Sunteți pe pagina 1din 63

DrNACEEA$lCOl,Flcr-[Iu

( ' t ' \ { s , \ D I i V I I O P t : R S O . \ \ AC l l N I r l . t i l : \ l ' , \


. l r ' l t r t t \ l t t . t t t t 'l l , . l i r r t I \ , r t t L t t t
l ) l r z \ ' o l . l . ' \L l l ) l R L I . t ) l \ l l \ l :
.lttlttt tNltt.tyttII
l ) l ) Z \ ' O I - ' l ' Al - l l ) l r l t l I I ) l N . l Li R L ' l - ' 1, \ i
.lolttt Mtrrvvtll
( ' i r l - t rI I D I t - l r ( ; l S L ; l ' R I l M I iA i - l : l . t t ) t : l { t ] l - L . r l
.lttltrtMttrtt tll
l'i i'l'DltE,\ \{ lNl'l I
Olerttt llltuttl
Cele
SE(lRlrl'tit-li CON4i-rNl('ARI I
Ltttr.r'Kirt.q
l I A R El L J I l l l S CPl R E A M t , l - l
I ' I i l \ 4 l rC
CwcT ELEMENTE
ESENTIALE
R r t l t i nN r t r vt x t l
ITACTORUT-
\Yin Wen,ge
EINSTEIN
r, Richunl Poe
ale viefii
PUTERE,NEMARGINITA
AntltonvRoltbin.s
Ghidul succesuluipersonal
ATITUDINEA iNVINCATONUIUI
.lohn Mo,nt'ell
CELE 2I DE CALITATI ALE LIDERULUI 8a)
John Mu-syell
CELE 17 LEGI ALE MUNCII iN TCUIPA
John Mu-vvell
E$tl(lLlRIt-EPOT CONDUCE l-A SLrC'CES
JohrtMu.rttell
PUTEREA CONCIN't'RARII
.ltrtk ('un.fieItI.Mtrrk Vil trtr Htrrt.sert. La.tIteu itI
sA (;ANDE$r'r
iNcEpe,
.lrhrt Mtuv'ell
.IO'I'TJ
I, I)IJSPRTI I,I DI1RI.A'I'ITUDINE, I1('I I I P,\. REI-A'II I
.loltnMtnx'ell
Pti Ctjt-l\4I Lt1 SIJCCI:Stil.L l I
7i,u,Zi,qlur
F I N A L I Z A R E A ! D I S C I P I - I N E A Z A , - TPEE N T R L iA D t l C t i L U C R t I R I I - hL A
BUN SFAR$IT
Irtrrv IJo.ssidv, Rtt,ln(.hurttn
C A L I ] A i V P I - I N I R I IP E R S O N A T - I 1
Tlxll Dtrnttur
VAMPIRII ENERCL,'I'ICI
Allrcrt J. IJarn.steitt
T E A M B U I L D I N G :5 0 D L ,J O C U R I$ t R O L L , ' Lt - O R i N C O N S O I - I D A R L A
ECHIPEI
$erlrunDerktgeo
D e s c r i e r e aC I P a R i b l i o t e c i i N a ( i o n a l e a R o m A n i e i
JIM ROHN
Cele cinci elemente esen(ialeale vie!ii i Jinr Rohn
t r a d . :I r i s M a n u e l aA n g h e l - C i t l a n-. B u c u r e ; t i :
Amaltea.2006

rsuN (i0) 973-7780_59_0;


I S B N ( l 3 ) 9 1 8 - 9 7 3 - 7 7 8 0 - _I s 9 -
Cele
l . A n g h e l - C i t l a nI,r i s M a n u c l a( t r a d . ) Cnlcr ELEMENTE
ESENTTALE
ale viefii
Ghidul succesuluipersonal

&)

Jim Rohn

THE FIVE MAJOR PIECES TO THE LIFE PUZ'LLE


JIM ROHN
O l99l by Jim Rohn

w w w . j i m r o hn .c o m
i n f o @ ji m r o h n . c o m

CELE CINCI EI,ENIENTE ESENTIALE ALF] VIETII


JIM ROHN
EDITURAAMALTEA
ISBN (l0) 973-7780-59_01
ISBN ( I 3) 978_973_7780_59_1
www.amaltea.ro

O 2006 - EDITURA A|v{ALTEA


&> Cuprins

CuvAnt inainte 7

I n t r o d u c e r e. . . . . . . . . . . I
Tatdlui meu,
estestd,ncamoEtenirii qi credin(ei mele.
Capitolul l. Filozofia .... 15

C a p i t o l u l 2 . A r i t u d i n e a. . . . . . . . . . . . . ......43

C a p i t o l u l 3 . A c { i u n e o. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .G. 8

Capitolul 4. Rezultatele............ .......79

Capitolul 5. Stilul de uia{a g?


.............

Concluzii:Cum sd,dezuoltdmsim[ul imperatiuutui.........107

D e s p r ea u t o r . . . . . . . . . . . . . . .1. 1. .2.

,l r'lllr
, "rl1lill]]l]1llnffiffllll1llflriulilll
I
DoCuvAnt inainte

uccesul este - prin natura lui * uluitor Ei evaziv, reuEind


cu mAiestrie sA-giascundd comorile din calea tuturor celor
care il cautA, cu excep{ia unui numAr redus de indivizi.
Succesul- datoritA structurii sale complexe- trebuie atras
cu forla unui magnet, nu cautat. Obtinem rasplali qi inregis-
trAm progrese nu datoritd c6utArilor noastre asidue, ci dato-
rit6 evoluliei noastre, cdci ea este cea care determinA rezulta-
tele finale.
,,Ca si avem mai mult, trebuie si evoluim mai mult" -
este chintesen{a frlozofiei dezvoltarii personale,a succesului
gi fericirii - subiecteabordate de Jim Rohn in ,,Celecinci ele-
mente esenliale ale vielii".
Filozofia noastr6 personaldeste cea care genereazdatitu-
dinea individualA. Atitudinea este cea care determind can-
titatea qi calitatea activitAlii noastre. AceastA activitate in-
fluenleazd rezultatele finale qi echilibrate, iar rezultatele ge-
nereazS.stilul de via{i pe care il ducem.
Rezultatele gi stilul de viald sunt efectele- circumstanfele
pe care le mogtenim -, dar filozofia noastrA personala,atitu-
dinea qi activitatea sunt cauzelesupreme ale efectelor.
Ca sd schimbdmefectele,trebuie sA schimbAmcauzele.Cu
toate acestea,cei mai multi oameni blameazAefectele,dar con-
tinud sd suslind cauzele.
In aceastdcarte - a treia - Jim Rohn ne prezinte idei qi
opinii in stilul sAu unic, dAnd glas speran[ei qi muzei inspi-
raliei qi oferind rAspunsuri celor aflati in cAutareaunei vieli
mai bune. Lucrarea sa reprezintAun adevAratizvor de incu-
rajare pentru toli cei care imbrdliqeazAfilozofia potrivit cdreia:

,l 'l ,
F,.ffi. utn'ritiffi4l
E &) esenlinlenlt liatii
Cele cinci elerrrcnte

,,Po{i sa ai mai mult decAt ai acum pentru cA eqti capabil sa


atingi stadii de dezvoltare inimaginabile". Lasali-vA cuprinqi EO Introducere
de vraja binefacatoare a cuvintelor gi mesajelor filozofiei lui
Jim Rohnl Dupa ce veli citi qi stApAni ,,Cele cinci elemente
esenliale ale vie[ii", veti descoperi un potential nemarginit, A
cum nu afi crezut vreodatA cA poate exista. Jn acest mornent din viala voastra, aveli gansasa dispuneli
T
Ide un docrrment de o lbrla uluitoare, pe care sper ca il ve{i
Kvr,nWrlsoN citi cu aceeaqiseriozitate pe care ell am depus-o in conceperea
e companiei
PreEedintel qi scrierea lui.
Jim Rohn International Veli crede la inceput cA este vorba despre niqte simple
cuvinte aqternute pe hArtie. Dar acest,ecuvinte gi gandurile:
pe care ie stArnesc au o putere unic5. Obieclivul nostru - al
vostru qi al meu - este sA transform&rn aceste cuvinte in idei
qi emolii, care se vor transforma in niEte instrumente extrem
de puternice, destinate sa modeleze un nou stil de viatA, carac-
terizat prin teluri noi, dar qi printr-o hotarAre de fier de a
deveni ceea ce dorim sa fim.
Menirea celor mai multe cArli este de a bucura spiritul sau
de a informa. Menirea acestei carli este de a inspira. Faptr.rlcA
ali intrat deja in posesia ei ne da de in{eles cA va aflafi in
cdutarea unui anumit lucru. Poate ca va dorili sA schimbali
ceva in viala. Poate considera[i cA meritati mai mult dccat
sunteli plAtiti sau ca sunteli inzestra{i cu un talent mult niai
mare, pe care activitatea curentd nu vA perrnite sA-l exploata{i
la maxim. Poate ca va confruntati cu niqte dileme personale
care vA tulburA existen{a.
Indiferent ce v-a impins sA recurgeti la acest gest - de a
analiza ideile prezente in aceastA carte - se pare cA vA aflati in
cS,utareaunor rispunsuri. Face{i parte dintre norocoqii vie{ii,
care sunt gata sA intreprinda cAteva schimbari in universul
lor - qi acesta este subiectul cAr{ii de fa!A: trans{brmarea vielii
umane din ceea ce este in prezent in ceea ce ar trebui sa fje.
l0 Lr) C t , / r ' t ' i t r c i d r n u ' r r t e t : s t ' t r t i n l tt'l t i , i r t i t lntrorlrrcelc tc) II

Inceputrtl procesului de schimbare vA rog sA acordali atenlia voastrd necondi[ionata acestei carfi
Ider:a de schimbarcir api.lle din doua motive. Unr.rl dintre qi sA o duce{i la bun sfArEit, nu doar sa o incepeti. La final,
:rcestemutive este r/l.r;;rc|trr.irtr.
Llneori, circumstan{ele din via{a oamenii ne vor aprecia viala nu in funclie de lucrurile pe care
noastra devir-rirnposibil de urntrolat, incat abandonam cduta- le-am inceput, ci de cele pe care le-am desAvArqitprin elilrturile
rea rAspunsurilor pentru cA suntenr copleEi[i de intrebAri fara gi hotArArile noastre.
solulie. Dar tocmai aceasta disperare covArqitoare ne deter- Am conceput aceastA carte cu fbarte multd atenlie' bazAn-
nrina sa cautam raspunsurile. Disperarea este rezultatul linal du-mA pe idei qi opinii care au puterea de a vA schimba viata in
adevdratul sens al cuvAntului. Sunt convins ca opera mea se va
Ei inevitabil al timpului indelungat in care am neglijat qi igno-
rat marile provoclri ale vie{ii, incAt ajungem intr-un moment dovedi o adevAratd muzA a inspiraliei, avAnd forla de a mo'
in ca.e dorin{a de a gasi raspunsurilc gi solu{iile la problemele difica orice circumstanle pe care destinul vi le va presara in
nuastre urgente devine imperativA. cale. Pentru ca aceste idei sA-gi reverse puterea magicl asLrpra
Al doilea motiv care ne determinA sA facem schimbari in vielii voastre, trebuie si vA rezervali pulin timp in saptAmAnile
via{a noastra este inspira{ia. SA sperAm cA acesta este punctul urmdtoare qi sd vA analiza{i cu seriozitate direclia pe care ('}
in care va afla{i acum - vA simlitri inspirali s6 intreprinde{i urmali, s[ reflectali asupra mesajului carlii gi sA puneti in apli-
schimbari majore qi dramatice in universul vostru, ca rezultat care principiile pe care le veli citi in paginile ei.
al mesajului pe care vi-l voi impdrtaqi prin intermediul acestei Voi incepe prin a vA impdrtdqi cAteva idei importante qi
carti. preliminare, cu ajutorul cdrora veli putea porni in marea
Inspiratia poate avea nerrumdrate izvoare $i radAcini. Un aventurA a vielii voastre pentru a descoperi succesul qi
cAntec, o carte sau un discurs impresionant - toate acestea fericirea.
pot deveni adevArate muze ale inspiraliei. povestea unei per-
soane care a reuqit in vialA, in ciuda tuturor obstacoleloq ne CheiasuccesuluiEi a fericirii
poate face cu uqurinta sufletul sA vibreze. Inspiralia _ indi_
Progresul nostru depinde, uneori, doar de cAteva principii
ferent de muza ei - trezeqte la viald sentimer:te, care reaprind importante. Aceste principii fundamentale au o influen{i co-
flacdra speranlei, ambiliei qi hotararii. Este vocea incurajdrii varqitoare asupra sandta{ii, fericirii qi conturilor noastre
qi a garan{iei care ne ajutA sA ne descoperim potenlialul. intre- bancare. Nu trebuie s6 inlelegeli ca doar cdteva idei au puterea
z6rim o raz6. de speran{A qi mintea incepe ,,sA scaneze,, toate de a vd schimba viala, c6ci nu este adevArat. Ce vreau sA in-
posibilita{ile, copleEi{i Ei animali de promisiunea succesurui
lelegeli este c6 aceastd cautare a marilor raspunsuri ale vie[ii
Ei a fericirii. in acest moment fulgerdtor, cAnd inspiralia ne se bazeazd pe cinci elemente de baza, pe care le vom analiza in
ravdqeqte sufletul, trecem la acliune sau nu facem nimic. Dacd aceasta carte. Ele vor genera rezultatele pe care le vom obtrine
ne mullumim doar si ne bucurAm de aceste sentimente extra- in final.
ordinare, pierdem in cele din urm6 posibilitalile qi promisiunea Nu veli putea deline controlul asupra tuturutr aspectelor
care le-a stArnit. vielii. Se incercali sa realizali acest lucru, inseamni sA cddeti
Indiferent unde vA aflali in acest moment, indiferent dac6 prada unui ocean de frustrdri. De aceea, este bine sa stapAnili
act;iunile va sunt dictate de disperare sau de muza inspira{iei, cAteva, daca nu le puteli stapAni pe toate; pe cele care v'1 vor
l2 tt) C r , / i ,c i t t c i L , l l t r e t t t r L s o t l i t l t , n l t i , i e ! ! i
Introtirrct.rt' tr) I J
s c h i m b a v i a l a i n a d e v d r a t u r s e n s a r c r - r v a n t u r u i ;a s p e c t e l e
vostru, a$a cum au jucat gi pentru genera{iile trecr-rte.Ilin
esen{iale care vor av.a cel 'raii .ra.e impact in determinarea
to{i anii de cercetareqi experien{A,din intAlnirile cu succesul.
c a l i t a l i i e x i s l e n { e iv o a s t r e .
dar qi cu eqecul,din discutiilergi parLeneriatelepe citre le-anr
In aceastacautare a rispu'surikrr pentru o via{a mai buna,
avut, rezultA fhrA umbra de indoiala ca aceste cinci pr.incipii
incerca{i sa {ine{i 'rere. seama cle aspectele care nutresc
cea Ei-au pAstrat neqtirbitA capacitatea de a genera rezultate po-
mai mare influen{a, care va pot schimba realmente universur
in zitive, menite sA schimbe radical via[a unui individ.
care trai[i! f)aca ve{i stapani aceste noliuni fundamenta]e,
vd Testul timpului este adesea cel mai brrn indiciu al valorii
p.,mit ca'u ve{,ifi dezamagi{i de rezultatele pe care le
veli obline. unui anumit lucru. De aceea, vA invit sa analizali cu aten{ie
T'rebuie sa stapaninr cu tolii aceste noliuni fundamentale
cele cinci principii fundamentale, care par sd se afle intotder.
ale vie{ii. Este vorba de aceleaqi secrete ale succesului
Ei I'eri- auna la cdrma existenlei noastre.
cirii pe care oamenii le-au pus in pract,icainca de la inceputurile
Nu delin rAspunsurile finale qi imbatabile pentru r.rviala
lumii. Nu exista reguli pe'tru marile reahzari aie
omenirii. ideala. Existd foarte mulli oameni care pretind ca stiu
Exista doar niqte principii de baza, in jurul carora
se invart adeud.rul gi ca au descoperit ultima piesA lipsA din mozaicui
toate ac{iunile noastre.
vielii. Dar nu va exista niciodata un rdspuns final pentm
In incercarea de a va imbunatafi circumstanfele prezente,
simplul motiv cA nu va exista niciodat6 o intrebare finala. De
nu vd indepartali niciodata de aceste principii nemuritoare,
aceea, vA sfAtuiesc sA acordati atentia voastrd necondilionatA
care au trecut din genera[ie in generalie, devenind adevdrate
pietre de temelie i'procesul de descoperire,dezvoltare acestor principii fundamentale. VA asigur cA in final veli fi
si tr6ire incAntali de rezultatele pe care le veli obline - cdci aceste
a unei vieli ideale.
principii sunt cele cinci elemente esen{iale ale vietii.

