UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de Formare Cont nu! " #n$!%!m&nt la ' (tan%!

Fa)ultatea de t n%e E)onom )e " *e(t unea A+a)er lor S,e) al -area. F nan%e " B!n) ' () ,l na. /ana0ement + nan) ar-1an)ar

SUPORT 'E CURS

ANUL III Seme(trul 2

Clu3 4 Na,o)a 5678

I9 INFOR/A:II *ENERALE

'ate de dent + )are a )ur(ulu

'ate de )onta)t ale t tularulu de )ur(. Nume: Tren)a I9 Ioan Birou: str. T. Mihali, nr 58-60, cabinet. 337 Telefon: 40 #a$: 40 0!64-4".86.5! int. 5855 0!64-4".!5.70 'ate de dent + )are )ur( " )onta)t tutor . Numele cursului: /ana0ement + nan) ar-1an)ar (o,ul cursului: EBF6778 -nul, .emestrul: anul III, (em 2 Ti/ul cursului: o1l 0ator u 0a1ina 2eb a cursului: Tutori: Tren)a Ioan, ;o )a(-Ien) u Adr an

%-mail: itrenca&econ.ubbclu'.ro (onsulta)ii: se *or afi+a la cabinet 337.

-,resa e-mail tutori: ioan.trenca&econ.ubbclu'.ro3 a,rian.4oicas&econ.ubbclu'.ro

Cond % on!r " )uno"t n%e ,rere)< - te (ursul ,e Management financiar-bancar are ca obiecti* cunoasterea ,etaliat5 ,e catre stu,enti a meto,elor, tehnicilor si instrumentelor folosite /entru fun,amentarea ,eci4iilor financiare +i bancare mana1eriale res/ecti* utili4area unui sistem ,e in,icatori rele*an)i 6n alocarea eficient5 a ca/italurilor, /recum +i 6n a/recierea /erforman)elor financiare +i ,e /ia)5 ale firmei +i b5ncilor comerciale ,e4*olte abilit5)i +i cuno+tin)e necesare /ersoanelor care *i4ea45 ocu/area unor /osturi ,e e$ecu)ie 6n institu)ii bancare +i 6n institu)ii ,e cre,it s/eciali4ate. Titularul ,e curs 6ncura'ea45 /artici/area acti*5 a stu,en)ilor 6n ca,rul cursului, a*7n, 6n *e,ere im/ortan)a institu)iilor financiar-bancare 6ntr-o economie ,e /ia)5 8nscrierea la curs nu este con,i)ionat5 ,e /arcur1erea sau /romo*area altor cursuri. Totu+i, stu,entului 6i sunt necesare o serie ,e cuno+tin)e fun,amentale 6n ,omeniul finantelor intre/rin,erii si a tehnicii o/eratiunilor bancare. Formatul " t ,ul a)t $ t!% lor m,l )ate de )ur( (ursul ,e Management financiar-bancar 6mbin5 ,ou5 mo,alit5)i ,e 6n*5)are /entru a asi1ura o mai bun5 /re15tire a stu,en)ilor. 0e ,e o /arte, cursan)ii au /osibilitatea s5 ia /arte la au,ierea unor /rele1eri /e o tematic5 s/ecific5 cursului ,e Management financiar-bancar, urmate ,e ,iscu)ii cu titularul ,e curs, menite s5 e$em/lifice +i s5 clarifice conce/tele +i no)iunile teoretice /re4entate inainte. 8n al ,oilea r7n,, cursan)ii *or fi stimula)i s5 ia /arte la un /roces ,e 6n*5)are acti*5, /rin im/licarea lor 6n reali4area unor stu,ii ,e ca4 reali4ate asu/ra unor as/ecte esen)iale ale ,omeniului in*esti1at. Materiale bibliografice recomandate A) Management financiar ". Ioan B!tr&n)ea, Raportri financiare. %,.9iso/rint (lu'-Na/oca.!006 !. =or a Cr (tea, =ete"-*a$ra Io( +, =ete"-*a$ra Ro>ana, Managementul financiar-contabil al organizaiilor, %,itura Mirton Timi+oara. !004. 3. 'ra0ot! V, 'ra0ot! /, C o1an A, O1re3a L, Management financiar,%,it. %con. !003 :*ol " +i !; 4. Ste$e Ro1 n(on, Management financiar, %,. Teora, Bucure+ti, "<<7 5. Ion Stan)u, Finane, %,. %conomic5, e, 3-a. !00!. 6. Ale>andru Todea, Investiii. (asa (5r)ii ,e =tiin)5 (lu'-Na/oca.!006 7. Ioan Tren)a, Fundamente ale managementului financiar. (asa (5r)ii ,e =tiin)5 (lu'-Na/oca.!005. B) Management bancar ". Ce-ar Ba(no, N )olae 'arda), 9iscuri bancare.(erin)e /ru,en)iale.Monitori4are. %,it. >i,actic5 +i 0e,a1o1ic5 Bucure+ti. 9.-. "<<< !. Brendea Co(m n ? @9iscul +i /erforman)a cre,itului bancar 6n 9om7niaA, %,itura (oresi, Bucure+ti, !00" 3. Coman Flor n ? @-cti*itatea bancar5. 0rofit +i /erforman)eA, %,itura Bumina Be$, Bucure+ti, !000 4. '!n l! N )olae, Berea Aurel O)ta$ an ? @Mana1ement bancar. #un,amente +i orient5riA, %,itura %conomic5, Bucure+ti, !000 5. '!n l! N )olae +i colaboratorii ? @Mana1ementul lichi,it5)ii bancareA, %,itura %conomic5, Bucure+ti, !00! 6. Ion N %u, Mana1ementul riscului bancar, %,. %$/ert, Bucure+ti, !000. 7. /ar ) )a Sto )a, Mana1ement bancar, %,. %conomic5, "<<<. 8. Con(tant n Rotaru, Mana1ementul /erforman)ei bancare, %,. %$/ert, !00". <. Ioan Tren)a, Meto,e +i tehnici bancare. %, 3-a. (asa c5r)ii ,e +tiin)5 (lu'-Na/oca. !008 "0. Ioan Tren)a, Tehnica bancar5. %, !-a. (asa c5r)ii ,e +tiin)5 (lu'-Na/oca. !004
"". Tren)a Ioan, Bolo)an 'ra0o" 4 / <a l, Performan i risc n bnci, (asa (5r)ii ,e =tiin)5, (lu' ? Na/oca, !0""

"!. Tren)a Ioan, Annamar a Ben?o$(?@ , Riscul portofoliului de credite bancare-soluii de management. (asa (5r)ii ,e =tiin)5, (lu' ? Na/oca !0"". "3. Tren)a Ioan, S mona /utu, Managementul riscurilor bancare ! soluii econometrice. (asa (5r)ii ,e =tiin)5, (lu' ? Na/oca, !0"! "4. Tren)a Ioan, Cordo$an S l$ u-Sor n, Model de busines n bnci n conte"tul integrrii europene. (asa (5r)ii ,e =tiin)5, (lu' ? Na/oca, !0"!

"5. Tren)a Ioan, B!tr&n)ea Ioan A)oordonator B, Be'enaru -urel,Borlea .orin Nicolae, #naliza performanelor i riscurilor banmcare. %,it . 9iso/rint (lu'-Na/oca !008 C C C Be1isla)ia bancar5, 9e1ulamentele +i normele BN9 /ri*in, /erforman)a b5ncilor comerciale :actuali4ate;. /ater ale " n(trumente ne)e(are ,entru )ur( -cti*it5)ile cursului necesit5 urm5toarele materiale +i echi/amente: su/ort curs, calculator cu acces internet +i facilit5)i ,e Dffice :Eor,, %$cel, 0o2er 0oint;3 se recoman,5 accesarea ba4elor ,e ,ate %B.(D, .cience>irect, F.TD9%, ..9N care reunesc articole ,e cercetare ,e un 6nalt ni*el +tiin)ific, fie /rin facilit5)ile oferite /rin biblioteca #.%G-, fie 6n mo, ,irect +i f5r5 costuri. >e asemenea, este im/ortant5 accesarea le1isla)iei rom7ne+ti +i euro/ene 6n ,omeniu. Calendarul a)t $ t!% lor este unul orientati*, fiin, susce/tibil unor mo,ific5ri ulterioare,/otri*it /ro1ram5rilor, acestea urm7n, s5 fie comunicate stu,en)ilor /e site-ul facult5)ii. Pol t )a de e$aluare " notare9 Mo,alitatea ,e notare a stu,en)ilor /entru ,isci/lina Mana1ement financiarbancar are 6n *e,erea sus)inerea unui e$amen scris a c5rui /on,ere este ,e "00H 6n nota final5. %$amenul const5 6n 6ntreb5ri ,eschise a,resate stu,entilor care *or aco/eri 6ntre1a materie /re*54ut5 ,e /ro1rama analitic5. Not! -.tu,en)ii trebuie s5 cunoasc5 fa/tul c5 silabusul ,e fa)5 re/re4int5 un suport minimal, a c5rui sim/l5 /arcur1ere nu este suficient /entru /romo*area e$amenului la ,isci/lina Management financiar-bancar. 8n *e,erea /romo*5rii e$amenului cu o not5 satisf5c5toare, stu,en)ii *or trebui s5 /arcur15 materialul +i biblio1rafia in,icat5 6n ca,rul acestui silabus. Elemente de deontolo0 e a)adem )! (o/iatul este o /roblem5 serioas5 +i este /e,e/sit5 cu as/rime. Drice stu,ent care este /rins c5 co/ia45 se /oate a+te/ta s5 6i fie anulat5 munca +i s5 se 6ntre/rin,5 m5suri ,isci/linare ,in /artea con,ucerii facult5)ii. Studen% )u d -a1 l t!% 8n *e,erea oferirii ,e +anse e1ale stu,en)ilor afecta)i ,e ,i4abilit5)i motorii sau intelectuale, titularul ,e curs 6+i manifest5 ,is/onibilitatea ,e a comunica cu stu,en)ii /rin interme,iul /o+tei electronice. -stfel, stu,en)ii cu ,i4abilit5)i *or /utea a,resa 6ntreb5rile lor le1ate ,e tematica cursului Management financiar-bancar /e a,resa ,e email a titularului ,e curs, men)ionat5 la 6nce/utul acestui silabus, /ut7n, /rimi l5muririle necesare 6n ma$im 48 ,e ore ,e la /rimirea mesa'ului. Strate0 de (tud u re)omandate 0entru a ob)ine /erforman)a ma$im5, stu,en)ii trebuie s5 )in5 cont ,e urm5toarele recoman,5ri 6n ceea ce /ri*e+te stu,iul in,i*i,ual, /recum +i acti*it5)ile colecti*e reali4ate 6n ca,rul cursului: %ste recoman,at ca stu,iul acestor /robleme s5 se fac5 6n or,inea /re*54ut5 6n /ro1rama analitic5 +i a numerot5rii unit5)ilor ,in /re4entul su/ort ,e curs. %ste recoman,at ca stu,iul s5 se ba4e4e /e o biblio1rafie minimal5, in,icat5 6n silabus +i /e alte surse biblio1rafice in,icate ,e tutori.

.e recoman,5 /artici/area la ,iscu)ii +i anali4e 6m/reun5 cu tutorii, /e mar1inea temelor in,icate s/re stu,iu.

II9 SUPORTUL 'E CURS

PARTEA I 4 /ANA*E/ENT FINANCIAR

/odulul I. FUNCIILE I !"LUL MANA#EMEN$ULUI FINANCIA!% &ECI'IILE FINANCIA!E MANA#E!IALE Initatea ,e curs ": Esen(a, func(iile )i rolul managementului financiar al firmei Initatea ,e curs !: Fun*amentarea *eci+iilor financiare manageriale /odulul II. ,!"#N"'A I ,LANIFICA!EA FINANCIA!-% E.ALUA!EA FINANCIA!- A

,!"IEC$EL"! &E IN.E/$III Initatea ,e curs ": ,rogno+a )i planificarea financiar Initatea ,e curs !: E0aluarea financiar a proiectelor *e *e+0oltare ale firmei /odulul III. E.ALUA!EA ,E!F"!MANEL"! FINANCIA!E ALE FI!MEI% /I/$EMUL &E IN&ICA$"!I FINANCIA!I /ELEC$I.I Initatea ,e curs ": E0aluarea performan(elor financiare ale firmei

/O'ULUL 7 CONCEPTE 'E BA;C.

- FUNCIILE

I !"LUL MANA#EMEN$ULUI FINANCIA!% &ECI'IILE FINANCIA!E MANA#E!IALE%

OBIECTIVE.

RECO/AN'CRI

%sen)a, func)iile +i rolul mana1ementului financiar al firmei 6n conte$tul economiei ,e /ia)53 9ela)ia mana1ementului financiar cu alte ,omenii mana1eriale, obiecti*e ce /ri*esc acti*itatea ,e mana1ement financiar al firmei. Ti/olo1ia ,eci4iilor financiare mana1eriale. Mo,ele +i tehnici ,e fun,amentare a ,eci4iilor financiare mana1eriale 9ele*an)a informa)iei economico-financiare /entru fun,amentarea ,eci4iilor financiare mana1eriale . (unoa+terea rolului +i func)iilor mana1ementului financiar 6n ca,rul mecanismului ,e func)ionare a unit5)ilor economice, a ti/olo1iei +i s/ecificului ,eci4iilor financiare mana1eriale, cu sco/ul form5rii unei *i4iuni ,e ansamblu 6n /ri*in)a caracteristicilor mana1ementului financiar, a rolului mana1erului financiar 6n or1ani4area +i con,ucerea acti*it5)ii ,in com/anii3 0re4entarea mo,elelor, tehnicilor +i instrumentelor ,e fun,amentare a ,eci4iilor financiare mana1eriale. 9ecoman,5m stu,en)ilor stu,iu in,i*i,ual, 6ntruc7t aceste /robleme /ot fi 6n*5)ate cu u+urin)5 /arcur17n, te$tul ,in su/ortul ,e curs +i sursele biblio1rafice in,icate. .e

PRIVIN' STU'IUL RE;ULTATE ATEPTATE.

recoman,5, ,e asemenea, re)inerea ,efini)iilor, a conce/telor ,e ba45 +i 6nsu+irea *ocabularului s/ecific ,omeniului financiar-bancar. (unoa+terea rolului +i im/ortan)ei mana1ementului financiar 6n conte$tul economiei ,e /ia)5, a ti/olo1iei +i s/ecificului ,eci4iilor financiare mana1eriale, a mo,elelor +i tehnicilor ,e fun,amentare a acestora. 8nsu+irea ,e no)iuni +i termeni s/ecifici ,omeniului mana1erial financiar- bancar, folosirea unui *ocabular ,e s/ecialitate a,ec*at.

UNITATEA 79 1 E/ENA, FUNCIILE I !"LUL MANA#EMEN$ULUI FINANCIA! AL FI!MEI

OBIECTIVE NO:IUNI C=EIE
(unoa+terea esen)ei mana1ementului financiar3 a func)iilor +i rolului acestuia 6n sistemul firmei3 >efinirea rela)iei mana1ementului financiar cu alte ,omenii mana1eriale ale firmei3 .tabilirea ,e obiecti*e strate1ice +i tactice /entru acti*itatea ,e mana1ement financiar al firmei. -cti*itate financiar5, /roces financiar, mana1ement financiar,obiecti*e financiare or1ani4a)ionale strate1ice +i tactice, func)iile +i rolul mana1ementului financiar, ti/uri ,e mana1eri financiari, interrela)ia mana1ementului financiar cu alte ,omenii mana1eriale ale firmei, cerin)e +i limite /ri*in, func)ionarea /erformant5 a ana1ementului financiar 6n ca,rul sistemului firmei

7979- ESEN:A, FUNC:IILE I ROLUL /ANA*E/ENTULUI FINANCIAR Mana1ementul financiar este consi,erat o /arte com/onent5 a mana1ementului 1eneral al firmei. Dbiecti*ul lui 1lobal este ,e a asi1ura eficiena utilizrii capitalui firmei, ,e a sus)ine crearea fon,urilor intre/rin,erii, a ca/italului +i ,e a reali4a /e aceast5 cale su/ortul /entru /erforman)ele ,e /ia)5 ale intre/rin,erii. Mana1erul financiar o/erea45 6ntr-un ca,ru bine conturat al strate1iei a,o/tate ,e firm5. -ceasta ,eoarece ca/italul firmei se subor,onea45, la r7n,ul s5u, obiecti*elor or1ani4a)ionale 6nscrise 6ntr-o astfel ,e strate1ie +i nu /oate fi obn)inut +i res/ecti* utili4at ,ec7t 6n str6ns5 le15tur5 cu aceast5 strate1ie. Jntre/rin,erii 6i este caracteristic fa/tul c5 abor,ea45 ca/italul ca o resurs asem5n5toare tuturor celorlalte resurse necesare reali45rii out/uturilor /ro/use. (a/italul intr5 6n re)eta resurselor al5turi ,e resursele ,e munc5, resursele materiale, ener1etice, tehnolo1ice +i ,e Kno2-ho2, resurse informa)ionale, ,e me,iu, etc. (a/italul este consi,erat o resurs5 limitat5. (a/italul este ob)inut ,e /e /ia)a ca/italului cu un anumit /re). 0re)ul re/re4int5 /entru intre/rin,ere costul s5u ,e ca/ital, fiin, 6n acela+i tim/ consi,erat5 limita minim5 a ran,amentului financiar scontat. Managementul financiar /oate fi ,efinit ca un ansamblu de persoane, metode, te$nici, procedee, instrumente i aciuni,prin care se urmrete transformarea efectului utilizrii capitalului firmei n profit i implicit creterea valorii de pia a ntreprinderii. >in aceast5 ,efini)ie ,e ba45 se ,es/rin, urm5toarele sarcini:atribu)ii +i rol;: ,e-a e*alua efortul 6n /lan financiar a tuturor ac)iunilor ce urmea45 a se intre/rin,e 6ntr-o /erioa,5 ,e tim/ ,at. ,e-a asi1ura la momentul o/ortun, fon,urile necesare, 6n structura ,e ca/ital reclamate ,e ne*oi, la un cost c7t mai sc54ut. ,e-a urm5ri utili4area ca/italului +i influen)a com/ortamentul factorilor ,eci4iei ,in celelalte centre ,e res/onsabilitate, 6n ,irec)ia asi1ur5rii unei utili45ri c7t mai eficiente a ca/italului atras 6n circuit. ,e-a ob)itine re4ultatul financiar scontat +i ,e al re/arti4a /e ,estina)ii. Mana1ementul financiar este chemat s5 conture4e, 6n *e,erea a,o/t5rii +i s5 urm5reasc5 cu consec*en)5 a/licarea 6n /ractic5 , a /oliticilor ,e finan)are /e termen lun1, im/licit a st5rii ,e cre,ibilitate *is-a-*is ,e sol*abilitatea firmei, a /oliticilor ,e 6m/rumut :,e 6n,atorare /e termen scurt;, a /oliticilor ,e cre,it comercial, ,e ,istribuire a /rofitului +i ,i*i,en,e a firmei.

Mana1ementul financiar este chemat ca /rin ac)iunile mana1erilor financiari s5 influien)e4e 6n sens cresc5tor valoarea de pia a firmei cu sco/ul reali45rii unei st5ri financiare cores/un45toare /ros/eritatea actionarilor firmei. 0entru a se 6nf5/tui ac)iuni 6n ,omeniul mana1ementului financiar este necesar ca firma s5 ,e)in5 /ersonal com/etent 6n /osturi ce reclam5 com/eten)e ,eci4ionale. Nu se /oate s/une c5 numai /ersonalul lucr5tor ,in com/artimentul financiar reali4ea45 ac)iuni s/ecifice mana1ementului financiar, /rin im/lica)iile +i efectele ,e natur5 financiar5 /e care le reclam5 orice ac)iune ,in ,omeniul tehnic, comercial, a/ro*i4ionaree$/e,i)ie, a /ersonalului lucr5tor, face ca ,iferi)i ,eci,en)i ,in ,iferite centre ,e res/onsabilitate s5 se im/lice 6n acela+i ti/ ,e mana1ement. 8n ra/ort cu ierar$izarea obiectivelor urm5rite 6n ca,rul mana1ementului financiar interac)ionea45 ,iferite cate1orii ,e mana1eri +i anume: - top managerii -ei contribuie la 6nf5/tuirea mana1ementului 1eneral +i a/oi cel al ,omeniului ,e s/ecialitate, 6n ra/ort cu ni*elul ierarhic ,e ,istribuire a com/eten)ei3 - midle manageri% -first line manageri TD0 M-N-G%9JJ se /ronun)5 +i a,o/t5 ,eci4ii cu /ri*ire la obiecti*ele or1ani4a)ionale 1lobale care 6ntot,eauna 6mbrac5 +i o tent5 financiar5. %i a,o/t5 ,eci4ii cu /ri*ire la alocarea resurselor, im/licit a celor financiare, a*7n,u-se 6n *e,ere structura ,e ca/ital, /oliticile ,e finan)are /e termen lun1 +i termen scurt, /oliticile ,e cre,it comercial. /oliticile ,e ,i*i,en,e, /recum +i cele ,e in*estire +i ,e4in*estire. MJ>B% M-N-G%9JJ au rolul ,e curea ,e tansmisie a obiecti*elor +i sarcinilor c5tre first line mana1eri +i a/oi ,e informare a to/ mana1erului asu/ra re4ultatelor ob)inute ca urmare a im/lement5rii ,eci4iilor anterioare. ei sunt cei care elaborea45 /lanul +i /ro1ramul ,e ac)iune 3 ,efalc5 sarcinile im/licit /e cele ,e natur5 financiar5 /e colecti*e ,e munc5 3 urm5resc reali4area obiecti*elor /ro/use 6n /ractic5 3 fac com/ara)ii 6ntre ni*elul s/erat +i cel reali4at 3 anali4ea45 ecartul +i im/actul acestora asu/ra e*olu)iei *iitoare3 i,entific5 factorii ,e influien)5 +i /ro/un m5suri /entru re,resarea unor situa)ii nefa*orabile . efectuea45 anali4e, elaborea45 stu,iile ,e fe4abilitate, formulea45 conclu4ii +i emit ra/oarte c5tre to/ mana1ementul firmei.. (DN>I(LTD9IB (DM0-9TJM%NTIBIJ #JN-N(J-9 are o sarcin5 anume, el trebuie s5 *erifice /rin /risma criteriilor financiare ni*elul ,e eficien)5 al tuturor celorlalte /ro1rame ,e ac)iune elaborate +i im/lementate ,e con,uc5torii altor com/artimente ,e res/onsabilitate. 8n acest sens colaborea45 /e ori4ontal5 cu to)i ace+ti factori /entru a contura cea mai bun5 alternati*5 ,e ac)iune 6n /lan financiar, f5r5 a ,iminua ,in /unct ,e *e,ere cantitati* +i calitati* ac)iunea economic5 6ntre/rins5. >e multe ori a/ar conflicte +i solu)ia cea mai bun5 ,e re4ol*are a lor este compromisul care trebuie s5 /orneasc5 ,e la un ni*el minim ,e eficien)5 ,e natur5 financiar5. Natura /roblemelor /e care le re4ol*5 mana1erii financiari 6i obli15, ca /rin instrumente s/ecifice, s5 monetari4e4e ac)iunile 6ntre/rinse sub toate as/ectele lor. -ceasta este /ermis5 ,atorit5 calit5)ii atribuite instrumentelor financiare +i 6n /rimul r7n, ca/acit5)ii finan)elor ,e a 1enera o/era)ii, monitori4a /rocese +i fenomene /rin e*alu5ri sistematice efectuate 6n unit5)i monetare. >in acest moti* ac)iunile mana1ementului financiar se e$tin, 6nto,eauna +i 6n celelalte sfere ale celorlalte ti/uri ,e mana1ement. #J9.T BJN% M-N-G%9JJ sunt /ersoane care con,uc nemi'locit colecti*e ,e lucru, ei lucrea45 cu /re4entul +i au obli1a)ia ,e a asi1ura trans/unerea 6n /ractic5, 6ntr-un ori4ont ,e tim/ ime,iat, a obiecti*elor 6nscrise 6n /ro1ramul ,e ac)iune elaborat, /entru resortul lor, ,e c5tre mi,l mana1eri. -re +i sarcina ,e a ra/orta sistematic re4ultatele ob)inute +i ,e a su/une s/re anali45 mi,l mana1erilor cau4ele +i efectele. 0ot formula su1estii +i /ro/une m5suri ,e eficienti4are a acti*it5)ii ,in resortul /e care-l con,uc, ele a*7n, im/licit o tent5 financiar5 >e re)inut c5 N-TI9- -(MJINJBD9 M-N-G%M%NTIBIJ #JN-N(J-9, ,erulate 6ntr-un conte$t ,at, se subor,onea45 6n e$clusi*itate obiecti*elor or1ani4a)ionale ,e ba45 ale com/aniei.. Ba firmele cu caracter /ro,ucti* /rin care se urm5re+te e"pansiunea pe pia, nu 6n toate ca4urile obiecti*ul mana1erului financiar 6l *a re/re4enta /rofitul, ci /osibilitatea ,e finan)are a mane*relor srate1ice /entru a /utea crea noi utilit5)i /entru economie +i a ,ob7n,i noi se1mente ,e /ia)5.

