Hipertensiunea arteriala

Generalitati
Circulatia sangelui este datorata unei diferente de presiune intre sistemul arterial cu presiune mare si sistemul venos cu presiune mica. De exemplu in capilarul venos presiunea se apropie de 0 mmHg. Diferenta de presiune este creata de activitatea de pompa a inimii: la fiecare contractie a ventricului stang inima trimite o anumita cantitate de sange (debit bataie) in aorta si arterele mari; crescand presiunea in aceste vase rezulta presiunea maxima sau sistolica. In perioada de repaus a inimii (diastola) sangele a unge in tesuturi prin intermediul arteriolelor care opun o rezistenta la scurgere: rezulta presiunea minima sau diastolica. !ezistenta la scurgere se explica prin bogatia de fibre musculare ale peretilor arteriolei" care se poate afla in stare de contractie sau dilatatie" #tonusul de baza# al arteriolelor" controlat de sistemul neurovegetativ" de diverse substante metabolice" $ormoni. Dilatarea si constrictia arteriolelor este determinata de diverse stari fiziologice" efort" digestie. % activitate crescuta a tonusului datorita cresterii sistemului nervos simpatic" diversi $ormoni (adrenalina" aldosteron)" de natura renala sau modificari ale tunicii musculare prin fibroscleroza duc la o crestere a presiunii minime. In unele impre urari creste predominant presiunea maxima (in efort" emotii) in alte impre urari se constata c$iar in repaus doar o crestere a presiunii maxime (de exemplu la varstnici)" sau numai a minimei sau a ambelor presiuni. &e considera $ipertensiune arteriala cresterea presiunii maxime peste '(0 si minime peste )0 mmHg. Desigur" descoperirea unei tensiuni cresute nu indica numaidecat o $ipertensiune arteriala permanenta (H*+); unele cresteri pot fi trecatoare datorita unei emotivitati mai mari. Diagnosticul de H*+ trebuie confirmat numai daca dupa ,-( reexaminari succesive se gasesc aceleasi valori crescute in repaus.

Cuprins articol

Cauze
In marea ma oritate a cazurilor (peste )0.)" $ipertensiunii arteriale nu i se poate preciza cauza; este asa numita #$ipertensiune arteriala esentiala# (boala $ipertensiva). /entru mecanismele H*+ esentiale au fost propuse diferite ipoteze; una din cele mai admise este #teoria mozaicului#" in care factorii predispozanti sau determinanti ar fi ereditatea" factori vasculari" starile emotive repetate" unele tulburari suprarenale" regim $ipercaloric" aport excesiv de sare in alimentatie. In '0. din cazuri H*+ este secundara" determinata de cauze renale" endocrine" congenitale" anomalii ale aortei sau de scaderea elasticitatii aortei" intalnita la varstnici si in diverse afectiuni cerebrale.

Simptome
+cestea sunt foarte variate" fiind conditionate de stadiul bolii" personalitatea bolnavului" asocierea cu alte boli" de faptul daca este secundara sau H*+ esentiala. 0anifestarile sunt diverse: dureri de cap" uneori mai importante dimineata" ameteli" va aieli in urec$i" epistaxis" senzatie de deget mort" aparitia de puncte luminoase sau negre in campul vizual. In numeroase cazuri" c$iar la valori mari ale tensiunii bolnavii nu au nici o tulburare subiectiva; aceeasi lipsa de tulburari poate fi constatata in fazele de inceput ale H*+ esentiale. 1volutia bolii este benigna in multe cazuri" in special cand cresterile presiunii maxime si minime sunt moderate. Insa c$iar si in aceste cazuri" daca H*+ esentiala nu este tratata corect" pot aparea simptomele localizarilor aterosclerozei (inima" creier" rinic$i).

Prognostic
/rognosticul si evolutia $ipertensiunii arteriale depind de valorile maxime si minime" ca si de depistarea precoce a $ipertensiunii. 1xperienta arata ca la diverse controale medicale cel putin 20. din cei examinati nu stiu ca au H*+" c$iar in valori ridicate. +ceasta obliga la controlul tensiunii arteriale cel putin o data pe an" c$iar in absenta oricarei tulburari. /recizarea unei H*+ permanente este un fapt important pentru bolnav" deoarece exceptand $ipertensiunile secundare care sunt numai '0. din cazuri si unele din ele curabile" ma oritatea imensa a cazurilor (peste )0.) sunt o $ipertensiune arteriala esentiala" care desi nu i se cunosc cauzele este o boala influentata si ameliorata cu o medicatie $ipotensiva. H*+ esentiala netratata este cunoscuta ca un factor de risc care favorizeaza localizarea si agravarea aterosclerozei" antrenand complicatii cardiace (cardiopatia isc$emica)" accidente cerebrale" stenoze ale carotidelor sau in membrele inferioare (arterite). &-a semnalat ca 30. din bolnavii $ipertensivi au cardiopatie isc$emica" iar bolnavii cu infarct miocardic au avut frecvent in trecut $ipertensiune arteriala. &tudiile epidemiologice arata ca 2. din $ipertensivi sucomba de o boala de inima" iar 20. din cazuri de $emoragie sau ramolisment (infarct) cerebral. Coexistenta cu alti factori de risc ca fumatul" obezitatea" tulburari in metabolismul grasimilor" uricemia crescuta accelereaza evolutia aterosclerozei spre H*+. 4n pericol in timpul evolutiei este cresterea presiunii minime care devine foarte prime dioasa daca depaseste '03''0 mmHg prin rasunetul ce-l are asupra arterelor. 1xista o forma de $ipertensiune arteriala maligna cu valori ridicate ale presiunii minime peste '20-',0 mmHg caracterizata prin evolutie rapida spre complicatii cardiace" cerebrale sau renale. 4neori poate sa complice o H*+ esentiala. Din fericire noile medicatii $ipotensoare au modificat favorabil evolutia H*+ maligne. Desigur dupa precizarea $ipertensiunii arteriale si a unei terapii corespunzatoare" bolnavii $ipertensivi trebuie sa-si cerceteze periodic tensiunea arteriala" fara ca acest control sa constituie o obsesie pentru bolnav" deoarece arsenalul actual de medicatii si $ipotensoare este vast si foarte eficient. Cercetarea tensiunii arteriala este totusi dictata de evolutia bolii si de cunoasterea eficientei medicatiei $ipotensoare. In ultimul timp bolnavii isi masoara singuri tensiunea arteriala.