CeIecinci elementeesenliale ate aie{ii


Dacdtoli cei care au citit aceastacarte ar dori sd-qiconceapa
propria listd de principii fundamentale, ar fi cu
tolul diferitd
de celeconceputede semenii lor. pdn6 intr-un anumit punct.
$i
toate raspunsurile ar fi corccte, deoarecefiecare dintre
noi
are o viziune desprevia!6 cu totul diferitd de restul rumii.
Este important sd inlelegefi cd rista pe care o voi prezenta
in paginile acestei carli nu anuleazd - sub nici o forma -
propriile voastre liste, iar cele cinci principii enunlate
de mine
nu sunt singurelecare trebuie luate in considerare.
Nu sunt
nici atat de infelept gi nici atat de ingamfat incat sd pretind
cA delin toate rAspunsurile,iar rdspunsurilemele
nu sunt
singurele pe care trebuie sa re puneli in aplicare. principiile
desprecare vom discuta in aceastdcarte sunt cinci concepte
irnportante, care joaca un rol vital in oblinerea
succesului
x> Capitolul 1

FnozoFrA
pilozofia este piatra de temelie a celor cinci elemente
I' esen{iale ale vie{ii. Un factor determinan+-al direc{iei
pe care o urmdm in vialA este modul in caregc?nrlinz.GAnduriler,
ideile qi informaliile - tot ceea ce ia nagtere in mintea urnanir
- alcatuiesc filozofia noastrd personala. Aceasta lilozofie ne
influenteazd ulterior obiceiurile gi comportamentul qi de aici
incepe povestea noastrA.

Cum se nagte filozofia noastrd personald


Filozofia noastrA de viata este rezultatul cunoEtinfelor
noastre gi al procesului de dobAndire a acestor cunoqtinle. De-a
lungul vielii, ne alimentdm izvorul cunoaEterii din foarte
multe surse, precum qcoala, prietenii, partenerii, influen{ele
exercitate de mass-media sau cAminul pdrintesc; din cdrlile
pe care le citim, dar qi prin intermediul procesului de ascultare
qi observare. Sursele de cunoaqtere qi informare care au con-
tribuit la formarea filozofiei noastre sunt practic nelimitate.
CAnd atingem pragul maturitAlii, toate informa{iile noi
care ne parvin trec prin filtrul filozofiei noastre personale.
Conceptele care se imbinA armonios cu principiile noastre sunt
stocate in memorie qi contribuie la realimentarea izvorului
gAndirii noastre. Ideile care sunt in contradiclie cu opiniile qi
conceptiile pe care ni le-am format deja sunt adesea respinse.
Pentru a accepta noile informalii, trebuie sA ne verificAm,
adesea,opiniile gi concep[iile preexistente. in timp ce incercAm

15
Itr tO C t ' l t ' r ' i r t , ' i r ' 1 , ' l l t t ' l r hr'' : r ' r ; l i r j l t r r l t ' r ' t t f t t [ ] i l o z o fi a L r ) l 7

sa imbinarn ideile noi t:u cele veciri, rezultatul consta lie in Am infrunt:rt cu totii vAntr-rldezamAgirii, al disperarii si al
consolidareaprincipiilor trecttte. lle in extinderea granitelor suferinlelor adAnci. Atunci, care este motivul pentru care *
fiLrzoiiei prezente. navigAnd cu propria noastra corabie, pornind din acelaEi loc
,,\celeaqiprincipii care alcatlriesc i'ilozofia I'roastradeter- qi avAnd aceeaqidestinalie in minte - sosim la slhrqitul cala-
rnina si sistemtrl nostru de valori. BazAndu-ne pe aceste con- toriei in ,,porturi" complet diferite? Nu navigam pe aceleaqi
cepfii, am tras anurnite concluzii ref'eritoare la valorile spiri- mari? Nu am infruntat acelagi vAnt al circumstanlelor gi
tuiui uman. Facem ceea ce considerAm cA este ualoros. DacA o aceleaqi furtuni de tristeli qi nemullumiri?
persoana se hotaraqte sd se trezeascA in fiecare zi la ora 5 Destinalia diferita la care ajungem in vialA este determinatA
dimineata pentru a profita de oportunitatile ce ii vor permite de modul in care pornim in larg. Felul in care gAndim influ-
sa ofere familiei sale cAt mai multe lucruri frumoase in vialA, en\eazAradical aceast6destinalie. Nu circumstanlele stabilesc
ce inseamni acest lucru? inseamna cA individul respectiv diferenla uriaqa intre destinaliile noastre, ci felul in care por-
aclioneazA aEa cum ii dicteaza filozofia sa. $i reciproca este nim in larg.
valabila. Daca o persoana prefera sa doarma pAna la prdnz, Destinul ne rezervd aceleaqicircumstan{e tuturor. Cu totii
aclioneaza in concordanla cu filozofia sa. Dar rezultatele celor
avem parte de dezamagiri Ei provocari. Cu tolii traim momente
doua filozofii - celor doua mentalitali - sunt complet diferite.
cAnd - in ciuda celor mai bune planuri qi eforturi - totul pare
Ne-am conceput cu tolii anumite idei qi principii referitoare
sd se destrame. Circumstanlele neprielnice nu sunt rezervate
la lucrurile care ne influenteazb viala, bazAndu-ne pe infor-
doar oamenilor sAraci, nevoiaqi sau needucali. $i bogatii, dar
maliile pe care le-am acumulat de-a lungul anilor. Fiecare
qi sAracii au copii care se confruntd cu diverse probleme. $i
dintre noi are o pdrere personal6 despre guvern, educatie, pa-
bogalii, dar Ei saracii au probleme in casnicie. $i boga\ii, dar
troni qi multe alte aspecte ale existenlei noastre. Ideile referi-
gl saracii intAlnesc in cale aceleaqi provocari care duc la fali-
toare la aceste aspecte contribuie la formarea filozofiei noastre
ment gi disperare. Aqadar, nu evenimentele in sine determind
Ei ne ajuta sa tragem anumite conciuzii despre univers qi mo-
calitatea vielii noastre, ci hotarArile pe care le luam cAnd na-
dul lui de operare. Concluziile pe care le tragem, bazate pe
vigam in larg gi descoperim cA - in ciuda tuturor eforturilor
sistemul de valori, ne determina modul in care actionam in
noastre - vdntul Ei-a schimbat direclia.
fiecare zi qi in orice imprejurare. Am luat qi vom continua sd
lu6m hotarAri bazAndu-ne pe lucrurile pe care le considerdm CAnd vAntul igi schimba direclia, trebuie sa ne schimbam qi
nol. Trebuie sa cArmuim cu multa grija corabia, in aga fel incdt
valoroase. Daca aceste decizii ne ajutd sa obtinem succesul
sA ne indreptam in direclia dorita. Modul in care pornim in
sau - dimpotrivA - ne imping in prapastie, acest lucru depinde
l*g - felul in caregd,ndim qi ac(iond.m- ne poate distruge viala
de informaliile pe care le-am acumulat de-a lungul timpului
qi care constituie fundamentul filozofiei noastre. cu mai multa uqurinla decAt orice alta provocare a sorlii. Modul
in care reac{ionam in fata greutatilor este mult mai important
decAt obstacolele in sine. in momentul in care vom infelege acest
Filozofia personaldpresupuneridicaret
lucru, ne vom da seama in cele din urma ca provocare cea mai
ancorelorgi naaigareqtn larg rnare a vielii este sa preluam controlul gAndirii noastre.
Pe parcursul existen[einoastre,vAntul circumstanlelorne Arta de a ne adapta corabia in functie de vAnturile schim-
loveqtefAra incetare,influenlAndu-neviala in mod dramatic. batoare, in loc sa ne lasam duqi de valuri, presupune dezvoltarea
1f i t O ! ) C c / r , c i t t t ' i c ' l , l t t t ' t r t L ' r ' : t ' r i f i r rrlltr' t i t I i i Filozolia IO lc)