 Ba firmele la care se /ractic5 altruismul social *or /re,omina /roblemele care )in ,e satisfacerea /reten)iilor clien)ilor, /rotec)ia me,iului 6ncon'ur5tor, salari4area mai bun5 a lucr5torilor +i mana1erilor /recum +i crearea con,i)iilor mai bune ,e munc5 ,f5r5 a se /une 6n /rim /lan /rofitul. %$ist5 firme, ,e re1ul5 clasificate mici +i mi'locii, la care obiecti*ul or1ani4a)ional ,e ba45 6l /oate re/re4enta afirmarea calit5)ii /ersonale a mana1erului, /entru a ,o*e,i succesul. 8n acest ca4 6n /lanul mana1ementului financiar se *or urm5ri acele ac)iuni /rin care se *or sublinia /erforman)ele mana1erului financiar cum ar fi: - ac)iuni sur/ri45 la burs5 3 - contracte ,e *7n45ri ce asi1ur5 cre+teri s/ectaculoase ale 6ncas5rilor3 - /ro1rame ,e ,e4*oltare-mo,erni4are ,e an*er1ur5 +i ,e ma$im5 eficien)53- /ro1rame ,e control intern al costurilor ra)ionale +i /line ,e eficien)53 /ro1rame ,e costuri, ran,amente finaciare +i rentabilitate a c5ror re4ultate se situea45 /este me,ia sectorului in,ustrial ,in care face /arte firma 3 - /lasamente ,e ca/ital reali4ate cu sco/ul ob)inerii unor ni*ele ,e /rofitabilitate ,e e$ce/)ie. &biectivul principal urmrit prin aciunile managerului financiar trebuie s-l reprezinte supravieuirea i competitivitatea firmei pe pia, n conte"tul unei acerbe concurene, consolidarea performanelor sale financiare, creterea valorii de pia. 8n conte$tul 1enerat ,e im/actul cri4ei 1enerale economico-financiare actuale obiectivele complementare, ale mana1ementului financiar al firmei /ot fi e$trem ,e ,i*ersificate. Inul ,in aceste obiecti*e, asu/ra c5rora insist5m, este restructurarea companiei. %l a a/5rut ca o soluie benefic5 /entru a re4ol*a, 6n con,i)ii ,e cri45, *iabilitatea firmei. 8n consecin)5, 6n continuare, ane$5m, cu titlu ,e informare ce re/re4int5, ,in /unctul ,e *e,ere al mana1ementului firmei, un /roces ,e restructurare.
!E/$!UC$U!A!EA C"M,ANIIL"!

Ce n(eamna !estructurarea inseamna reorientarea N re,imensionarea N re/roiectarea totala sau /artiala a acti*itatii com/aniei in *e,erea mentinerii sau consoli,arii unui a*anta' com/etiti* /e /iata si asi1urarea *iabilitatii afacerii. Cau-e 'auzele ma(ore care ,etermina restructurarea si inter*entii ma'ore in acti*itatea com/aniei sunt cele care afectea4a su/ra*ietuirea firmei: C sca,erea ra/i,a a *an4arilor si a cotei ,e /iata a com/aniei3 C ,iminuarea accentuata a /rofitabilitatii ca urmare a cresterii continue a costurilor3 C ,ificultati ma'ore /ri*in, finantarea afacerii /e termen scurt, me,iu si lun13 C ,e1ra,area 1enerala a in,icatorilor ,e /erformanta. #lte cauze care /ot ,eclansa un /roces ,e restructurare a com/aniei sunt cele care influentea4a nefa*orabil /erformantele si /otentialul ,e ,e4*oltare al afacerii: C ineficienta sistemului actual ,e mana1ement al firmei3 C nea,a/tarea obiecti*elor si strate1iilor ,e firma la conte$tul 1eneral al me,iului ,e afaceri.

S)o,ul )copul ,emararii unei proiect *e restructurare a unei com/anii este ,eterminat ,e ciclul ,e *iata al afacerii :e$/ansiune, maturi4are, ,eclin;, ,e con'unctura 1enerala a me,iului ,e afaceri si ,e /erformantele /ro/rii ale com/aniei.

9estructurare /oate fi necesara /entru: C sustinerea e$tin,erii si consoli,area afacerii3 C /re1atirea unui @e$itA sau inte1rarea intr-un 1ru/ ,e com/anii. C stabili4area si su/ra*ietuirea com/aniei3 O1 e)t $e &biectivele restructurarii sunt strans le1ate ,e sco/ul acesteia. /recum: C i,entificarea si eliminarea acti*itatilor care 1enerea4a /ier,eri constante /entru com/anie3 C reor1ani4area si o/timi4area acti*itatilor care /ot 1enera *an4ari, /rofit si lichi,itati3 C re/roiectarea /roceselor ,e business astfel incat sa ,uca la imbunatatirea 1enerala a /erformantelor afacerii. Eta,e 0entru a initia un /roces ,e restructurare a afacerii, trebuie sa /arcur1em urmatoarele eta/e: C elaborarea unei anali4e .EDT a com/aniei: o/ortunitati si riscuri s/ecifice me,iului ,e afaceri in care acti*ea4a firma, /uncte tari si /uncte slabe ,in acti*itatea curenta a firmei3 C i,entificarea sim/tomelor semnificati*e si stabilirea o/tiunilor ,e @inter*entieA /entru o/timi4area /erformantelor com/aniei: /lanuri ,e actiune /unctuale :re*i4uirea /oliticii ,e /ro,us /e /ietele tinta, re,ucerea tre/tata a costurilor fi$e; sau /lanuri ,e restructurare totala sau /artiala a com/aniei3 C e*aluarea sco/ului si intensitatii N necesitatii restructurarii firmei3 C stabilirea obiecti*elor si a /lanului ,e restructurare strate1ica sau o/erationala a com/aniei3 C im/lementarea si e*aluarea /lanului ,e restructurare. T ,ur de re(tru)turare Jn functie ,e cau4ele, sco/ul si obiecti*ele restructurarii afacerii, /utem mentiona urmatoarele tipuri de restructurare: C dupa sfera de cuprindere: - 1lobale :afectea4a acti*itatea 1enerala si toate ,omeniile ,e acti*itate ale firmei;3 - /artiale :un ,omeniu ,e acti*itate: comercial, informational, financiar, resurse umane;3 C dupa natura abordarilor: - mana1eriale :acti*itati, echi/a ,e mana1ement, meto,e ,e mana1ement, sisteme ,e monitori4are, e*aluare si antici/are a /erformantelor afacerii, mo,alitati ,e fun,amentare a ,eci4iilor;3 - or1ani4atorice :acti*itati, structura or1ani4atorica, /ersonal an1a'at, /erformante, salari4are si bonusare;3 - financiare :acti*itati, surse ,e finantare, /rofitabilitate, lichi,itate; Jn con,itiile actuale ,e @rease4areA a me,iului ,e afaceri, as mentiona caracteristicile unor strate1ii ,e restructurare /artiala a com/aniilor: C restructurare comerciala: re/roiectarea si o/timi4area coor,onatelor ,e /iata, ,e /ro,use, ,e clienti, ,e furni4ori, ,e retea ,e a/ro*i4ionare, ,e ,istributie si ,esfacere3 C restructurare informationala: re/roiectarea sistemului informatic astfel incat sa se /una accentul /e ra/ortari mana1eriale necesare /entru anali4a /rofitabilitatii si lichi,itatilor afacerii /e ti/uri ,e acti*itati, /ro,use, clienti3 C restructurare financiara: stabilirea si monitori4area /erformantelor centrelor ,e /rofit si a centrelor ,e cost, eliminarea centrelor care 1enerea4a /ier,eri sau ,e4echilibre financiare. C ne ela1orea-a ,lanul de re(tru)turare <

9estructurarea afacerii este stabilita ,e /ro/rietarul afacerii. 0lanul ,e restructurare a com/aniei /oate fi elaborat ,e o echi/a ,e consultanti in managementul afacerii sau ,e ec$ipa de management a companiei :mai rar;. Jn 1eneral se a/elea4a la o echi/a ,e consultanti /entru restructurarea afacerii, /entru ca e$ista e$/erti4a si obiecti*itatea necesara unui astfel ,e /roiect. Im,lementarea ( e$aluarea re(tru)turar 0entru implementarea unui /lan ,e restructurare a com/aniei, trebuie sa se aiba in *e,ere: C /re1atirea unui climat fa*orabil schimbarilor: /ersonalul trebuie sa intelea1a necesitatea, sco/ul si obiecti*ele retructurarii si sa fie im/licat acti* in /rocesele care urmea4a a se ,erula in ca,rul com/aniei3 C /re1atirea /remiselor ,e lucru si a resurselor umane, materiale, informationale si financiare /entru /unerea in /ractica a /lanului ,e restructurare a com/aniei3 C coor,onarea si monitori4area continua a ,erularii /ro1ramului ,e restructurare. E0aluarea re+ultatelor obtinute /rin im/lementarea unui /ro1ram ,e restructurare se face in corelatie cu sco/ul si obiecti*ele stabilite in fa4a ,e elaborare a /ro1amului ,e restructurare si, ,e multe ori, aceasta e*aluare se face cu a'utorul in*icatorilor economico1financiari care masoara eficienta acti*itatii com/aniei, s/re e$em/lu : C cifra ,e afaceri a crescut cu !0H, ca urmare a restructurarii 1amei ,e /ro,use si a clientilor3 C costurile fi$e au sca4ut cu 30H, ca urmare a restructurarii canalelor ,e ,istributie si a re,ucerii consumurilor ,e resurse materiale si financiare ,in ca,rul com/aniei3 C ca/italul ,e lucru a sca4ut cu !5H, ca urmare a o/timi4arii /oliticilor ,e achi4itii, stocare si /lati catre furni4ori si a /oliticilor ,e *an4are si incasare ,e la clienti. T m,ulD,er oada a+erenta re(tru)turar )om,an e Tim/ul alocat unui /roiect ,e restructurare a unei com/anii ,e/i,e ,e urmatoarele elemente: C ,imensiunea si com/le$itatea acti*itatii firmei :/ro,uctie, comert, ser*icii; si a resurselor im/licate :ca/acitati ,e /ro,uctie si ,esfacere, tehnolo1ie, /ersonal etc;3 C e*aluarea cau4elor si a sco/ului si obiecti*elor restructurarii3 C elaborarea /lanului ,e restructurare, /re1atirea im/lementarii si e$ecutia /lanului ,e restructurare. Tinan, cont ,e cele /reci4ate anterior, /erioa,a alocata unui /roces ,e restructurare /oate *aria intre 6 luni si "-! ani.

UNITATEA 59 - FUN'A/ENTAREA 'ECI;IILOR FINANCIARE /ANA*ERIALE OBIECTIVE

(unoa+terea ti/olo1iei ,eci4iilor financiare mana1eriale 0re4entarea mo,elelor +i tehnicilor ,e fun,amentare a ,eci4iilor financiare mana1eriale .ublinierea rolului +i im/ortan)ei rele*an)ei informa)iei economico-financiare folosit5 6n :o/erati*5;, a,a/ti*5 +i

NO:IUNI C=EIE

fun,amentarea ,eci4iei financiare mana1eriale. >eci4ie financiar5 strate1ic5, +i tactic53 ,eci4ie financiar5 ,e rutin5

ino*ati*53 mo,ele +i tehnici ,e fun,amentare a ,eci4iei financiare mana1eriale3 /recon,i)ii ale fun,ament5rii ,eci4iilor financiare mana1eriale3 informa)ie rele*ant53 contribu)ie la /rofit a

"0

factorului limit5.

2%3%1 ,!EC"N&IIILE FUN&AMEN$-!II &ECI'IIL"! FINANCIA!E

0entru a-+i 6nf5/tui menirea, mana1ementul financiar a/elea45 la deciziile financiare ele re/re4ent7n, /ro,usul finit al /rocesului ,e con,ucere 6nf5tuit 6n /lanul ac)iunilor financiare ale intre/rin,erii. %le sunt ,i*erse +i se iau 6n conformitate cu situa)ia concret5 6n care func)ionea45 o intre/rin,ere. 0entru a /artici/a la fun,amentarea +i a,o/tarea unei ,eci4ii, 6n 1eneral, a celei financiare, 6n s/ecial, trebuiesc i,entificate ni+te precondiii care s5-l ,etermine /e mana1er ,/rin im/actul /e care-l au, s5 /roce,e4e la un nou efort ,e 17n,ire, la fun,amentarea +i a,o/tarea unei noi ,eci4ii. -ceste /recon,i)ii /ot fi re,ate astfel: Precondiii* ".- >ecala'> !. %*aluarea im/actului /ro,us ,e un ,ecala'> 3. Moti*area 6nl5tur5rii ,ecala'ului > 4. %*aluarea accesului la resurse financiare 5. #un,amentarea +i a,o/tarea unei noi ,eci4ii

'omentarii* . ". -8nre1istrarea unui ,ecala' 6ntre reali45ri +i obiecti*ele /ro/use anterior /rintr-o strate1ie : e$isten)a unui ,ecala' /oate fi un factor /o4iti* sau unul ne1ati* 6n ac)iunea firmei, ,u/5 ca4. Jn,iferent ,e natura lor e bine ca acesta s5 6nre1istre4e un ecart c7t mai mic /entru c5 numai 6ntr-un astfel ,e conte$t se /oate s/une c5 mana1ementul se 6nf5/tuie+te 6n con,i)ii ,e eficien)5. !. -%*aluarea im/actului /e care ,ecala'ul 6nre1istrat 6l /ro,uce asu/ra e*olu)iei *iitoare a intre/rin,erii. .e s/ecific5 cu /rec5,ere as/ectele ,e natur5 financiar5, cele referitoare la: -*olumul ca/italului e$istent 3 -masa /rofitului ob)inut 3 -cre,ibilitatea financiar5 /e care firma o /re4int5 6n fa)a /artenerilor ,e afaceri. 3. -Moti*area 6nl5tur5rii ,ecala'ului, mai ales c7n, acesta /oate a*ea influen)5 ne1ati*5 asu/ra situa)iei economico-financiare. -ceast5 /recon,i)ie trebuie ba4at5 /e ar1umente reale, trebuie fun,amentat5 /rin utili4area unei informa)ii ,e calitate. >e re1ul5 ecarturile 6nre1istrate se refer5 la minusul sau /lusul ,e ca/ital necesar /entru a re*i1ora ac)iunile economice. 8n ca4ul minusului ,e resurse /entru a se men)ine ritmul acti*it5)ii, a sus)ine ten,in)ele fa*orabile 6nre1istrate, este necesar ,e a se c5uta noi resurse ,e ca/ital, la ne*oie inclusi* /rin atra1erea lor ,e /e /ia)5. 4. -%*aluarea accesului firmei la resurse su/limentare ,e ca/ital ce urmea45 a fi utili4ate 6ntr-o ac)iune eficient5. -ccesul la noi resurse ,e ca/ital este /ermis numai 6n m5sura 6n care firma ""

6nre1istrea45 anumite /erforman)e +i r5s/un,e unor criterii ,e bonitate financiar5. Nonaccesul la noi resurse ,e ca/ital este sinonim cu ac)iunea ,e restr7n1ere tre/tat5 a acti*it5)ii firmei, ,e reconsi,erare a /arametrilor 6n ca,rul c5rora ea e*oluea45. 5. -D,at5 stabilite aceste /recon,i)ii +i e*aluate as/ectele ce )in ,e necesitatea a,o/t5rii +i fun,am,ent5rii unei noi ,eci4ii, urmea45 ca mana1erul financiar s5 i,entifice ti/ul ,eci4iei mana1eriale ce trebuie luat5. 2%2%1 $I,"L"#IA &ECI'IIL"! FINANCIA!E MANA#E!IALE Jn /ractic5 s-au conturat trei ti/uri ,e ,eci4ii financiare mana1eriale +i anume: a; ? ,eci4ii ,e rutin53 b; ? ,eci4ii a,a/ti*e3 c;- ,eci4ii ino*ati*e Ti/ul ,eci4iei re/re4int5 o rezultant a unei contribu)ii ,intre natura /roblemei ,e re4ol*at +i solu)ia ,e a/licare /entru a o /utea re4ol*a. Grafic acest as/ect /oate fi re,at ,u/5 cum urmea45 :*e4i fi1.";:
0robleme,e re4ol*at OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO necunoscute ne,efinite >eci4ii financiare ino*ati*e OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 0robleme ,e re4ol*at insuficient cunoscute, >eci4ii financiare a,a/ti*e OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 0robleme ,e re4ol*at bine cunoscute +i bine ,efinite >eci4ia financiar5 ,e rutin5 ---------------------------------------------------------------------------- > .olu)ia ,e a/licat Fig% 3 C4mpul *eci+iilor financiare manageriale%

>in combina)ia celor ! ni*ele re4ult5 c7m/ul ,e ac)iune al fiecPrui ti/ ,e ,eci4ie. Ba o /roblem5 bine cunoscut5 a*em o solu)ie bine cunoscut5 a c5ror re4ultate le +tim. ./re ,rea/ta se mer1e s/re solu)ii necunoscute sau cunoscute ,ar nea/licate, solu)ii ambi1ue. 0utem i,entifica un /rim c7m/, cel al deciziilor financiare de rutin3 o astfel ,e ,eci4ie se refer5 la /roblemele ,e re4ol*at bine ,efinite ,cunoscute +i /entru care e$ist5 solu)ie alternati*5 ,e re4ol*at cunoscut5, a c5rei re4ultate s-au *erificat 6n /ractic5.. -stfel ,e /robleme se re4ol*5 cu foarte mare frec*en)5. 8n consecin)5 ,eci4iile ,e rutin5 nu /re4int5 un caracter com/le$, im/lic5 un efort ,e 17n,ire minim, /a+ii lo1ici ai i,entific5rii /roce,eelor a,o/t5rii ,eci4iei ,e rutin5 /arcur17n,u-se cu o foarte mare ra/i,itate. -l !-lea c7m/ al deciziilor financiare adaptive au un s/ectru mai lar1, sunt mai com/le$e +i /re4int5 ,re/t caracteristic5 fa/tul c5 /resu/un un anumit 1ra, ,e incertitu,ine 6n /ri*in)a fenomenelor sau st5rilor ce *or a*ea loc 6n *iitor. Natura acestui ti/ ,e ,eci4ie este 1enerat5 ,e fa/tul ca ,e+i /roblema e cunoscut5 ,in e$/erien)ele anterioare ea *a fi re4ol*at5 6ntr-un inter*al ,e tim/ ime,iat, fiin, /us5 6n mai multe con,i)ii. -ceasta /resu/une o solu)ie alternati*5 cores/un45toare ,es/re care se +tie c5 a oferit re4ultate ,ar 6n care se lucrea45 cu noi /arametrii. -ce+ti /arametrii sunt ni*elele /ro1ramate, s/erate, a fi atinse 6n *iitor. "!

Jm/ortan)a acestor ,eci4ii 6n 6nf5/tuirea mana1ementului firmei const5 6n aceea c5 /e m5sur5 ce sunt fun,amentate, a,o/tate +i a/oi im/lementate 6n /ractic5, ele /ermit intre/rin,erii continua a,a/tare la con,i)iile /ie)ei. -ceste ti/uri ,e ,eci4ii se iau 6n conte$tul elabor5rii ,iferitelor /ro1rame ,e acti*itate, elabor5rii unor /lanuri :/lanificarea cifrei ,e afaceri, /lanificarea amortismentului, a costurilor, /rofitului, a cre,itelor bancare, a resurselor ,e tre4orerie;. (el ,e al 3-lea c7m/ este ,estinat deciziilor financiare inovative . >eci4ia ino*ati*5 a/are mult mai rar. -ceste ,eci4ii sunt cele mai ,ificile +i sunt le1ate ,e mane*re strate1ice ale intre/rin,erii care au ca inter*ale ,e tim/ termene 6n,e/5rtate 6n ori4ontul ,e tim/. %le im/lic5 6ntr-o /ro/or)ie consi,erabil5 incertitu,inea +i riscul. >e cele mai multe ori ele sunt ,eci4ii unice care im/lic5 o /roblem5 care nu a mai fost 6nt7lnit5 +i /entru care re4ol*area /resu/une o solu)ie /e m5sur5. %$em/lific5m cu ,eci4ii /ri*in, a/robarea unor /roiecte ,e in*esti)ii ce se e$clu, reci/roc sau a /roiectelor consi,erate aban,onabile3 6nf5/tuirea unor o/era)iuni s/eculati*e /e /ia)a ,e ca/ital etc. 2%5%1 $E6NICI &E A&",$A!E A &ECI'IIL"! FINANCIA!E MANA#E!IALE 0entru o a,o/tare eficient5 a ,eci4iilor financiare este ne*oie ca mana1erii s5 ,is/un5 ,e te$nici i modele ,e luare a ,eci4iilor. -mbele elemente trebuie s5 fie 6n cone$iune ,irect5 cu condiiile 6n care urmea45 s5 se a/lice o ,eci4ie. 8n con,i)ii ,e certitudine mana1erii s/er5 ca situa)ia ,orit5 o s5 aib5 loc cu o /robabilitate mare. 8n con,i)ii ,e incertitudine se consi,er5 c5 situa)ia /reconi4at5 *a a*ea loc, ,ar cu ,iferite 1ra,e ,e /robabilitate ,in ce 6n ce mai sc54ute /e m5sur5 ce ne 6n,e/5rt5m 6n ori4ontul ,e tim/. >e asemenea , ,eci4iile /ot fi luate 6n con,i)ii ,e risc, 6ntru-c7t riscul se asocia45 incertitu,inii al c5rui 1ra,u cre+te /e m5sur5 ce a/are im/actul factorilor ce nu au /utut fi /re*54uti ,e la 6nce/ut +i asu/ra c5rora mana1erii nu au un control ,e/lin. >atorit5 fa/tului c5 riscul e inerent 6n ac)iunea mana1erului +i c5 atenuarea lui ,e/in,e ,e fa/tul ,ac5 mana1erul, ob)ine +i utili4ea45 informa)ie suficient5, aceasta ,etermin5 un control mai ,e/lin asu/ra e*olu)iilor fenomenelor +i /roceselor ce se /ro,uc. >e aceea /entru a atenua riscul chiar +i c7n, informa)ia nu este suficient5 ,in /unct ,e *e,ere calitati* +i cantitati*, mana1erul *a trebui s5 fie /reocu/at ,e i,entificarea pobabilitii cu care s/er5 s5 aib5 loc e*enimentele ,orite. 8n acest sens este necesar ca mana1erul s5 /oat5 bine ,elimita ceea ce re/re4int5 probabilitatea obiectiv +i probabilitatea subiectiv. Probabilitatea obiectiv este consecin)a folosirii unei informa)ii certe, ,e bun5 calitate, /entru a lua ,eci4ia. -ceata /resu/une /reocu/are, tim/ +i costuri a,ec*ate. Probabilitatea subiectiv /resu/une li/s5 ,e informa)ii +i 6n consecin)5 ea se ba4ea45 /e intui)ia mana1erului, /e /rofesionalismul s5u, /e ni*elul ,e cunoa+tere a /roblemelor ,e re4ol*at. (ombin7n, aceste ! ti/uri ,e /robabilit5)i, mana1erul /oate intui un anume grad de precizie. 9eferitor la ,erularea fenomenelor *iitoare, /entru a fun,amenta +i a,o/ta ,eci4ia mana1erul, *a trebui s5 recur15 la a+a numitele T%QNJ(J ND9M-TJR%. %le se im/un 6n mo, ,eosebit 6n ,omeniul mana1ementului financiar, 6n care ,eci4ia are un rol ,ecisi* 6n a ,efini elementele /lec7n, ,e la im/actul finan)elor asu/ra ,erul5rii acti*it5)ii economice ale firmei. Itili4area tehnicilor normati*e /resu/une 6n mo, necesar res/ectarea urm5toarelor regulide baz* obiecti*ele or1ani4a)ionale sunt bine ,efinite, sunt cunoscute ,e toate centrele ,e res/onsabilitate +i sunt a1reate. .unt a1reate ,eci +i obiecti*ele ,e natur5 financiar5.

"3

6n urma a/ari)iei /roblemelor ,e re4ol*at e necesar a se ob)ine suficiente informa)ii, at7t ca *olum, c7t +i calitate, cu mult5 o/erati*itate +i la un cost re4onabil. st5rile /osibile *iitoare ,e atins, ce cores/un, naturii /roblemelor ,e re4ol*at, trebuiesc or,onate /e o a$5 /ornin, ,e la certitu,ine c5tre incertitu,ine +i s5 li se asocie4e, o,at5 cu aceasta, ,iferite 1ra,e ,e risc. %$/erien)a ,in ,omeniu a con,us s/re mai multe tehnici ,e a,o/tare a ,eci4iei financiare, ele ,e*enin, ,in ce 6n ce mai sofisticate, /e m5sur5 ce e*olu5m ,ins/re ,eci4ia ,e rutin5 s/re cea ino*ati*5. -cestea 6n or,inea cres5toare a com/le$it5)ii lor sunt: )+#,-#R- &P.R#+I,/ PR&'.) 0).&.P.1 0roblema este foarte bine cunoscut5 +i fun,amentarea ,eci4iilor se ba4ea45 /e tehnici *ali,ate ,e /ractic5, bine cunoscute, care /resu/un re1uli bine /reci4ate 6n luarea ,eci4iei. ./re e$em/lu 6n momentul 6n care trebuie calculat amortismentul re1ula este: - la sol,ul contului mi'loace fi$e 6nre1istrat la sf7r+itul lunii se a/lic5 norma unic5 ,e amorti4are +i se ob)ine amortismentul. >eci4ia cu /ri*ire la suma amortismentului ,e 6nre1istrat ,eri*5 ,eci ,in suma calculat5. )I)+.M.2. .3P.R+ 0)...1 .e ba4ea45 /e utili4area inteli1en)ei artificiale, /e /ro1rame care, rulate /e calculator, con,uc s/re ,eci4ii bine conturate 6ntr-un conte$t ,at. -ceste sisteme sunt 6n m5sur5 s5 6nlocuiasc5 mana1erul 6n munca ,e rutin5. : e$em/lu :calculul salariilor;. Nota - ambele tehnici , .D0 +i .% ,se folosesc numai /entru a fun,amenta ,eci4ia ,e rutin5 6n con,i)ii ,e certitu,ine ma$im5. 8n ,omeniul ,eci4iilor a,a/ti*e e$ist5 ,ou5 tehnici u4ual folosite +i anume: a;.- tehnica /unctului critic +i res/ecti* al /ra1ului ,e rentabilitate3 b;.- tehnica 0aS off Matri$ +.4,I'# P5,'+525I 'RI+I' se folose+te 6n ca4ul fun,ament5rii unei ,eci4ii a,a/tati*e /entru un inter*al foarte a/ro/iat ,e tim/ :lun5, trimestru, an; +i 6n care efortul ,e a,a/tare re*ine a/roa/e 6n e$clusi*itate firmei. Mana1erul ,e)ine informa)ii suficiente care s5-i /ermit5 controlul factorilor e$terni ,e influen)5. 9iscul 6n aceste con,i)ii este a/roa/e ine$istent. #olosirea acestor tehnici /ermite a,a/tarea continua a /ro1ramului /e subinter*ale ,e tim/ ale /erioa,ei ,e 1estiune.

#ormulele ,e calcul folosite sunt: a;.- /entru /unctul critic (# T0 U -------------/*n-c*n b;.- /entru /ra1ul ,e rentabilitate: (# 0r T"U-------------/*n-c*n un,e: T" > T0- *olumul /ro,uc)iei :*7n45rilor; 3 T" - T0 mar'a ,e mane*rabilitate (# ? costurile fi$e3 09 ? /rofitul s/erat3 /*n ? /re) ,e *6n4are unitar3 c*n ? cost *ariabil unitar.

