Comediile domnului Caragiale

La Wikisurs exist texte originale legate de Comediile d-lui I.L. Caragiale Comediile domnului Caragiale este o lucrare scris de Titu Maiorescu din dorina de a-l apra pe I. L. Caragiale de atacurile din presa vremii care-l acuzau de imoralitate (datorat prezenei unei lumi de oas spe !n piesele sale" oameni #viio$i sau pro$ti#% amor nelegiuit etc.&. 'ornind de la constatarea c tipurile $i situaiile din s(era timpului% Maiorescu atrage atenia c artistul recreeaz realitatea dintr-o perspectiv ideal-artistic% (r nicio preocupare practic. )tratul social luat su* o*servaie de Caragiale !n aceste comedii este cel de os% iar aspectele prezentate sunt tipice% exist la toat lumea% autorul dramatic descoperind existena unei societi !n toat veridicitatea ei% #su* (ormele unei spoieli de civilizaie occidental% strecurat !n mod precipitat p+n !n acel strat $i trans(ormat !ntr-o adevrat caricatur a culturei moderne.# Tipologia persona elor este% de asemenea% divers% caracterizat cu o intuiie $i o (ervoare critic de-a dreptul remarca*ile. ,n studiul su% Maiorescu precizeaz (aptul c societatea% !mpreun cu opinia pu*lic% consider drept trstur caracteristic a comediilor lui Caragiale trivialitatea% !ns argumentele $i comparaiile aduse pe parcursul articolului au !ntemeiat concluzia c !n lumea artei nu poate (i vor*a de #trivial#% ci (iecare scriitor are dreptul su literar incontesta*il. Titu Maiorescu enunta in acest articol% aparut in anul -../% cand Caragiale era contestat ve0ement pentru trivialitate si imoralitate% teoria inaltarii impersonale prin arta" "O noapte furtunoasa, Conul Leonida fata cu reactiunea, O scrisoare pierduta, D-ale carnavalului 1 cine din cei ce se duc la teatrul roman nu a vazut una sau alta din aceste comedii2 Multi cunosc pe cea dintai% mai toti pe cea de-a treia si cativa pe celelalte.# Criticul spune de la inceput ca acestea merita sa (ie #laudate - toate (ara exceptie#. 3upa cum se stie% "Scrisoarea pierduta" a avut un mare succes% la (el si "O noapte furtunoasa", in timp ce "Conul Leonida fata cu reactiunea" nu a avut priza la pu*lic% iar "D-ale carnavalului" a (ost c0iar (luierata. 'iesele lui Caragiale au (ost acuzate de imoralitate% desi veridicitatea tipurilor supuse analizei este remarca*ila" #Lucrarea d-lui Caragiale este originala4 comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata noastra sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice% cu deprinderile lor% cu expresiile lor% cu tot aparatul in(atisarii lor in situatiile #anume alese de autor.# )tratul social luat su* o*servatie de Caragiale in aceste comedii este cel de os% iar aspectele prezentate sunt tipice% exista la toata lumea% autorul dramatic descoperind existenta unei societati in toata veridicitatea ei% #su* (ormele unei spoieli de civilizatie occidentala% strecurata in mod precipitat pana in acel strat si trans(ormata intr-o adevarata caricatura a culturei moderne.# Tipologia persona elor este% de asemenea% diversa% caracterizata cu o intuitie si o (ervoare critica de-a dreptul remarca*ile" #Conul Leonida citeste urnale% explica nevestei sale esenta repu*lice5 cum o pricepe el% valoarea lui 67ali*ardi8 si teoria 0alucinatiilor. 9upan 3umitrac0e% c0erestegiul% cauta sa inteleaga in convor*iri cu ipistatul :ae Ipingescu ce este 6su(ragiul universal8% este patruns de demnitatea gardei civile si primeste de la ;ica <enturiano