unei r-roidiscipline. Asta inseamnd cA trebtrie sa ne itrrmam si Modul in care imbinAm qi punem in practica aceste inlbr-
sa ne consolidam o filozofie de vialA puternica, ce ne va influ- 6a!ii constituie lundamentul filozolrei noastre personale. Pro-
en[a pozitiv toate ac[iuniler,gAndurile qi hotararile. IJacAvom blema consta in laptul ca multe dintre informatiile stocate au
duce la bun slArqit aceasta misiune nobila, rezultatul pe care dus la concluzii eronate despre vialA, care ne-au impiedicat sA
il vom obline va fi o schimbare dramaticd, survenita in con- ne realizam obiectivele. Singura modalitate prin care putem
turile bancare, veniturile, relaliile gi stilul nostru de viala. sA eliminam aceste bariere ale minlii este sd ne revizuim, re-
DacA ne putem schimba modul in care percepem, judecArn qi modelam qi redefinim filozofia individualA.
privim aspectele importante ale existenlei noastre, atunci ne Ca sA realizAm acest lucru, trebuie sd ne revizuim intr-ut-t
putem schimba radical viala. mod obiectiv concluziile legate de via{a. Concluziile care nu
lucreaz| in fauoareo noastrA lucreazA tmpotriua noastrA. Sa
Cum putem dezaolta o filozofie putemicd spunem, de exemplu, ca un individ considera ci patronul sar.r
nu-l plateqte suficient! Sistemul lui de valori - bazAndu-se
Nu circumstantele exercita cea mai puternicA influenta
pe o experienla indelungata qi pe o ,,colec!ie" impresionantA
asupra acliunilor noastre in fala oportunita{ilor de mAine, ci
de informalii prelioase - spune: ,,Nu e cinstit!" Acest
modul nostru de a gdndi. Gdndurile qi concluziile la care am
ralionament il determina sA treaca la ,,represalii". Drept
ajuns in via[a reprezintA suma totaiA a lucrurilor pe care ]e-am
rezultat, iqi reduce eforturile Ei igi indeplineqte doar anumite
invatat pAnA acum.
sarcini de serviciu, pe care le considera justificate, tinAnd
Procesul de inv5lare joaca un rol important in determinarea
seama de salariul primit. Acest mod de a gAndi nu este deloc
filozofiei noastre. De-a lungul timpului, am reuqit cu tolii sA
eronat... daca scopul sAu este sa ramdnA in acelaqi loc, sa
strAngem un volum impresionant de cunor;tinle. Este imposibil
ca informaliile ce ne parwin in fiecare zi sd nu exercite o in- facA ceea ce face in prezent qi sA {ie platit tot restul vie{ii
fluenld puternicd asupra modului nostru de a gAndi. Mintea sale aqa cum este pletit acum.
uman6 inregistreaz6 mereu imagini, sunete qi priveliqti de Conceptiile qi deciziile ineficiente pe care le luAm sunt
pretutindeni. Toate experienlele trdite se intipdresc in neuronii rezultatul anilor de informare greqitA. Ne-am addpat din
cerebrali. Cuvintele, cAntecele,programele de televiziune, con- izvoare greEite qi am adunat informatii eronate. Deciziile pe
versaliile qi carlile * toate lasd o amprentd puternic6 asupra care le-am luat nu sunt greqite dacd se bazeazA pe aceste in-
computerelor noastre cerebrale. Emoliile, gAndurile sau formalii; informatiile sunt cele care ne determind sA lu6m
activitdtile in care suntem implicali creeaz5 noi circuite in decizii greqite. Din pacate ins6, aceste decizii greqite ne in-
creier, care se conecteazd cu cele existente deja. Tot ceea ce ne-a depdrteazi de atingerea obiectivelor noastre.
influen{at sau ne-a impresionat in viala a fost inregistrat
pentru totdeauna, iar suma personalit5$ii noastre o constituie lmp ort an{a informa[iilor noi
aceastd stocare de informalii, conectate la releaua atAt de
Deoarece este practic imposibil sA identificAm Ei sd elimin6m
fragilA de impulsuri chimice Ei electrice din creierul uman.
toate informaliile eronate din computerul nostru cerebral,
Toate experientele trAite - exterioare sau interioare - ne con-
singura modalitate prin care ne putem schimba mentalitatea
fera acest statut unic pe care il numim personalitate indi-
este sa acumulam informatii noi. Dacii nu ne schimbam
vidualS.
2 0 t D r ) C i ' / r ' t i t r e i r l r t t r r , t t t r t , . s i ' r i l i r rt/lir, ' i , i t l i i
Iilozofia tc) 2l

concep[iile r;i principiile, vorrr cor-rtinuasir aclionarrt .in con-


sd fle mai bun deciit trecutul. I'r'ebtrie sii rellcctilur it,qupra
tradic{ie cu interesele noastre.
trecutuh-ri,sA retrairn tnomerntelede attrnci, sti cugetam asuprir
Este vital sa ob{,inetn inlirrma{iile corcr:ler,necesare do-
lec{iilor pe care le-am invAtirt qi sri ne rernodelam cornport.a-
bAndirii succesului gi a I'ericilii. in carzcontlart vorn pluti in
mentr,rl prezent, bazandu-ne pe aceste lectii din trecut. Dzrca
deriva pe mArile ignoran{ei, inqela{i de ptrtereer,prestigiul ,si
am incercat sA nranipulan. :,i sd n-;uqamalizimadevArul expe-
posesiunile noastre.
rien{elor trecute, dacA ailr inr'erc:irlsii aruncam vina pe unierii
Dar de unde putem sa preh-rrimidei qi inlbnnafii noi, corecte
altora, inseanrnd cd am c;1iltat,o cale de scapare din fata
r;i benelice, care sd ne ajrrte sA ne depAqim condilia actuala?
realitdtii, condamna{i {iind sf, repelarrr greselile din trectri si
Din fericire, exista pretutindenr in jurul nostru izvoare de in-
sd infmntAm greutSlile prezente.
forma{ii pozitive, care aEteapta sA le pLlnem in practica.

ina ii[a[i din experien{ele personale! Ascultayi o uoce din exl"erior!


Cu totii a\renr nevriie de pulinA pregAtire. Acesta este qi
Una dintre modalitilile ideale prin care ne putem extinde
scopul car{ii pe care o citili. Pentru cei afla[i in c6utarea unor
granitele cunogtinlelor este sA trecem in revista experienlele
i d e i q i p e r s p e c L i v r .n o i , e a r e p r e z i n t A o v o c e o b i e c t i v A E i
trecute. Universul experienlelur noastre este extrem de vast.
cdlduzitoare. Ne putem corer:basinguri ppeqelile, dar o voce
Mintea umanA este o adevAratA bibliotecA, pe ale carei rafturi
din exterior poate sd conf'ere mai multd valoare personalitA{ii
zac inEiruite cdrliie ce povestesc intAmplarile noastre din
qi acliunilor noastre, influenlAndu-ne pozitiv gAndurile qi
trecut. Aceste experienle ne sugereazl cd exista o laturA ne-
gativa r;i o latura pozitiva pentru toate ac[iunile, deciziile gi faptele spre dobAndirea unui viitor mai bun.
obstacolele pe care le intAlnim in cale. O observa{ie pertinentA riin partea unei persoane pe care o
O modalitate prin care putem invAla sa infaptuim un lucru respectdm ne poate ajuta sA vedern lucruri pe care - in mod
corect este sd infaptuim un Iucru grepit. invA[am din eqecuri obiqnuit - nu le-am observa. Avern tendinla de a vedea numai
in aceeaqi mdsurd in care invalam din victorii. Eqecul trebuie copacii din universul nostru, in timp ce un prieten obiectiv qi
sijoace rolul de profesor in viala noastrA, cAci - altfel - nu ne perspicace poate vedea intreaga padure. Un sfat inlelept qi
vom putea bucura de rdsplata succesului. Eqecurile qi greqelile pertinent din partea unui individ in care avem incredere Ei pe
din trecut trebuie sa ne determine sd ne schimbam com- care il respectdm ne poate ajuta sa descoperim informatii
portamentul actual, pentru cA - in caz contrar - prezentul qi precise qi corecte despre noi inEine, dar qi despre procesul qi
viitorul nu vor fi decAt niqte copii ale trecutului. capacitatea noastrd de a lua decizii. Ne poate impiedica sd tra-
Avem cu tolii amintiri legate de acliunile trecute, de avan- gem concluzii pripite qi eronate, bazate pe familiaritatea noas-
tajele sau consecintele nepldcute ale acestor acliuni. Misiunea trd cu mediul in care triim.
noastrd este de a transforma aniintirile referitoare la eveni- Dam dovada de multA inlelepciune dacA ne impunem o
mentele trecute in niqte servitori loiali, care sa lucreze in disciplinA de fier: aceeade a asculta sfaturile qi sugestiile unei
slujba noastrA, nu in defavoarea noastri. persoane care ne iubeEte - asta in cazul in care viata gi
Trebuie sA ne asigurd.m cA amintirile legate de experienlele circumstanlele nu ne obligA sA urmdm sfaturile unei persoane
trecute - fie bune sau rele - sunt exacte. daca vrem ca viitorul rduuoitoare.
2 2 D & [ [ qC)( ' / r ,c i t t t i r l t t n o t t r ,:rtt{inlt tlt lit,lri
Filozoti.r tl-l 23
in lumea a{acerilor, directorii abili apereaza adesea la din gregeliletrecutuiui sunt condamnali sa le repete" - spune
sra-
turile consilieril'r lor, care aduc un suflu nou companiei prin un invalat. Daca ignordm lec{iile t,recutului, indiferent de
opinia qi vocea lor din exterior. Angajatrii unei companir sursa acestora, devenim victiurele obstacolelor gi gregelilur..
pob
sa devina artabde larniliarizali cLrproblemele cotidiene DacA ignorarn lec[iile istoriei, propriile noastre experien{e
ale in-
stituliei lor, i'cAt pierd di' vedere soluliile care sunt nefericite vor pune stapinire pe noi, iar greqeiile pe care le
de lapt
la indemAna lor. vom comite ne vor distrrrgt: f,entrli totdeauna.
Trebuie sd ne asiguram un anturaj sau un grup Din pacate, cei care dau greq in via[t1 nu ne imp6rtAqesc
select de
parteneri, la care putem apela atunci cand vantul experien{ele lor. DacA am aveu m:ii rntrlte $anse sA inva[anr
iqi schirnba
direc{ia, pentru a ne indrepta pe calea cea dreapta. din experien{ele negative ale semenilor noqtri, ne-am putezr
Arti indivizi
ne pot ajuta si1ne analizam in mod obiectiv acliunile salva viala din calea unor tragedii.
in aqa fel
incat sa nu ne indepartam de principiile f'undamentale
are
existentei. inad[a{i din succeselesemenilor aogtri!
inad[a[i din egecurilesemenilor ao1tri! Este vital sA investim cAt putem de mult in studiul oame-
nilor care au ob{inut succesulin via{a. Adunali idei qi infor-
Oamenii qi experienlelelor personalene ofera oportunitali matii din toate surselepe care le aveli la indemAna!Citili carli!
neEtiute prin care putem inv6la leclii valoroaseqi di.r.ur".r" Participali la diverse conferinlel Investiti tirnp in dobAndirea
putem inspira. Experienlele semenilor noqtri ne cunoqtinlelor necesareoblinerii succesuiui!Studiali cu atenlie
ofera doua
surseinepuizabilede informalie, doua atitudini, doua categorii obiceiurile, limbajul, stilul vestimentar qi modul de a gdndi al
de experienle similare, dar cu rezultate diferite. intalnim oamenilor de succes!
i'
fiecare zi reprezentanli ai celor douA categorii. Fiecare grup Una dintre celemai importante surse de inspiralie o consti-
are propriul sdu public qi fiecare exercitd o influenld tuie cdrlile de citate aparlinAnd celor care au gustat din cupa
asupra
celor care qtiu sa asculte.Dar ambelesurse sunt importante. victoriei, cArli pe care le puteli gdsi in librarii. Citind replicile
Una reprezintAun modeldemnd,eurmat,cealalta_ unexemplu celoralegide zei (din epocitrecute sauprezente),putem in{elege
ce trebuie euitat- esteun semnalde alarma ce trebuie mai bine gAndurilecare au cAlAuzitvia{a unor oamenimire{i,
studiat,
dar nu imitat. convingAtori Ei influenli, demni de a fi citafi.
cu tolii trebuie sa studiem fenomenuleqecurui,caci
1ace
parte din lumea noastrd,din experienlanoastrd
de viafa. De Scoate[itn eaiden[dputereainfluen[clor
ce trebuie sa studiem eqecul?pentru ca in acestf'erputem
sa pozitiae!
invdfdm lucrur.ilepe care nu trebuie sA le facem,
Toate experienlelese pot dovedi niqte profesori de valoare, Trebuie sA ne aflam cu tolii in ciutarea oamenilor pe care
,
daca invitd'r din informaliile pe care ni le ofera qi le ii putem admira qi respecta, astfel incAt sA ne putem modela
aplicanr
invataturile in viala noastrd. Exista voci care suslin tiparele de comportament in funclie de aceste persoane. Perso-
., uro-
cierea cu oameni care nu au reuqit sa faca nimic in nalitatea Ei evolulia noastrd de pAnA acum sunt o imbinare a
via{a este
nocivd.,pentru cd ne putem insuqi obiceiurile lor proaste qi influenlelor pe care le-au exercitat asupra noastrA foarte mulli
putem repeta greqelilelor cumplite. f)ar oameni. CAnd eram tineri, idolii nogtri erau personajele din
,,ceicare nu inva[a
24 &) C c l t ; i r r c i c l t t r t t , t t t tr s l t t i r r l t , L t l t
t,itlti

carfile pe care le citeanr cu nesa{,


r,edeteie de cine'ra gi 'ru-
zicienii celebri. Un timp, trrr. Unul dint.e m.tivele prirnordiaio pertr.. ,,.,., ,;;;,r:,r:',r1;
irlclr."at sd mergenr, si. ne im_
bracam gi chiar sa vtrrbim c. eroii reugesc sa obtirla succesul in vier!i se riator-eazir[hptuliri cir
'oqtri. odarta cLr tr.ecerea
tirnpului, pentru r:a arr.rati's praplul nu acorda inrportarr{aidert:,rliilor zilei. 'l'rerhrrit: sa oi)sgrviirrr<:rr
nratLrritafii, iar persona-
litatea noastrA rrnica a inceput aten[ie. s a r e l l e c t a n )
r r s u n r i lt ' v t ' n i n r c r r t e l ocrli r r j r r r r Ir r r o s t r . rsrr
J ." d"ruolte, dori'fa de a
inrita s-a estompat, dar i'11uentra sd fim vigilen{i. sii stanr nre.ell cr-r'chii i' pirtnr. Sa patnrndeinr
e x t e r i c l a r an u a i n c e t a t
cornplet. talcul mesajelor ce ne parvin in fiecare zi. ,Adese:r.rnarire rprir-
Indiferent de vArsta sau circumstan{ele tunitati ale vie{ii sunt ascrrnseprintre cvenimc'nteleapare.t.
noastre, nu putem
scapa niciodata de inflrre'{ele nesemnificative.pe czre - de multt: ori -, lo iqroriirn. I)ar:anrr
exterioare. Secretul consta in
descoperirea unor indivizi ale acordam aten[ie acestor intamplAri, ptrLem -ra r.rrtiir-r.r
(]u usu
cAror personalitafi
sd ne stimuleze, sA ne fascineze Ei rearizdri rinld anumite oportunitlti.
gi sa ne inspire in aqa fel incAt
sa luptam sd ne insuqinr calita{'e
lor ideale. Marile proiecte
Deaeni[i nigte ascultdtori ttbili!
careface_ o".;JTi:xil:* il:::fT"l"":i::::.:: :;:
poartA marca unor corxnqnii 1., ^-