"4

0entru mana1erul financiar /unctul critic :/ra1ul ,e rentabilitate; nu inseamn5 numai un 1rafic al ,esf5+ur5rii e*enimentelor 6n tim/, ci +i ,elimitarea unei mar'e ,e mane*rabilitate func)ie ,e ni+te /arametrii cunoscu)i, mar'5 6n care firma se *a afla 6n *iitor ,oar 6ntr-o sin1ur5 /o4i)ie. 0entru acti*it5)ile etero1ene formulele ,e calcul ale /unctului critic +i res/ecti* ale /ra1ului ,e rentabilitate sunt urm5toarele: (# (# 0r (-o= 3 (-" = "-K "-K un,e , K este o *aloare obser*at5 6n trecut +i calculat5 astfel3 (R V U , un,e (R ? total costuri *ariabile3 (- - total cifr5 ,e afaceri (P#6 &FF M#+RI3 0P. &* M 1 este numit5 +i matricea ie+irilor. Tehnica /resu/une s5 se recur15 la o matrice 6n care sunt ,efinite st5rile /osibile *iitoare. %ste o tehnic5 ,e fun,amentare a ,eci4iilor 6n con,i)ii ,e incertitu,ine. 8n calcule se recur1e la /robabilit5)i. .e folosesc *alorile con,i)ionale care re/re4int5 /arametrii cunoscu)i ai /erforman)elor intre/rin,erii :/rofitul; +i *alorile a+te/tate care sunt /erforman)e rectificate cu /robabilit5)ile ,e a/ari)ie 6n *iitor a st5rilor ,orite. (alculele se fac /entru fiecare *ariant5 ,e strate1ie /osibil5 ,e a/licat. D astfel ,e tehnic5 e recoman,at5 ,ac5 efortul ,e a,a/tare al firmei este /re/on,erent ,eterminat ,e com/ortamentul clien)ilor, asu/ra c5rora firma nu are un control ,e/lin. 8n ,omeniul ,eci4iilor ino*ati*e se recur1e la te$nica arborelui decizional. 8n aceste ca4uri 1ra,ul ,e incertitu,ine este mult mai mare, riscul e 6n cre+tere, controlul factorilor e$terni este ,eosebit ,e re,us. Tot 6n acest ,omeniu se /oate a/lica a+a numitul MD>%B >% (9%-TJRJT-T% DB.BD9N%. -cesta este o tehnic5 ,e creati*itate ce /resu/une munca 6n colecti* /entru a re4ol*a /robleme ,e e$ce/)ie, necunoscute, /entru care nu e$ist5 solu)ii cunoscute sau *ali,ate ,e /ractic5 +i /entru care 6n /erioa,a anterioar5 nu s-a acumulat e$/erien)5. D tehnic5 ,e acest fel se ba4ea45 /e /rinci/iul Brainstormin1-ului. 0entru a ob)ine o solu)ie 1lobal5 se mer1e /as cu /as ,e mai multe ori, aceasta necesit7n, ani 6n,elun1a)i /entru a finali4a /roiectul. 2%7%1 M"&ELE &E A&",$A!E A &ECI'IIL"! FINANCIA!E MANA#E!IALE 8n acti*itatea mana1erului financiar trebuie conturat un anume comportament 6n /ri*in)a fun,ament5rii +i lu5rii ,eci4iei. >u/5 mo,ul 6n care se com/ort5 mana1erul 6n /rocesul ,eci4ional 6n /ractic5 s-au conturat 3 mo,ele ,e fun,amentare +i luare a ,eci4iei +i anume: a;.- mo,elul ra)ional3 b;.mo,elul ra)ionalit5)ii limitate3 c;.- mo,elul /olitic ";-MD>%BIB 9-MJDN-B se ba4ea45 /e o succesiune ,e /a+i /e care mana1erul 6i /arcur1e 6n mo, obli1atoriu cu sco/ul ,e a ob)ine un 1ra, c7t mai 6nalt ,e certitu,ine 6n /ri*in)a fenomenelor urm5rite. Mo,elul are 3 caracteristici ,e ba45 +i anume: a;-raionalitatea decidentului-se consi,er5 c5 un factor ,e ,eci4ie e ra)ional at7t tim/ c7t el folose+te informa)ia *aloroas5, o/ortun5 care s5-i asi1ure eficien)a /entru *iitorul ac)iunii. 8n ba4a acestor informa)ii mana1erul ar1umentea45 6n mo, lo1ic, ra)ional *iitoarea ,eci4ie.

"5

b1-raionalitatea deciziei adoptate care e$/rim5 6n mo, ra)ional c5ile +i mi'loacele /rin care, 6n ba4a ei, mana1erul inten)ionea45 s5 ac)ione4e /entru a-+i atin1e obiecti*ele /ro/use +i /entru a ob)ine re4ultate ma$ime 6n conte$tul 6n care i-l confer5 me,iul. 8n final, /utem s/une c5 /rin ra)ionalitatea ,eci4iei se urm5re+te 6ns5+i eficien)a ac)iunilor mana1eriale. c1-raionalitatea procesului de adoptare a deciziei - ra)iunea tehnicii a,o/t5rii ,eci4iei este sus)inut5 ,e o suit5 ,e /a+i ,e ba45 ce urmea45 a fi urma)i cu consec*en)5. -ce+tia sunt: "! 3 4 7 6 5 ". -(unoa+terea /roblemei ,e re4ol*at sau ,ia1no4a situa)iei e$istente 3 !. -.tabilirea obiecti*elor /entru ac)iunile ,e /ers/ecti*5 : e$/l. cre+terea /rofitului; 3 3. -G5sirea solu)iilor alternati*e /entru a /utea reali4a obiecti*ele /ro/use 3 4. -%*aluarea fiec5rei solu)ii alternati*e 6n func)ie ,e /articularit5)ile /e care le /re4int5 5. -(om/ararea re4ultatelor aferente solu)iilor alternati*e +i ale1erea solu)iilor ,e im/lementat 3 6. -Jm/lementarea /ro/riu - 4is5 3 7. -Irm5rirea +i controlul re4ultatelor ca urmare a a/lic5rii ,eci4iilor.:urm7n, un fee, bacK; Mana1erii care a,o/t5 mo,elul ra)ional /arcur1 cu consec*en)5 fiecare eta/5 6n /arte. Jn ca4ul ,eci4iei ,e rutin5, /arcur1erea necesit5 un inter*al ,e tim/ e$trem ,e scurt, at7t ti/ul /roblemelor c7t +i solu)iile sunt bine cunoscute +i nu este necesar s5 se insiste asu/ra fiec5rui as/ect +i fa45 6n /arte. 8n schimb, la ,eci4iile a,a/ti*e +i mai ales la ,eci4iile ino*ati*e /arcur1erea e mult mai lent5, ,erularea com/let5 a /rocesului ,eci4ional necesit7n, tim/ +i costuri. 8n /ractic5 este mai /u)in u4itat 6ntru-c7t se consi,er5 c5 nu e un mo,el i,eal. -/licarea lui obli15 mana1erul s5 consi,ere ra)ionamentul ca o con,i)ie fun,amental5 a menirii sale. !;.- MD>%BIB 9-MJDN-BJTLMJJ BJMJT-T% 8n /ractic5, mana1erii sunt mereu /resa)i ,e tim/, ,e ,imensiunea obiecti*elor +i sarcinilor ,e re4ol*at +i nu /ot s5 urm5reasc5 cu ri1uro4itate fa4ele mo,elului ra)ional. (onsecin)a o re/re4int5 ,iminuarea 1ra,ului ,e ra)ionalitate a ,eci4iei , ,e aici ,iminuarea 1ra,ului ,e certitu,ine, sc5/area ,e sub control a unor factori ,e influien)5 +i 6n final re,ucerea ni*elului ,e eficien)5 a ac)iunilor mana1eriale. -cest mo,el este a/licat 6n ca4ul mi,le mana1erilor +i to/ mana1erilor. 8n munca to/ mana1erilor, ,e e$em/lu, mo,elul ra)ional este o e$ce/)ie, ca o consecin)5 a e$/erien)ei 6n care e mereu ne*oie ,e tim/, 6n care costul ,e a,ministrare re,us ,e*ine un obiecti*. >re/t consecin)5, ,in necesit5)i /ractice a a/5rut MD>%BIB 9-MJDN-BJTLMJJ BJMJT-T%. Mana1erul 6n acest conte$t /refer5 s5 alea15 o *ariant5 ,e ac)iune cu un ni*el mai sc54ut ,e eficien)5 ,ec7t eficien)a ma$im5 /osibil5 ce ar /utea re4ulta. %i *i4ea45 o/ortunitatea, sur/ri4a, succesul ime,iat. %i /refer5 s5 se an1a'e4e 6ntr-o cercetare limitat5 asu/ra solu)iilor alternati*e +i ,e i,entificare a factorilor ,e eficien)5. %i a/recia45 ,re/t a,ec*at5 o *ariant5 limitat5 con+tien)i fiin, c5 nu au fun,amentat /e ,e/lin. -cce/t5 +i i,eea folosirii informa)iilor insuficiente +i renun)5 *oit la controlul asu/ra tuturor factorilor ,e eficien)5, 6n,eosebi cei incer)i. Toate aceste ,uc s/re o limit5 6n ce /ri*e+te 15sirea solu)iei o/time, cu re4ultate ma$ime. >e aici +i caracteristica acestui ti/ ,e "6

mana1ement numit da7 ba7 da7 :4i ,e 4i;. Mana1erii /un accent /e intui)ie, acce/t5 riscul, ,ar un risc limitat. -ceasta este e$/lica)ia ,at5 fa/tului c5 mana1erii care ,is/un ,e acelea+i informa)ii +i care o/erea45 cu ele 6n acela+i conte$t +i urm5resc acelea+i obiecti*e, a,o/t5 6n acea+i situa)ie ,eci4ii total ,iferite. -m /utea s/une c5 ,re/t caracteristici ,e ba45 ale acestui mo,el ar fi: -satisfacia /e care i-o ,5 6n /ractica mana1ementului ,e a se consi,era ca/abil s5 selecte4e o solu)ie acce/tabil5 /rintr-o mai u+oar5 i,entificare a ei f5r5 /rea multe ,ificult5)i +i f5r5 s5 i se im/un5 m5suri ,e si1uran)5. -cercetarea limitat a factorilor im/lica)i ,e un,e +i sentimentul ,e economisire a tim/ului +i banilor. -un control limitat al factorilor ce influien)ea45 e*olu)ia sistemelor. Mana1erii acce/t5 fa/tul c5 ,e)in un control mai /u)in eficient asu/ra e*olu)iei, acce/t5 +i i,eea ,e a inter*eni /e /arcurs factori necunoscu)i ce nu au /utut fi rele*a)i 6n momentul lu5rii ,eci4iei. 3;. - MD>%BIB 0DBJTJ( >eseori /rocesul ,eci4ional microeconomic se ,erulea45 6n conte$tul e$isten)ei unor conflicte ,e interese ale .T-V% QDB>%9.-ilor :,e)in5tori ,e /utere;. .e sus)ine i,eea c5 ,iferite cate1orii ,e /ersoane sunt ,e)in5toare ,e /utere 6n /ri*in)a stabilirii unor obiecti*e ce /ri*esc e$isten)a firmei. 0uterea e 6n)eleas5 ca fiin, abilitatea acestora ,e a influien)a +i controla ,eci4iile luate ,e mana1er +i im/licit re4ultatele ob)inute ca urmare a a/lic5rii lor. -ce+ti ,e)in5tori ,e /utere /ot fi ,u/5 ca4: ac)ionarii, obli1atarii, cre,itorii, institu)ii 1u*ernamentale, clien)ii, furni4orii, to)i fiin, consi,era)i fie factori e$terni fie factori interni :-,iferite ,e/artamente ,in interiorul firmei, 1ru/uri /rofesionale ,in ca,rul ,e/artamentului, lucr5torii, or1ani4a)iile ,e sin,icat;. #actorii ,e /utere e$/rim5 ni+te ,orin)e subiecti*e care sunt mai mult sau mai /u)in le1ate ,e cunoa+terea obiecti*5 a fenomenenlor +i /roceselor ,erulate 6n sistem. %i 6ncearc5 s5-+i conture4e ni+te a*anta'e func)ie ,e care fac a/oi /resiuni asu/ra mana1erilor ,e la ,iferite centre ,e res/onsabilitate +i chiar asu/ra mana1erului 1eneral al firmei. %i 6ncearc5 sistematic s5 influien)e4e +i s5 controle4e ,e/lin, ,ac5 /ot, /rocesul ,eci4ional 6n toate fa4ele lui. -ceasta 6ntruc7t ei consi,er5 c5 ei *or influien)a succesul 6ntre1ii ac)iuni :*e4i sin,icatele; Mana1erul se *a afla 6ntr-un /ermanent conflict cu ace+ti factori +i e su/us unui stress continu. >imensiunea conflictului e 6n func)ie ,e natura obiecti*elor 1enerale, ,e meto,ele ,e inter*en)ie 6n fa4ele /rocesului ,eci4ional,,e /uterea relati*5 a fiec5rui factor 6n /arte. (om/ortamentul 6n a,o/tarea ,eci4iilor nu /oate fi ,escris altfel ,ec7t ca fiin, re4ultatul unui com/romis. >atorit5 caracterului limitat al resursei financiare mana1erul financiar se afl5 6n conflict cu a/roa/e toate centrele ,e res/onsabilitate care ,oresc cu orice /rile' e$/ansiunea sistemelor economice, ,e multe ori f5r5 a res/ecta criteriile ,e eficien)5 financiar5. (onflictele a/ar 6n /ri*in)a ,efinirii /oliticii financiare /e termen lun1, a /oliticii ,e cre,it comercial, a /oliticii ,e ,istribuire a /rofitului, ,e stimulente etc, 6n care rolul s5u este ,e a sus)ine fiabilitatea solu)iilor ,e a/licat /rin /risma le1it5)ilor s/ecifice ,omeniului financiar. (onflictele a/ar 6ntre mana1erul financiar +i subalterni, 1ru/uri s/eciali4ate 6n /ri*in)a elabor5rii ,e /ro1rame ,e acti*itate, a or1ani45rii +i ,erul5rii o/era)iunilor ,e ti/ bacK-office +i frontoffice. Dricum schema ,u/5 care trebuie conturat com/ortamentul mana1erului financiar este: To/ mana1eri "7

9esurse financiare alocate U W ------------------ ------- Transformare

obiecti*e financiare

2%8%1 CLA/IFICA!EA &ECI'IIL"! FINANCIA!E MANA#E!IALE ,!IN ,!I/MA ,"'IIIL"! BILANULUI C"N$ABIL ./ecific mana1ementului financiar 6i sunt ,ou5 func)ii fun,amentale cu care o/erea45 6n ca,rul mecanismelor 6ntre/rin,erii +i anume: a;.- /lanificarea +i controlul acti*it5)ilor ,in 6ntre/rin,ere /rin /risma criteriilor financiare3 b;.- fun,amentarea +i a,o/tarea ,e ,eci4ii financiare mana1eriale. 8. -,lanificarea )i controlul acti0it(ii prin prisma criteriilor financiare *i4ea45 cu /rec5,ere: a; mentenan)a firmei, ca/acitatea ,e a /ro,uce: - 6nlocuiri N - mo,erni45riN retehnolo1i45ri b; e$/ansiunea -a e*alua +i e$/loata /osibilit5)ile ,e utili4are eficient5 a ca/acit5)ilor e$istente :re/roiect5ri, 6mbun5t5)iri, eliminarea locurilor in1uste; : - a /une 6n o/er5 noi /roiecte ,e in*esti)ii3 -achi4i)ii3 -fu4iuni 2% 1Fun*amentarea )i a*optarea *e *eci+ii financiare manageriale a;,eci4ii /ri*in, /lasamentul ,e ca/ital /e termen lun1 +i utili4area eficient5 a ca/italului fi$ b;,eci4ii /ri*in, ca/italul circulamt c;,eci4ii /ri*in, finan)area /e termen lun1 -ecizii privind valorile aflate n e"ploatare >eci4ii /ri*in, *alorile reali4abile /e termen scurt -o/timi4area+i ,efinirea /oliticii ,e cre,it comercial -1estiunea /ortofoliului ,e h7rtii ,e *aloare >eci4ii /ri*in, lichi,it5)ile firmei -mar'a ,e si1uran)5 a ,is/onibilit5)ilor b5ne+ti -/ri*in, acti*ele ,e ti/ hotmoneS -ecizii privind finanarea firmei pe termen lung a;,eci4ii /ri*in, constituirea ,e ca/ital /ro/riu -constituirea ca/italului social -constituirea re4er*elor b;,eci4ii /ri*in, ca/italul 6m/rumutat -/oliticile ,e 6n,atorare /e termen lun1, me,iu +i scurt c; /oliticile ,e ,i*i,en,e +i autofinan)are -.'I9II2. PRI:I,- '#PI+#252 FI3 se refer5 la /rocurarea +i 6ntre)inerea a/aratului tehnolo1ic al 6ntre/rin,erii care 6n /rinci/al au o /ronun)at5 tent5 economic5. Mana1ementul financiar urm5re+te /rin ,eci4ii 6n acest ,omeniu finalitatea /lasamentelor, ran,amentul financiar al ca/italului, /rofitul s/erat3 /rin aceasta ele ,e*in automat +i ,eci4ii financiare. Drice ac)iune 6n ,omeniul ca/italului fi$, orice /roiect in*esti)ional, e absolut necesar s5 fie *ali,at +i /rin /risma criteriului financiar, /rofit, *aloare actuali4at5 net5, rat5 intern5 ,e ran,ament. Jm/orta)a acestor ,eci4ii este ,at5 ,e fa/tul c5 se refer5 la mo,ul concret ,e utili4are a ca/italului 6n1lobat 6n acti*e f5r5 ,e care intre/rin,erea nu /oate e$ista +i func)iona. %le /ri*esc "8

/oten)ialul /ro,ucti* al intre/rin,erii ca element ce ,5 ,imensiunea ie+irilor ,in sistem, ,e a crea utilit5)i. -.'I9II2. R.F.RI+&#R. 2# '#PI+#252 'IR'52#,+ se refer5 la ,imensionarea acti*elor circulante menite s5 asi1ure substan)a +i continuitatea /rocesului /ro,ucti* :ne*oia minim5 necesar5; %le trebuie s5 6n1lobe4e ne*oia minim5 ,e ca/ital necesar. (aracteristica lor /rinci/al5 este c5 se afl5 6n o/o4i)ie cu ,eci4ia economic5 +i tehnic5 /e care o /romo*e45 alte centre ,e res/onsabilitate ,in 6ntre/rin,ere. >e aici /ermanenta confruntare a ,eci4iei financiare ,e acest ti/ cu ,eci4ia economic5 +i tehnic5 /e ,urata ,erul5rii actului con,uceri. -.'I9II R.F.RI+&#R. 2# FI,#,;#R.# P. +.RM., 25,/ .unt ,eci4ii care *i4ea45 su/ra*ie)uirea intre/rin,erii /rin /risma sol*abilit5)ii, a echilibrului financiar /e termen lun1. .unt ,eci4ii cu tent5 /ur financiar5, +i au im/lica)ii ma'ore asu/ra 1estiunii intre/rin,erii, strate1iei sale ,e /ia)5. -cest ti/ ,e ,eci4ii se consi,er5 un factor ,e cre+tere a eficien)ei. %le mai *i4ea45 +i o/ortunitatea /rocur5rii ca/italului, costul re4onabil ,e ca/ital, sursa ,e /ro*enien)5 a ca/italului. sunt nemi'locit le1ate ,e accesul firmei, func)ie ,e /erforman)ele financiare, la resursele su/limentare ,e ca/ital ,e /e /ia)5. -ceaste ,eci4ii nu /ri*esc ,in /unct ,e *e,ere fi4ic mi'loacele afectate reali45rii /ro,uc)iei, ci structura ,e ca/ital, structura financiar5, a firmei, /oliticile ,e 6n,atorare, /oliticile ,e ,istribuire a /rofitului, /olitici /ri*in, *aloarea ,e /ia)5, moti* /entru care ,u/5 maniera 6n care se fun,amente45 +i se a,o/t5 ele re/re4ent5 6ntr-un final e$/resia cre,ibilit5)ii /e care intre/rin,erea o /re4int5 6n fa)a ter)ilor 6n ac)iunile /e care ea le intre/rin,e /e /ia)5. 0rinci/iul fun,amental ,e care trebuie s5 se )in5 seama 6n materie ,e ,eci4ii, /ri*in, finan)area /e termen lun1, este acela al ec$ivalenei cronologice. 0otri*it lui, orice /lasament ,e ca/ital 6n acti*e trebuie s5 fie finan)at /e seama unei resurse a c5rei ,urat5 ,e e$i1ibilitate este e1al5 cu ,urata ,e e$isten)5 a /lasamentului. >e aici +i reguli e$trem ,e stricte /ri*in, com/ortamentul 6n ,omeniul finan)5rii +i anume: ". -0entru ca echilibrul financiar /e termen lun1 s5 fie c7t mai consistent, aceasta re/re4int5 un factor ce con,i)ionea45 func)ionarea mecanismului firmei, este necesar ca cea mai mare /arte a ca/italului fi$ :/lasamentele; s5 fie aco/erite cu ca/italul /ro/riu. 8n felul acesta se atenuea45 riscul +i se ofer5 ac)ionarilor un 1ra, mai 6nalt ,e si1uran)5, iar cre,itorilor un 1ra, mai 6nalt ,e cre,ibilitate. .e crea45 toto,at5 /osibilitatea unui acces /ermanent /e /ia)5 la resurse su/limentare ,e ca/ital. !.- 8n finan)are necesarul ,e acti*e imobili4ate trebuie s5 fie aco/erit 6n 6ntre1ime /e seama ca/italului /ermanent, /entru c5 numai a+a se /oate res/ecta ,e/lin criteriul echi*alen)ei cronolo1ice. 3.- -cti*ele circulante s5 fie finan)ate /ar)ial /e seama fon,ului ,e rulment net. #on,ul ,e rulment net trebuie ,imensionat o/tim 6ntruc7t aceasta o1lin,e+te maniera 6n care se reali4e45 echilibrul /e termen scurt, /ru,en)a /e care echi/a mana1erial5 o manifest5 /entru a e*ita bloca'ele financiare, inclusi* falimentul. >eci4iile /ri*in, fon,ul ,e rulment net se afl5 6n c7m/ul unor contra,ic)ii ,eterminate ,e costul ,e ca/ital /e termen scurt, eficien)a cu care se utili4ea45 resursa re/re4ent7n, ca/italul /ermanent. 0ractica /e /ia)a financiar5 ,o*e,e+te c5 6n 1eneral costul ca/italului /e termen scurt, relati* este mai sc54ut ,ec7t costul ca/italului /e termen lun1. Ten,in)a mana1erului este ,e a lucra cu un "<

fon, ,e rulment net c7t mai mic, ,e a aco/eri ne*oia ,e ca/ital /rin cre,ite /e termen c7t mai scurt. 0roce,7n, a+a mana1erul se e$/une riscului 6n /ri*in)a lichi,it5)ilor /e seama c5rora 6+i onorea45 obli1a)iile la sca,en)5. 0entru a fi un mana1er /ru,ent este necesar s5 se lucre4e cu fon, ,e rulment net /o4iti* , ,ar suficient , s5 fie /reocu/at ,e m5surile /rin care s5 accelere4e *ite4a ,e rota)ie a acti*elor circulante +i ,e /osibilitatea ,e onorare la sca,en)5 a obli1a)iilor fa)5 ,e ter)i. 2%9%1!ELE.ANA INF"!MAIEI EC"N"MIC"1FINANCIA!E :N FUN&AMEN$A!EA &ECI'IEI FINANCIA!E MANA#E!IALE 0rinci/ala surs5 ,e informa)ie folosit5 6n ac)iunile mana1erului financiar o re/re4int5 lucrrile contabile 6n,eosebi bilan)ul +i contul ,e /rofit +i /ier,ere, care a'ut5 /entru a cunoa+te situa)ia financiar5 a unit5)ii ,ar +i /entru a constata ,ac5 ,eci4iile luate anterior au fost *ali,ate ,e realitate. 8n m5sura 6n care reali45rile se a/ro/ie ,e ceea ce s-a /re*54ut se /oate s/une c5 echi/a mana1erial5 atin1e /erformant5 6n ,omeniu. %sen)ial este fa/tul c5 informa)iile ,in contabilitate au un caracter istoric, se refer5 la e*enimente trecute, c5 ele sunt re4ultatul unor norme con*en)ionale ,e /relucrare a ,atelor s/ecifice contabilit5)ii. >e aceea mana1erul financiar trebuie s5 reor1ani4e4e informa)ia contabil5 /entru a o /utea folosi eficient 6n actul con,ucerii.. 9eor1ani4area acestor informa)ii are la ba45 criterii s/ecifice, com/atibile cu ,omeniul financiar +i ea trebuie s5 fie un s/ri'in 6n a fun,amenta +i a,o/ta ,eci4ia financiar5 *iitoare. Trebuie )inut cont ,e fa/tul c5 6n acest conte$t mana1erul financiar lucrea45 cu *iitorul. Balan)a sau bilan)ul firmei +i orice alte lucr5ri sintetice ,e contabilitate trebuiesc /ri*ite ,oar ca un /unct ,e /lecare 6n anali4a +i ,ia1nosticarea situa)iei /re4ente, 6n caracteri4area muta)iilor ce s-au /ro,us 6ntre ! inter*ale ale /erioa,ei ,e 1estiune a surselor ,e finan)are +i, ,eri*at, se /ot ob)ine ,ate cu /ri*ire la eficien)a utili45rii fon,urilor. !ele0an(a gra*ului *e lic;i*itate a acti0elor circulante% D /rim5 informaie relevant /entru mana1erul financiar o constituie resursa lic$id. (u a'utorul ei se /oate constata ,ac5 intre/rin,erea +i-a s/orit sau nu 1ra,ul ,e lichi,itate, are ca/acitatea ,e a 1enera cash -flo2 su/limentar. #on,urile lichi,e sunt materie /rim5 /entru mana1erul financiar. >in acest moti* este recoman,at ca mana1erul s5-+i 6ntocmeasc5 o situa)ie a lichi,it5)ilor /entru a moti*a ,ac5 ,eci4iile im/lementate anterior au fost realiste, ra)ionale +i eficiente. 0rin men)inerea lichi,it5)ilor nu se caut5 a se s/ori ca/italul ci mi'loace ,e ai s/ori eficien)a utili45rii sale /rin /risma acceler5rii *ite4ei ,e rota)ie, /rin /risma transform5rilor lui 6n cash-flo2 su/limentar ,e1a'at ,in circuitul economic, care s5 fie folosit a/oi 6n fina)area ac)iunilor curente. >e /il,5 ,ac5 a*em 6n *e,ere ,atele ,e mai 'os /entru ,oi ani succesi*i ,e 1estiune /utem constata c53 ,in anali45 re4ult5 un s/or ,e lichi,itate ,e la un an la altul : 3. <7" - 3. 4!8; U 543 , altfel s/us o dega(are relativ de fond de rulment net, ceea ce /une 6n e*i,en)5 o cre+tere a eficien)ei utili45rii ca/italului circulant. !ele0an(a costurilor (ostul este e$/resia b5neasc5 a efortului f5cut ,e firm5 /entru finan)area ac)iunilor sale. 8n materie ,e calcula)ie a costurilor e$ist5 norme con*en)ionale cu a*anta'e +i ,e4a*anta'e, moti* /entru care aceast5 informa)ie /entru a ser*i 1estiunii 6n ,omeniul mana1ementului financiar este necesar5 o clasificare a costurilor. D /rim5 clasificare a costurilor este /e articole ,e calcula)ie. - ,oua !0

