functiei, 20
injectiv a, 21
inversa functiei, 23
m arginit a, 27
m arginit a inferior, 27
m arginit a superior, 27
monoton a, 27
nem arginit a, 27
nem arginit a inferior, 27
73
M ad alina Roxana Buneci
nem arginit a superior, 27
strict cresc atoare, 27
strict descresc atoare, 27
strict monoton a, 27
surjectiv a, 21
identitatea lui Abel, 65
imagine direct a, 24
imagine invers a, 24
intersectie de multimi, 12, 14
inversa functiei, 23
lem a, 9
limita inferioar a, 45
limita superioar a, 45
limita unui sir, 31
majorant, 18
margine inferioar a, 18
margine superiar a, 18
maximum, 18
minimum, 18
minorant, 18
multime, 11
apartenent a, 11
element, 11
multime cel mult num arabil a, 24
multime nit a, 24
multime num arabil a, 24
multimea p artilor, 13
multimea vid a, 12
multime
m arginit a, 17
m arginit a inferior, 17
m arginit a superior, 17
nem arginit a, 17
nem arginit a inferior, 17
nem arginit a superior, 17
pereche ordonat a, 12
predicat, 6
preimagine, 24
produs cartezian, 12
produs convolutiv de serii, 69
teorema lui Abel, 72
teorema lui Cauchy, 71
teorema lui Mertens, 70
propozitie, 5, 9
contrapusa , 8
propozitie adev arat a, 5
propozitie fals a, 5
propozitie reciproc a, 9
relatie, 15
relatie antisimetric a, 16
relatie de echivalent a, 16
relatie de ordine, 16
relatie de ordine partial a, 16
relatie ireexiv a, 16
relatie reexiv a, 16
relatie simetric a, 16
relatie total a, 16
relatie tranzitiv a, 16
74
Analiz a Matematic a
relatiile lui De Morgan, 14
rest de rang n al seriei, 48
reuniune de multimi, 12, 13
seria armonic a, 54
seria armonic a generalizat a, 54
seria geometric a, 48
serie absolut convergent a, 51
serie alternat a, 63
serie convergent a, 48
serie cu termeni pozitivi, 52
criterii de comparatie, 54
criteriul lui Kumer, 58
criteriul r ad acinii al lui Cauchy,
57
criteriul Raabe-Duhamel, 60
criteriul raportului al lui dAlembert,
58
serie de numere reale, 48
criteriul Abel-Dirichlet, 65
criteriul lui Abel, 68
criteriul lui Dirichlet, 66
criteriul lui Leibniz, 63
produs convolutiv, 69
rest de rang n, 48
serie absolut convergent a, 51
serie alternat a, 63
serie convergent a, 48
serie cu termeni pozitivi, 52
serie divergent a, 48
serie semiconvergent a, 52
sum a partial a, 48
suma seriei, 48
termen general al seriei, 48
serie divergent a, 48
serie semiconvergent a, 52
sir, 29
subsir, 29
sir de numere reale, 29
sir Cauchy, 38
sir fundamental, 38
convergent, 31
cresc ator, 29
descresc ator, 29
divergent, 31
limita, 31
limita inferioar a, 45
limita superioar a, 45
m arginit, 30
m arginit inferior, 30
m arginit superior, 30
monoton, 30
nem arginit, 30
nem arginit inferior, 30
nem arginit superior, 30
strict cresc ator, 30
strict descresc ator, 30
strict monoton, 30
subsir, 29
submultime, 13
suma seriei, 48
75
M ad alina Roxana Buneci
sume partiale, 48
tabel de adev ar, 5
teorem a, 7
teorema lui Mertens, 70
teorema lui Toeplitz, 40
teorema Stolz-Cesaro, 42
termenii seriei, 48
vecin atate
vecin atate n R, 30
vecin atate n R, 30
76