Sa qtii sa ascul{i in ziua d' ast,:izi, rle'eiril , .devarai,.


dezvoltarea vielii noastre. De aceea, avem nevoie de o
,,marcd art6. Suntem inconjurali de nenurnirate vr:ci care pret,ind
de prestigiu',, care sd ne asigure
calea spre succes. atenlia noastrd necondiliorata, fiecare de{i'and tr'mesa.1 im-
cu totii suntem influen{afi de
cineva. $i pentru ca aceastS portant sau adresandu-ne o rugaminte stamitoare. una dintre
influenta determin' - intr-o
anumita rn.sur' - direclia pe cele mai bune modalitatri prin care putem lace fala acestei pro-
o urm5m in viafd, trebuie care
sa alegem in mod d,eliberat per_ vocdri este sa invA{dm arta uscultarii seler:tiue.
soanele cdrora le vom permite
sA ne influenleze, impiJicand Ascultarea selectiva seamani cu procesul de cautare & r-iirr.ri
in acest fel eventualele influenle
negative. post de radio prel'erat in acest pr()r'r,s,irscult,irnrci.bevasecr)'r,irl
gi apoi fie continuiim ciut6rile, iie ne oprim la postLrlde r;,,_li<,
Deaeni{i nigte obseraatori abilit pe care l-am gAsit, in {unclie de mesiijele transnrise. Or. de
Nu trebuie sa rSsamnici o zi sa cAte ori o voce ne cere sd fim atenli, nt: oprint pru{in ca si :rna-
treaca fara sd descoperim
raspunsurileIa o seriede intrebtrri lizam mesajul. naca acesta este lipsit de sens
extrem de importante,pre- Ei consistenla,
cum_:Ce se intAmplAin industria atenlia noastrA se indreapta spre altceva. ,,Radarul,, nostru
noastrd?Cu ce problemese
confrunta guvernul nostru? Dar iqi indreaptd ,,antenele" spre o alta voce, al carei nresaj este
cclmunitateanoastra? Dar
sectorulnostru?Ce realizAri,oportunrtd{i, mult mai important.
instrumente gi teh_ Toate informafiile pe care le auzim sunt inregistrate de com-
nici noi au ieqit la luminA?Ce personalitali
influe.r6"urr'u"u* puterul nostru cerebral qi formeazA noi conexiuni. pul;em
lumea intreagA,dar opinia cellr
din jur? asculta unele voci doar din simpla curiozitate, da. daca \'()ceir
Trebuie sa devenimniqte observatori
ab'i ai tuturor eveni- nu ne ajutA si ne indeplinim obiectivele, nrr trebuie sa-i acor-
mentelorcarene inconjoara.Toate
acesteevenimentene inrlu- ddm prea multd aten{ie. Nuurai in momentul in care suntern
enteazdintr-o mAsurdmai mare
sau mai micd, lasAndo am_ convingi ca am descoperit o surs6 valoroasa de informa{ii, ne
prenta asupra personalitafii qi
univer:suluinostru. l6sam influenlali de mesajul vocii eare ni-l transmite.
2fi tr) L't'[, titrt i t]ttrrutlt cslr{ittlt alt tir,Iii
l:rltizolia tc) 27
un'l dintre atributele .brigat,rii
ale artei de a cor-rd,ceil
constituie conrunici,rreaelictenlii.
Capacitatea de a rsti ce sci toarea:'fir-rAndseama de acearsttrctlurttarti de itrlolnrartii, clre
'!p.r/ se naqte din arta rra a uscuitr,r.
AceastAarta ne.I,era clcaziir ie-ar putea schimba viala, destinr-ri, reltr[iiltl, satrittarleir,
cleri.r 'e extincle grani[ele curr,a;terii cariera, familia etc., puteli sa sptrnefi care car{i ati citii irr
qi ale var,rii noastre.
P.rcesul vorbirii reprezi.ti ac{iu'ea ultimele 90 de zile'/
prin care 'e dezvaruinr
- i.tr'-o r'isura
ruai rnare sau rnai mica - i.va{aturire De ce nu citim acesLecar'{i care ne-ar ptttea schinrbit raclicill
cunogtinfe]e crrba.dite. 'I'r.ebuie, Ei viata? De ce ne plangem de ttlt ce ne itlctlnjoara, clar nu intrc-
aEadar.sa stapaninr arta de
a asculta pent.u a putea con'eri prindem nici o schirnbare'/ De ce blamAm ef'ectele,dar imbra-
varoare cuvintelor rostite. popula[itr
Calea cea rnai elicienta prin care flqam cauzele?Cum explicam faptul ca doar 3% din
putem invA{a ce sa le -
spunem copiilor noqtri este sa ii noastrA de{ine un permis la biblioteca pertnis care nc tllet'ii
ascultam. Trebuie sa citin.r
cargiie pe care le citesc ei qi sa accesulnelimitat la tclate rispunsurile pe care le cautArn, rel'e
clesr,i,j-rimmesajele pe care le
prirresc din surse atat de variate. ritoare la succesul gi fericirea atat de rAvnite toatir viafa'/ ( )ei
Aceasta arta de ascultare
clescifrare a informa{iilor ce le parvin Ei care viseazA u viala mai butrA nu-gi pot permite sti ignore
copi'or noEtri ne ajuta cdrlile care ar putea exercita o inlluenli extraordinat'a asupra
nu doar sri ie inlelegem proce..,i
a" luare u a*.i"iitor, dar ne
inlesneEte comunicarea cu ei, dez'aluindu-ne universuiui lor.
sistemul lor de Nu trebuie sd punem problema cA aceste carli ar fi prea
valori.
scumpe. Daca un individ ajunge la conclttzia ca o carte este
prea costisitoare, sa vedeli care va fi prelul ignoranlei lui!
Cititi toate cdr(ilel
Nu este o diferenlA prea mare intre o persoana care nu Eiie
Avem deja la dispozi{ia noastri sd citeasca qi o persoanA care nLt.urea sa citeasca. Rezultatrrl
toate cArlile care ne pot
ajuta sa fim boga{i, sdndtoqi, fericili ambelor situa{ii este ignoranla. Cei care au transformat dez-
Ei puternici, sorbind cu
nesa{ din cupa victoriei. voltarea personala intr-o misiune nobilA trebuie sA-qi exti;rda
oameni prove'ind din toate categoriile granitele lecturii. ExistA atAt o multitudine de conferinte ciu'e
sociare,oameni care
au trAit experien[e de via{d incredi[ile, te inva{A cum sa devii un cititor asiduu, cAt r;i nenumAiaLe
oanreni .o." u., u;r.rs
din pragul saraciei pe culm'e cdrli care aqteaptA rabclAtoare pe ral'turile librAriilor sa-qi
succesului - gi-au facut timp qi
gi-au aqternut viala pe hartie deschida universul pentru tine. Lectura este o cclndilie sinc'
pe'tru a , impdrtaqi runrii
i'tregi' Ne-au oferit inlerepciunea qua non pentru toli cei care doresc sa-qi depdqeascAlimitele
qi e"pe.ienla *,r pentru a
ne putea inspira qi inva{a in aqa gi condilia. Nimic nu trebuie sA se interpunii intre noi qi cArlile
fer incat s{ ne remoderam
filozofia' contribuliile lor ne permit care ne-ar putea schimba viala.
sa ridicdm ancora qi sa
pornirn in larg, cAlau_zindu_ne CAteva pagini citite in fiecare zi vA vor dArui - intr-o
dupA experien$ele trAite de
Ner-audaruit gandur'e qi ide'e ror ei. perioada scurt6 de timp - o comoara de inlbrmalii inestimabile.
pentru a ne putea schimba
planurile, dacAeste nevoie, qi pentrua DacA nu vom rezerva mai mult timp lecturii, dac6 nu vom lua
evita greqelile.Ne putem
schimba viala bazAndu_nepe - o carte de pe raftul bibliotecii, dacd nu ne vom impttne exerciliul
sfaturil" lo. i.rtreleptu.
Toate gAndurile, ideile qi opiniile lecturii, atunci ignoranla va pune definitiv stApAnire pe via{a
de care s_ar putea sa avefi
rorvoie alcdtuiesc paginile valoroase noastrA.
ale unor "nrt, *"uo.-
dinare. intrebarea pe care trebuie Cei care iEi doresc o via!6 mai buna trebuie sa devinA niqte
sd v_o pune{i este urma_
persoane mai bune. Trebuie sd-qi conceapa o filozofie de .riata
l8 Lr) ( - r , i r ,t . i r t r . it , l t , n r l r t t ,
r s t , n t t i l l tr, i l r , t , t t , il i
Ijilozoli.r tc) l(r
echilibrata qi trpoi sa traiasc^
rrr cr.c,rda.{ir crr aceasta
zolle. obiceirrl dr:r'rciti co.s.itriie firo- sertaraEal min[ii noastre, LrndeiEi vor trriercie
pentrtr totclcirunir
o piatra de ter'elie in prrcesul
d e c l e z v o r t a r e. r r n e i t r r . z . r i r valoarea. S-ar put,ea sA ne amintim utr evenirnent,,dar r.ortr
solide gi ir'batabire. Est,e pe
c l i r t r e 'c ' . d i { i i l e r e o ( \ s i l r e , b t i n e r i r una uita emo[iile care le-am simfit in clipele acelea.
s t r r : c e s r r l rgr i | e r i c i r i i .
Al doilea avantai pe care il prezinta un jurnll il crl'stitrriu
faptul ci sirnplul act al noLarii gandrrrilor pe I'iart,ie'e ajLrtir
fine[i un junral personal!
s6 ne analizam ac{iunile cu mai multa obiectivitate. scris'l
in ciul.ar.eanoastra perrnunerrti incetineqte fluxul inforrnaliilor, permi{a'du-ne sa reflectanr
s. nei'pu'errr
(,rirl*discipri'i
"rl;t:'J'r,tJTff:T'fi?.lfi' qi sa analizam experien{ele prin craream trecut. Vedem cu nr.r
inlb'rna{iile poziLivcdin jurul multa claritate sursa inlbrma{iilor noastre. faptele care lrl
'ost.u, in aqa {'ei i'cdt ne
buc,r'a de u. viitor rnuit rnai vom
rrrrirrrr:r,lrL
Lrecut,l: t.ebrrie sa stat la baza deciziilor pe care le-am luat qi acliunile pe clro
{inorn un .jurr.ralpersonal. le-am intreprins ca urlnare a acestur decizii. cu alte cuvinr,c_
L,^ jurnal este , co,ecfie de nu doar evenimentul este supus unei examinar.i rnjnutiri:;,r:.
obsr:rverfiiEi descoperiri despre
vinla' Reprezi'ta propriur ci qi propria noastra filozolie de viali. Aceasta a.aiiza m.ti
nost*r scenariu scris cre
propriile noastre cuvinte, mani, cu
care infafiqeaza experienle, culoasa ne permite sa ne remodelam filozofia gi sa ne schimbirm
rirr{e gi concluzir dc'spre idei, do-
'ameni qi evenimente care via!a.
fluenlat viafa. ne-au in-
Un jurnal ne dezvoltd in acelaqi timp capacitatea de a
Un jurnal ne oferd doud avantaje comunica intr-un mod mult mai eficient. imbracdndu-ne expe-
remarcabile. in primul
rand' ne ajuta sa in.egistram rienlele in straiele cuvintelor scrise, vom putea sa ne comu-
toate ispectele momentului
zent pentru o viitoare pre-
trecere in revista a evenime'telor nicdm cu mai multa uqurinla nu doar ideile, ci gi valoarea
trecute' intamplar'e care au noastra lAuntrica.
roc in viala noastra - experienfere
pe care le traim q;iclin ca.e un fapt interesant il constituie momentul asasinarii
inva{arn _ trebrrie ,a fi" i;;;;strate
pentru ca invAlamintele preqedintelui Kennedy, cand unii dintre cei mai influen{i lideri
lor sA nu se piarda. Trecutul
dovedi o calauza irleaia pentru .? prrot" ai terii au inregistrat in jurnalele lor evenimentele cumplite
luu.*u clecizi,lrr cle astAzr,
ne vor oferi o zi de mAine care din ziua aceea.cand Air Force one a strabatut norii, din Dallas
mult mai bund.
Deqi toate evernimentelepe spre Washington, aducAnd trupul preqedintelui ucis, mulli
care 'c traim sunt stocate
creierul nostru, nu putem in oameni au privit scena intr-o tdcere adAncd, marturisindu_qi
intotdeauna sd accesAm
detarii ale unei intAmplari. anumite gandurile doar jurnalelor intime. Acesta a fost unui di'tre
Adesea, amanuntele se
sau chiar se pierd in negura estonrpeaza rarele evenimente cAnd istoria a fost inregistratA aqa cum s_a
timpului. Este posibij
amintim rezultat'ul, dar s-ar putea sa ne intAmplat, impiedicAndu-i pe istoricii de mai tArziu sA mai
sa uitam succesiuneaeveni-
mentelor. sau deciziile pe care faca speculalii inutile. Aceasta coleclie de ganduri qi iciei scrise
le_am Iuat. FAri sprijinul
informa{ii precise, care sa unor au constituitbaza carlii lui william Manchester - ..The Death
ne ajute sd ne reamintim
exjsta pericolul sa repetam trecutul, of a President" (,,Illoartea unui preqedinte,,), unul dintre
aceleaEigreEeli de nenumdrate cele
Fara ajutorul unui jurnal, aceste ori. rnai obiective documente istorice scris vreodatA.
.io-".rt" deosebite- aceste
espericnfer Ei emofii extraordinare - Toli oamenii care au oblinut succesul in vialA qi au in-
vor fi aruncate intr-un
f{ptuit lucruri marele au
linut gi lin un jurnal personal. Aqa
.l() [r) C ( ' / r ,c i n t ' i t l t u t t ' t t l t r , : ( ' rli] r i 1 {t,t l t i ' i t t i i
lrilozoti,r tc) l l
l e d i c t e a z a c o n s t i i n { a . S e p a l e c a z e i i i i i n z e s t r e a z ac u u n
Nu putern deveni o na[iune gi mai puternicii dtrcA nLr ne
instinct aparte, ca.e le splrne ca o via[A care merita traita
e6yn indrepta aten{ia spre ospectelefttrtclanterftuLeale vier{ii.
este o vialA care trebLrie inregistrertd. Poate ci'i acest obicei de
Capacitateade a crea lideri cAt mai competen{i in guvern, gcoli,
a [ine un.jtrrnal t:stt-'trnuldintre motivele pentnr care se disting
biserici, afaceri qi comunitati consta in sistemul individrrarl
d e r e s t u l l u ' r i i q i r e L r q ; e ssca i . l h p t u i a s c i i l t r c r u r i e x t r a o r -
de valori. De aceea,este datoria noastra de a ne expkrata po-
dinare.
ten{ialul la maxim, de a ne impune o anumita disciplina qi de
Aceste hottirari aparent rnin're paveazadrumul spre succes.
a adopta obiceiuri pozitive, de a citi cAt mai multe carli qi de a
cand oamenii obiq'uili acorda aten[ie lucrurilor cu adevarat
{ine jurnale intime. Numai dacA vom porni in calatrlria cu-
importante, dezvoltarea lor pe.sonala nu 'rai este decat o
noaqterii, ne vom remodela filozolia qi ne vom schimba viata
chestiune de tirnp. O disciplina de fier qi o greqeolo aparent - pe a noastrA, dar Ei pe cea a semenilor noqtri.
minorA au acelaEi rezultat - de acumulare a avantajelor (in
primul caz) qi a dezavantajelor (in cel de al doilea).
Procesulde luare a deciziilor
Nici succesul,dar nici egecul nu sunt rezultatul unui singur
eveniment dramatic. Amandoua sunt rezultatul acumularii Ori de cAte ori mintea noastrd receplioneazd o idee noua,
deciziilor aparent minore qi nesemnificative, a caror greutate ea este cAnt6ritd gi analizatd de subconqtient, care stabileqte
qi valoare, adunate de-a lungul timpului, ii prezintd individului nivelul de atenlie pe care il vom acorda. Ideile considerate
bilanlul realizarilor sau esecurilor sale. finerea unui jurnal importante de sistemul nostru de valori se bucurd de atenlie
intim nu constituie o condilie obligatorie pentru oblinerea imediata; celor pe care le considerdm minore le acordam o
succesului, dar joaca un rol important in mozaicul vielii, pe atenlie ocazionala.
care il numim filozofie. DacA il vom neglija, nu vom reugi Nivelul atenliei qi actiunilor noastre depinde de filozofia
niciodata sa completAm acest mozaic. noastrS. Daca nu am reugit sd acumulAm cunoqtinle adecvate
Viala inseamnd. mai mult decAt un certificat de naqtere, o sau dacA nu am reuqit sA imbinAm cunoqtinlele vechi cu cele
piatrd de mormant Ei un cont bancar intre aceste doua puncte de noi, atunci deciziile pe care le luAm ne indeparleazh de succesul
cotitura ale existenlei noastre. Jurnalul este un instrument im- pe care il visdm. Dacd avem tendinla sA ne irosim timpul gi
portant care ne ajuta sa descoperim atat cauzele unui eqec,cat qi banii pe lucruri minore, este important sA ne analiz6m cu
progresul inregistrat de-a lungul calatoriei noastre prin via{6. atenlie procesul de luare a deciziilor.
Devenim rapid o nafiune de min{i pasive. Lipsa de lecturA Lumea este plin6 de indivizi ale c6ror decizii sunt menite sd
qi de scris duce la formarea unei gandiri indisciplinate. Daca le distrugd orice qansd de succes. Cei care nu se bazeazl pe o
filozofie solidd qi imbatabild fac lucruri pe care nu ar fi trebuit
ne indoim de asta, nu trebuie decAt s6 ne uitam in jur qi s6
sl le facA qi ignord ceea ce ar fi trebuit sA se bucure de atenlia
vedem cum cei dragi apeleazala droguri, cum semenii noqtri
lor necondilionatd. Nu-qi stabilesc obiectivele qi nici prioritAlile
sunt implica{i in crime violente qi cum numarul copiilor care
in vialA. OscileazA intre diverse hotdrAri. $tiu cA trebuie sA
abandoneaza qcoalacreqte pe zi ce trece. Acesta este un exemplu
facd ceva, dar lipsa de disciplina ii impiedicA sA treacA la acliune.
de gandire greqita, de decizii proaste qi de un sistem de valori
IntAlnim in fiecare zi nenumdrate rAscruci in drumul
eronat. Daca nu vom eradica aceastd tenciinta, vom cobori la
nostru, cAnd trebuie sA luAm o decizie in privinta unei probleme
nivelul tarilor subdezvoltate.
rninore sau majore. Nu trebuie sa uitam ca toate aceste decizii
.ll f"-) t - i y ' t ', - il r r - i 1 . 1 , , 1 t 1 , , 1t :,(1n, l,r i t l t ,tlt t,itl ti
I r i l L r z o l i rL r ) . 1 . 1