clasificare este ,u/5 *ariabilitatea lor 6n ra/ort cu ie+irile : *olumul /ro,uc)iei;: res/ecti* fi$e +i *ariabile. Rolumul costurilor fi$e nu se mo,ific5 ,ac5 se mo,ific5 ie+irile, ,e un,e re4ult5 /osibilitatea ,etermin5rii costurilor totale ,u/5 e$/resia ,re/tei. C$ < a = b> < c;% fi>e = ?c;% 0ariabile unitare > cantitatea *e pro*use) 8n realitate nu 6ntot,eauna se /ot ,elimita cu e$actitate costurile /ur fi$e +i /ur *ariabile. 8n acti*itatea mana1erului financiar atunci c7n, e *orba ,e costurile fi$e ob)inute ,in lucr5rile contabile trebuie s5 se recur15 la o clasificare secun,ar5. >re/t urmare costurile fi$e se 6m/art 6n costuri identificabile ceea ce se /resu/une c5 /ot fi cu u+urin)5 afectate unui /ro,us sau 1en ,e acti*itate +i costurile neidentificabile ceea ce /resu/une c5 nu /ot fi afectate /ro,ulsele. 0roce,7n, astfel, /entru o /erioa,5 ,eterminat5 ,e tim/, /utem i,entifica un ca,ru al /osibilit5)ilor ,e inter*en)ie a mana1erului financiar /rin ,eci4ii fun,amentate ra)ional 6n sco/ul cre+terii eficien)ei. >e ,ata aceasta se iau 6n consi,erare elementele rele*ante ,in structura costurilor +i se elimin5 ceea ce este irele*ant. E@EM,LUL N!% 3 D firm5 reali4ea45 3 /ro,use. 0otri*it lucr5rilor ,in contabilitate costurile fi$e sunt ,ate ca o cifr5 absolut5. 8n urma anali4ei intre/rinse ,e c5tre mana1erul financiar acestea /ot fi ,elimitate 6n costuri fi$e ,irecte, re/arti4abile /e fiecare /ro,us 6n /arte +i costuri fi$e 1enerale ce nu /ot fi re/arti4ate /e /ro,use, moti* /entru care re/arti4area lor se face ,u/5 o cheie con*en)ional5, 6n ca4ul nostru ,u/5 *7n45rile totale. .itua)ia este urm5toarea:
" ! EEPLICA:II R7n45ri (osturi-materiale -salariale -cost fi$ ,irect (heltuieli 1enerale TDT-B (D.TI9J 0rofit brut :comercial; TOTAL !7. 000 8. 300 6. 650 7. 000 4. 500 !6. 450 550 "0. !. 3. !. ". 8. ". A 000 000 000 000 667 667 333 B 5. 000 ". 500 ". !50 ". 000 833 4. 583 4"7 C "!. 000 4. 800 !. 400 4. 000 !. 000 "3. !00 -". !00

0entru a lua ,eci4ia ,e scoatere ,in /ro,uc)ie a /ro,usului ( *a trebui s5 stabilim ce este rele*ant 6n elementele costului +i s5 e$clu,em ,in 'u,ec5)i ceea ce este irele*ant. 8n ca4ul nostru irelevant /entru /ro,us este mo,ul cum sunt re/arti4ate cheltuielile 1enerale ale firmei. Mana1erul financiar nu /oate lucra cu no)iunea ,e /rofit brut comercial ci cu un nou conce/t:

!"

contribuia la profit a produsului. >ac5 noi ne reor1ani45m informa)iile, e$clu47n, ,in calcule elementele ,e cost irele*ante :cost fi$ 1eneral;, atunci situa)ia *a fi urm5toarea:
EEPLICA:II R7n45ri (osturi rele*ante materiale salarii cost fi$ ,irect Total costuri rele*ante (ontribu)ia la /rofit TOTAL !7. 000 8. 300 6. 7. !". 5. 650 000 <50 050 A "0. 000 !. 000 3. !. 7. 3. 000 000 000 000 B 5. 000 ". 500 ". ". 3. ". !50 000 750 !50 C "!. 000 4. 800 !. 400 4. 000 "". !00 800

" !

9e4ult5 c5 /ro,usul ( 6nre1istrea45 /rofit ,in e$/loatare, ,ar contribu)ia lui la /rofit este cea mai mic5. Nu este 'ustificat5 scoaterea ,in fabrica)ie, mai ales ,ac5 este solicitat ,e clien)i, ,ar /entru imbun5t5)irea /erforman)ei sale financiare este recoman,at5 o anali45 ,etaliat5 asu/ra costurilor. E@EM,LUL N!% 2 D firm5 reali4ea45 un /ro,us ce trece /rintr-un /roces ,e finisa'. -ceasta se /oate reali4a fie manual fie mecani4at. >in calcule s-au estimat urm5toarele.
Mano/er5 (osturi fi$e /anual "0 leiNbuc !.000Nan /e)an -at !leiNbuc "0.000Nan

(um /utem a'uta 6n luarea ,eci4iei /ri*in, ale1erea alternati*ei /entru reali4area finisa'ului folosin, ca informa)ie costurile X. #olosin,u-ne ,e rela)ia : (U(# (RU(# :costuri *ariabile unitare $ Y; se /une 6ntrebarea :care este Y /entru care se reali4ea45 finisa'ul manual. !. 000 "0Y < "0. 000 !Y Y < ". 000 bucNan :finisa'ul se *a reali4a mecani4at;. E@EM,LUL N!% 5 D firm5 fabric5 c7te*a com/onente care a/oi sunt ansamblate 6ntr-un /ro,us final /e care-l ,esface /e /ia)5. 0otri*it informa)iilor ,in contabilitate costurile sunt: -materiale !. 800 lei -salarii 3. !00 lei -alte *ariabile 3. !00 lei -costuri fi$e 4. 800 lei -----------------------------Total "4. 800 leiNbucat5 !!

%$ist5 /osibilitatea ca aceste com/onente s5 fie achi4i)ionate la /re)ul ,e "0. 000 leiNbucat5 re4ult7n, 6n aceste con,i)ii o economie la costuri ,e 4. 000 leiNbucat5. .e /une /roblema: fabricarea sau achi4i)ionarea com/onentelor X -/arent aceste com/onente ar trebui achi4i)ionate, ,ar ,ac5 nu se iau 6n consi,erare cheltuielile fi$e care se re/arti4ea45 cu a'utorul unor chei con*en)ionale re4ult5 "4. 000 mai mic ,ec7t "0.000. (onclu4ion5m c5 /ro,ucerea acestor com/onente 6n unitate *a trebui s5 continue. >eci +i ,e aceast5 ,at5 se ia 6n consi,erare nu /rofitul ci contribu)ia la /rofit a acestor com/onente. !ele0an(a Ancasrilor E@EM,LUL N!% 7 D firm5 are 6n stoc materii /rime al c5ror /re), res/ecti* cost ,e a/ro*i4ionare +i ,e/o4itare, este ,e "0. 000 leiNton5. >eoarece se /re*5, schimb5ri /e /ia)5 se estimea45 c5 acest stoc nu mai /oate fi folosit 6n fabrica)ie mult tim/. 0entru a atenua /ier,erile res/onsabilii centrelor ,e ,eci4ie au /ro/us urm5toarele *ariante ,e ac)iune: ". -stocul s5 se *7n,5 6n 6ntre1ime ca ,e+eu-se estimea45 c5 se 6ncasea45 !. 000 leiNton5 !. -stocul r5mas s5 se foloseasc5 /entru a se fabrica o serie s/ecial5 a /ro,usului +i care a/oi s5 se *7n,5 la un /re) atracti*:>in estim5ri re4ult5 c5 6ncas5rile *or fi ,e "!. 500 lei, costurile a*7n, urm5toarea com/onen)5 costurile:- materiale "0. 000 - materiale au$iliare !. 000 - salarii 4. 000 - ch. comune +i 1en. ", 5 fa)5 ,e salarii 3. -materialele s5 se foloseasc5 la substituirea altor materiale folosite 6n fabrica)ia /ieselor cu con,i)ia s5 nu se afecte4e calitatea /ro,usului final. .-a estimat c5 /rin substituire se *or economisi 6. 000 lei re/re4ent7n, re,uceri ale costurilor materiale ,ar toto,at5 *or trebui cheltuite alte 3.500 lei /entru o/era)ii ,e conser*are. -r5ta)i /rin com/ara)ie facilit5)ile *ariantelor +i ,eci,e)i asu/ra *ariantei cele mai fa*orabile ,e *alorificare a stocului r5mas. ". !000 leiNton5 c7+ti1 -"0. 000 re4ult5 o /ir,ere ,e 8. 000 leiNton5 !. "!. 500-"0. 000-!. 000-4. 000U - <. 500 leiNton5 3. 6. 000 -3. 500-"0. 000U - 7. 500 >eci4ia nu trebuie s5 ia 6n consi,erare costurile, ci cele mai mari 6ncas5ri /osibile, /entru c5 rele*ant 6n acest ca4 este *enitul . >eci: " !000 ! "!. 500-!. 000-4. 000U6. 500 3 6. 000-3. 500U !. 500 - se ale1e *arianta !, care asi1ur5 6ncas5ri ,e 6.5003 - nu ne mai interesea45 c7t a costat stocul !ele0an(a cas;1floB1ului Jn cea ce /ri*e+te /roiectele ,e in*esti)ii ,e cele mai multe ori rele*an)a informa)iilor este ,at5 ,e cas$-flo<-rile /e care le 1enerea45 e$/loatarea acestora +i nici,ecum *iitoarele *alori ,e 6nre1istrat

!3

6n contabilitate. 0entru ,eci4ia financiar5 cash-flo2-ul are o im/ortan)5 mult mai mare ,ec7t /rofitul 6ns5+i +i ,e aceea este mult mai folosit 6n anali4e. (ash-flo2-ul nu trebuie 6n)eles ca un /rofit contabil ci ca un flu$ b5nesc ,e intrare sau ie+ire, iar ,iferen)ele ,intre ele re/re4ent7n, o *aloare net5. 0oate fi inter/retat ca o resurs5 financiar5 1enerat5 ,e /roiecte, /osibil5 a fi rein*estit5. E@EM,LUL N!% 8 >intr-un calcul f5cut ,e ser*iciul contabilitate referitor la 'ustificarea achi4i)ion5rii unui nou utila' re4ult5 urm5toarele: -*aloarea utila'ului :/re) ,e achi4i)ie; !8. 000 -*7n45ri anuale !0. 000 -costuri anuale :cu ,efalcare /e elemente; "<. 500 -/rofit brut 500 500 re4ult5 o rat5 a rentabilit5)ii ---------$"00U", 75H !8. 000 -,urata ,e func)ionare 4 ani Ba /rima *e,ere /roiectul se refu45 /entru o rat5 a /rofitului ,e ", 75H. 0entru a hot5r7 6n acest sens :nu este suficient ;este ne*oie ,e a nu lua 6n consi,erare o astfel ,e calcula)ie +i ,e a /roce,a la o /re*i4iune a cash-flo2-lui /e 6ntrea1a ,urat5 ,e func)ionare a utila'ului, ,e a+a manier5 6nc7t cash-flo2-ul s5 fie e$/resia ,erul5rii 6n tim/ a fenomenului. 8n /lus s5 se ia 6n consi,erare 6ntrea1a ,urat5 ,e e$/loatare +i *aloarea 6n tim/ a banilor, ori aceasta se /oate face numai ,ac5 com/ar5m *alorile actuali4ate ale ratei interne ,e rentabilitate cu rata costului me,iu ,e ca/ital. >in /unct ,e *e,ere financiar orice /roiect ,e in*esti)ii este acce/tat 6n m5sura 6n care R-N > 0 :*aloare actuali4at5 net5; +i 9J9 :rata intern5 ,e rentabilitate a /roiectului; cu rata me,ie a costului ,e ca/ital. -ceasta 6nseamn5 c5 l-am selectat 6n *e,erea lu5rii unei ,eci4ii. -/oi se iau mai multe *ariante +i se ale1e cea mai bun5. C"N$!IBUIA LA ,!"FI$ A FAC$"!ULUI LIMI$-

>eseori este /us5 6n e*i,en)5 rele*an)a unor factori care 6m/ie,ic5 e$/ansiunea afacerilor, cre+terea economic5 a firmei. -ce+ti factori ce nu /ot fi e*ita)i limitea45 cre+terea cifrei ,e afaceri, ca urmare ei trebuie lua)i 6n calcul. .e /une 6n ,iscu)ie alternati*a ,e a folosi c7t mai /rofitabil acest factor limit5 cum ar fi: -su/rafa)a /ro,ucti*5 aferent5 3 -num5r salaria)i +i ni*elul ,e calificare a lor 3 -s/a)iile ,e ,e/o4itare 3 -ca/acitatea ,e trans/ort 3 -materiale secifice, etc. Mana1erul trebuie s5 elabore4e /lanuri ,e acti*itate 6n situa)ia 6n care cu factorul limit5 se ob)ine cel mai mare /rofit. Jn,icatorul folosit este a+a numita contribuie la profit pe unitatea de factor limit. E@EM,LUL N!% 9 !4

D societate comercial5 ,is/une ,e o su/rafa)5 /ro,ucti*5 ,e "0.000 m/. contabilitate 6n anul /rece,ent s-au 6nre1istrat urm5toarele:
EEPLICA:II R7n45ri (osturi materiale. salarii alte ch *ar ch. fi$e 0rofit brut .u/rafa)5 A !4. 500 7. 000 6. ". 3. 7. !. 000 500 000 000 000 B 56. !50 "0. 000 !3. 6. "!. !. 5. 000 !50 500 500 000 C "6. 750 5. 000 3. 000 750 ". 500 6. 500 ". 000 ' !<. 500 8. 000 6. ". 3. "". !. 000 500 000 000 000

(onform ,atelor ,in

" !

TOTAL "!7. 000 30. 000 40. "0. !0. !7. "0. 000 000 000 500 000

3 4

#irma ,ore+te s5 elabore4e un /lan ra)ional /entru anul *iitor 6n urm5toarele con,i)ii: -nu sunt restric)ii 6n /ri*in)a salariilor, for)a ,e munc5 fiin, mutabil5 ,e la un /ro,us la altul 3 -,in comen4ile e$istente re4ult5 c5 nici un /ro,us nu *a /utea a*ea *7n45ri mai mari cu mai mult ,e !0Hfa)5 ,e anul /rece,ent. (lien)ii solicit5 /ro,use ,in 1ama sortimental5 e$istent5. -nu se /re*e,e intro,ucerea 6n fabrica)ie a unui /ro,us nou mai /rofitabil. 0ro,usele e$istente trebuie s5 asi1ure 6n continuare 1ama sortimental5 +i /entru anul *iitor. -nu sunt /osibilit5)i ,e cre+tere a su/rafe)ei ,e /ro,uc)ie, iar su/rafa)a e$istent5 /oate fi afectat5 oric5rui /ro,us. (e /lan ,e /ro,uc)ie *a a,uce un profit ma"im +i care *or fi cantit5)ile ,e /ro,use *alorificate /rin comen4i ,ate ,e clien)i. Etape *e re+ol0are 8-determinarea contribuiei la profit pe unitate de factor limit
EEPLICA:II " ! 3 4 R7n45ri Total costuri ,irecte-mat, sal, (ontribu)ia la /rofit :"-!; .u/rafa)a (ontribu)ia la /rofitNunit ,e factor limit5 3:4 !4. "4. "0. !. A 500 500 000 000 5 56. 4". "5. 5. B !50 !50 000 000 3 "6. 8. 8. ". C 750 750 000 000 8 !<. "5. "4. !. ' 500 500 000 000 7 TOTAL "!7. 000 80. 000 -47. 000 "0. 000

-cesta nu e /rofitul /ro/riu-4is :contabil; ci /rofitul /oten)ial. >u/5 *alorile absolute, ob)inute ,in contabilitate, or,inea ,e /referin)5 a /ro,uselor ar fi B3>3-3(3 >u/5 contribu)ia /e unitatea ,e factor limit5, aceast5 or,ine ,e*ine (3>3-3B3

!5

!. --tribuin, su/rafa)a /e /ro,use 6n or,inea ,escresc5toare a contribu)iei la /rofit /e unitatea ,e factor limit5 +i )in7n, seama ,e fa/tul c5 nici un /ro,us nu /oate 6nre1istra cre+teri mai mare 6n *olumul cifrei ,e afaceri ,e !0H, *om a*ea:
Su,ra+a%a alo)at! Fn ,re-ent ". 000 !. 000 !. 000 5. 000 "0. 000 Su,ra+a%a alo)a ". !. !. 4. "0. )e (e $a !00 400 400 000 000 Contr 1u% a +a)tor l m t! 8 7 5 3 ,e Contr 1u% a total! la ,ro+ t <. 600 "6. 800 "!. 000 "!. 000 50. 400

( > B

>ac5 ,in totalul contribu)iei la /rofit ,e 50.400 sc5,em costurile fi$e anuale ,e !0.000 ob)inem un /rofit ,e 30.400>!7. 5 00 /rofitul anului /rece,ent. : /lus !.<00 u.m;. E@EM,LUL N!% C D firm5 fabric5 4 /ro,use. >u/5 /relucrarea informa)iilor ,in contabilitate ce au ser*it elabor5rii contului ,e /rofit +i /ier,eri, situa)ia se /re4int5 astfel:
EEPLICA:II R7n45ri (osturi -materiale -salarii -alte -fi$e Total cost 0rofit +i /ier,eri TOTAL "88. 000 35. 000 3". 000 4". 000 46. 500 "53. 500 34. 500 A 73. 000 "0. 000 "!. 000 "5. 000 "8. 056 55. 056 "7. <44 B 6!. 000 "!. 000 8. 000 "0. 000 "5. 335 45. 335 "6. 665 C 3<. 000 <. 000 <. 000 "!. 000 <. 646 3<. 646 - 646 ' "4. 000 4. 000 !. 000 4. 000 3. 463 "3. 463 537

" !

(on,ucerea firmei *rea s5 elabore4e un /lan /e anul urm5tor care s5 con,uc5 la un /rofit ma$im, lu7n, 6n consi,erare urm5toarele restric)ii:

!6

 -nu se /re*5, mo,ific5ri la /re)ul ,e *7n4are +i nici la costuri -firma trebuie s5 o/ere4e cu un set com/let ,in aceste /iese, onor7n, cererea clientelei. >in calcule re4ult5 c5 nici un /ro,us nu /oate cobor7 sub 80H +i nu /oate ,e/5+i ""0H cifra ,e afaceri -ca/acitatea ,e /ro,uc)ie a firmei r5m7ne nemo,ificat5 -for)a ,e munc5 r5m7ne limitat5, ,ar lucr5torii /ot fi muta)i ,e la un /ro,us la altul. !e+ol0are -informa)ia rele*ant5 este ,at5 ,e salarii +i costurile ,irecte: - se determin, mai nt=i, contribuia la profit a factorului limit*
" ! EEPLICA:II R7n45ri (osturi - materiale -salarii -alte total costuri ,irecte (ontribu)ia la /rofit #actor limit5 (ontrib. la /rofit /e factori limit5 TOTAL "88. 000 35. 000 3". 000 4". 000 "07. 000 8". 000 3". 000 A 73. 000 "0. 000 "!. 000 "5. 000 37. 000 36. 000 "!. 000 3 6!. "!. 8. "0. 30. 3!. 8. B 000 000 000 000 000 000 000 4 3<. <. <. "!. 30. <. <. C 000 000 000 000 000 000 000 " "4. ". !. 4. "0. 4. !. ' 000 000 000 000 000 000 000 !

3 4 5

Not5 - ,u/5 ,eterminarea contribu)iei la /rofit /e unitate ,e factor limit5 re4ult5 c5 or,inea ,e /referin)5 este B3-3>3(: - alocarea pe produse a factorului limit0salarii1 presupune urmtorul calcul* for)a ,e munc5 80H !4. 800 for)a ,e munc5 ,is/onibil5 6. !00 for)a ,e munc5 total5 3". 000 coeficientul ,e im/ortan)5 B 6. 400 !. 400 8. 800 ", " <. 600 3. 600 "3. !00 ", " U ( 7. !00 7. !00 0, 8 0, !4"8 > ". 600 !00 ". 800 0, <

46.500 coeficientul ,e re/arti4are a cheltuielilor fi$e K U ------------------!7

"<!.300
EEPLICA:II coef. ,e im/ortant5 R7n45ri (osturi -materiale -salarii -alte Total costuri ,irecte (ontribu)ia la /rofit (heltuieli fi$e 0rofit A ", " 80. 300 "". 000 "3. !00 "6. 500 40. 700 3<. 600 "<. 4"7 !0. "83 B ", " 68. !00 "3. !00 8. 800 "". 000 33. 000 35. !00 "6. 4<! "8. 708 C 0, 8 3". !00 7. !00 7. !00 <. 600 !5. 000 6. !00 7. 544 - 344 ' 0, < "!. 600 3. 600 ". 800 3. 600 <. 000 3. 600 3. 047 553 TOTAL $ "<!. !00 35. 000 3". 000 4". 700 "06. 700 85. 600 46. 500 3<. "00

" !

3 4 5 6

9e4ult5 un /rofit ,e 3<."00 fa)5 ,e 34.500 reali4at 6n anul /rece,ent, res/ecti* un /lus ,e 4.600 u.m. -ceasta ,emnonstrea45 c5 s-a elaborat un /lan fun,amentat care tine seama ,e actiunea factorului limit5 ? fon, ,e salarii.

/O'ULUL 5 PRO*NO;C I PLANIFICARE FINANCIARC9 EVALUAREA FINANCIARC A PROIECTELOR 'E INVESTI:II CONCEPTE 'E BA;C.
9ela)ia @/ro1no45 - /lanificareA3 0ro1no4a *eniturilor - meto,e tehnici +i mo,ele3 0lanificarea

financiar5 anual5 - bu1etul fi$ +i bu1etul fle$ibil3 %*aluarea financiar5 a /roiectelor ,e in*esti)ii con*en)ionale +i meto,e ba4ate /e actuali4are3 (a/ital bu,1etin13 (a/ital rationin13(a/acitatea firmei ,e mobili4are a resurselor ,e finan)are a /roiectelor ,e in*esti)ii. #amiliari4area stu,entului cu /roblematica /lanific5rii financiare +i a e*alu5rii financiare a /roiectelor ,e in*esti)ii :,e ,e4*oltare ale firmei; (unoa+terea, sub as/ectul /roce,urilor +i a ,erul5rii acti*it5)ii ,e fun,amentare a ,eci4iilor, a meto,elor +i tehnicilor s/ecifice ,omeniului, /entru a se contura un com/ortament ,eci4ional ba4at /e ra)ionalitate +i eficien)5. .tu,en)ii /ot asimila aceste cuno+tin)e urm7n, su/ortul ,e curs recoman,at, /arcur17n, testele ,e *erificare +i consult7n, lucr5rile ,e s/ecialitate nominali4ate ,re/t surse biblio1rafice. 9ecoman,5m simularea ,iferitelor ti/uri ,e stu,ii ,e ca4, a*7n, ca su/ort mo,elele /re4entate 6n acest mo,ul.

OBIECTIVE.

RECO/AN'CRI PRIVIN' STU'IUL

UNITATEA 79 PRO*NO;C I PLANIFICARE FINANCIARC

OBIECTIVE

(unoa+terea rela)iei /ro1no45-/lanificare financiar5, a tehnicilor +i mo,elelor ,e /ro1no45 a *eniturilor :6ncas5rilor;. (unoa+terea mo,ului ,e 6nf5/tuire a /lanific5rii financiare anuale - semnifica)ia bu1etului fi$ +i a bu1etului fle$ibil3 0ro1no45 +i /lanificare financiar53 Tehnici +i mo,ele ,e /ro1no45 a cifrei ,e afaceri :6ncas5ri anuale;3 Bu1et fi$ +i bu1et fle$ibil.

