Pentru a incepe lucrul cu microcontrolere nu trebuie sa stii de la inceput lucruri savante.

Trebuie doar sa ai idee ce este si cum lucreaza un microcontroler. Un microcontroler este, de fapt, un computer intr-un cip. Multi confunda termenul cu microcip sau microprocesor. -Microcipul poate fi orice aglomerare de tranzistoare pe o pastila de siliciu care poate face orice; de la circuite logice la statii orbitale (hi). -Microprocesorul este unitatea centrala, sau creierul unui computer, al unui microcontroler. -Microcontrolerul este un microcip care contine pe langa microprocesor si memoria !M, memoria "#!$%, porturile de intrare&iesire, convertorul analog-digital, baza de timp etc. Microprocesorul si logica programata a aparut prin '()* ca o necesitate, o alternativa la logica cablata. +ircuitele de automatizare foloseau placi cu circuite logice care faceau anumite functii prin cablare hard,are (trasee intre circuite logice pe placi de cabla-). +rescand nivelul de comple.itate si gabaritul acestora era in crestere. Prin introducerea in interiorul circuitului integrat a instructiunilor logice si a unei secvente de derulare a acestora aceleasi sarcini logice puteau fi rezolvate mult mai rapid, echipamentele ocupau un spatiu mult mai mic si comple.itatea problemelor rezolvate era mult mai mare. Prin conectarea la microcontroler a dispozitivelor de intrare iesire, memoria !M, unitatii de hard disc s-a obtinut un calculator. Pe masura ce tehnologia a evouluat a fost posibil la un moment dat sa incapa toate acestea intr-un circuit integrat numit M/+ 0+01T 0#2 (3+). !cesta contine o zona de memorie program de tip "#!$% (care poate fi rescrisa si care nu se sterge la deconectarea tensiunii de alimentare) in care se scrie sirul de instructiuni logice ce formeaza programul. Pentru a putea rula, programul are nevoie de o memorie !M (mai rapida ca timp de citire&scriere, care se sterge daca sursa de alimentare este deconectata). /n memoria !M se creaza variabilele, se memoreaza constantele, se scriu arii de octeti cu informatii , se creaza stiva. ($tiva este o zona din !M 4 cel putin la microcontrolerele !tmel 4 asezata de obicei la sfarsitul acesteia si care serveste la inlantuirea apelurilor catre proceduri soft (subrutine) si memorarea variabilelor locale). +reierul este o unitate logica&aritmetica adica un microprocesor care comunica cu celelalte componente pe o magistrala de date si una de adrese care pot fi pe 5&'*&'6&'7&8* biti. Unul sau mai multe timere , un convertor digital analog, un comparator analogic si un sistem de intreruperi sunt alte compenente ale unui 3+. Un timer este un fel de numarator reversibil, cascadabil, presetabil cum ar fi +96:'(8 inghesuit in chip si care este legat prin porti de comutare cu niste locatii de memorie (registri) in care se scriu valorile la care trebuie sa a-unga incrementarea, de la care sa inceapa decrementarea, cu care sa se

faca compararea, la care sa se activeze sau inactiveze o iesire. 9aca la un circuit +96:'(8 pentru presetarea unei valori trebuia sa legam un alt circuit logic (sau comutatoare decadice, butoane, etc) cu care sa obtinem un numar in binar, aici se scrie un numar intr-un registru si gata. !lti registri sunt folositi pentru a-i spune timerului cum sa se comporte, ce fel de actiune sa faca (sa incrementeze sau decrementeze, sa se opreasca, sa-si aleaga o frecventa de tact etc). #a fel, convertorul analog digital poate fi asociat unui circuit 9!+:5 (numai ca acesta este pe ': biti) a carui intrare analogica este multiple.ata (plimbata pe rand pe la intrarile 3+) iar iesirea scoasa tot la unul din pinii integratului. Un ;M88( 4 o singura sectiune (din 6) poate fi legat prin porti comandate soft la intrari si iesirea la una din iesiri si am obtinut un comparator. $i tot asa, putem pune tot felul de dispozitive in interior (U! T, U$! T 4 unitati de comunicare seriala pe porturi $*8*, 65< sau U$=) limitarea fiind data de numarul de pini disponibili, frecventa ma.ima de lucru, dimensiunea cipului. "iecare din aceste dispozitive sunt comutate la pinii de intrare iesire si programate in registri soft,are. 9in cauza multiple.arii pinilor nu se pot folosi aceste facilitati simultan. Trebuie sa alegem atunci cand facem proiectul ce sa folosim de la un microcontroler si&sau ce microcontroler sa folosim. $pre e.emplu, daca avem un proiect de comunicatii seriale vom alege un 3+ cu mai multe U$! T-uri. 9aca vom comanda motoare sau leduri in modul P>M 4 in impuls vom alege unul cu mai multe timere. Monitorizarea pinilor 3+ este o sarcina importanta in aplicatiile pe care le scrieti si acest lucru se poate face in doua feluri? fie scriind o subrutina care verifica tot timpul starea acestora (polling) sau prin folosirea intreruperilor (/ @ 4 interrupt reAuest). Prima metoda este mai simpla dar consumatoare de resurse, trebuie scris cod mai mult. ! doua metoda este mai usor de implementat, se activeaza un dispozitiv (timer, U$! T, comparator) sa foloseasca o intrerupere si se va scrie o rutina la o adresa stiuta care va trata evenimentul. 2.ista doi mari producatori de 3+ si eterna dilema Pic-!tmel. 2u nu pot recomanda cuiva ce sa aleaga ci doar pot sa-i spun ca am ales !tmel. Unele motive nu le stiu nici eu 4 poate imi place cum suna 4 dar m-am simtit atras de familia aceasta pentru ca era mai apropiata de vechiul microprocesor B5: cu care am facut cateva proiecte frumoase, in tinerete. +e pot sa recomand, daca va hotarati sa mergeti intr-o directie sa fiti consecventi si sa ramaneti fidel familiei alese, conform principiului Cde cat sa stii doua lucruri pe -umatate, mai bine unul intregD. +a la fotbal nu ca in politica. 0data ce v-ati hotarat o sa trebuiasca sa va construiti (achizitionati) un programator, sa va faceti o placa de test pentru cateva tipuri de 3+, sa instalati soft,are-ul de programare si sa incepeti sa faceti proiecte.

1u trebuie sa folositi ce am folosit eu, dar eu am de gand sa public in acest site foarte multe detalii de constructie, programare, cu multe poze, filmulete astfel incat orice electronist motivat sa poata lucra destul de rapid cu gama !tmel.