I)e uarc le lr-ra'ri.'r,.rentele de ni-{cruceale vietii c'ntrrreazrr


o il.Lrrrritirdestinatie. In irceea;iinrAsrrrain inevitabil al acumularii deciziilor si gAr-rdulilorerontrte. (lil
car.esunla tobala ir s6 vd dau o delini{,ie niai simpla, t:s,t:cttL e.slccon.secirt(tt
cCttort:u
c l e t ' i z i i l ' r 't , r ' e c i r t ea d u s l : r a l l ' r . i f , i ac r r c u r n s t a n r e r c l r
n'ast.e greEeli de ra(i.oncmtertt repetatt: irt f'ittt'ttt't'zi .
p.czenlc, clr:ciziil.l)e (,arrile l,a'astdzi
v'r ciucela bLrcuriile De ce cclmitem o greEealade rafionarnent pe care o repeterrl
sarr r-egrt,t,ele de rrriune.
apoi in l\ecare zi'?
r\lege'i' Decizii. Serec{ii. Fiec.re ne or.erii
sansa de a deterr- Pentru cd nu o consideram importanta.
min. .trlitatea viitrrrrrrri nostru. fiecare
$i ne cere n pregatire Acliunile noastre zilnice nu par fbarte importante. O decizie
rninrr{i.asa irrainte, aregerilor pe care
le vom ru"". i' aceste proast6, un lucru minor de care arn uitat sau o clrd pe care anl
rnr)mente, crrn'Etinfele pe carerle-anr
cloba'dit si filozofia da- irosit-o inutil nu genereazAun impact copleqitor asuprir
trlrata acest.r ctr'oqtinfe ne vr)r ridica pe
culmile succesului noastr6. Adesea, sc5parn uqor de consecin{ele imediate ale
sarr ne. vor distruge pentru l.otdeauna.
faptelor noastre.
f)e ac:eea,trebrrie sa ne prL.gatirnmereu pentr.
conlruntarea DacA nu ne-am batut capul sa citim o carte in ultimele 90
cu marile m,r'ente ale existen[ei.
Numai printr-un a'tre- de zile, aceastAdovada de indisciplinA nu are un impact imediat
nament permanent ar minlii putem sa
ruam decizii corecte qi asupra vielii noastre. $i pentru cd nu ni s-a intAmplat nimrc
intelepte. Gdndirea ne dete.nina conuingerile;
cctnuingerile net dramatic in urmatoarele 90 de zile, repetdm greqeala aite 90
infl rren{eazd hotardril e; hotdrd.rile ne mocre
reazd.personaritatea ; de zile qi aqa mai departe. De ce? Pentru cd. nu ni se pare o
iar personalitatea genereaz'. rezultatele problemd. importantrt. $i aici apare pericolul. Mai cumplita
fi,nale. Daca nu suntem
mul{umi{i de destinalia la care am ajuns dec6t lipsa lecturii este incapacitatea de a intelege ci vd con-
datorita deciziilor
trecute, atunci trebuie ,,sd prelucrdm,, procesul fruntali de fapt cu o problema grava.
gdndirii. Cu
ajutorul noilor cunoqtin{e ne vom remodela Cei care m5nAnca alimente necorespunzdtoare amplificA
firozofia. i., -o-
rnentul in care ne vom schimba convingerile, viitoarele probleme de sandtate, dar bucuria momentului eclip-
ne vom schimba
qi hotararile. Iar hotararile bune seazd consecintele ulterioare. Acestea par sa nu aibi nici cr
vor genera rezultate bune.
o filozofie de via{a solida r;i imbatab'a importanld. Cei care fumeaz6 sau beau prea mult repetA aceste
ne ajut6 sa ru6m
decizii invincibile. precum un arhitect, acliuni greqite an dupA an... pentru cd par inofensive. Dar
trebuie sa vedem in
mintea noastrA rezultatele pe care dorim suferinlele Ei regretele acestor erori de ralionament se vor
sA le ob{inem qi apoi
sa ne apucam de treaba pentru a construi face simlite cAndva in viitor. Nu sim{im consecinlele imediat;
o fundafie solida pe
care ne vom ridica viziunea. i,-r ,,',,-e.rtul ele continud sa se adune inevitabil pAnAintr-o zi cAnd va trebui
in care viziunea
este bine definita, iar fundafia este sA platim pre{ul pentru deciziile proaste pe care le-am luat -
bine ancorata, deciziile pe
care va trebui sA le lu6m pentru des5vArEirea decizii care nu pdreau sa aiba prea multa importanla.
structurii
noastre vor veni de la sine. Atributul cel mai periculos al eqecului este viclenia. Pe ter-
men scurt, acestemici grer;elinu par sa aiba consecinle. Ntntic
Formula e1ecului nu ne da de inteles cd ne prAbuEim. Uneori, aceste erori de
ralionament iqi fac aparitia in momente de bucurie qi prospe-
Eqecul nu este rezultatul unui singur
eveniment dramatic. ritate. Pentru cd nu ni se intAmpla nimic rAu, pentru ca nu
Nu ne prabuqim in haos peste noapte.
Eqecul este rezultatul existA consecinle imediate care sa ne atraga atenlia asupra
3-l AJ C d t c i t r c i t ' l t r r i l r t t , t s e r t l i n l e t t l Lt , i t , t i i
[:ilozolia tr) J5
acestor greEeli, continuAm sa le repetAm, sA
nutrim gAnduri
eronate, sa ascultam voci rau inten{io.ate qi Problemele qi bucuriile zilei de astazi ii absorb atAt de mult
sa ruam crecizii
p.raste. Cerul nu se prAbugeqteimediat peste pe oameni incAt nu mai atr timp sa se gAndeasca la ziua de
noi, de aceea le
consideram nigte fapte nevin'vate. mAine.
$i pentru ca nu par sa aibri
consecin{e,le putem repeta lara probleme. Dar daca stabilim o nouA regula care sA ne oblige sA privim
Dar trebuie sd inlelegem ca acest m.d de gandire spre viitor cAteva minute pe z1?Am putea sa intuim consecin-
nu este
benefic. lele iminente ale comportamentului nostru prezent. inarma{i
Daca la sfArqitul unei zile, cAnd am comis prima cu aceastA informalie prelioas5, am putea sA trecem la ac{iune
- greqealA
de ra{ionament, cerul s-ar fi prabur;it asupra ca sd ne transformAm greEelile in formule pentru oblinerea
noastra, am fi
trecut imediat la acliune gi ne-am fi asigurat succesului. Cu alte cuvinte, antrenAndu-ne pentru a putea
cd nu vom mai
repeta vreodata gregeala respectiva. La fel ,,vedea" viitorul, ne vom schimba modul de gAndire, ne vom
ca un copil care
pune mAna pe o soba incinsd, in ciuda indrepta greqelile qi ne vom forma obiceiuri noi, care le vor
avertismentelor pa_
rinlilor lui, am fi asociat experienla respectiva inlocui pe cele vechi.
cu un lucru
rAu, de care trebuie s6 ne ferim.
Din pAcate ins5, egecul nu ne transmite semnale Trebuie sd practicdm tn fiecare zi cdtepa reguli
de alarma.
De aceea, este vital sA ne remodelam filozofia
pentru a lua simple
decizii mult mai bune. cu ajutorul unei
filozofii invincibile,
care sd ne cAlduzeascd paqii in via!6, vom ajunge Un lucru extraordinar in privinla formulei succesuluieste
sA conqtien_
tizam erorile de rafionament, dar qi faptur faptul cd putem sAvedem rezultatele imediat. i.r -o-".rtul in
J toate u.u.ru
greqeli pot avea urmdri iremediabile. care reuqim sA ne transformAm erorile zilnice in niqte reguli
stricte, pe care sAle respectamin fiecare zi, vom aveaparte de
Formula succesului rezultate pozitive intr-o perioad6 scurtA de timp. CAnd tinem
regim, simlim o imbun6tdtire a sdndtdtii dupd numai cAteva
Ca qi formula eqecului, cea a succesuluipoate
fi uqor de sdptdmAni.CAnd incepem sA facem exercilii frzice,ne sim{im
pus in practicd:
imediat mult mai energici. CAnd incepem si citim, capAtdm
mai multa incredere in propriile forte qi conEtientizdmlucruri
Trebuie si practicdm in fiecare zi cAteva de a ciror existenld nu am gtiut niciodatA.Indiferent care este
reguli simple.
disciplina pe care ne-o impunem, rezultatele pe care le vom
Iatd o intrebare la care meritd sd vA gAndili:
Cum putem obtrinein final vor fi - far6 indoiala - pozitive gi eficiente.
transforma greqelile din formula eEeculuiin r:eguri.r".".u.u
pentru obfinerea formulei succesului?Transforirdnd Misiunea magicApe care o au acestereguli noi o constituie
viitorur schimbareamentalitdlii noastre. DacAincepemchiar de astdzi
intr-un element esenfialal filozofiei noastre.
Succesulqi eqeculau consecinleviitoare: bucurii sAcitim c6r[i, sA tinern un jurnal, sA participAm la conferinle,
nemdrgi_ se ascultam qi sd observAmcu mai multd aten{ie ce se petrece
nite sau regrete copleqitoare,rezultate din
ac[iun'e trecute. in jurul nostru, putem spune c5.ziua de astdzi este inceputul
Dacd acest lucru este adevarat,de ce nu-Ei
rezervd oamenii unei vieli noi care ne va oferi un viitor mult mai bun. DacA
mai mult timp sd segAndeascd la viitor? Raspunsulestesimplu:
vom incepe chiar acum sd ne transformAm gregelilein reguli
sunt atAt de prinqi in prezent inclft uiitorur nu pare
sd.conteze. constructiveqi eficiente,nu vom mai duce niciodat6o existentd
36 tO C d e c i t t c i a l u r t t ' t t t t t , . < c n l i r r 1r rt l,t ' , i t , ! i i
l:iiozofia 8) .17
banala, ci vom savllra mereu roaclele r-rneivieti pline
de con- aceastaindisciplina va eroda qi alte reguli pe care am incerc:it
sistentA qi valoare.
v o m a r r z ig l a s u r i c a r e n e v . , r s p u n e ( , a n r a ' t , r r n e v , r e ( r , . . sd ni le imPunem"
Pentru cA toate reguiile se influenleazA reciproc, trebuie
reguli ca sd ne schimbam via{a, ci de o rnotivalie
puternic:r s6 acordAm o aten[ie deosebita IiecAreia in parte. Nu ne putem
Dar aceasta ,,motiva[ie,, nu-i ajutA pe oameni
sa_qischimbc permite luxul de a comite grer;eli in fiecare zi. Nu trebuie sa
via{a. Ca sA in{elegi acest lucru, trebuie in primul
rdnd sa_{i uitam ca autoindulgen{a ne poate inliuen{a negativ toate obice-
schimbi modul de gandire. Daca un individ este
un prost, dar iurile bune qi - in timp * ne poate af'ectachiar perfbrman{ele.
este stimulat sA facA ceva, el va Il doar un prost
,,nrotivat... Dar exista Ei o laturA pozitiva! Fiecare regula nou impusa
Ca sa devenim ceea ce ne clorim sa fim, trebuie sA
ne schim_ poate sA inlluenleze pozitiv atAt celelalte reguii, cAt gi perfor-
bam concep{iile qi principiile - adica elementele
de baza ale mantele noastre personale.
gandirii noastre. Ne putern schimba cursur
vie{ii daca vom SecretLrlconsta in adoptare-atuturor regulilor care ne pot
lupta din rasputeri sa ne remodelam filozolia.
ajuta sa ne remodelam gAndirea, sd ne indreptam greqelile qi sa
Vestea buna este cA nu trebuie sA infaptuirn