NO:IUNI C=EIE

!8

2%3%1 ,!"#N"'A I ,LANIFICA!EA FINANCIA!.e +tie c5 una ,in sarcinile ,e ba45 ce re*ine mana1ementului o re/re4int5 prevederea ac)iunilor *iitoare.Be1at ,e aceasta se recur1e la prognoz i planificare financiar /entru a /roiecta 6n tim/ ni*ele ale acti*it5)ii 6ntre/rin,erii,/entru a e*alua obiecti*ele ,e atins, efortul ,e natura resurselor ce trebuie alocate,ni*elul ,e eficien)5 cu care se s/er5 a se reali4a transformarea resurselor 6n re4ultate. 8n ,omeniul financiar,firmele trebuie s5-+i elabore4e prognoze i planuri de activitate cu un con)inut s/ecific,acestea re/re4ent7n, /5r)i ce se inte1rea45 6n ansamblul /ro1ramelor ,e acti*itate ale com/aniei, ,ar +i tehnicilor, /roce,eelor, instrumentelor ,e care face u4 mana1ementul 1eneral al com/aniei. #vanta(ul /ro1no4ei +i /lanific5rii financiare const5 6n aceea c5 ofer5 mana1ementului 1eneral o sintez global a performanelor ,e atins /e ansamblul intre/rin,erii, ele /ermi)7n, cone$iunea tuturor celorlalte ac)iuni, /entru a reali4a obiecti*ul or1ani4a)ional fun,amental, cum este cel al /rofitului +i *alorii ,e /ia)5. Trebuie f5cut5 o ,istinc)ie clar5 6ntre /lanificare +i /ro1no45, aceasta ,in moti* c5 6n acti*itatea mana1erial5 ele se folosesc mereu 6n cone$iune >e multe ori ele se confun,5. PR&/,&9# este mo,alitatea /rin care mana1erul prevede evenimentele incerte, st5ri +i fenomene *iitoare ale sistemului /e care-l con,uce +i asu/ra c5rora nu are un control suficient.Toate acestea sunt afectate ,e /osibile incertitu,ini 6n ,iferite 1ra,e +i se a,mite ,e la 6nce/ut fa/tul c5 /ot inter*eni 6n ac)iune factori ce nu au /utut fi /re*54u)i +i asu/ra c5rora mana1erul nu are nici un fel ,e control. 0ro1no4a are un ori4ont ,e tim/ mai 6n,e/5rtat. 0ractica a ,o*e,it-o c5 trebuie s5 fie e$tins5 la un ori4ont ,e tim/ ,e 3-5 ani , inter*al ,e tim/ care /oate fi corectat func)ie ,e ,urata ,e *ia)5 a unei echi/e mana1eriale. P2#,IFI'#R.# se refer5 la ac)iunea ,e a formula programe concrete ,e m5suri +i ,e /unere 6n /ractic5 a strate1iilor a,o/tate,m5suri +i ac)iuni asu/ra c5rora mana1erul are un foarte bun control. 0lanificarea se refer5 la ori4onturi ,e tim/ e$trem ,e a/ro/iate, ,e cel mult un an,,ar ,e cele mai multe ori ea /ri*e+te subinter*ale ale unei /erioa,e ,e 1estiune :trimestrul, luna, chen4ina, ,eca,a, ,u/5 ca4;. %$ist5 o relaie funcional 6ntre /ro1no45 +i /lanificare 6n sensul c5 /lanificarea trebuie s5 aib5 loc 6ntot,eauna 6n ca,rul unui conte$t care a fost ,efinit ,e /ro1no45 +i caracteri4at ,e ni+te restricii. 0lanificarea nu /oate a*ea su/ort ,ac5, 6n /realabil, /rin /ro1no45, nu s-au ,efinit con,i)iile !<

economico-financiare 6n care urmea45 s5 se ,esf5+oare acti*it5)i concrete +i nu s-a stabilit un ni*el reali4abil ce /oate fi atins ,e intre/rin,ere. 0ro1no4ele /ot fi reali4ate cu luarea 6n consi,erare a ,iferitelor 1ra,e ,e certitu,ine 6n /ri*in)a a/ari)iei e*enimentelor +i st5rilor ,orite. 0ro1no4a lucrea45 cu probabiliti +i ,e aceea 6n /ro1no45 inter*en)ia factorului subiecti*,al intui)iei 6n a/recierea fenomenelor *iitoare, este mult mai mare. 8n /lanificare, 6n schimb, /robabilitatea 6nf5/tuirii e*enimentelor este ma$im5.,incertitu,inea a/roa/e c5 ,is/are,ac)iunile sunt nominali4ate concret +i urmea45 a se ,esf5+ura 6n conte$tul unor con,i)ii tehnico-or1ani4atorice +i ,e /ia)5 bine +i foarte bine cunoscute +i, 6n consecin)5 bine +i foarte bine /reci4ate. Totu+i, ,atorit5 ,inamicii *ie)ii economice, /e /erioa,a inter*alului ,e /lanificare, /ot s5 a/ar5 +i incertitu,ini .-cestea 6+i au ,e cele mai multe ori ori1inea +i 6n calculele ,e /ro1no45 care au stat la ba4a elabor5rii /lanului ,ar +i 6n mo,ific5rile im/use ,e manifestarea ime,iat5 +i ne/re*54ut5 a factorilor /ie)ei. 0entru a se ,iminua +i chiar elimina incertitu,inea este ne*oie a se recur1e la planuri fle"ibile.-cestea re/re4int5 ,e fa/t un set de planuri, ce se refer5 la aceea+i ac)iune, ,ar care este /us5 6n conte$tul unor /arametrii ,iferi)i ,e *arianta ni)ial5 .%i ofer5 +ansa mana1erului ,e a se adapta 6n /ri*in)a ac)iunilor sale *iitoare, func)ie ,e ,erularea concret5 a e*enimentelor, ,e manifestarea ime,iat5 a factorilor s/ecifici /ie)ei.. (eea ce este s/ecific ,omeniului ac)iunii financiare este aceea c5 /lanurile financiare sunt ,etaliate+i a/oi ,escrise ca un buget. %le con)in cu /re/on,eren)5 elemente ,e /lanificare ce au ,re/t /unct ,e /lecare prognoza v=nzrilor.-cestea sunt consi,erate un punct de control +i reali4ea45 cone$iunile necesare cu /lanificarea ce intr5 6n sfera ,e atribu)iuni a altor factori ,eci,en)i, ,in alte ,e/artamente ale firmei .Ni*elul /ro1ramat al *7n45rilor este consi,erat un element c$eie, ,e control, 6n 6nf5/tuirea mana1ementului 6n *iitoarele /erioa,e ,e 1estiune.0lec7n,u-se ,e la *7n45ri, /rin elaborarea /lanurilor financiare se stabilesc valori de comand 6n ceea ce /ri*e+te ,iferitele ,irec)ii ,e ac)iune ale intre/rin,erii, /recum : -,omeniul costurilor 3 -stocurile 3 -/ro1rame ,e 6ntre)inere,re/ara)ii curente +i ca/itale 3 -,omeniul in*esti)iilor 3 -,omeniul *7n45rilor 3 -,omeniul /rocur5rii ca/italului /ro/riu 3 -,omeniul 6n,ator5rii /e termen lun1 +i scurt 3 -,omeniul urm5ririi /rofitului +i re/arti45rii acestuia /e ,estina)ii. 0rin mo,ul s/ecific 6n care sunt elaborate aceste /lanuri se reflect5 c$intesena politicilor /romo*ate ,e intre/rin,erea comercial5 6n cau45 ,/recum cea ,e in*esti)ii,,e ,i*i,en,e,,e 6n,atorare, ,e cre,it comercial etc. 8ntre1ul /roces al /ro1ram5rii +i /lanific5rii financiare trebuie *54ut ca un 6ntre1 +i a/reciat ca fiin, unul foarte com/le$.>e aceea /entru a se 6nf5/tui sunt necesare metode ,te$nici,instrumente 30

a,ec*ate, /resu/une informa)ii cores/un45toare ,in /unct ,e *e,ere cantitati* +i calitati*, /rofesionalism,intui)ie +i mult5 ins/ira)ie. 2%3%3%1 Mo*ele *e progno+ a Ancasrilor firmei% ?) +re de a+a)er ) ,rogno+a 0eniturilor 0 ncasrilor) An raport cu starea 0evoluia) sectorului economic *in care face parte firma E>emplul nr% 3 .5 a,mitem c5 o firm5 a reali4at 6n anul /rece,ent o cifr5 ,e afaceri ,e ".47< milioane lei.%a trebuie s5-+i /ro1no4e4e 6ncas5rile /entru anul urm5tor,lu7n, 6n consi,erare trendul /e care 6l urmea45 economia,cores/un45tor sectorului ,e acti*itate, 6n care s-a /rofilat. .-au estimat /robabilit5)i ,e 0,! /entru a a*ea loc o recesiune3 0,6 /entru o cre+tere u+oar5 +i 0,! /entru o cre+tere /ronun)at5 .-au f5cut +i calcule /otri*it c5rora infla)ia /ro*ocat5 ,e starea economiei ar con,uce 6n ca4ul firmei la o sc5,ere cu "0H a cifrei ,e afaceri :(-; 6n ca4ul recesiunii3la un s/or ,e 5H 6n ca4ul cre+terii mo,erate +i res/ecti* la o cre+tere ,e "0H fa)5 ,e reali45rile anului /rece,ent 6n ca4ul unei cre+teri ra/i,e. .e /une /roblema /lanific5rii 6ncas5rilor firmei, res/ecti* a (- :cifra ,e afaceri; anuale. Rezolvare ". )e determin cifra de afaceri corespunztor celor > stri distincte: a; ".4<7 :-"0H $ ".4<7; U ".33" milioane lei b; ".4<7 : 5H $ ".4<7; U ".553 milioane lei c; ".4<7 : "0H $ ".4<7; U ".6!7 milioane lei !. )e determin ? 0abaterea medie ptratic1

-----------------------------------------------------------------------------------------------------st5rile ec. /i (-i U$i $i/i U$i - $ ? @Z$ ? $ /i -----------------------------------------------------------------------------------------------------recesiune 0,! ".33" !66,! - "<!,4 37.0"7,8 7.403,6 cret.moderat 0,6 ".553 <3",8 !<,6 876,! 5!5,7 cret.accelerat 0,! ".6!7 3!5,4 "03,6 "0.733,0 !."46,6 -----------------------------------------------------------------------------------------------------$ U U".5!3,4 U "0.075.< -----------------------------------------------------------------------------------------------------9e4ult5 c5 in,iferent ,e starea /reconi4at5 a economiei se s/er5 , ca 6n noul an, cifra ,e afaceri me,ie anual5 s5 fie ,e circa ".5!3,4 milioane lei. Toto,at5 .e /une /roblema ,e a stabili abaterile /oten)iale ,e la aceast5 cifr5 ,e afaceri me,ie anual5. -ceasta este ,e "00 milioane, re4ultat5 ,in calculul ecartului ti/, a,ic5: 3"

___________ U :$i-$ ; ? . /iU

______ "0.075,<"00 milioane

3. )e fac comparaii cu media sectorului ,in care face /arte firma, /recum +i cu 1ru/uri selectate ,e firme, ,u/5 ca4 .0entru a ale1e o *ariant5 ,e /ro1no45 acce/tabil5, ,in mai multe /osibile, se calculea45 coeficientul de variaie al riscului c*r U --------------- , [ me,iu "00 c*r U ---------- U 0,07 ".5!3,4 -cest coeficient se recoman,5 a se com/ara cu ceea ce este consi,erat normal +i confirmat ,e /ractic5..e *a ale1e acea *ariant5, ,in mai multe /osibile, al c5rui coeficient ,e *aria)ie al riscului 6nre1istrea45 *alorile cele mai mici. E>emplu nr%2 0entru ca o firm5 s5 alea15 ,in 3 *ariante /osibile ,e ac)iune s-au efectuat calcule ,e /ro1no45 /entru urm5torii 5 ani3 +tiin, c5 starea economiei *a fi: /esimist5 0,33 sta1nare 0,53 o/timist5 0,! .e cere s5 se alea15 *arianta /referat5 +tiin, c5 *eniturile me,ii anuale /ro1no4ate sunt:6n milioane lei;
EEPLICA:II 0esimist5 .ta1nare D/timist5 La .A!IAN$A 0 . D A $i 6! 75 84 $i /i "8,6 37,5 "6,8 7!,< $i-$ me,iu - "0,< !," ""," :$i-$me,iu; ! ""8,8 4,4" "!3,! :$i-$me,iu;! /i 35,6 !,! !4,6 U 6!,4 A 6! 75 84 B 68 80 <! C 70 85 <6 Pro1a1 l t!% 0,3 0,5 0,!

a,ic5:

/i 0,3 0,5 0,!

OOOO UcrU6!,4 U7,< - coeficient ,e risc La .A!IAN$A B

0 0,3 68 !0,4 -"0,8 ""6,6 34,<

3!

. D

0,5 0,!

80 <!

40 "8,4 78,8

",! "3,!

",4 "74,!

0,7 34,8 70,4

UcrU 70,4 U8,4 ? coeficient ,e risc

La .A!IAN$A C 0 . D 0,3 0,5 0,! 70 85 <6 !" 4!,5 "<,! 8!,7 - "!,7 !,3 "3,3 "6",3 5,3 "76,< 48,4 !,7 35,4 86,5

OOOOOO UcrU86,5 U<,3 ? coeficient ,e risc 'oeficientul de variaie al riscului /entru cele trei *ariante *or fi: 8 c*r U U 0,"0<3 7!,< 8,4 c*r U U 0,"06 78,8 <,3 c*r U U 0,""! 8!,7

B (

Rarianta B ,e*ine cea /referat5, a*7n, *aloarea cea mai mic5 a coeficientului ,e *aria)ie a riscului. Mo*ele liniare, autoregresi0e )i se+onale *e progno+ a cifrei *e afaceri%

%$ist5 +i alte mo,alit5)i ,e /ro1no45 .(ele mai multe se ba4e45 /e seriide date 6nre1istrate 6n tim/ care caracteri4ea45 comportamentul ,in /erioa,ele /rece,ente. 0entru a le trans/une 6n *iitor se recur1e la a utili4a mo,ele ,numai c5 mo,elul ales trebuie s5 fie com/atibil cu natura fenomenului reflectat. -e"ist modele liniare , ,e ti/ul (-U(# :Y .*; -modele autoregresive - 6n care /entru a /lanifica,,e e$em/lu, *7n45rile ,in trimestrele anului *iitor,se /orne+te ,e la *aloarea *7n45rilor ,in trimestrele cores/un45toare ale ultimilor ,oi ani. (- trim 4 06 U(- trim 4 05 :!-",75;N!U! 0,"!5U!,"!5 ml, lei, un,e :nn - Trim JR -nul !005U!,00 miliar,e3 Trim JR !004U",75 miliar,e lei *7n45ri;

33

-altele iau 6n consi,era)ie coeficienii de corelaie sau autocorela)ia.-ce+ti coeficien)i sunt *alori statistice obser*ate. >e e$em/lu: (- trim 4 !006 U ! 0,7:!-0,75; ml, lei un,e 0,7 este coeficientul ,e corela)ie -modele sezonale 6n care se ia 6n consi,erare o me,ie a mo,ific5rilor intratrimestriale ,in ultimii ! ani :meto,a me,iilor;, /entru trimestrul cores/un45tor, /entru care se face /lanificarea. >e e$em/lu: (- trim " !006U6 0,5:6-4;N!U6,5 ml, lei, un,e: - (- trim " !005 U6 ml, lei3 - (- trim " !004 U4 ml, lei .

Mo*elul ,AD "FF MA$!I@ %$ist5 ca4uri 6n care crete incertitudinea ,atorit5 fa/tului c5 nu /utem 6nc5 cunoa+te bine care este com/ortamentul consumatorului. -cesta este un element /e care nu l /utem controla. -stfel ,e situa)ii se 6nt7lnesc atunci c7n, firmele mi4ea45 /e o schimbare ,e structur5 ,e /ro,use,testea45 /ia)a +i fac estim5ri cu /ri*ire la /robabilitatea ca noul /ro,us reali4at s5 fie *7n,ut clien)ilor ,oritori. -ceasta 6nseamn5 c5 trebuie s5 se recur15 la te$nici adaptive care s5 /ermit5 mana1erului un control asu/ra *eniturilor sale 1lobale 6n con,i)iile 6n care nu /oate st5/7ni absolut toate fenomenele.D asemenea tehnic5 se nume+te 0aS off Matri$ :o matrice a ie+irilor; .e iau 6n consi,erare urm5toarele elemente ,e ba45: -strategiile firmei care sunt re/re4entate 6n acest ca4 ,e c7te*a alternati*e fe4abile /ri*in, *7n45rile sau /ro,usele ce /ot fi i,entificate +i a/licate ,e mana1ement 6n conte$tul con,i)iilor sale tehnicoor1ani4atorice. -strile viitoare posibile, sunt asociate unor con,i)ii antici/ate 6n care urmea45 s5 se a/lice strate1ia ,ar se +tie c5 asu/ra acestor con,i)ii mana1erul nu are un control ,e/lin: *e4i comen4ile clien)ilor; -probabilitatea de a se nfptui starea viitoare posibil - se arat5 +i 1ra,ul ,e risc la care se e$/une 6n situa)ia 6n care ale17n, una ,in strate1iile ,e a/licat ,starea /osibil5 *iitoare nu are loc. -valoarea condiional - este re/re4entat5, 6n acest ca4, ,e /rofit +i ne *a rele*a ce se *a 6nt7m/la 6n /ri*in)a /rofitului 1lobal, ,ac5 a/lic5m o anumit5 strate1ie +i ,ac5 *or a*ea loc st5rile /osibile *iitoare. -valoarea sperat -*aloarea con,i)ional5 /on,erat5 cu /robabilitatea ,e a se 6nt7m/la fenomenul ,orit. .e are 6n *e,ere at7t /robabilitatea obiecti*5 :cea /entru care mana1erul are suficiente informa)ii +i o /oate cuantifica;c7t +i cea subiecti*5 :,atorat5 ,e mai multe ori intui)iei;. >u/5 efectuarea calculelor, varianta preferabil ,e ac)iune este cea 6n care valoarea ateptat este ma$im5. 34

E>emplul nr%5 D firm5 /ro,uc5toare ,e mobil5 a /artici/at la mai multe t7r1uri +i stan,uri e$/o4i)ionale f5c7n, in*esti1a)ii /ri*in /ro,usele sale. .-a constatat c5 /entru 1arnitura [ este /osibil ca 6n anii urm5tori comen4ile clien)ilor s5 creasc5 fa)5 ,e ni*elul actual: - ,e ",5 ori cu o /robabilitate ,e 0,33 - ,e ! cu o /robabilitate ,e 0,"53 ,e 3 ori cu o /robabilitate ,e 0,083 - 4 8n /re4ent sunt comen4i /entru 5.000 ,e 1arnituri anual, cu o /robabilitate ,e a se men)ine ,e 0,45. (e *ariant5 ,e ac)iune *a ale1e intre/rin45torul +tiin, c5: -/re)ul unei 1arnituri este ,e "00 ,olari -costul ,e fabrica)ie este ,e 60 ,olari .e stabile+te *aloarea con,i)ional5 RcUT/-Tc .t5ri /osibile 5.000 7.500 "0.000 0robabilit5)i 0,45 0,30 0,"5
/U"00\ (U60\ ."U5.000 .!U7.500 .3U"0.000 .4U"5.000 .5U!0.000 5.000 !00 50 - "00 - 400 - 700 7.500 !00 300 "50 -"50 -450

ori

ori cu o /robabilitate ,e 0,0!.

"5.000 0,08
"0.000 !00 300 400 "00 - !00

!0.000 0,0!
"5.000 !00 300 400 600 300

:1arnituri;
!0.000 !00 300 400 600 800

!00U5.000$"00-50$60 r5m7ne !00 /e linie ,eoarece nu se /ro,uce mai mult ,e 5.000 503 5000$"00-7.500$60U50 3003 7.500$"00-7.500$60U300 - "003 5.00$"00-"0.000$60 U -"00 "503 7.500$"00-"0.000$60 etc.
6,G2 5.000 <0 !!,5 - 4,5 -"80 -3"5 6,8 7.500 60 <0 45 - 45 - "35 6,72 "0.000 30 45 60 "5 - 30 6,6H "5.000 "6 !4 3! 48 !4 6,6H !0.000 4 6 8 "! "6

.e *or ,etermina valorile sperate : a,ic5 *aloarea con,i)ional5 se 6nmul)este cu /robabilitatea;

,ro1a1 l t st5ri /osib ." .! .3 .4 .5 TDT-B !00 "87,5 "00 - "50 - 440

in,iferent ,e st5riile *iitoare 6n *iitorul an se *a ob)ine un /rofit ,e !00 mil. -ceasta e *arianta cea mai bun5 :se ia ma$imum ,in +irul ,e *alori /odelul med e 0l (ante

35

8n situa)ia 6n care o firm5 nu /oate ,e)ine controlul asu/ra com/ortamentului clien)ilor s5i, /ro1no4a *iitoare *a trebui f5cut5 lu7n, 6n consi,erare tocmai e$/resia com/ortamentului ,in /erioa,ele trecute +i concreti47n, 6n *aria)iile se4onale ale *7n45rilor.8n aceste ca4uri este util5 te;nica me*iei glisante% .e a/lic5 cu /rec5,ere la firmele la care /re,omin5 comer)ul. %lementele tehnice /rinci/ale /e care le /resu/une sunt urm5toarele: -tren,ul *7n45rilor /e un ori4ont s/ecific suficient ,e mare : ,e re1ul5 5 ani; -*aria)ia se4onal5 a *7n45rilor :trimestrial5; ,ar care 6n ,inamic5 re/re4int5 tren,ul. -/asul cre+terilor *7n45rilor Tren,ul este consi,erat me,ia *eniturilor se4onale +i se ob)ine f5c7n, calcule referitoare la curba me,ie a *7n45rilor ,in cel /u)in 5 ani. Toate aceste /ro1no4e se fac 6n func)ie ,e ,atele /erioa,ei trecute, accentul fiin, /us /e com/ortamentul consumatorului a c5rui e$/resie se afl5 6n M*4 :*aria)ie se4onal5 me,ie trimestrial5;,com/ortament asu/ra c5ruia a*em, ,e re1ul5, un control foarte mic. .e /resu/une c5 toate con,i)iile care au fa*ori4at tren,ul ,in ultimii 5 ani *or continua +i 6n anul ,e /lan.D asemenea /resu/unere este /ericuloas5 +i trebuie folosit5 cu 1ri'5 ,e c5tre mana1eri ,/entru c5 ,e re1ul5, 6n anul ,e /lan, este /osibil s5 aibe loc o multitu,ine ,e mo,ific5ri..8n acest conte$t,/ornin, ,e la cifrele /ro1no4ate ,calculele /ot continua cu ,eterminarea unor influiene +i cu inclu,erea acestora, 6nainte s5 se reali4e4e o a,o/tare a /ro1no4ei la con,i)iile reale ale anului ,e /lan. E%1 $e;nica arborelui *eci+ional% Mo*elul *e creati0itate E"sborneF Tehnica arborelui ,eci4ional, ca ,e altfel +i mo,elul ,e creati*itate numit ]DsborneA sunt folosite /entru a fun,amenta +i a,o/ta ,eci4ii financiare ino*ati*e. 0rin interme,iul lor, mana1erului financiar i se ofer5 /osibilitatea ,e a in,entifica rela)ia ,intre strate1iile /re4ente a/licate in firm5, cu st5rile *iitoare /osibile, /reconi4ate :s/erate; ,e c5tre mana1ementul firmei +i ,e a ,efini, 6n acest conte$t, strate1ii ,e /ia)5 *iitoare ale firmei. -ceste tehnici ser*esc /entru a fun,amenta ,eci4ii /ri*in, /robleme ,e re4ol*at ambi1ue +i ne,efinite suficient, ceea ce im/lic5 mult5 creati*itate ,in /artea ,eci,entului, recur1erea la solu)ii consi,erate unicat, cu un 1ra, ,e risc foarte ri,icat. >e /il,5, tehnica arborelui ,eci4ional, /resu/une 6n mo, necesar, ]descompunereaA/roblemei ,e re4ol*at , /ornin, ,e la un trunchi, 6ntr-o serie ,e ] alternative logiceA consi,erate ramuri +i ,e ]rezultate posibileA aferente fiec5rei ramuri. 9amurile ,efinesc con,i)iile +i /robabilit5)ile ,e *aria)ie a re4ultatelor, /ractic ni*elul ]valorilor ateptateA

36

Mo,elul ,e creati*itate Dsborne se ba4ea45 /e 6nca,rarea creati*it5)ii s/eciali+tilor im/lica)i 6n a+a numitele ]blocuriA, care folosesc tehnica brainstormin1u-lui. .e /arcur1 3 fa4e consi,erate fun,amentale /entru ob)inerea re4ultatului:/roiectului ,e ,eci4ie;: a.- i,entificarea factorilor ,e influen)5 +i ,ia1nosticarea situa)iilor create3 b.- i,entificareaNconturarea i,eilor consi,erate creati*e3 c.- i,entificarea solu)iilor ,e a/licat. 8n tim/ul +e,in)elor ,e brainstormin1 li,erul 1ru/ului are obli1a)ia, /e ,e o /arte, ,e a ,escura'a critica, iar /e ,e alt5 /arte, ,e a 6ncura'a ini)iati*a, in*enti*itatea, curio4itatea, noile i,ei. 8n ce ne /ri*e+te, /un7n, accentul /e ceea ce este /ractic +i mai u+or ,e ,emonstrat, /re4ent5m /rintr-o e$em/lificare mo,ul 6n care /utem a/lica tehnica arborelui ,eci4ional /entru re4ol*area unei /robleme ce )ine ,e ,omeniul mana1ementului financiar. E>emplul nr%8 : te$nica arborelui decizional; .ocietatea comercial5 #BD9- ..9.B. ,ore+te s5 in*esteac5 30.000 9DN 6ntr-un /roiect al c5rui ,urata ,e *ia)5 este ,e ! ani. 9ata ,e rentabilitate a+te/tat5 a ca/italului :rata,e actuali4are; este "!H. (ash-flo2-urile le1ate ,e acest /roiect sunt estimate cu urm5toarele /robabilit5)i: cas$-flo<-ulu din primul an:
Ca(<-+loK 8500 "4000 "8000 Pro1a1 l t!% 0,5 0,3 0,!

cas$-flo< din anul al ?-lea*

CF2 CF7IH266 ,robabilitate 6000 0,3 <000 0,4 "0000 0,3 CF2 CF7I7G666 ,robabilitate "4000 0,! "6000 0,6 !0000 0,! CF2 CF7I7H666 ,robabilitate "7000 0,6 !0000 0,3 !!000 0,"

Mana1erul financiar res/onsabil trebuie s5 se /ronun)e ,ac5 /roiectul /oate fi acce/tat sau nu. (alculele /ot fi sinteti4ate astfel:
In$e(t % e -30.000 CF7 8.500 "4.000 CF5 6.000 <.000 "0.000 "4.000 "6.000 VAN -"7.6!7,"5 -"5.!35,55 -"4.438,35 -6.338,60 -4.744,!0 ,7 0,5 0,3 ,5 0,3 0,4 0,3 0,! 0,6 ,7J,5 0,"5 0,!0 0,"5 0,06 0,"8 EAVANB -!.644,07 -3.047,"" -!,"65,75 -380,3! -853,<6

37

"8.000

!0.000 "7.000 !0.000 !!.000

-".555,40 -375,40 !.0"6,0! 3.6"0,6

0,! 7,66

0,! 0,6 0,3 0," 7,66

0,06 0,"! 0,06 0,0! 7,66

-<3,3! -45,05 "!0,<7 7!,!" -L968M,G

Nota - R-N-*aloare actuali4at5 net5 este calculat5 /entru fiecare ] trunchiA +i ]ramur5A ,u/5 mo,elul :*e4i anul ", solu)ia ";
:#," = 30.000 + 8.500 6.000 + = "7.6!7,"5 9DN (" + 0."! ) (" + 0."!) !