deslusiri asupra suveranitatii poporului4 iar cocoana <eta isi canta amorul 6intr-un moment de (ericire si printr-o perla de iu*ire8. Candidatul de la preceptie vrea sa scape de dureri dupa sistemul lui Mattei4 Mita =aston ura pe 6statua8 li*ertatii din 'loiesti si ipistatul 6Carnavalului8 pune un 6potra*ac8 cu muzica 6la lotarie8. >iaristul :ae Catavencu si advocatul ?ar(uridi (ac discursuri electorale asupra progresului economic si revizuirii constitutionale4 3andanac0e isi sustine dreptul la deputatie prin traditia de la 6patruzsopt8% iar politaiul 70ita este un element principal pentru alegerea 6curat constitutionala8. @devaratul om onest este simplul 6Cetatean8 alegator% care este insa totdeauna 6turmentat8.# Lumea este% asadar% atat de diversi(icata si de surprinzatoare% de convingatoare in realitatea ei artistica% incat c0iar persona ul din piesa% pre(ectul Tipatescu% exclama la un moment dat" #Ce lume% ce lume5#. .e.AB p-CnsD 'entru a apara pe Caragiale de acuzatia de imoralitate% ce depasea in mod clar planul esteticului% Maiorescu aduce in discutie teoria 0egeliana a inaltarii impersonale prin arta" #Erce emotie estetica% (ie desteptata prin sculptura% (ie prin poezie% (ie prin celelalte arte% (ace pe omul stapanit de ea% pe cata vreme este stapanit% sa se uite pe sine ca persoana si sa se inalte in lumea (ictiunii ideale.# )e poate vor*i in (elul acesta de o #o*iectivitate curata#% raspunzatoare de crearea unei alte realitati% speci(ica emotiei estetice% #o (ictiune a realitatii#. 'ersona ele tre*uie sa ai*a exact comportamentul pe care il au" #Tipurile in(atisate in comediile d-lui Caragiale tre*uie sa vor*easca cum vor*esc% caci numai ast(el ne pot mentine in iluzia realitatii in care ne transporta. Mentinerea acestei iluzii este singurul element 0otarator% si un lim*agiu academic in gura lui :ae Ipingescu ar nimici toata lucrarea4 pe cand in gura lui ;amiro din eleganta 6)ara la curte8 a d-lui Ioan Cerc0ez este (oarte potrivit#. Impersonalitatea in arta exista si in alte opere" #Murillo a zugravit madone% dar a zugravit si copii murdari si zdrenturosi% care mananca pepene. 'oate zice cineva ca madonele lui Murillo se tin de adevarata pictura% iar acei copii zdrenturosi ar (i prea triviali pentru arta2 in (aimosul Salon Carre din Louvre la 'aris% unde este asezata la un loc c0intesenta picturei (rumoase% se vede% alaturea cu )(anta (amilie a lui ;a(ael% (emeia 0idropica a lui 7erard 3oF% dinaintea careia sta doctorul% examinandu-i lic0idul intr-o sticla. @ contestat vreodata cineva acestui ta*lou al lui 3oF marea lui valoare artistica2#. :otiunea de trivial nu este potrivita nici pentru comediile lui Caragiale" #6Trivial8 este o impresie relativa din lumea de toate zilele% ca si decent si indecent.# @rtistul nu poate sa descrie o lume #triviala#% daca el asigura operei sale autenticitatea care o proiecteaza in spatiul ideal al (ictiunii si al emotiei estetice superioare. 'aradoxal% tocmai incapacitatea artistilor inautentici de a realiza cat0arsis-ul prin arta este sursa de trivialitate si de imoralitate" #3aca pseudoartistul ramane el insus in aceasta lume de rand% daca el insus nu se lasa cuprins de inspirarea impersonala% si prin urmare nu ne poate transporta nici pe noi in lumea curata a (ictiunilor% atunci se intelege ca lucrarea sa poate sa (ie triviala% indecenta% lasciva% dupa cum ii este (elul si tinta. 3ar aceasta nu atarna nici de la o*iect% nici de la expresii% ci de la c0iar genul inspirarii sale4 si atunci o imparateasa cu expresii academice% manierate% dupa gustul trecator al unui pu*lic trecator% poate sa (ie intr-adevar triviala% pe cand sotia c0erestegiului 3umitrac0e nu este#.