schimbari ne perfectionam rezultatele. Trebuie sa cautAm pAna qi cele mai
majore, caci rezultatele pe care re vom obfine
vor continua - mici qi aparent nesemni{icative greqeli de ralionament Ei sa le
in locul nostru - procesul schimbarii.
transformdm in reguli de aur. Din clipa in care acest proces
este demarat, greEelile incep sA disparA incetul cu incetul.
Regulile tind sd se mul,tiplice
Toate regulile gi regile pe care le adoptam
se influenfeaza Este ugor sd ob[inem succesulgi fericirea
unele pe altele. Fiecare regula nou adoptata le
in{ruenf,eaza nu Respectand paqii necesari oblinerii succesului qi fericirii,
numai pe cele deja existente, ci qi pe cele pe care
ni le vom insuEi. vom descoperi ca aceste lucruri nu sunt intangibile. Este uqor
Totul ne afecteazaintr-o masura mai mare
sau rnai mica. sA transformam greEelile in reguli de aur, a$a cum este la fel
unele lucruri ne afecteaza mai murt decat altele,
dar toate de ugor sa ajunElemde pe marginea prapastiei qi a eqecului pe
ac{iunile noastre exercita o inrluen{a asupra
mediului incon- culmile succesului. Putem sa realizAm tot ce ne dorim, dar
jurator. suntem naivi daca nu
credem acest rucru. De arci se trebuie sd luptam din r6sputeri ca sd ne insuqim o disciplinA
nasc cele mai subtile erori - din incapacitatea
de a conqti entiza de fier care ne va ajuta sA indepartAm din calea noastrA toate
impactul pe care il pot avea asupra vie{ii
noastre greEelile pe obstacoleledestinului.
care le comitem.
Dacd este atAt de ugor, de ce nu trecem la acliune?
Avem tendin{a de a ne complace in situaliile
in care ne Pentru cA este la fel de zrEorsa ne complacem in situalia in
aflam, permilAndu-ne sA facem greqeli dupa greqeli
fara sa ne care ne aflam qi sA plutim pe valurile inerliei.
gAndim la consecin{e. ,,Doar in acest
domerrlu imi permit sa
fiu slab" - ne spunem cu ingaduin{a. Dar acest
_od je a gAndi P ericolul in diferen[ei
ne impinge in ghearele amagirii, caci fiecare
act de indisciplina
creeazd.o alta breqa in lan{ul autodisciplinei. Lucrurile care sunt uqor de realizat sunt la f'el de uqor de
ingAduinfa cu
care ne privim greqelile ne permite sa plutim ignorat. Motivul primordial pentru care cei mai mul{i oameni
in derivd qi sa
trecem grani{ele autocontrolurui. odata cu nu reuQescsa se bucure de bunata{ile vielii este indif'erenfa.
trecerea timpurui.
3tj EO Cc/t'cirrcrdntrurtt, cst,rrlirrlr,
tlt i,itlii Irilozofiatr).19
Nu este vorba de lipsa banilor - bancile sunt o sursa
in noi, scade Ei nivelul activita{ii noastre, care duce la dirni-
inepuizabilA de bani. Nr-reste vorba nici de lipsa oportunitalilor
nuarea dramatica a rezultatelor noastre. DacA rezultateler
- America este in continuare nafiunea care of'erace]e mai multe
noastre au de suf'erit, atunci atitudinea este qi ea qtirbita. in
oportunita{i in comparalie cu toate tarile lumii. Nici carlile nu
momentul in care atitudinea devine negativA, increderea in
ne lipsesc - bibliotecile sunt pline de car!i... qi le pute{i citi pe
forlele noastre se diminueazA din ce in ce mai mult qi...
gratis! Nici gcoala nu este vinovata de aceastA stare de fapt -
procesul continuA la nestArEit. Incapacitatea de a face exact
clasele sunt pline de profesori buni. Avem lideri, preofi,
lucrurile pe care trebuie sh le {acem creeazi o spirala nocivS,
consilieri qi sfetnici care ne pot cAlAuzi prin haliEurile vielii.
ale cdrei efecte negative sunt greu de stAvilit.
Avem la indemAna noastrA tot ceea ce ne trebuie pentru a
deveni bogali, puternici qi influenli. Singurul obstacol care
ne stA in cale este - pur qi simplu - indiferen{a.
Inadla[i sd asculta{i oocea succesilui!
Cunoaqtem cu totii proverbul: ,,lJn mAr pe zi {ine doctorul la De ce suntem tenta{i sa facem lucruri cornplet nesernni-
distanfA". Putem dezbate mult qi bine pe tema valabilitafii acestui ficative,dar le respingempe cele necesareoblinerii succesului
proverb celebru, dar ce se intAmpla daca este adevdrat? Daca qi fericirii? Ce voce ne qopteqbe:,,Las-obaltal De ce sa-!i bali
mAncAnd un m6r pe zi (un act atAt de simplu), putem sd fim mult capul cu toate prostiile astea legate de disciplina qi reguli de
mai sdnAtoqi, mai dinamici qi mai energici? Nu este un lucru aur?" Este voceanegatiuismulu,i,o vocecare a devenit din ce in
logic qi foarte simplu, de altfel, sd mAnca'm un md.r pe zi? ce mai puternicd de-a lungul timpului. ca rezultat al expunerii
PresupunAnd cd proverbul este adevdrat, de ce nu mAnc6m indelungate la influenle, gAnduri, filozofii qi decizii negative.
un mdr pe zi ca sd ne bucuram de o sanatate de fier? Daca este O solu{ie prin care putefi opri vocea negativismului este
un lucru atAt de uEor qi presupune un rezultat extraordinar, sd invdlali sa asculta$ivocea succesului,care saldqluieqtein
de ce nu trecem la treaba? Pentru ca lucrurile u$or de realizat fiecare dintre noi. Ea se lupta din rasputeri sA se facA auzitl
sunt la fel de ugor de ignorat. Iata cum funclioneazA meca- printre aluziile negative ale vocii egecului. Liberul nostru
nismul eqecului! Eqecul este in mare parte rezultatul indi- arbitru ne las6 sd urmarn vocea pe care o dorim. Ori de cAte
ferenlei Ei neglijenfei. IgnorAm lucrurile aparent nesemni- ori cddem in mrejele vocii intunecate Ei ne lAsam convingi s6
ficative, pe care ar trebui sA le infaptuim qi aceastl ignoranlA repet6m greEealadupa gregeala,in loc sa stApAnimnoi reguli
se transform6 cu timpul intr-un defect de proporlii, care iqi de aur, voceanegativismului devine din ce in ce mai puternicA.
intinde tentaculele asupra lucrurilor qi aspectelor cu adevArat De fiecare datA cAnd ascuitim sfaturile vocii succesuluigi ne
importante. lasam convinqi sA inchidem televizorul, sA citim o carte, sa
Indiferenta poate fi asemAnata cu o infeclie. DacA nu este deschidempaginile jurnalului nostru pentru a ne inregistra
depistata la timp qi eradicata, se va rdspandi in intregur sistem gAndurile sau sA petrecem cAtevaminute in tAcere reflectAnd
de reguli qi discipline autoimpuse, distrugAnd influenla lor asupraacliunilor noastreprezente,conferim acesteivoci - pe
pozitivd, dar qi perspectivele unei vieli armonioase qi prospere. zi ce trece - tot mai multA putere Ei incredere.
DacA nu cunoaqtem lucrurile pe care trebuie sd le realizam, Nu putem elimina in totalitate vocea eqeculuidin lAuntrul
cidem prada sentimentului de vinovA{ie, care ne erodeaz5 nostru. Va exista intotdeauna in sufletul qi in conqtiin{a
increderea in propriile forfe. odatd cu diminuarea increderii noastrd,determinAndu-nesa gdndim, sAsimlim qi sziac{ionam
.10 tc) Cr'l','irrr'i tlottr:ttlt r'.qt'rilirr1
r ttl't t , i t t i i [ : i l r i z o l i , rt " ) I]

contr-ar intereselor noastre. Dar o pr-rtemigrrora cu ajutrtrul


a c l i u n i l e I ' l t n d a r - e n t a i e c a t ' e l t e v o I ' o l i : r ' i r r t r t l t ) i t l 'r l t - t u t r l l
unei filozofii invincibile qi a unei atiludini pozitive Ia{a drr
filozofie de viata, ci qi tl existen[a crutrpletdilbrita dc t'ea prtr
viata si viitor. -
caream dtts-ttpAua acttnt tl existetlta plinlr cil.'lltrctrrii;i satis-
liste r-r
qor si.l creArn o filozolie noLra. Este uqor sa luartr
fac[ti. Fiecare aclir.rne pozitiva dirnintrt:lrzit elet:tele r-regat.ivtr
decizii mult nrai bune. Este uqor sa adclptamo atitudine nouar. sa Iacernttlt ce rtt: sta in pLrtinllr
ale eqeculuiqi ne stitrtulettzal
Este uqor sA clblinem toate lucrurile valoroase despre care
pentru a ajunge la destina{in doriti. Fiecale p:rs disciplinat
arn vorbit in acest capitol, dar marea provoczire a viefii - cea pe care il facern in calea sttccesulr-ti ne cimettl,eazasistctrlLti
care ne poertecorrducepe rnarginea prapastiei, in loc sA ne urce
filozofic de valtlri qi ne mareqte qansele dc a trai o via[ti bint'
pe cuhnile gloriei - este de a le ignora.
echilibrata. Dar primul pas in realizarea acestei ntisitttri nobiit,
Trebuie sA analizAm cu atenlie dif'eren{ele subtile dintre este sA devenim stapAnul prtlpriei nttastre corabii qi capitanul
succes qi ersecqi sA linem sub stricta observalie dorinfa as- sufletului nt)stru, dezvoltindtr-ne o ftLozttfiede viala invin-
cunsa de a repeta gregeli costisitoare in loc sA ne impunenr cibila.
reguli de aur.
Trebuie sA luam hotarArea - in mod conqtient - de a obline
qi de a ne bucura de bunatA{ile vielii prin remodelarea gAndirii
noastre qi prin analizarea minulioasi a consecinlelor gre-
qelilor acumulate de-a lungul timpului. Nu trebuie sa adoptam
ideea potrivit cAreia greqelile nu au o importanla covArqitoare
in viafa noastrd, caci nu este aEa. Nu trebuie sa pornim de la
premisa ca indisciplina nu joacA un rol important in existenla
noastrA, c(tci rolul ei este d,efinitoriu. $i nu trebuie sd im-
braliqdm ideea ca putem avea tot ce ne dorim qi sa deveninr
tot ce vrem sA fim fara sa intreprindem schimbari majore in
modul in care privim via[a gi universul, cd.ci ne inselant
amarnic.
Calatoria la capatul cAreia se aflA o viala frumoasa q;i
armonioasA incepe cu hotdrArea de a schimba toate aspectele
{ilozofiei noastre actuale, care ne poate indepdrta de visurile
noastre. Toate celelalte elemente ale mozaicului vielii pot sa-Ei
piardA valoarea daca nu ne concentrdm in primul rAnd atenlia
asupra acestui,element.
Zeii vor pune la picioarele noastre toate bunAtalile vie{ii
dacd vom citi carli, vom line jurnale, vom respecta anumite
reguli, ne vom impune o disciplina de fier qi vom duce o lupt6
acerba impotriva indiferen{ei. Acestea sunt cAteva dintre
x> Capitolul 2