8ntru-c7t %:R-N;^0, res/ecti* ,e ? <.036,4 9DN,re4ult5 c5 /roiectul nu *a /utea fi acce/tat.>ac5 el este totu+i unul o/ortun +i se consi,er5 c5 el contribuie substan)ial la cre+terea /oten)ialului concuren)ial al firmei este absolut necesar ,e a reconsi,era anumi)i /arametrii fie ei tehnici, comerciali sau financiari, /entru a 6mbun5t5)ii /erforman)ele /roiectului. 597959- Ela1orarea unu 1u0et anual + > al Fntre,r nder 9 E>emplul nr%8 .e cere s5 se stabileac5 un bu1et /entru anul ,e /lan /ornin, ,e la aceast5 /ro1no45 ,e "3<,"40 milioane lei /e care a,ministratorii o consi,er5 un element ,e calcul bine fun,amentat. .e a/recia45 c5 sunt necesare noi ac)iuni /entru a s/ori *7n45rile anuale /rintr-o cam/anie ,e /romo*are mai /uternic5 a /ro,uselor finite, a c5rei costuri s/ecifice sunt ,e "0 milioane lei. >in calcule re4ult5 c5 6n urma acestor cam/anii *7n45rile ar /utea fi ma'orate cu 3<H . 8n final se ,eci,e s5 se /roce,e4e la elaborarea bu1etului /e anul *iitor lu6n, 6n consi,erare urm5toarele elemente: a)% 1reali+rile anului prece*ent ". -*7n45rile totale ,e "30. 500 mii lei :,in tabelul anterior; !. -costuri aferente -materiale -salarii -alte *ariabile Total 3. -(ontribu)ia la /rofit :"-!;U .e sca, costuri fi$e -amortismentul anual -ch. cu a,ministra)ia 4. -0rofit im/o4abil !0. 000 "4. 300 30. 000 !7. !00 "<. 500 "<. 500 -------------66. !00 64. 300

: se sca,e im/o4itul /e /rofit 45H; "3. 500 38

5. -0rofit ,e ,istribuit :se sca,e ,i*i,en,ul ; 6. -0rofit re)inut

"6. 500 "0. 800 5. 700

b)%1&ate pentru anul *e plan .e men)in ,i*i,en,ele /ro/use la acela+i /lafon al sumei Jnfla)ia /ro,uce efecte 6n sensul c5 /ro*oac5 o cre+tere cu "0H a costurilor le1ate ,e materii /rime +i salarii +i cu "!H a cheltuielilor _-lte *ariabile` +i ,e a,ministra)ie. ,e m5suri /entru re,ucerea tuturor costurilor *ariabile 6n me,ie cu !H. !E'"L.A!EG ". -'alculul v=nzrilor anuale planificate "3<. "40 $ ", 3< U "87. 83< !. -'alculul elementelor de cost variabile se iau 6n consi,erare influien)ele asu/ra costului materiale: !7. !00$", 3< :"0H-!H;$!7. !00$", 3<U4!. 30< cresc 6n e1al5 /ro/or)ie cu *7n45rile -salariile :nu se rene1ocia45; "<. 500$", 3< :"0H-!H;"<. 500$", 3<U30. 3!6 -alte variabile "<. 500$", 3< :"!H-!H;$"<. 500$", 3<U30. 888 ---------------------------------------------------------------------------------------------$otal c;eltuieli 0ariabile U "03. 505 Nu se /re*5, noi in*esti)ii, amortismentul r5m7ne constant +i se folose+te 6n 6ntre1ime /entru 6nlocuire. .-a elaborat un /ro1ram

-amortismentul : r5m7ne constant; U !0. 000 -c$eltuieli de administraie "4. 300$" "!H$"4. 300U"6. 0"6 nu *aria45 6n ra/ort cu /ro,uc)ia -c$eltuielile de publicitateU "0. 000 ---------------------------------------------------------------------------------------------$otal c;eltuieli fi>e U 46. 0"6 >.- )e realizeaz repartiia pe trimestre. 0e ba4a tabelului ,e mai sus calcul5m coeficienii de importan, ,u/5 urm5torul mo,el: 3". 0"0 (oef. ,e im/ort /t trim " U U 0, !!3 "3<. "40 :se /roce,ea45 asem5n5tor /t urm5toarele trimestre.; 3<

.e re/arti4e45 /e trimestre *eniturile +i cheltuielile , ,u/5 cum urmea45:

E>,l )a% R7n45ri (osturi Total "87. 83< 4!. 30" 30. 3!6 30. 888 "03. 505 84. 3!4 !0. 000 "6. 0"6 "0. 000 46. 0"6 38. 308 "7. !3< !". 06< "0. 800 "0. !6< l 4". 888 <. 433 6. 763 6. 888 !3. 084 "8. 804 5. 000 4. 004 !. 500 "". 504 7. 300 3. !85 4. 0"5 !. 700 ". 3"5 ll 45. !6< "0. "<5 7. 308 7. 444 !4. <47 !0. 3!! 5. 000 4. 004 !. 500 "". 504 8. 8"8 3. <68 4. 850 !. 700 !. "50 lll 5!. 407 "". 80! 8. 46< 8. 6"8 !. 88" !3. 5!6 5. 000 4. 004 !. 500 "". 504 "!. 0!! 5. 4"0 6. 6"! !. 700 3. <"! lV 48. !75 "0. 87< 7. 7<4 7. <38 !6. 603 !". 67! 5. 000 4. 004 !. 500 "". 504 "0. "68 4. 576 5. 5<! !. 700 !. 8<!

" !

3 4

5 6 7

materiale salarii alte *ariabile Total costuri *ariabile (ontribu)ia la /rofit (osturi fi$e amortisment ch. ,e a,ministr. ch. ,e /ublicitate Total costuri fi$e 0rofit im/o4abil :3-4; .e sca,e im/o4itul /e /rofit 0rofitul ,e ,istribuit ,i*i,en,e 0rofit re)inut

D ,at5 finali4ate /ro1no4ele, acestea re/re4int5 un punct de plecare /entru conturarea unor /lanuri ,e acti*itate. 8n ,omeniul acti*it5)ii financiare, /lanul ,e acti*itate ia forma bugetului% %l e*i,en)ia45, ,e re1ul5, /e o /erioa,5 ,e un an +i /e subinter*ale ale acestuia, efortul i efectele de natur financiar +i o ,at5 cu aceasta /ermite s5 se stabileasc5 un anumit nivel de eficien cu care trebuie s5 lucre4e firma. Bu1etul o ,at5 elaborat trebuie 6nsu+it ,e c5tre fiecare ,intre centrele ,e res/onsabilitate ,in 6ntre/rin,ere luate 6n /arte +i s5 ,e*in5 /rin valorile de comand /e care le ,e)ine motivaia principal /entru ac)iunile mana1eriale *iitoare. Nu este recoman,at s5 se reali4e4e planificri optimiste /entru c5 /entru un mana1er mult mai im/ortant este s5-+i asume responsabiliti /entru ceea ce trebuie s5 /un5 6n o/er5, moti* /entru care el *a ,e/une orice efort /entru a-+i 6n,e/lini /roiectele atunci c7n, are con*in1erea c5 reali45rile sale re/re4int5 un succes. (eea ce s-a elaborat re/re4int5 un buget fi>% -ceasta 5nseamn5 c5 o,at5 a,o/tat ,e un factor ,eci,ent, *alorile ,e coman,5 r5m7n nemo,ificate in,iferent ,e schimb5rile ,e me,iu ce au loc /e /arcursul anului. 8n acest conte$t se ceea45 unele ,ificult5)i 6n 6nf5/tuirea /rocesului ,e con,ucere, se insist5 /e as/ectul licit al /roblemelor +i con,uce s/re a sc5/a ,e sub control a,a/tarea sistemului la me,iu, aflat 6n continu5 mi+care. >ac5 firma a1reea45 s/ecula)ia, ,e /il,5, ea trebuie s5 se a,a/te4e foarte frec*ent la schimb5rile ,e me,iu, con,i)iilor /ie)ii +i 6n consecin)5 sistematic *a 6nre1istra abateri ,e la *aloarea ,e coman,5

40

ale bu1etului fi$. >e aceea /rin acti*itatea mana1erial5 s/ecific5 ,omeniului financiar +i nu numai, se ofer5 o alternati*5 /rin a+anumitele bugete fle>ibile% J,eea const5 6n a elabora /entru aceea+i afacere un set de bugete fi"e, c5rora li se asocia45 calitatea ,e alternativ de aciune. #iecare *ariant5 *a ,escrie un ca4 /articular al circumstan)elor 6n care se ac)onea45. 0ornin,u-se ,e aici se stabilesc ,iferite nivele de v=nzare posibile +i 6n consecin)5 ,iferite valori de comand. 8n e$ecu)ie mana1erul *a 6nlocui *arianta ,e bu1et fi$ cu cea a c5rei *aloare ,e coman,5 se a/ro/ie cel mai mult ,e ni*elul reali4at al *7n45rilor, ,e realitatea concret5.. 0rin utili4area bu1etelor fle$ibile se consi,er5 c5 se e*it5 elementele ,estructi*e /e care le /oate re/re4enta un bu1et fi$ /entru acti*itatea ,e con,ucere a c5ror efect, /e o /erioa,5 mai mare ,e tim/, nu *or /utea contribui la un 1hi,a' util al intre/rin,erii.

UNITATEA 59 EVALUAREA FINANCIARC A PROIECTELOR 'E 'E;VOLTARE ALE #NTREPRIN'ERII OBIECTIVE

#amiliari4area stu,en)ilor cu mo,ul s/ecific 6n care sunt e*aluate, /rin /risma criteriilor financiare, /roiectele ,e ,e4*oltare ale unei 6ntre/rin,eri (unoa+terea c7t mai a/rofun,at5 a tehnicilor ,e e*aluare, ,e /rotec)ie la risc +i ,e creare a unui

NO:IUNI C=EIE

com/ortament a mana1erului financiar, s/ecific ,omeniului finan)5rilor /e termen lun1. (a/ital bu,1etin13 Meto,e +i tehnici ,e e*aluare financiar5 a /roiectelor ,e in*esti)ii3Tehnici ,e e*aluare a riscului /ri*in, /roiectele ,e in*esti)ii3 0ortofoliul /roiectelor ,e in*esti)ii3 >eci4ia ,e a in*esti3 (a/ital rationin13 (a/acitatea firmei ,e mobili4are a resurselor ,e finan)are /e termen lun1.

5979-'ECI;IILE FINANCIARE PRIVIN' PLASA/ENTUL 'E CAPITAL PE TER/EN LUN*

0entru a se obaine /erformanae comerciale +i financiare rele*ante , fiecare firmb trebuie sb recur1b sistematic la mane*re strate1ice. Drice astfel ,e mane*rb /resu/une un /ro1ram ,e in*esti)ii /rin a/licarea cbruia se conturea4b un nou ca,ru tehnico-or1ani4atoric +i funcaional,se ,efine+te un nou /oten)ial concuren)ial al firmei. Drice /ro1ram in*esti)ional /resu/une finan)are , /lasament ,e ca/ital /e termen lun1. 0roblema /rinci/alb a mana1ementului financiar 6n acest ,omeniu este aceea ,e a : 4"

e*alua ne*oia ,e ca/ital 3 selecta *arianta ,e /roiect /entru ca /lasamentul sb se reali4e4e 6n *arianta ,e ac)iune cea mai /rofitabilb.3 ob)ine ca/ital la un cost re4onabil urmbri mo,ul ,e fructificare a /lasamentului /e ,urata ,e *ia)b a /roiectului. 0entru a reali4a astfel ,e obiecti*e este necesar ca mana1erul sb ,is/unb ,e un ansamblu ,e

tehnici , meto,e +i /roce,ee care sb-l s/ri'ine 6n luarea ,eci4iilor sale.9eferitor la acest ,omeniu +tiin)a a ,e4*oltat a+a numitul (-0JT-B BI>G%NTJNG, ca fiin, un /roces 6n care se 6nbinb elemente /ractice cu cele teoretice,cu sco/ul ,e a se ob)ine ma$imum ,e utilitb)ii 6n urma actului ,eci4ional. 8n centrul /roblematicii este /lasat /rinci/iul /otri*it cbruia 6n conte$tul 6nfb/tuirii ca/ital bu,1etin1-lui , fon,urile ,e finan)are re/re4intb o resursb limitatb +i 6n consecin)b orice /lasament ,e ca/ital *a trebui fbcut la momentul o/ortun, 6n *arianta ,e /roiect cea mai eficientb /osibil.>in acest /unct se *orbe+te ,e res/onsabilitatea mana1erului financiar al firmei ,e a 1estiona ceea ce se nume+te (DMDN 0DDB D# #DIN>.. (onform acestui conce/t mana1erul /rocurb resurse financiare /e orice cale,urmbrin, minimi4area costului ,e ca/ital ,,es/ersonali47n, sursa, +i a/oi le /lasea4b 6n /roiecte bine ,efinite selec)ionate, ,u/b criteriul financiar ,e rentabilitate. 0entru succesul mana1ementului financiar., mo,ul ,e fun,amentare a ,eci4iei ,e a in*esti este *ital.>e aceea se a/elea4b la un set ,e tehnici +i /roce,ee ,in ce 6n ce mai /erfecaionate, sofisticate chiar, /entru a /ermite o e*aluare c7t mai corectb a efortului financiar +i, e*i,ent, a efectului /ri*in, /lasamentul ,e ca/ital. #un,amentarea ,eci4iei ,e a in*esti /e termen lun1 /resu/une o mare res/onsabilitate ,atoritb urmbtoarelor ar1umente: ".-6ntot,eauna sumele ce se in*estesc,chiar ,acb se utili4ea4b 6n tran+e sunt relati* mari3 se /lasea4b /e o /erioa,b ,e tim/ 6n,elun1atb, moti* /entru care o ,eci4ie eronatb /oate crea ulterior ,ificultb)i /entru firmb. !.-efectele ce se /reconi4ea4b a se obaine ,e re1ulb se 6nre1istrea4b /e un inter*al ,e tim/ mai 6n,elun1at,moti* /entru care sunt e$/use riscului.Natura o/era)iilor ,e in*esti)ii /resu/une mai 6nt7i cheltuieli, care se fac 6ntr-un ori4ont a/ro/iat,ea ,e*enin, certb ,/e c7n, efectele se ob)in ulterior, ni*elul lor ,e*enin, ,in ce 6n ce mai incert /e m5sur5 ce se 6naintea45 6n ori4ontul ,e tim/.>e aici +i ne*oia ,e a e*alua c7t mai a/roa/e ,e realit5)i, func)ie ,e /osibilitb)i, efectele.

4!

3.-natura afacerilor urmbtoare , ,irec)iile ,e ,e4*oltare ale firmei, /recum +i ,imensionarea acestora sunt ,eterminate, 6n ultimb instan)b, 6ntr-un mo, /re/on,erent,am /utea s/une ,efiniti*, ,e caracterul tehnic +i or1ani4a)ional /e care-l /resu/une noul /roiect ,e in*esti)ii. 4.-orice ca/ital in*estit /e termen lun1, /entru a fi recu/erat, obli1b la o ]a+te/tareAcare 6+i are 6n tim/, costul ei. 8n mo, ,irect ea se reflectb 6n e*aluarea costului me,iu ,e ca/ital, /recum +i 6n efectele /e care le /ro,uce infla)ia. Bu7n, 6n consi,erare acest ar1ument se ,es/rin,e conclu4ia cb oric7t ,e bine ar fi fun,amentate e*alubrile , at7t 6n /ri*in)a efortului c7t +i al efectelor , la un moment ,at, succesul real al in*esti)iei )ine ,e *iitor +i nu /oate fi 1arantat ,e cbtre un mana1er.0rin ac)iunea /e care o ,esfb+oarb 6n e*aluarea +i fun,amentarea /roiectului , e*entual el, mana1erul, /oate ,oar mbri /robabilitatea ob)inerii acestui succes. >e aici +i i,eea cb toate e*alubrile +i, 6n final, fun,amentarea ,eci4iei ,e finan)are /e termen lun1, are loc cu sco/ul ,e a-l informa /e ,eci,ent +i nu /entru a-l 6nlocui 6n conte$tul 'u,ecb)ii /e care trebuie sb o facb. 0rocesul ,eci4ional referitor la /lasarea ,e ca/ital 6n 6ntre1imea sa este su/us influien)ei unor factori s/ecifici, cum sunt: incertitu,ini mai mari sau mai mici cu /ri*ire la e*olu)iile *iitoare ale fenomenelor +i /roceselor. e$istenaa elementelor necuantificabile ce )in ,e /roiectul ,e in*esti)ie.%*aluarea se face 6n forma bbnescb,,ar e$istb o sumb ,e as/ecte le1ate ,e a/licarea /roiectului care nu 6mbracb formb bbneascb,,e care trebuie 6nsb sb se )inb seama obli1atoriu la a,o/tarea ,eci4iei. factori ecolo1ici com/ortamentul consumatorului com/ortamentul staKe hol,eri-lor :,e)in5torilor ,e /utere; re,un,an)ele cu caracter social /recum +i cele ,e naturb fiscalb +i 'uri,ic5 etc. oric7t s-ar ,ori nu se /oate elabora un /ro1ram o/tim, 6n totalitate ra)ional ,e in*esti)ii, )in7n, cont ,e cerinaele /ie)ii, /entru cb nu se /ot obaine 6n tim/ util +i 6n totalitate informa)iile care ar /utea ,efini /e ,e/lin o/ortunitb)ile ce ar trebui satisfbcute ,e cbtre firmb. 8n ce /ri*e+te acti*itatea mana1erului im/licat 6n /robleme ,e in*esti)ii , 6n /rinci/iu, la ni*elul firmei se /oate confrunta cu urmbtoarele situa)ii consi,erate ti/ice: - trebuie sb re4ol*e /robleme ce )in ,e e$/ansiunea firmei.-cestea au 6n *e,ere /ro1rame ,e in*esti)ii noi care con,uc s/re mbrirea ca/acitb)ii ,e /ro,ucaie..unt necesare /entru cb )in ,e e$isten)a firmei +i asi1urb /uterea economico-financiarb a acesteia. 43

 -se /ot i*i /robleme ,e ,i*ersificare ,ca4 6n care /roiectele ,e in*esti)ii sunt locali4ate s/re a reali4a com/lementaritatea afacerilor..unt utile ,eoarece la un ni*el ,e ,e4*oltare a firmei +i 6ntr-un conte$t ,at al /ie)ii , /rin aceastb mane*rb se atenuea4b riscul. -/rin in*esti)ii se *i4e4b reali4area unor economii ,e costuri la fabrica)ie +i ,esfacere.0roiectele ,e acest ti/ se concreti4ea4b 6n mo,erni4are /rin care fabric7n, acela+i sortiment , costurile ini)iale se re,uc ca urmare a im/lementbrii in*esti)iilor, asi1ur7n, concomitent cre+terea mar'ei /rofitului. -se recur1e la 6nlocuiri ,e echi/amente in,ustriale. -stfel ,e /roiecte con,uc s/re menainerea ca/acitb)ii ,e /ro,uc)ie la acela+i ni*el +i asi1ur5 acela+i ran,ament. -cestea sunt consi,erate in*esti)iii ,e mentenan)b. -se confruntb cu /robleme ce se referb la /roiecte ce se e$clu, reci/roc: a+a numitele MITI-B %[(BI.JR% 09DF%(T. ;.8n acest conte$t,,in ! /osibilitb)i e$istente 6n acela+i moment, el trebuie sb alea1b *arianta care con,uce s/re cel mai bun re4ultat.8n acest ca4,ale1erea *ariantei /resu/une e$clu,erea celeilalte /osibilitb)i.: s/re e$em/lu:cum/br sau 6nchirie43 achi4iaione4 sau /ro,uc3 in*estesc 6ntr-un /roiect ,e un anumit ti/,e$clu, alt /roiect ,e alt ti/;.8n aceste ca4uri nu se a,mite mi$tura.

5959/ETO'E 'E EVALUARE, 'UPN CRITERII FINANCIARE, A EFICIEN:EI PROIECTELOR 'E INVESTI:II 8n acti*itatea ,e e*aluare financiar5 a /roiectelor ,e in*esti)ii , mana1erul financiar utili4ea45 meto,e, tehnici +i instrumente cu a'utorul cbrora formulea4b conclu4ii referitoare la eficien)a unui /roiect.. -/oi,continu7n, 'u,ecb)ile , fun,amentea4b ,eci4ia /rin care sb consimtb ,acb /lasea4b ca/ital ,is/onibil 6n /roiectul anali4at sau nu,s-au ,acb e$istb /roiecte cu ni*ele ,iferite ,e eficienab sb le ierarhi4e4e +i sb /lase4e resursele ,is/onibile 6n cel cu eficien)b ma$imb. Toate tehnicile +i meto,ele folosite con,uc numai s/re o s/orire a /robabilit5)ii succesului. %le /re4intb ,iferite 1ra,e ,e com/le$itate, moti* /entru care /roiectelor mici, care necesitb ,eci4ii ,e rutinb, /ractic mana1erul folose+te meto,e sim/liste , em/irice. 8n schimb, 6n ca4ul /roiectelor ,e an*er1urb el recur1e la tehnici +i meto,e c7t mai sofisticate. (heia, 6n anali4b, o re/re4intb venitul sperat care este ,e cele mai multe ori i,entic cu cas$-flo<ul 1enerat ,e /roiect +i care, ,in /unct ,e *e,ere al /racticii financiare, este resursa financiar5 /oten)ialb /e care o ,e1a'b un /roiect aflat 6n func)iune +i, 6n consecin)b, acesta este totalmente ,iferit ,e /rofitul contabil. Meto,ele ,e e*aluare folosite se /ot 6m/br)i 6n ,oub mari cate1orii: 44

a. -meto,e con*en)ionale b. -meto,e ba4ate /e *aloarea 6n tim/ a banilor. -,o/tarea uneia sau alteia ,in meto,e +i a/oi a tehnicilor s/ecifice,,efinesc /ractic com/ortamentul mana1erului imlicat 6n actul ,eci4ional /ri*in, in*esti)ia /e termen lun1. Meto,ele con*en)ionale cele mai ,es utili4ate sunt: -meto,a 0-c -B-(V -meto,a ratei me,ii ,e ran,ament Meto,ele ba4ate /e *aloarea 6n tim/ a banilor mai ,es folosite sunt: -N0R :net /resent *alue; -9J9 :rata internb ,e rentabiliate; 595979- /ETO'ELE CONVEN:IONALE Meto*a ,AD1BACH ,urata,

(aracteristic acestei meto,e 6i este fa/tul cb hotbr7tor 6n fun,amentarea ,eci4ei ,e*ine

res/ecti* inter*alul ,e tim/ cel mai scurt /osibil, /entru recu/erarea ca/italului in*estit ini)ial..e consi,erb acce/tate acele *ariante la care ,urata ,e recu/erare este minimb +i care se 6nca,rea45 6ntr-o ]limit normatA stabilit5 ,e to/ mana1ementul firmei. D astfel ,e meto,b este a/licatb acolo un,e to/-mana1ementul firmei, a,o/t7n, o strate1ie ,e austeritate /ri*in, finan)area /e termen lun1, stabile+te ,e la 6nce/ut /entru /erioa,ele ,e recu/erare a in*esti)iilor o ,uratb consi,erat5 ]limitB admis de eficienA 6n ce /ri*e+te recu/erarea fon,urilor in*estite 6ntr-un /roiect. -,o/tarea unui astfel ,e com/ortament ,eci4ional se ba4ea4b /e fa/tul cb obli1b mana1erii e$ecuti*i sb urmbreascb cu ri1uro4itate ca toate fon,urile bbne+ti ce sunt ,is/onibili4ate ,in,iferent ,e sursa ,e /ro*enien)b ,sb fie c7t mai re/e,e rein*estite..co/ul ime,iat este acela ,e a se ob)ine sucesul +i ,e a e*ita riscul ,e*alori4brii 6n tim/ al banilor. -ceste meto,e se folosesc ,e obicei 6n intre/rin,erile mici +i mi'locii 6n care /roiectele ,e in*esti)ii sunt ,e re1ul5 ,e micb an*er1urb. 0entru a a/lica aceast5 meto,5 6n e*aluarea unui /roiect,se calcule4b un cash-flo2 anual 6ncb ,in momentul 6nce/erii /roiectului +i continub /7nb la sf7r+itul ,uratei ,e *ia)b .(ash-flo2-ul anual este cumulat an ,e an +i 6n momentul 6n care acesta ,e*ine 0 sau /o4iti*,/erioa,a ,elimitatb ,e*ine automat ,urata ,e recu/erare a /roiectului.-ceasta se com/arb a/oi cu ,urata limitb im/usb :normat5;

45

,e to/ mana1ement , ,u/b care /roiectul este a,mis sau res/ins ,e /e lista finan)brii, ,u/5 cum ,urata sa se 6nca,rea45 sau nu 6n ,urata normat5 ,e recu/erare.. ME$"&A !A$EI ME&II A !EN$ABILI$III ,!"IEC$ULUI

8i este s/ecific fa/tul c5 face le1btura ,intre /rofit +i ca/italul in*estit ,recunoa+te cb /rofitabilitatea /roiectului : rentabilitatea financiarb a acestuia; re/re4intb cel mai im/ortant criteriu 6n ,eci4ia ,e a in*esti. 0rofitul s/erat e /us 6n rela)ie at7t cu ca/italul in*estit ini)ial c7t +i cu /erioa,a ,e imobili4are a acestuia. 0ractic se ,etermin5 o ratB medie a profitului care ne aratb c7t la sutb ,in ca/italul in*estit re/re4intb /rofit anual, 6n me,ie /e ,urata ,e e$isten)5 a /roiectului..e recoman,b ca aceastb ratb me,ie sb fie com/aratb cu un element de strategie financiarB /recum costul me,iu ,e ca/ital sau o rat5 me,ie ,e rentabilitate a sectorului in,ustrial etc. .e *or /utea a,mite numai acele /roiecte la care, ,e /il,5, rata me,ie a rentabilitb)ii cu rata me,ie a costului ,e ca/ital.