1ste benefic acest fapt pentru bolnav5 Desigur" automasurarea tensiunii arteriale ofera indicatii asupra eficientei anumitor medicatii $ipotensoare" iar prin aceste controale bolnavii devin mai constienti si mai responsabili de boala lor. &-a constatat totusi ca cifrele gasite de bolnav sunt intotdeauna mai mici decat cele gasite de medic" sau $ipertensiunea permanenta din cursul activitatii este cea care expune la riscuri. +utomasurarea tensiunii arteriale poate fi admisa cu recomandarea sa nu devina o obsesie sau un gest repetitiv ca de exemplu barbieritul de dimineata" iar valorile gasite sa fie controlate cu cele gasite de medic.

Tratament
*ratamentul $ipertensiunii arteriale este conditionat de cauza H*+: - o terapeutica cauzala nu poate fi facuta decat in H*+ secundara" care este intalnita doar in 3-'0. din cazuri; corectarea anomaliilor arterei renale" sau ale aortei (coarctatia aortica)" exereza unor tumori suprarenale sau tumori $ipofizare pot sa vindece $ipertensiunea - $ipertensiunea arteriala esentiala" care indiscutabil este cea mai frecventa dar cu origine inca necunoscuta" este influentata de medicatiile $ipotensoare" ce pot modifica profund evolutia si prevenirea complicatiilor. *ratamentul H*+ esentiale are drept obiective: corectarea $ipertensiunii prin medicatie $ipotensoare" instituirea unui regim de viata si dietetic care sa impiedice cresterea tensiunii si agravarea unor localizari ale aterosclerozei. Corectarea $ipertensiunii se face prin diverse medicatii $ipotensoare: diuretice (nefrix" furantril)" $ipotensoare care in$iba sistemul nervos simpatic ($iposerpil" clonidina" guanetidina)" betablocanti cu actiune asupra inimii ca propanolol sau asupra vaselor" vasodilatatoare ca blocantele de calciu (amlodipina)" in$ibitorii enzimei de conversie (enalapril" perindopril). De obicei se asociaza doua medicatii" iar dozele sunt individualizate in raport cu stadiul H*+. In cazul normalizarii tensiunii arteriale se recomanda continuarea medicatiei" bineinteles in doze mai mici" individualizate de medic. 1ste o greseala intreruperea medicatiei $ipotensoare; acalmia este inselatoare" deoarece persistenta $ipertensiunii constituie un risc pentru progresiunea aterosclerozei coronarelor sau a arterelor cerebrale. Incetarea brusca a $ipotensoarelor este urmata adesea de cresteri paroxistice ale H*+. 1ficienta medicatiei $ipotensoare de lunga durata este confirmata de scaderea $emoragiilor cerebrale" a insuficientei cardiace si a uremiei. In $ipertensiunea maligna se constata supravietuiri dupa 3 ani la peste (3. din bolnavii tratati fata de '6. la bolnavii fara tratament. !egimul de viata si cel alimentar completeaza eficienta medicatiei $ipotensoare. Cei trei stalpi de viata ai $ipertensivului sunt o viata ec$ilibrata psi$ic si fizic" combaterea sedentarismului si a obezitatii" evitarea unor alimente bogate in colesterol. De altfel aceleasi recomandari sunt valabile si pentru oamenii sanatosi. % viata calma" repausul si relaxarea intermitenta au o influenta buna asupra H*+. Conflictele starile de manie (stresul psi$ic) sunt motive de agravare care beneficiaza de actiunea tranc$ilizantelor. &e impune o activitate fizica minima. &-au constatat scaderi ale tensiunii la bonavii cu munci fizice moderate in comparatie cu sedentarii sau cei cu numai activitate intelectuala. *rebuie evitate expunerile prelungite la soare" baile prea reci sau sederea la altitudini mari. Calatoriile cu avionul" conducerea automobilului sunt permise" exceptand anumite cazuri.

!egimul alimentar consta in reducerea sarii in alimentatie" dieta saraca in calorii si scaderea greutatii in cazul obezitatii. 7or fi evitate pranzurile copioase; bauturile alcoolice" cafeaua sunt admise in cantitati moderate" insa vor fi evitate in insomnii" palpitatii" stari de agitatie. &tiut fiind ca H*+ este factor de risc pentru ateroscleroza intre altele" din alimentatie vor fi evitate grasimile naturale" alimentele care maresc acidul uric in sange (sardele" carnuri tinere" vanat) si fumatul de tigarete.