ATtTUDINEA

T Tiata ne cste in mare parte influen[ata de cttno.;tinpl,'


V ,rourt.", deoarece aceste cunr'tstin{edetermina hotordrilc-
- care le iuam'
pe
in aceeagi mdsurd in care suntem influentali de cunoq-
tinlele pe care le dobandim de-a lungul tirnpului. sentim'entele
lasa qi ele asupra noastra o amprcnta ptrternic6'
*
in tirnp ce filoz.fia se bazeazd pe latura logica a vietii
-, atitudinea se concentreaza
informaliile qi modul de gdndire
ne
in primul rAnd asupra problemelor emo{ionale care
afecleazl existenla. Cunor;tinlele ne determinA filozofia.
sentimenLelcpe care nilu starnescacestecunoqtin[egener(j,flza
atitudinea pe care o adoPtam.
Natura noastri emolionala este cea care ne €luvernes'1'a
comportamentul cotidian in viala personal5, dar qi in lunrea
afacerilor. Aspectul ernolional al experienlelor noastre este
cel care ne determina comportamentul' Sentimentele pe care
le tr6im in anumite situalii implica o forta extraordinard, care
ne poate paraliza pe loc sau impulsiona szi trecem imediat la
acliune.
La fel ca ideile qi gandurile noastre, emoliile pot sa ne
propulseze spre un viitor mult rnai bun, dar Ei spre dezastre
iremediabile. Sentimentele pe care le nutrim in privinla
semenilor noEtri, a profesiei, familiei gi situa{iei noastre
financiare, dar qi in privinla lumii inconjuratoare constituie
baza atituclinii noastre. Cu ajutorul unei atitudini pozitive,

43
+-+ t ) ( - r ' / r ' t ' i r t r ' it l t i t r t t t t t t . s t , l l f i r l l tt'l t t , i L t i i
.\lihrtlinca tr)'li

oarnenii pot muta nrun[ii ciin ioc. Adoptand insa o atitudine Abordarea trecuttrlr-ridintr-o perspectiva dil'erita este cht-'itr
negativa, ei pot li strivi{i chiar ;i cle un grdunte de nisip.
prin care ne putem schimba atitr,rdinea.l)acei ntl vom accept,a
,\titLrdineapoziti'ii est,eo conditit,,bligator.iepentru dobAn-
faptul ca nu putem sa schirnban trectttul, reSpetele,I'emt!s-
direa succesului qi I'erir:irii. Iiste unul di.rtre elementele
cdrile Ei tristelea ne vor impiedica sA ne concopem trn viitor
esenlirile ale unei viet,i ideaie. De aceea, este irnportant sa ne
mai bun cu ajutorul oportunitalilor de astAzi.
analizarn nrereLrsentimentele pe care le nutrim in privinla
Modul in care abordam prezentul depinde de atitudinea fa{a
rnlului 'ostru in lunre qi erposibilitatilor prin care ne putem
implini visurile. sentirne'tele ne influenleaza atitudinea, iar de trecut. DacA nu ne remodelam filozofia, nu ne putent
atitudinea determinii calitatea v;ielii noastre. schimba atitudinea. DacA nu ne vom schimba atitudinea,
Atittrdi.ea joaca u. rol deterrninant in direclia pe care o viitorul va fi caracterizat de aceleaEi regrete, renruqcari pi
lurnrcazi vialar noastra. Derjarece tOr (:rjni se intarripla in via{a triste[i care ne tulburA prezentul. Nu ne putetn bucura de uu
ne al'ecteazamai mult sau mai pu{in, trebuie sa analizam toate viitor mai luminos dacA nu ferecdm pentru totdeaurra lat'r-ira
aspectelecare s-ar putea sa exercite o influen{a negativA asupra intunecatA a trecutului.
atitudinii noastre.
Prezentul
Trecutul Prezentul este momentul in care se naqte viitorul nostru
Adoptarea unei atitudini pozitive, indiferent cleexperienlele mai bun. Trecutul ne-a daruit comori inestimabile de amintiri
trecute, poate sa schimbe radic:rl via[a trnui individ. Trecutu] gi experienle, iar prezentul ne oferi qansa de a le folosi crt
trebuie privit ca pe o qc,ald, nu ca pe o armd.. Nu trebr-riesa ne in{elepciune.
luptam pAnA la moarte cu greqelile, defectele, eqecurile qi Prezentul ne oferA posibilitatea de a ne contura un viitor
pierderile din trecut. Evenimentele trecute - bune sau rele * mult mai frumos. Dar perspectiva unui viitor ideal presupune
fac parte din experrie'la noastra de viala. Pentru r-rnii,trecutul plata unui anumit pre{ in prezent. 'Irebuie sa inhA[am aceastA
poate fi un profesor sever. Dar trebuie sa in'ri[am din lecfiile oportunitate, cAci altfel bunAtdlile viitorului vor fi pe veci
trecutului pentru a conferi valoare vielii prezente. Este uE,r.sa pierdute.
ne lasdm copleEi{i de trecut. Dar este la fel rle uqor sa i'vf,{,am
Obiectivele Ei ambiliile trecutului ne ofera recompensele
din experienlcle trecute qi sa ne imbogalim din vaiorile lor.
de care ne bucurdm in prezent. Daca aceste recompense sunt
O parte din rniracolul viitorului nostru salagluieqtc,in
rninore, inseamnA ci gi eforturile noastre au fost nesemnifi-
trecut .- lec{ii trecute, greEeli trecute, succesetrec:ute. Aceste
cative. Dacd eforturile prezente sunt la rAndul lor minore, re-
experiente colective pe care le-am trdit se pot transforma in
compensele viitoare vor fi pe masura.
stapanul sau in servitorul nostru. De aceea este atat de
important sa investim lec[iile trecutu]ui in viitorul nostru. Ziua de astazi ne ofera 1.440 de minute: 86.400 de batai de
Daca abordam trecutul in acest mod inteligent, putem schimba ceasornic. $i bogalii, dar qi saracii au la dispozilie aceleaEi24
dramatic urmdtoarele 12 luni din vialA. Cu tolii ne vom afla de ore. Timpul nu favorizeazd.pe nimeni. ,,[at6-mA!" - spune
uttrleua in urmdtoarele 12luni; intrebarea este ,,(Jnd,e?,, ziua de astazi. ,,Ce ai de gdnd sA faci cu mine?"
. 1 6 t t ) ( - r ' l , r ' l r r ctil t t r r t , n trt s u t l i L t lttl r i , i t ' t i i Atitutiinc,r F) -17

CAt de eficient lblosinr liecare zi din viali depinde in mare Toate lucnuile trebuie definitiaate inainte de a fi
parte de atitudinea noastrri. Daca adoptam o atitudine pozitivA,
incePute
putem trans{trrma ziua de astazi intr-un nou inceput. Clipa der
fa{a nLr estc interesata de eqecurile de ieri sau de regretele de Tot ce ne inconjoarain univers a lbst desavArqitin mintcar
nraine. Ne ol'erApractic acelaqidar de pre! - cele 24 de ore - pi creatorului sAu inainte de a fi inceput. Caselein care locuim,
speran{a cA le vom Iblosi intr-un mod in{elept. maqinile pe care le conducem,hainele sau mobila noastra -
Cea mai mare oportunitate pe care o aduce ziua de astAzi toate au inceput cu o idee. Fiecareidee a fost apoi studiatA,
este qansa de a demara procesul schimbarii. Astazi - clipa pre- remodelatdgi perfec{ionata- fie in minte, fie pe hdrtie - inainte
zenth - este momentul in care ne putem inaugura noua vialA. ca primul cui sd fie batut sau prima bucata dintr-un materiai
Poate fi vorba de o schimbare a modului de a gAndi, de o voce sd fie t6iat6. Cu mult inainte ca ideeasAse transforme in reali-
noud care se lace auzita sau de o atitudine nouA fala de perso- tate, mintea umand a schilat produsul finit.
nalitatea noastrA, drumul nostru in vialA qi destinalia la care Oamenii igi contureazaviitorul in aceleaqifel. incepem mai
vrem sd ajungem. Ziua de astAzi poate sd fie asemandtoare cu intAi cu o idee. Dupd un timp, remodelAmqi perfecliondrnima-
cea de ieri, cu cea de alaltaieri sau cu cea de sdpt6mAna ginea conturati in minte. Apoi, gAndurile,deciziileqi acliunile
trecuta... Este doar o chestiune de atitudine. noastre - conlucreazl in perfecti armonie ca sd transforme
in realitate imaginea schilat6 in minte.
Viitorul Acesta este motivul pentru care atitudinea pozitiva joaca
un rol atAt de important. CAnd privim trecutul gi oportuni-
Atitudinea noastrA in privin{a viitorului este, de asemenea, telile prezente dintr-o perspectivdpozitiva, subconqtientulne
erxtrem de importanta. in lucrarea lor - ,,Lessons of History.. ghideazApaqii spre realizarea visurilor noastre. Dar daca ne
(,,Lec{iile istoriei"), Will Si Ariel Durant au scris un lucru lasam prada regretelor legate de trecut qi grijilor prezentului,
extraordinar: subconqtientul ne ghideaz6 pagii spre un viitor asemAndtor
cu trecutul.
,,Ca sd induram prezentul, trebuie sd ne amintim GAndurile gi sentimentele pe care le nutrim ast6zi sunt
trecutul qi sa visam lucruri care se vor intAmpla in vitale pentru viitorul nostru. Viitorul va fi oglinda acestei
uiitor." filozofii qi atitudini despre vial6.