595959- /ETO'ELE BA;ATE PE VALOAREA IN TI/P A BANILOR9 Meto,ele ,in 1ru/a a !-a, ba4ate /e *aloarea 6n tim/ a banilor, folosesc ca tehnicb discontarea..co/ul este ,e a a,uce, ,in *iitor, 6n /re4ent, *alori re/re4ent7n, (#2-ul folosin, factori ,e actuali4are cores/un4btori unei rate ,ate ,e costul mediu de capital al firmei. M%TD>- N0R :net /resent *alue;

8n mbsura 6n care *aloarea actuali4atb netb :R-N; este /o4iti*b, /roiectele se a,mit ca fiin, /rofitabile. M%TD>- 9J9-:ratei interne ,e rentabilitate;

.e ba4ea4b /e 6ncercbri re/etate urmbrin,u-se ,eterminarea acelei rate ,e rentabilitate s/ecificb /roiectului,cores/un4btor cbreia R-NU0 Mo,elul ,e calcul ba4at /e actuali4are este sinteti4at 6n tabelul urm5tor:

46

R-N U !4.6"" u.m. W 0 , re4ult5 c5 /roiectul este unul fa*orabil. -R-NT-F%B% acestor meto,e: -urmbresc cash-flo2-ul /e toatb ,urata ,e *ia)b a /roiectului . -/ermit luarea 6n consi,erare a efectelor infla)iei /recum +i a altor factori, /recum: -im/o4ite +i ta$e3 -ree*alubri ,e acti*e3 -mo,ificbri ,e /re)uri, elemente care nu /ot fi urmbriteNsur/rinse cu a'utoru meto,elor con*en)ionale. 2%5%1,A!$ICULA!I$-I ,!I.IN& E.ALUA!EA FINANCIA!- A ,!"IEC$EL"! &E IN.E/$III ALE FI!MEI In0esti(ii pentru perioa*e *e timp ne*eterminate 8n acti*itatea mana1erial5 se /ot i*i ca4uri 6n care natura in*esti)iilor im/une, ca /roiectul s5 fie concomitent finan)at /entru finali4are, 6n tim/ ce unele /5r)i com/onente ale acestuia sunt /use 6n unc)iune. Mai mult ,ec7t at7t, utilitatea in*esti)iei nu /oate fi limitat5 6n tim/, res/ecti* ,urata ,e *ia)5 a /roiectului nu /oate fi /reci4at5 cu e$actitate ,e la 6nce/utul abor,5rii acestuia. 8n acest ca4 este ne*oie ,e o tehnic5 s/ecific5 6n e*aluarea eficien)ei /roiectului /e care o e$e/lific5m 6n cele ce urmea45.. E>emplul nr% 7 D firm5 s/eciali4at5 6+i /ro/une s5 cree4e un /arc ,istracti*, care necesit5 cheltuieli consi,erabile ,e in*esti)ii . -cestea urmea45 a fi su/ortate /e ,urata /rimilor 5 ani ,e e$isten)5 ale /roiectului. 05r)i utile sunt ,ate 6n folosin)5 /e m5sura finali45rii lor. (oncomitent cu finan)area se reali4ea45 +i 6ncas5ri. Nu se /oate a/recia care este ,urata ,e *ia)5 a /roiectului. >in calcule au re4ultat urm5toarele: -n " ! 3 4 5 6 7

(ostul ,e ca/ital al firmei este ,e "5H. .-a ,eterminat un *enit in*ariabil /entru /erioa,a ,e *ia)5 6nce/7n, cu anul 7 +i urm5torii estimat la "6.000 um.
8ncas5ri anuale "0. 000 "0. 000 "!. 000 "!. 000 "4. 000 "4. 000 "6. 000 (#2 anual -"5. 000 0 -"8. 000 -8. 000 4. 000 "!0. 667 #act. ,e act. /t rata ,e "5H 0, 86< 0, 756 0, 658 0, 57! 0, 4<7 0, 43! (#2 anual :*aloare actuali4at5; -"3. 035 0 -"". 844 - 4. 576 ". <88 5!. "!8 !4. 66"

(helt.cu in*esti)ia. !5. 000 "0. 000 30. 000 !0. 000 "0. 000 -

47

C;% in0esti(ia% " ! 3 4 5 6 7 !5. 000 "0. 000 30. 000 !0. 000 "0. 000 C

cu

:ncasri anuale "0. 000 "0. 000 "!. 000 "!. 000 "4. 000 "4. 000 "06.667 C

CFB anual -"5. 000 0 -"8. 000 -8. 000 4. 000 "!0.667 :"4000 "06.667; "06.667 C

Fact% act% pt rata *e 38J 0, 86< 0, 756 0, 658 0, 57! 0, 4<7 0, 43! 0,375 C

CFB 10aloarea actuali+at% -"3.035 0 -"".844 - 4.576 ".<88 5!."!8 40.000 64. 66"

.e /roce,ea45 astfel: - *enitul estimat 6n anul 7 6l 6m/5r)im la rata costului ,e ca/ital, res/ecti* ,e "5H. -,ic5: *enitul ,in ultimul an * U rata costului ,e ca/ital -,ic5: - *aloarea actuali4at5 net5 ,e 64.66" um fiin, > 0 re4ult5 c5 /roiectul se /oate consi,era /rofitabil. , re4ult5 "6. 000 * U 0, "5 U"06.667 um.

calcul5m *aloarea actuali4at5 net5, ,u/5 care 6n anul 7 se mai a,au15 "06. 667 um

Nota .- semnifica)ia Renitului in*ariabil ,e "06.667 um este urm5toarea : c7t trebuie s5 c7+ti1 /entru a aco/eri costul ,e ca/ital /entru /erioa,a anului 7 +i urm5torii.

INVESTIII N FOND DE RULMENT

8n unit5)ile /ro,ucti*e orice in*esti)ie 6n ca/ital fi$ atra1e un s/or ,e ca/ital circulant, numit ,eseori ,e /racticieni d ca/ital ,e lucru e. (re+terile ca/italurilor ,e /ro,uc)ie necesit5 su/liment5ri ale stocurilor, /recum +i un s/or ,e cheltuieli ,e fabrica)ie, care, la r7n,ul lor, reclam5 o finan)are su/limentar5 ,e fon, ,e rulment.. 8n aceste con,i)ii, cre+terea ,e ca/ital circulant 1enerat5 ,e un /roiect ,e in*esti)ii trebuie tratat5 ca o cheltuial5 ,e ca/ital, ca o in*esti)ie ini)ial5. %a se nume+te investiie n fondul de rulment, necesit5 imobili4area ca/italului la ince/utul *ie)ii /roiectului +i /ro,uce eliberarea acestuia la sf7r+itul *ie)ii /roiectului. >e aceea 6n calculul ,e e*aluare, eliberarea sumei la finele /erioa,ei trebuie a,i)ionat5 (#2-lui ,in ultimul an ,e func)ionare, a+a ,u/5 cum ilustr5m 6n e$em/lificarea care urmea45. E>emplul nr% 8

48

D firm5 consi,er5 o/ortun achi4i)ionarea unei instala)ii in,ustriale la un /re) ,e 50 milioane lei. (u ea se *a /ro,uce un nou ti/ ,e /ro,us ce urmea45 a se *in,e tim/ ,e 5 ani, ,u/5 care echi/amentul ,e*ine neeconomicos +i nu are *aloare re4i,ual5. #abricarea noului /ro,us im/lic5 stocuri a,i)ionale ,e "! milioane lei anual, acor,area ,e cre,ite comerciale su/limentare clien)ilor ,e 6 milioane, 6n tim/ ce, 6n /asi*,se ob)in cre+teri cores/un45toare ale cre,itului ,e furni4or ,e 8 milioane. (ostul ,e ca/ital al firmei este e*aluat la o rat5 me,ie ,e "!H. (ash-flo2-ul este ,eterminat astfel An CfB 3 3K% KKK 2 2K% KKK 5 5K% KKK 7 2K% KKK 8 2K% KKK

.5 se a/recie4e o/ortunitatea /roiectului. 8n acest ca4, trebuie s5 ,etermin5m mai 6nt7i nevoia suplimentar de fond de rulment , ,u/5 cum urmea45. -(TJR 0-.JR "! mil 8 mil 6 mil >eci #9NU"! 6-8U"0 mil (a urmare, costul in*esti)iei *a fi U50 "0U60 mil lei .e ,etermin5 (f2-ul /roiectului, ,u/5 cum urmea45:

An " ! 3 4 5 6

In$e(t % a 60.000

#n)a(!r "0. 000 !0. 000 30. 000 !0. 000 !0. 000 #9N:"0.000;

CFK -50.000 !0. 000 30. 000 !0. 000 !0. 000 "0. 000

FaI75O 0, 8<3 0, 7<7 0, 7"! 0, 636 0, 567 0, 506

Val a)tual -9 -44. 650 "5. <40 !". 360 "!. 7!0 "". 340 5. 060 !".780

4<

(a urmare : - *aloarea actuali4at5 net5 : !".780 milioane lei; fiin, /o4iti*5, R-N >0. ,eci /roiectul este consi,erat eficient ,!"IEC$E CE /E E@CLU& !ECI,!"C %$ist5 situa)ii 6n care a*em ,e-a face cu /roiecte ce 6n,e/linesc criteriile ,e eficien)5 /e care le acce/tate /entru a fi incluse 6n lista ,e finan)are, ,ar finan)area acestora este

consi,er5m

restricionat ,e ale1erea ,oar a unui sin1ur /roiect, ceea ce /resu/une automat e$clu,erea celorlalte *ariante ,e /roiect ,e la finan)are. Toate aceste /roiecte satisfac, /entru firm5, aceea+i utilitate. 0entru a /utea selecta *arianta /referabil5, *a trebui s5 recur1em la o ierar$izare ,u/5 criteriul *alorii actuali4ate nete. .e fac calcule /entru fiecare *ariant5 6n /arte +i se *a selecta acea *ariant5 aferent c5reia R-N este ma$im5. IN.E/$III CU .AL"!I ABAN&"NABILE >e cele mai multe ori mana1erii nu iau 6n consi,erare /osibilitatea abandonrii proiectului

6nainte ,e termenul scontat al *ie)ii sale economice. >e aceea /rin calculele efectuate ni*elul ,e eficien)5 al /roiectului /oate fi ,istorsionat. :aloarea abandonabil /re4int5 im/ortan)5 /entru e*aluarea /roiectelor ,e in*esti)ii /entru c5 ea se lea15 6ntr-un anumit fel +i cu 1ra,ul ,e risc /e care-l /resu/une /roiectul. 0rin *aloarea aban,onabil5 a unui /roiect 6n)ele1em suma 1lobal5 ce se /oate ob)ine /rin lichi,area /roiectului, acesta fiin, /lasat 6naintea 6n,e/linirii ,uratei sale normale ,e func)ionare. IN.E/$III CU !I/C MAL"!

D /roblem5 a/arte 6n e*aluarea /roiectelor ,e in*esti)ii o re/re4int5 riscul. %l este asociat /robabilit5)ii ,e a nu se 6nf5/tui fenomenul s/erat +i, 6n acest fel, s5 se reali4e4e /ier,eri ,atorate unor factori asu/ra c5rora nu /utem a*ea control. %$ist5 mo,alit5)i s/ecifice ,e a se o/era cu riscul 6n ca4ul e*alu5rii /roiectelor ,e ,e4*oltare +i anume: ignorarea totala riscului. 8n aceast5 situa)ie mana1erul se ba4ea45 /e o e*entual5 com/ensa)ie 6n tim/ a abaterilor 6n /lus +i res/ecti* 6n minus ale ratei /rofitului ,e a+a manier5 6nc7t, /e ,urata ,e *ia)5 a unui /roiect, s5 se reali4e4e o rata me,ie ,e rentabilitate scontat5. 8n /ractic5 6ns5 ,e cele mai multe ori aceast5 me,ie nu se reali4ea45. Mai mult ,ec7t at7t, ,ac5 6n /rima /arte a *ie)ii /roiectului abaterile 6n minus sunt /ronun)ate, atunci se intr5 6n ,ificult5)i financiare, re4ultat care con,uce la faliment +i, 6n care conte$t, re*i1orarea ulterioar5 este a/roa/e e$clus5.

50

luarea n calcul a riscului n urma unei evaluri . 8n aceast5 situa)ie /lec7n,u-se ,e la informa)ia e$istent5 se influen)ea45 fie ba4a ,e calcul , res/ecti* cash-flo2-ul :(f2;, fie factorul ,e actuali4are folosit :sub forma unui ,iscount;. 0ro/or)ia cu care se influen)ea45 ba4a ,e calcul, fie 6ntr-un ca4, fie 6n cel5lalt, re/re4int5 prima de risc. utili4area a+a 4ise-i metode a profiturilor ateptate, care /resu/une ca riscul s5 fie estimat /entru fiecare *ariabil5 ,e /roiect luat5 6n /arte, /ri*in, suma 1lobal5 in*estit5, ,urata ,e *ia)5 a /roiectului ,ar +i 6n ce /ri*e+te alternati*a ,e a/ari)ie +i /robabilitatea a/ari)iei riscului. (el mai a,esea se recur1e la teoria arborelui decizional 6n ,omeniul e*alu5rii /roiectului. E>emplul nr%M D firm5 ,ore+te s5 reali4e4e un /lasament ,e ca/ital ,e "8. 000 milioane lei 6ntr-un /roiect riscant, cu o ,urat5 ,e *ia)5 ,e 4 ani. -nali+tii au e*aluat aternati*ele ,e ac)iune, au ,eterminat cashAn 7 An 5 /rob$(#2 /rob$(#2 !. 800 ". !00 4. 000 An 5 !. 800 <00 !. 400 ,ro1a19 CFK -! 850 0, 6. 000 -4 0, 7. 000 0, 3 8. 000 P9 P66 P9 526 0, " 8. 500 An 8 An G /rob$(#2 /rob$(#2 ". 000 400 ". 650 ". 000 An 8 An G ". 800 ,ro1a19 CFK ". 800 ,ro1a19 CFK 0, !". 400 5. 000 ". 400 0, " 4. 000 0, 3 5. 500 ". 600 0, ! 5. 000 0, 3 6. 000 0, 3 6. 000 29 H26 M9 566 0, ! 7. 000 0, ! 7. 000 0, ! 8. 000

An 7 ,ro1a19 CFK 0, 4 7. 000 0, 5 8. 000 0, " <. 000

flo2-ul anual +i /robabilitatea aferent5 acestuia ,e reali4are /entru fiecare *ariant5 6n /arte. .-a ob)inut urm5torul tabel ,e *alori:

.5 se a/recie4e o/ortunitatea +i eficien)a /roiectului :costul ,e ca/ital este "5H; !e+ol0are se ,etermin5 cash-flo2-urile s/erate /entru fiecare an al e$isten)ei /roiectului, ,u/5 mo,elul : C /entru anul " ? :0,4 $ 7.000; U !.8003 :0,5 $ 8.000; U 4.0003 :0," $ <.000; U <00. se /roce,ea45 asem5n5tor /entru fiecare ,in cei 4 ani, *alorile fiin, 6nscrise 6ntr-un tabel, ,u/5 cum urmea45:

5"

Jnter/rertarea cash-flo2-ului s/erat ,in fiecare an al ,uratei ,e e$isten)5 a /roiectului 6nscris 6n tabel, ,e /il,5 /entru anul ", este aceea c5 in,iferent ,e ce alternati*5 se *a concreti4a, /rin func)ionarea /roiectului s/er5m s5 reali45m 6n me,ie un cash-flo2 anual ,e 7. 700 u.m.

se /roce,ea45 la actuali4area cash-flo2-ului anual s/erat +i ,eterminarea *enitului actuali4at net

An " ! 3 4 CFK 7. 700 7. !50 5. 850 6. !00 J Fa-72O 0, 870 0, 756 0, 658 0, 57! J CFKA 6. 6<< 5. 48" 3. 84< 3. 546 7L9 2P2

:R-N;, R-N U "<. 575 - "8. 000U ".575, 9e4ult5 c5 /roiectul este unul fa*orabil. 8n ca4ul folosirii acestei meto,e, a /rofiturilor a+te/tate, cea mai mare ,ificultate /entru un analist este aceea ,e a estima /robabilitatea ,e folosire a alternati*ei. (u c7t estimarea are la ba45 informa)ii mai e$acte cu at7t se c7+ti15 /reci4ie 6n e*aluare. >ar tot at7t ,e a,e*5rat este +i fa/tul c5 +i 6n aceast5 situa)ie a/recierile oric7t ,e a/ro/iate ar /utea fi ,e realitate, ele nu re/re4int5 o 1arantare a succesului, ci numai o estimare c7t mai fun,amentat5 a /robabilit5)ii ,e a a/ari)ie a re4ultatului s/erat. 8n ce /ri*e+te riscul proiectului, ca re1ul5 fun,amental5 6n a/recierea lui, analistul trebuie s5 /un5 un accent ,eosebit /e e*aluarea cash-flo2-lui s/erat. >ac5 6n /rima /arte a *ie)ii /roiectului acesta este /re1nant /o4iti*, *ia)a /roiectului este fa*orabil5 ,chiar ,ac5 ulterior *or a/are ,iminu5ri ale acestuia. >ac5, 6n schimb, 6n /rima /arte cash-flo2-ul este /re1nant ne1ati*, acesta /oate ,uce la blocare +i res/ecti* la falimentul /roiectului.

5!

8n aceste con,i)ii se /une cu acuitate /roblema ]c7t ,e mult trebuie s5 risc5m XA , mai ales ,ac5 /roiectul 6+i ,o*e,e+te utilitatea +i ,ac5 este o/ortun s5 ne an1a'5m. >re/t urmare trebuie luat 6n consi,erare, 6ntr-un astfel ,e conte$t, /osibilitatea ,e a nu se reali4a cash-flo2-ul s/erat +i, mai mult ,ec7t at7t, care ar /utea fi efectul acesteia, a,ic5 /ier,erea ,atorat5 a/ari)iei riscului.. 8n ca4ul nostru, +tiin, c5 factorul ,e actuali4are #aU"5H , lu5m 6n calcul, ,in ca,rul fiec5rui an, alternati*ele cu *enitul cel mai slab, ,u/5 care actuali45m acest cash-flo2 consi,erat minim. Db)inem 6n final *enitul net actuali4at +i a/oi coeficientul ,e risc. >atele ,e sinte45 sunt urm5toarele:
An " ! 3 4 C+K m n 7. 000 6. 000 5. 000 4. 000 Fa 4 72O 0, 870 0, 756 0, 658 0, 57! VA 6. 0<0 4. 536 3. !<0 !. !88 7M9 56G

R-N U "6. !04 - "8. 000 :*aloarea in*esti)iei; U - ".7<6 u.m. :/ier,ere; coeficientul ,e risc al /lasamentului ,e ca/ital se ,etermin5 ,u/5 rela)ia:

- ". 7<6 :R-N minimN(a/ital in*estit; $ "00 U ---------------- $ "00 U <,<8 H "8. 000 9e4ult5 ,eci c5 riscul im/lement5rii /roiectului, ,e+i fa*orabil 6n ansamblul s5u, este acela ,e a /ier,e a/ro$imati* "0H ,in ca/italul ini)ial in*estit. 59G9- INFLA:IA #N EVALUAREA FINANCIARN A PROIECTELOR 'E INVESTI:II %sen)a fenomenului infla)iei constb 6n ,iminuarea *alorii reale a unitb)ii monetare, ,e/recierea /uterii sale ,e cum/5rare. %$isten)a infla)iei 6n economie este reflectatb /rin cre+terea 1enerali4atb a /re)urilor. Trebuie fbcutb o ,istinc)ie 6ntre@ cre+terea 1enerali4atb @, +i @cre+terea sectorialb@ a /re)urilor. -ceasta ,in urmb este /re,ominant ,eterminatb ,e e*olu)ia ra/ortului@ cerere-ofertb @,,ar nu ,e /u)ine ori /oate fi +i re4ultatul inter*en)iei unor for)e consi,erate obscure ale /ie)ei. >e re1ulb 6n ,ocumentele financiare nu se fac a'ustbri ,e cifre /entru a /utea reali4a com/ara)ii 6n tim/, ci se lucrea4b cu /re)uri curente, care /reiau, 6n calitatea lor ,e etalon bbnesc, 6n mo, automat +i efectul infla)iei. 0entru mana1erii financiari mai ales,atunci c7n, se lucrea4b cu cash-flo2 -ri *iitoare, este recoman,at sb se )inb 6n mo, e$/res seama ,e efectele infla)iei. -ceasta 6n sensul c5 6n con,i)ii ,e infla)ie /uterea ,e cum/brare a unui cash-flo2 *iitor este mult mai micb ,ec7t a celui /re4ent. >e aici +i 53

necesitatea ,e a cbuta, 6n ca4ul manifest5rii acute a infla)iei, o fructificare c7t mai ra/i,b a ca/italului +i 6n /erioa,e c7t mai scurte ,e tim/, /entru a atenua sau e*ita efectele nefa*orabile ale infla)iei sau, ,acb e *orba ,e cum/brbri *iitore cu cash-flo2-uri su/ra,imensionate, ,atorate infla)iei, sb se aibb 6n *e,ere nea/arat surse su/limentare ,e ca/ital. %$istb 6n orice economie or1anisme +i institu)ii s/eciali4ate care fac /ublice ,ate cu /ri*ire la infla)ie.-stfel ,e ,ate trebuiesc luate 6n consi,erare ,e c5tre anali+tii financiari ori ,e c7te ori este *orba ,e un /lan ,e afaceri aflat 6n ,erulare sau ,e un nou /lan ,e afaceri. 0roblematica infla)iei are un mare im/act 6n ac)iunile ,e e*aluare a /roiectelor ,e in*esti)ii, cu ,eosebire la cele care /resu/un /lasamente ,e ca/ital /e termen me,iu +i lun1. 8n mana1ementul occi,ental s-a conturat /brerea cb efectul infla)iei /oate fi luat 6n consi,erare 6n e*aluarea /roiectelor ,e in*estiaii 6n ! mo,alit5)i s/ecifice: a;.-mana1erii nu )in seama ,e o e*entualb cre+tere a /re)urilor. 8n acest ca4, a'ustarea ne*oilor ,e ca/ital +i a surselor aferente ,e finan)are se face A,in mersA /e mbsura /unerii 6n e$/loatare a /roiectului, a ,erul5rii 6n tim/ a acestuia. b;.-se recur1e la un A deflatorA care se a/licb asu/ra sumelor *iitoare ce ,au con)inut cash-flo2-lui aferent /roiectului..co/ul utili4brii lui este ,e a ,iminua , /rin calcule, /uterea ,e cum/brare a mone,ei 6n ra/ort cu o rata estimatb ,e cre+tere a infla)iei.0ractic ,eflatorul este un factor ,e actuali4are a cbrui *aloare se ob)ine ,in tabele matematice. 0rin luarea 6n consi,erare a infla)iei 6n calculele le1ate ,e /roiectele ,e ,e4*oltare ,e fa/t /roce,bm la a a,uce *alori ,in *iitor 6n /re4ent astfel 6nc7t ob)inem 6n final un ,.+ '#)4 I,F2&C :N(J; ca e$/resie a /uterii reale ,e cum/brare a mone,ei. -cest net cash inflo2 AN(JB este a/oi utili4at la ,eterminarea in,icatorului ,.+ PR.).,+ :#25. :N0R ; res/ecti* a *alorii actuali4ate nete. 8ntruc7t 6n calcule intrb multe elemente,infla)ia /oate influen)a 6n mo, e1al fiecare element sau 6ntr-un mo, ,iferit, ,iferite elemente .>acb a*em im/lica)ii ,iferen)iate se recoman,b sb se e*alue4e 6n mo, analitic fiecare as/ect 6n /arte. E@EM,LUL N!%3 - ca+ul An care infla(ia nu este luatN An consi*erare #irma f.uccesf .9B 6+i /ro/une sb achi4i)ione4e o instala)ie in,ustrial5 ce costb "0.000.000 lei. (a/acitatea ei este ,e a reali4a ".000 IM ,e /ro,usNan3 >urata ,e *iatb este ,e 5 ani. 0re)ul unitar ,e *7n4are al /ro,uselor ob)inute este ,e "0.000 leiNIM, iar costurile aferente 5.000 leiNIM. (ostul me,iu ,e ca/ital al firmei este ,e "8H Jnce/7n, cu cel ,e-al ! lea an ,e acti*itate se estimea4b o cre+tere me,ie anualb a costurilor cu "0H ca urmare a cre+terii /re)urilor la materiile, cre+teri consi,erate sectoriale 3 ./eciali+tii a/recia4b cb nu *a a*ea loc o infla)ie 1enerali4atb 6n urmatorii 5 ani. .e cere sb se a/reci4e *iabilitatea /roiectului. !E'"L.A!E OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Fa)torul de NCI a)tual -97HO a)tual -at OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO ". "0.000 5.000 5.000 0,847 4.!35 An Van-ar Co(tur NCI

54

! "0.000 5.500 4.500 0,7"8 3.!3" 3 "0.000 6.050 3.<50 0,60< !.406 4. "0.000 6.655 3.345 0,5"6 ".7!6 5. "0.000 7.3!0 !.680 0,437 "."7" OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO Total $ $ $ $ "!. 76< OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

9e4ult5 un R-N U "!.76<- "0.000 U !.76<, care fiin, /o4iti*a, con,uce la coclu4ia c5 /roiectul /oate fi im/lementat. >e,ucem ,in calculele ,e mai sus cb ,imensiunile cash flo2-ului aferent /roiectului 6n con,i)iile 6n care nu a*em infla)ie :cre+tere 1enerali4at5 a /re)urilor; face ca /roiectul sb fie unul benefic. >ar firma nu este realistb ,eoarece 6n orice economie e$istb infla)ie mai mult sau mai /u)in controlatb. 8n aceastb situa)ie, 6n urmatorii 5 ani /uterea ,e cum/brare a banilor, res/ecti* net cash inflo2 :N(J;,sca,e,moti* /entru care este absolut necesar a se lua 6n consi,erare efectele infla)iei. E@EM,LUL N!%2 - ca+ul An care infla(ia este luatN An consi*erare i are un im/act uniform asu/ra elementelor ,e calcul. 05str7n, ,atele ,in enun)ul /roblemei +i consi,er7n, c5 6n urm5torii 5 ani *om a*ea o ratb me,ie anualb ,e cre+tere a infla)iei ,e "!H , care influien)ea4b 6n mo, e1al elementele ,e calcul, *om a*ea cu totul +i cu totul alte conclu4ii, a+a cum re4ult5 +i ,in ,atele tabelului urm5tor. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
'e+lator NCI FaI7HO NCI A 75O B a3u(tat a)tual -at OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO ". "0.000 5.000 5.000 0,8<3 4.465 0,847 3.78! !. "0.000 5.500 4.500 0,7<7 3.587 0,7"8 !.575 3. "0.000 6.050 3.<50 0,7"! !.8"! 0,60< ".7"3 4. "0.000 6.655 3.345 0,636 !."!7 0,5"6 ".0<8 5. "0.000 7.3!0 !.680 0,567 !.5!0 0,437 664 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO Total $ $ $ $ <.83! OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO An V&n-!r Co(t NCI

N0R U <.83! - "0.000 U - "68 3 fiin, o m5rime ne1ati*5 se recoman,5 res/in1erea /roiectului. 9e4ultb ,in e$em/lific5rile ,e mai sus cb efectele infla)iei /ot ,etermina con*ertirea unui /roiect ,e afacere ce /brea ini)ial /rofitabil 6ntr-unul nebenefic /entru firmb. E@EM,LUL N!%5 - ca4ul 6n care infla)ia este luatb 6n consi,erare, ,ar ea afectea45 ,iferit elementele ,e calcul >e re1ul5 infla)ia ,eterminb ritmuri ,iferite ,e e*olu)ie a *alorilor luate 6n calcul. Jn ce /ri*esc costurile +i *eniturile, realitatea ,o*e,e+te c5 a*em ,e a face cu schimbbri ,e /re)uri, at7t cu caracter sectorial, c7t +i ca urmare a im/actului infla)iei. 9itmul ,e cre+tere al /re)urilor fiin, ,iferit, este absolut necesar ca +i im/lica)iile infla)iei asu/ra *alorilor luate 6n calcul sb fie ,iferite. .5

55

/resu/unem c5 aceea+i firm5 0ros/er .9B achi4i)ionea4b o instala)ie com/le$b cu 30.000.000 lei. >urata ei normat5 ,e funcaionare este ,e 5 ani. .e /ro,uc 3.000 toneNan. >in estimbrile fbcute /entru urm5torii 5 ani, se a+tea/tb 6n economie o cre+tere a ratei infla)iei cu "0HNan. >re/t urmare, ,atoritb infla)iei, /re)ul ,e *7n4are unitar al /ro,usului *a cre+te ,oar cu 5HN an, 6n tim/ ce costurile *or cre+te cu "!HNan. 8n /rimul an ,e acti*itate /re)ul ,e *7n4are unitar este ,e "0.000 leiNtonb iar costul unitar ,e 5.000 leiNtonb. .b se a/recie4e o/ortunitatea /roiectului lu7n, 6n consi,erare fa/tul cb firma are un cost me,iu ,e ca/ital ,e "8H . !E'"L.A!E )inem seama ,e fa/tul c5 ritmul ,atorat infla)iei este ,iferit la *enituri, fa)5 ,e cost. -,ic5 o cre+tere ,e 5H a /re)ului ,e *7n4are unitar /e fiecare an 6nseamn5: - /entru anul " U :3.000 to $ "0.000 leiNto; U mii lei3 - /entru anul ! U : 30.000 $ ",05; U 3".500 mii lei3 - /entru anul 3 U :3".500 $ ",05; U 33.075 mii3 - /entru anul 4 U :33.075 $ ",05 ;U 34.7!< mii, iar /entru anul 5 U :34.7!< $ ",05; U 36.465 mii lei. .e /roce,ea45 asem5n5tor /entru elementul ]costuriA, cu /reci4area c5 se are 6n *e,ere o rat5 anual5 ,e ce+tere ,e "!H. Toate elementele ,e calcul sunt sinteti4ate a/oi sub forma tabelului urm5tor: OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
An 'e+lator NCI a3u(- FaI7HO NCI a)tua76O tat l -at OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO ". 30.000 "5.000 "5.000 0,<0< "3.635 0,847 "".54< !. 3".500 "6.800 "4.600 0,8!6 "!."4! 0,7"8 8.7"8 3. 33.075 "8.8"6 "4.!5< 0,75" "0.708 0,60< 6.5!" 4. 34.7!< !".074 "3.655 0,683 <.3!6 0,5"6 4.8"! 5. 36.465 !3.603 "!.86! 0,6!" 7.<87 0,437 3.4<0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO Total $ $ $ $ $ $ 35.0<0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO Ven tur Co(t NCI

N0R U

35.0<0 - 30.000 U

5.0<0 . #iin, un N0R W 0, 9e4ultb cb /roiectul este o/ortun.

56

/O'ULUL 8 EVALUAREA PERFOR/AN:ELOR FINANCIARE ALE FIR/EI SISTE/UL IN'ICATORILOR FINANCIARI RELEVAN:I UNITATEA979 EVALUAREA PERFOR/AN:ELOR FINANCIARE ALE FIR/EI
OBIECTIVE
8nsu+irea cuno+tin)elor necesare referitoare la atribu)iile +i func)ionarea com/artimentului ,e anali45 financiar5, la res/onsabilit5)ile ce-i re*in 6n e*aluarea /erforman)elor financiare +i ,e /ia)5 ale firmei.

NO:IUNI C=EIE

(unoa+terea /rinci/iilor /recum +i a tehnicilor ,u/5 care se 6nf5/tuiesc e*alu5rile s/ecifice acestui ,omeniu Bonitatea financiar5 a firmei3 sistem ,e in,icatori financiari selecti*i3 ratio analise3 meto,e ,e utili4are a in,icatorilor financiari selecti*i 6n fun,amentarea ,eci4iilor financiare

8979- EVALUAREA PERFOR/AN:ELOR FINANCIARE ALE FIR/EI Ina ,in /roblemele ,e ba45 ale mana1ementului financiar o constitue evaluarea performanelor firmei /entru stabilirea bonit5)i financiare, a /erforman)ei sale recunoscut5 ,e /ia)5. -cest lucru este necesar nu numai /entru analistul ,in interiorul intre/rin,erii ci +i /entru o serie ,e al)i factori ,in afara ei, /recum: ac)ionarii care sunt interesa)i 6n a cunoa+te ni*elul ,e eficien)5 a /lasamentelor /e care le-au f5cut 6n firm5, achi4i)ion7n, ac)iuni ale firmei, /recum +i *iitorul acestui /lasament. obli1atarii, /entru a cunoa+te ni*elul la care se fructific5 ca/italul /lasat 6n obli1a)iuni. b5ncile interesate 6n a cunoa+te riscul la care se e$/un 6n cre,itare. clien)ii +i furni4orii intre/rin,erii, /arteneri 6n afaceri, interesa)i 6n a a/recia ni*elul ,e

consoli,are a sistemului economic al firmei cu care ei colaborea45. 0ractica ,in )5rile cu economie ,e /ia)5 consoli,at5 a recoman,at construirea unui sistem de indicatori financiari selectivi cu a'utorul c5rora s5 se /oat5 reali4a o anali45 a situa)iei ,e moment /e care o 6nre1istrea45 o com/anie +i a/recia, /entru un inter*al ,e tim/ ime,iat trecutNurm5tor, ten,in)a /e care intre/rin,erea o urmea45 6n e*olu)ia sa. %$ist5 numeroase conce/)ii referitor la construc)ia sistemului ,e in,icatori, a ti/urile ,e in,icatori folosi)i +i limitele acestora, cel mai a,esea acestea fiin, *ali,ate ,e /ractic5 . (ele mai acce/tate o/inii sunt cele referitoare la fa/tul c5 in,icatorii /e care urmea45 s5-i foloseasc5 6n acti*itatea sa un analist, fiin, selecti*i, este bine s5 fie prestabilii 6n ra/ort cu scopul urmrit ,e analist +i c5, a/oi ace+ti in,icatori, trebuie folosi)i cu mult5 consec*en)5. .e recoman,5, ,e cele mai multe ori, renun)area la in,icatorii e$/rima)i 6n sume absolute, care limitea45 /osibilitatea com/ara)iilor 6n tim/ +i s/a)iu +i acce/tarea, 6n munca ,e anali45 mana1erial5, a

57

in,icatorilor numi)i ,e ti/ 9-TJD. 8n mana1ementul financiar acti*itatea ,e construc)ie +i ,e utili4are efecti*5 a in,icatorilor ,e ti/ 9-TJD /oart5 ,enumirea ,e R#+I& #,#2I).. 8n mana1ementul american, cu ,eosebire, ,ar +i 6n cel ,in *est :continental;, cu foarte mici ,eosebiri, se acce/t5 i,eea c5 cele mai im/ortante as/ecte ale mecanismului financiar al intre/rin,erii sunt: - 2ic$iditatea -ca e$/resie a 6nf5/tuirii +i men)inerii echilibrului financiar /e termen scurt - /estiunea activelor, ca e$/resie a ni*elului ,e eficien)5 a ca/italului aflat 6n circuit :#'+I:I+6;. - 'apacitatea de finanare pe termen lung, care 6n aceea+i m5sur5 este +i e$/resia sol*abilit5)ii intre/rin,erii. 0rin ea se m5soar5 ni*elul ,e consoli,are a echilibrului financiar /e termen lun1 :2.:#R#/. - /7r1hie;. - Profitabilitatea, consi,erat5 ca e$/resie a ca/acit5)ii intre/rin,erii ,e a ob)ine /rofit 6n urma utili45rii /lasamentelor sale :PR&FI+#DI2I+6; 3.!.- Meto,e ,e utili4are a in,icatorilor rele*an)i 6n fun,amentarea ,eci4iilor financiare mana1eriale Meto,ele ,e utili4are a in,icatorilor financiari selecti*i 6n acti*itatea ,e anali45 financiar5 sunt re4ultatul im/lement5rii 6n /ractic5 a unor construc)ii ,e in,icatori ,e ti/ 9-TJD. %le se ba4ea45 /e fa/tul c5 un ra/ort se /oate ob)ine +i ca urmare a /ro,usului ,intre alte ,ou5 ra/oarte ,istincte. >e /il,5: R.,+#DI2I+#+.# '#PI+#2525I )&'I#2

0rofit R7n45ri 0rofit R7n45ri 9cs U ------------------- $ ---------- --------U -------------- $ ----------------(a/ital social R7n45ri R7n45ri (a/ital social mar'a 6n cifra ,e afaceri - intensitatea cu care este folosit ca/italul social. - rota)ia ca/italului social 6n ra/ort ,e *7n45ri 0ornin,u-se ,e la o astfel ,e abor,are s-a elaborat sistemul ,e anali45 >I0DNT. /rofit $ *ite4a ,e rota)ie a (s %l sus)ine c5 rentabilitatea ca/italului in*estit 0N(s U -------------------------------------*7n45ri :cifra ,e afaceri;

0NR RN(. OOOO (- OOOO 0rofitul ------------ U (h. totale (-N(t 58 -cti*e imobili4ate -cti*e imobili4ate 0N(- cheltuieli totale ca/italului in*estit

 -cti*e circulante -cti*e circulante 3%1Mo*elul eficien(ei utili+rii capitalului in0estit% %$ist5 mai multe ,eri*ate ,in sistemul ,e anali45 >I0DNT, /un7n,u-se 6n e*i,en)5 c7te*a rela)ii ,e calcul care s-au ,o*e,it ,eosebit ,e eficiente /entru anali+tii ,in ,omeniul mana1ementului financiar. D /rim5 meto,5 ne ,5 /osibilitatea ,e a a/recia eficien)a cu care sunt utili4ate ca/italurile in*estite. (ea mai ,es utili4at5 este rela)ia: "- 9-T- 9%NT-BJBJTLMJJ (-0JT-BIBIJ 09D09JI /rofit (-cti*e totale 9c/ U--------- $ -------------- $ -----------------(-cti*e totale (a/ital /ro/riu mar'a /rofitului 6n (0rimul termen, mar'a /rofitului 6n cifra ,e afaceri, ne arat5 intensitatea e$ercit5rii funciei comerciale a intre/rin,erii, eficien)a cu care se reali4ea45 men)inerea +i e$/ansiunea acesteia /e /ia)5. (el ,e al !-lea termen, (-N-cti*e totale, ne /une 6n e*i,en)5 /ro,ucti*itatea, ran,amentul ca/italului. %l este e$/resia cu care func)ia ,e /ro,uc)ie 6+i face sim)it5 /re4en)a 6n sistemul economic. -l 3-lea termen , -cti*e totaleN(a/ital /ro/riu, re/re4int5 ni*elul ,e multi/licare a ca/italului /ro/riu, intensitatea cu care acesta este folosit 6n finan)area acti*elor. >ac5 6nlocuim acest termen cu un altul, /asi*e totale N ca/ital /ro/riu, re4ult5 e$/resia efectului /7r1hiei financiare3 altfel s/us ob)inem in,irect efectul 1ra,ului ,e 6n,atorare al com/aniei. %ste bine s5 te 6m/rumu)i /entru a ob)ine efecte economice fa*orabile, ,ar trebuie a*ute 6n *e,ere o serie ,e con,i)ii 6n care s5 se reali4e4e 6m/rumutul +i anume: -e$isten)a unui echilibru consoli,at /e termen lun1 -e$isten)a unei cre,ibilit5)i /e care le /re4ent5m 6n fa)a b5ncii -ni*elul costului ,e ca/ital 2%1 Mo*elul suportul ratei cre)terii %ste foarte ,es folosit 6n mana1ementul american +i are 6n *e,ere urm5toarea rela)ie ,e ba45: /rofit ne,istribuit /rofit total /rofit - ,i*i,en,e ----------------------- U --------------------- $ -------------------------ca/ital social ca/ital social /rofit total -cest mo,el este numit suportul ratei creterii. 5% OMo*elul *e e0aluar e a capacit(ii *e finan(are a mane0relor strategice% 0entru a /utea finan)a /roiecte ,e an*er1ur5 orice firm5 recur1e la 3 /osibilit5)i ,e /rocurare a resurselor sale fin)are. -autofinan)are -a/ortul ,e ca/ital /ro/riu 5<

-6m/rumuturile /e termen me,iu +i lun1 9e4um7n,u-ne la ni*elul unui sin1ur e$erci)iu financiar /utem ,e,uce c5 orice firm5 /oate ,etermina masa total5 a resurselor sale ,e finan)are la care /oate a*ea acces /rin 6nsumarea com/onentelor aferente celor 3 c5i, a,ic5: 'apacitatea de mobilizare a resurselor financiare 0'MRF1 @ capacitatea de autofinanare E aportul de capital propriu E capital mprumutat pe termen 'apacitatea de autofinanare ne ,5 ,imensiunea masei ,e resurse financiare /e care intre/rin,erea le /oate ob)ine /rin 1estionarea acti*elor ce 6i com/un /atrimoniul. %$/resia ei o re/re4int5 cash-flo2-ul re4ultat ,in ciclul ei ,e e$/loatare. (ash-flo2-ul are 6n com/onen)a sa tote resursele ,e finan)are ale /erioa,ei ce r5m7n intre/rin,erii /entru a-+i finan)a /roiectele. -cesta este numit cash-flo2-ul net care se ob)ine ,in: 'f<net @ 0 profitul de distribuit E amortisment E rezerve1 - dividende. #portul de capital ri,ic5 /roblema ,ac5 firma /re4int5 o suficient5 atracti*itate financiar5 /entru in*estitori. -ceasta se /oate ,ob7n,i f5c7n, /ublice /erforman)ele anterioare ale intre/rin,erii, /re4ent7n, solu)ii /entru *iitoarele /roiecte ,e in*esti)ii cu 1ra, 6nalt ,e /rofitabilitate +i 1aran)ia c5 se *or /l5ti ,i*i,en,e consistente. -ctualii ac)ionari +i cei /oten)iali atunci c7n, sunt interesa)i 6ntr-o nou5 emisiune ,e ac)iuni recur1 la o anali45 ,e ansamblu a /erforman)elor intre/rin,erii /rin /risma unor in,icatori selecti*i ./rintre care: 8. - R.,+#DI2I+#+.# '#PI+#2525I P.RM#,.,+ /rofit /rofit (9ca/. /erm U------------- --------- U -------------- $ ----------------------ca/ital /ermanent (ca/ital /ermanent -cest in,icator reflect5 6ntr-o e$/resie sintetic5 eficacitatea financiar5 a firmei, fa)5 ,e /enetra)ia /e /ia)5 +i eficien)a for)ei sale ,e /ro,uc)ie. ?. -R.,+#DI2I+#+.# '#PI+#2525I PR&PRI5 9ca/. /ro/r. /rofit net /rofit net U---------------------- U -------------- $ ca/ital /ro/riu ((-cti*e totale --------------- $ ----------------cti*e totale ca/ital /ro/riu

-cest in,icator ne arat5 ca/acitatea intre/rin,erii ,e a-+i asi1ura cre+terea economic5.

3-'&.FI'I.,+52 )+R5'+5RII -. '#PI+#2 (a/ital /ro/riu (str. ca/ital U---------------------------- " 60

>atorii /e termen lun1 F.-R#+# '.G+.RII '#PI+#2525I )&'I#2 /rofit net 9cre+t. ca/. soc U------------------- $ ca/ital social /rofit net - ,i*i,en,e ------------------------/rofit net

8. -R#+# /#R#,+HRII -I:I-.,-.2&R 91arant. ,i*i,. /rofit ,e ,istribuit U --------------------- ! ,i*i,en,e

>e re)inut c5 /roce,ura unei noi emisiuni ,e ac)iuni este e$trem ,e costisitoare +i cere ,e re1ul5 mult tim/. 'apacitatea de mprumut pe termen lung re/re4int5 /entru mana1erul financiar o /roblem5 ,eosebit5 ,e re4ol*at ,eoarece este resursa la care se a'un1e oarecum cu cea mai mare u+urin)5, ,ar, 6n acela+i tim/, ea necesit5 un cost +i /resu/une un anumit risc /entru ac)ionari. 9e4ol*area /roblemei se /oate reali4a numai /rin com/romisuri 6ntre /oliticile ,use ,e a,ministratori fa)5 ,e factorii ,e for)5: ac)ionari, b5nci, obli1atari. 8m/rumutul obli1atar este la fel ,e ane*oios ca +i o emisiune ,e ac)iuni : 6n /ri*in)a tehnicii; +i a,uce ,ificult5)i 6n ni*elul coeficientului structurii ,e ca/ital, c7n, se a/ro/ie ,e ". 8n acest ca4 cre+te ne6ncre,erea ac)ionarilor care 6+i /ot *in,e ac)iunile /entru a-+i /lasa ca/italul 6ntr-o intre/rin,ere mai eficient5. Raloarea ,e /ia)5 a firmei sca,e. (ontractarea 6m/rumuturilor obli1atare este bine s5 se fac5 res/ect7n, mar'a cre,ibilit5)ii /ro/rietarilor. -ceasta le ,5 satisfac)ia c5 ,e)in 6n continuare controlul 6n intre/rin,ere. B5ncile 6m/rumut5 /e termen me,iu +i lun1 asum7n,u-+i la r7n,ul lor riscuri. 0entru a e*alua /osibilit5)ile unui /lasament eficient ,e ca/ital 6n in*esti)iile intre/rin,erii se recur1e la o anali45 atent5 /ri*in, situa)ia financiar5 actual5 +i cea ,e /ers/ecti*5 a intre/rin,erii. -ceasta /resu/une /arcur1erea succesi*5 a mai multor fa4e +i anume: a; mana1erul financiar, evalueaz accesul firmei la mprumut bancar pe termen lung , lu7n, 6n consi,erare c7)i*a in,icatori selecti*i, /recum : ". - fondul de rulment net actual +i ,e /ers/ecti*5 s5 fie mai mare ,ec7t 4ero, ceea ce confirm5 e$isten)a echilibrului financiar /e termen lun1 +i a sol*abilit5)ii. !. -gradul de ndatorare pe termen lung :coeficientul structurii ,e ca/ital; mai mare ,ec7t ". ca/ital /ermanentN,atorii /e termen lun1 > ! 3. - gradul de autonomie financiar ca/ital /ro/riu --------------------------------- ^NU " 6"

total ca/ital 6m/rumutat Ni*elul lui trebuie s5 fie subunitar +i c7t mai mare /osibil, a/ro/iat ,e " b; .e *erific5 capacitatea de rambursare a mprumutului ,e c5tre firm5 - se ra/ortea45 suma tuturor cash-flo2-rilor anuale ,in /erioa,a ,e cre,itare la 6m/rumutul solicitat, *erific7n,u-se ,ac5 acesta este mai mare ,ec7t 6m/rumutul. -/oi se *erific5 coeren)a ramburs5rii 6m/rumutului /rin una ,in re1uluile. ". total resurse /entru autofinan)are ----------------------------------------- ---- ! rambursare ,e cre,ite ale e$erci)iului !. total ,atorii /e termen ------------------------------, ni*el care trebuie 6nca,rat 6ntre 4 - 8 autofinan)are curent5

Ne7nca,rarea 6n aceste limite /une 6n e*i,en)5 e$isten)a unui risc 6n /ri*in)a ramburs5rii noului 6m/rumut. c; .e e*aluea45 garania /e care intre/rin,erea o /oate /re4enta b5ncii. Raloarea 1lobal5 a acesteia /oate mer1e /7n5 la 50H ,in imobili45rile nete la *aloarea r5mas5 namorti4at5, 6nscris5 6n bilan)ul firmei, ,u/5 ce a fost *erificat5 *aloarea ,e /ia)5. 8m/rumutul bancar /e termen lun1 la care ar /utea a*ea acces firma este 6n func)ie ,e ! m5rimi: - mar'a a,mis5 ,e 1ra,ul ,e 6n,atorare, e$/rimat5 6n cot5 /rocentual5 - suma absolut5 ce este a,mis5 ,e ca/acitatea ,e rambursare 6n *iitor a intre/rin,erii +i 1aran)ia real5 oferit5. 8989- /etode de e$aluare a 1on t!% " ,er+orman%elor + nan) are ale + rme %$ist5 mai multe meto,e /rin care se 6ncearc5 a se ,etermina bonitatea financiar5 a firmei 6n conte$tul unei colecti*it5)i. -ceast5 calitate re/re4int5 credibilitatea /e care o firm5 o /romo*ea45 6n rela)iile sale ,e /arteneriat cu in*estitorii, furni4orii, clien)ii beneficiari ai utilit5)ilor furni4ate, cu b5ncile, cu fiscul, cu alte institu)ii abilitate 8n /ractic5 se face u4 ,e un set ,e in,icatori rele*an)i, ,ar ,e cele mai multe ori se recur1e la un sistem ,e notare a /erforman)elor financiare +i ,e utili4are a unui indicator global. D astfel ,e meto,5 este +i meto,a (9%>JT- M%N folosit5 a,esea 6n /ractica mana1ementului american. %senb)a ei const5 6n e*alu5ri succesi*e a*7n, la ba45 3 criterii ,e ba45 +i anume:. 81 'riteriul de personal - 6n care /roblema central5 este com/eten)a mana1erului +i a echi/ei sale /recum +i stu,iul /ersonalului an1a'at . (riteriul este /on,erat cu un 1ra, ,e im/ortan)5 ,e 40H3

6!

?1 'riteriul economic ?/rin care se *i4ea45 a/recierea 6n /ers/ecti*5 a e*olu)iei sectorului economic ,in care face /arte firma 6n conte$tul unei con'uncturi interioare +i e$terioare, a c5rui 1ra, ,e im/ortan)5 este consi,erat - !0H3 >1 'oeficientul financiar - care are 6n *e,ere 6n e$clusi*itate bonitatea firmei, a tribuin,u-se un 1ra, ,e im/ortan)5 ,e 40H 8n e*alu5ri se recur1e la meto,a in,icatorilor ,e ti/ 9-TJD. .e /roce,ea45 astfel: "; .e i,entific5 un e+antion ,e intre/rin,eri re/re4entati* ,intr-un anumit sector economic cu sco/ul ,e a se a'un1e la o e*aluare financiar5 a unei a+a 4ise intreprinderii tip , a c5rei situa)ie se consi,er5 normal5 /entru o /erioa,5 ,at5 ,e 1estiune. !; .e construie+te un set ,e 5 coeficien)i,consi,era)i cei mai re/re4entati*i /entru sectorul economic 6n cau45. .e calculea45 ni*elul acestor in,icatori /entru toate intre/rin,erile luate 6n e+antion ca o me,ie +i se stabile+te 6n acest fel a+a numitele @ rate tipA. 3; .e construiesc aceea+i in,icatori /entru intre/rin,erea asu/ra c5reia se face anali4a 4; .e /on,erea45 cores/un45tor ace+ti in,icatori +i se ob)ine o rat5 financiar5 1lobal5. -ceast5 rat5 se com/ar5 cu ni*elul ratei financiare stabilit5 /entru intre/rin,erea ti/. .3.MP2IFI'#R.:
Nr9 )rt " ! 3 4 5 6 7 E>,l )a% 0 9ata lichi,it5)ii -(N>T. Gra,ul ,e 6n,atorare /e termen lun1 (/ro/N>TB Rite4a ,e rota)ie a stocurilor (-Nstoc me,. Rite4a ,e rot. a clien)ilor (-N.ol, me,iu clien)i 9ata finan)5rii -J cu ca/. /ro/riu (/r N-J Rata t , " ", "5 ", 35 !, 85 8, 50 ", !5 [ Rata nd $9 ! ", 34 5! !, 55 7, 65 ", 48 [ Ra,ort 3U!:" ", "6 ", "! 0, 8< 0, <0 ", "8 [ Ponderare AOB 4 !5 !5 !0 "5 "5 "00, 0 Valor AOB 5U3$4 !<, 0 !8, 0 "7, 8 "3, 5 "7, 7 "06,0

8ntru-c7t rata in,i*i,ual5 a firmei stabilit5 la "06,0 /uncte /rocentuale este mai mare ,ec7t rata firmei ti/ a sectorului in,ustrial :"00,0 /ct /rocentuale; /utem conclu4iona c5 intre/rin,erea anali4at5 st5 mai bine ,ec7t me,ia colecti*it5)ii ,in care face /arte +i c5 ,is/une ,e 1oo, 2ill. %a /re4int5 atracti*itate /entru in*estitori, /entru cre,it/orii s5i, c7t +i /entru /artenerii ,e afaceri.

63