Atitudinea pe care o adoptam fald de viitor depinde de Cum ne putem contura un aiitor mai bun
capacitatea noastrA de a uedea viitorul. Fiecare dintre noi
poate sA viseze, sd contureze qi sA trdiascd viitorul prin puterea Tr6im un moment extraordinar atunci cAnd ne schif6m
ochiului minlii. Tot ceea ce mintea umand poate sd-Eiimagi- viitorul qi stabilim noi obiective avAnd in minte un scop bine
neze reu1eqte sd Ei creeze. determinat. in momentul in care vedem viitorul cu ochiul
rnintii, viala pare sA se precipite, iar noi aqtept6m cu nerdbdare
in acelaqi fel in care trupul qtie din instinct cum sd dea
ziua in care toate visurile noastre vor deveni realitate. Cu cAt
naqtere miracolului sandta(ii, mintea qtie cum sa dea nagtere
irnaginea viitorului este mai clard, cu atAt ne vom putea inspira
miracolulu i abundentei.
rnai mult din ea, influenlAndu-ne conversaliile, nivelul
Atittrdint'a Lnf 4c)
+ l ' i L . ) C r ' / , ', i r r r ' i t l t t t t t t i l t r ' s t ' t l l r r r lrti 'l i ' t ' t i ' f t r
'lrebuie sa ur-
energiei. rela{,iile ;i atitudinea. ctr cat vistrrile legate de viitor din ce in ce mai mult interes pentru nijLoace.
prind r-lince ip ce ttrili lrltlt t:tlntur',ctt trtat ne vA li rnzriLl$orsa mdrim qi sA ne dorim aceastAperspectivAcu nesat' cAciin caz
ne inrpLrnenranutrrite regLrliqi o disciplinfrde lier pentrtl a ne contrar,pre[ul pe care il cerene va copleqidorinlele qi ne vom
re)nroclelafilozo{ia qi pentrtr a int,reprinde toate schirnbarile prabugidin nou in haul din care abia am ieqit.
Dacasuntem sinceriatunci cAndspr-rnem cAne dorim o via{A
necesare.Orr altc cttvinte,vistrrile ne irnpulsioneazAsA gAndim,
sa aclionam, sa sirnlim qi sa devenim exact persoanzrpe care mai buna, trebuie sd descoperimce lucruri vedem in viitoq
trebuie si u intruchipAm pentru a le transfcrrrna in realitate. care sa ne alimenteze focul increderii Ei al nerabderii. Cat de
I)aca suntern destul de inteligenli sa investim experienlele bine esteconturata imagineape care o vedem in adancul sufle-
trecutului si destul de infelepli sA ,,imprumutAm" bucr'rria qi tului nostru? Este atat de clar6 incat ne impulsioneazl sa ne
nerabdarea caracteristice realizarilor viitoare, atunci expe- trezim devreme dimineala qi sd ne culcam tArziu seara?
rienlele trecute qi rezultatele viitoare vor incepe sa lucreze in Suntem atAt de obsedalide {inta pe care ne-am stabilit-o incAt
favoarea noastri chiar de astazi. Produsul finit pe care il vedem putem inlatura din cale toate obstacoleleqi dezamagirile?in
cu ochiul minlii ne ghideaza paqii pe care ii facem in prezent dorinla noastrd nebuna de a ne schimba structura sufleteasca
pentru a obline viitorul pe care ni-l dorim. Suntem impul- qi circumstanlele prezentului, suntem cu adev6rat preg6tili
sion.a{ide viitor qi ghida{i de trecut pentru cd am ales o acliune s6 infruntam toate provocarile pe care via{a ni le va rezerva?
inteligentA in prezent.
Nu putem sA oblinem - din senin - un viitor mai bun' Nu
putem sd urmdrim un obiectiv din purA intAmplare' Un
Capacitatea uluitoare pe care o avem sa investigAm expe-
rienlele trecute gi sa ,,furAm" inspira{ia viitorului reprezinta
obiectiv stabilit la intAmplare nu este un obiectiv; este - cel
mult - o dorinld, iar dorin{ele sunt doar o simpla amdgire'
o fortS incredibilA. $i toata lumea se pnate bucura de aceasta
putere! Zeii ne-au inzestrat pe toti cu aceasti capacitate unica
Sunt un anestezicpentru oamenii iner[i, un narcotic care le
amorleqte conqtiin{a pentru a uita de condilia lor disperatA'
de a ne concepeviitorul in aqa fel incAt - atunci cAnd se apropie
Este posibil ca planul pe care ni-l concepem,referitor la
ziua cea mare - traim sentimentul de d6jir-vu qi asta pentru ca
viitorul ideal pe care ni-l dorim, sa devina la un moment dat
arn imbinat armonios trecutul cu viitorul.
Puterea viitorului este o forlA fantastica. Lucrurile care se ,,obsesianoastri magnificA".
Trebuie si permitem acestei obsesii sd alimenteze focul
pot intAmpla au puterea de a ne determina sd trecem la acliune
talentului qi al capacitelilor noastre native, pentru a ne putea
qi sa inlelegem ceea ce putem sh realizAm'
propulsa spre un viitor cu totul diferit.
in acest procesde planificare a viitorului, descoperimpe
Trebuiesd pldtim un tribut aiitorului loc un avantaj pe plan emolional. Viitorul este extraordinar!
Perspectiva unui viitor mai bun nu este insa gratuitd. Tre- Cu cAt imaginea viitorului devine din ce in ce mai clard qi cu
buie sa platim un pre! pentru toate recompenseleviitoare' cAt ii simtim mai mult bucuriile gi avantajele, cu atAt atitu-
Pre!ul pe care il cere viitorul implica o disciplina de fier, dinea noastrd pageEtecu mai multa incredere pe fagaqulopti-
muncd, fermitate gi o dorinlA acerbA de a avea un viitor mai rnismului, incredinlAndu-ne cA ne vom implini fArd indoiala
bun decAt trecutul sau prezentul. Acesta este pre!ul pro- visurile. AceastAnoud atitudine ne va inarma cu ambilia de a
gresului, dar prelul devine o bagatela atunci cAnd perspectiva atinge progresul qi cu credinla nemdrginitA cA putem muta
este clara. CAnd destinatia devine atragatoare, manifestdm rnunfii din loc.
Atittrrlinea F) 5l
50 tO C d e c i t t c i t ' l c t t t t ' n t te s r ' i r f i r r / t ' n l t ' i ' i t { i i

Nu putem sd reugim singuri tn aia[d Aprecierea aalorii de sine este incepuhil


progresului
Avem cu tolii nevoiede alli oatnenicare sA ne ajute sd ne
implinim visurile.Avem nevoieunii de altii.^inlumeaafacerilor, Ce s-ar intAmpla dacAne-am pune mintea la treabA qi am
avem nevoie de ideile semenilor noqtri. In viala personalA, citi carli, am participa la conferinle qi am descoperimodalitali
avem nevoie de colaborareaqi inspiralia pe care ni le pot oferi noi prin care s5 ne remodelamfilozofia?ce s-ar intampla daca
cei din jur. Atitudinea semenilor noqtri ne influ en\eazApe am adopta o atitudine nou6 fala de trecut, prezent qi viitor?
fiecare in parte, aqa cum atitudinea fiecd.ruiadintre noi ne Ce s-ar intAmpla dacd ne-am schimba sentimentele pe care le
influenteazape to{i. nutrim fala de semenii noqtri qi daca am aprecia la justa ei
Devenim o for!6 imbatabild atunci cdnd fiecare dintre noi valoareimportanla fiecarui individ in destinul nostru colectiv?
conqtientizeazl.cdtde puternici suntem ca intreg qi atunci cand Dacd am realiza toate acestelucruri, imaginali-vd ce impact
inlelegem cu to{ii cAt de valoros esle fiecare individ in parte' coplesitor ar avea asupra viitorului nostru!
Ce lucruri putem realiza impreuna? Lucruri cu adev6rat Suntem cu tolii inzestrali cu putere mentald, spiritual[,
inimaginabile. Putem ajunge pe Luni qi poate chiar qi mai intelectuala qi creatoare pentru a infaptui tot ceeace vis6m sa
departe. Putem dezlega misterele bolilor, putem diminua realizam. Trebuie doar sd conqtientizdm acest lucru Ei sd
efecteleinfometdrii globaleqi suferinlele pricinuite din aceastd petrecemmai mult remodelandu-nestructura qi personalitatea.
carz6, putem spori numArul 9i calitatea oportunitSlilor pentru ceea ce ne impiedica s6 ne recunoaqtemdarurile qi talentele
toati lumea qi putem crea lucruri care nu existi inc6, dar care native este atitudinea negativa pe care o nutrim fa{a de noi
vor imbun5t6li condiliile de via!6 ale intregii omeniri. Putem inqine. De ce ne gr[bim sd descoperimvalorile altora, dar nu
aduce pace in locuri r6v6qite de razboi qi prietenia in locuri reuqim sd le vedem pe cele ascunsein sufletul nostru? De ce
dezbinate de urd. Putem explora cerul, putem cerceta adAn- apreciem realizarile altora, iar pe ale noastre le ignor6m?
curile oceanelorqi putem investiga tarAmurile nem6rginite
ale imaginaliei umane.Nimic nu ne poatesta in cale,cacinimic
Sentimentelepe care le nuttim fatd de noi tngine
nu este mai presus de imaginalia noastrd, iar imaginalia este
punctul de plecare al progresului. depindde libed nostru arbitru
Contribulia noastrd- atuturor - esteimportantd pentrufi'ecare Imaginea pe care ne-o formam desprenoi inqine depindede
dintre noi. Fiecareindivid dintr-o companie,o familie, o comunitate liberul arbitru, nu de circumstanle, iar sentimentele pe care
sau o saia de clasa este conectat cu toli ceilal[i indivizi. le nutrim in aceasti privinla sunt consecin[afilozofiei noastre
Atitudinea pe careo manifest6mfa!6 de relaliile interumane personale.
exercitd o influenld puternica asupra viitorului nostru. Aga Dacd i-am intreba pe semenii noqtri cum au ajuns la con-
cum scria John Donne cAndva: cluzia la care au ajuns in privinla anumitor probleme,am des-
coperi cd nu qtiu mai nimic despre problemele respective' in
,,Nici un om nu este o insula singuraticd; fiecare
individ in parte este o bucata din continent, o parte lipsa unor date corecte gi precise, trag concluzii pripite, ba-
din intreg. ...Moarteaunui om imi frAnge inima, cdci zAndu-sepe frAnturi de informalii care le pic6 in mAnd de-a
fac parte din intreaga omenire; de aceeanu vreau sd lungul timpului. Pornind de la acestecunoqtinle limitate, iau
qtiu pentru cine bat clopotele;bat pentru tine." adeseadecizii proaste, ale caror consecinlepot fi foarte grave'
52 F) C t l t ' c i t r c i e l t ' t r t t ' t t ! tr , . s ( , r r l i r rilrri't ' i ' i t ' f i i
A t i t r . r r l i n e a& ) 5 - l
Daca ar posedamai muLtecunoqtin{e,ar gAndi mult nmi bine. schimbarea irnaginii de sine incepe cu procesul de dezvoltare
Cu alte cuvir-rte,ar trage concluzii rntrlt rnai btrne daca qi-ar a unei noi filozoi-ri rel'eritoare la valoarea noastra individuala,
perfecliona cunoqtintele.
dar Ei la cea a semenilor noqtri. Suntern atAt de acaparali de
IatA qi o alta variantA a problemei: DacA ar posedantai nttilte iurequl vie{ii noastre incat nu mai avem timp sa apreciem
cunoEtinle, ar nutri sentimente mult ntai frttntoo.se.De ce? lucrurile pe care le facernintr--osi'gura zi. Nu Etim sa ne apreciem
Pentru cA ar lua decizii mult mai bune. iar aceste decizii ar pentru ca nu ne cunoa5terri.cunr;aqtr:rea de sine este un element
genera reztritate cr-rtotul diferite. vital din jocul vie{ii. invafan'] sd ne cunoaqtem, vom ajunge sa
Atitirdinea noasbrAeste rnodelatd de deciziile pe care le-am lutrm hotarari mult mai bune pentru noi. in mornentul in care
luat, bazAndu-ne pe cunogtinlele acumulaLe de-a lungul tim- acestedecizii devin mai bune qi rezultatele vor 1i pe rnasura, lucru
pului. Irnaginali-vi un artist care vrea sa pit:teze o capodoperd., care va duce la modelarea unui alt element esen{ial din mozaicul
dar paleta sa con{ine doar cAteva culori! Dorin{a sa acerba vielii: atitudinea noastra.
este sA dea naqtere unei adevarate capodopere, dar ii lipseqte
varietatea de culori care i-ar permite sd reaJizeze o opera de Sentimentelepe care Ie nutrim fotd de propria
arta. Acest lucru este valabil gi pentru oeimenii care au un persoandsunt influenfate de indiaizii din
bagaj redus de cunoqtinle. Nu au ,,culorile spirituale" care i-ar
anturajul nostnr
ajuta s6-qi desAvArqeascdlucrarea.
Daca existd un domeniu unde nu vd pute{i permite luxul de a oamenii care fac parte din anturajul nostru constituie o
nu fi bine informali, acesta este propriul vostru eu - a-leturi de sursd importanta a opiniilor qi sentimentelor noastre.
trdsaturile sale unice. Nutrim sentimente negative in privinla cei care se afla in cautareaunei vieli mai bune trebuie sa-sr
noastrd pentru simplui motiv cd nu ne cunoaqtem indeajuns.
punA mereu trei intrebari:
Dacd ne-am cunoaqte in adevaratul sens al cuvAntului - daca
am fi conqtien{i de calitalile, aptitudinile, resursele, complexi-
intrebare a #I: Cine sunt indivizii din anturajul meu?
tatea structurii noastre emo{ionale, simtul umorului sau de
Este bine sd-i analizam din cand in cand pe cei care exercita
realiz6rile noastre unice - nu ne-am mai indoi niciodatd de
o anumitd influentd asupra noastra, pentru a descoperi
capacitatea noastrd de a crea un viitor mult mai bun. dacd
aceastaeste beneficd sau nu. ce reputalie au printre
Fiecare dintre noi este inzestrat cu trAsdturi unice. Nu oamenii
respectafi,inteligenti qi eficienli care ne inconjoard?
exist6 oameni identici cu noi. Suntem singurii care pot sA care este
gradul realizarilorlor trecute?cat de complexe
realizeze lucrurile unice pe care le infaptuiesc. $i aceste lucruri sunt cunoqtin-
tele lor? inleleg valoarea qi importanla noliunilor precum
sunt cz totul deosebite. Poate cd nu vom avea parte de ovatii atitudine, obiectiveqi dezvoltarepersonala?
in public pentru faptele noastre, dar - prin intermediul lor - cate cdrli au citit
in ultimele 90 de zile?Lacate conf'erinle
reugim sa transformdm lumea intr-un loc mult mai bun.
au participat pentru
a'gi perfecliona calitd{ile native qi a-qi insuqi
altele noi? care
Familiile noastre devin mult mai puternice, munca noastrA - sunt opiniile lor referitoare la valori precum
daruirea, staru-
mult mai eficientA, iar comunitatea in care trAim - mult mai rDta, corectitudinea,rdbdarea
qi munca asidud?De ce
prosperd, pentru cd suntem ceea ce suntem. considerali ca sfaturile, parerile qi
ideile lor sunt varoroase?
5,1 &) (lL'nrctrt(
C-c/r,r'inci t:st'rtIinlt,
nlt i,itlii r \ t i t r r r l i r r c at r ) i 5

Din fericire, anturajul nostru nu este alcatuit din oameni intrebare a #3: Esre un lucru acceptabil?
ale cAror ,,calitali" extraordinare strnt spiritul sec de glumA
qi opiniile distorsionate. Reevaluarea zrntu.ajr-rluin'st.r-r poate [i ' misiune dilicila.
Cei care exercitA o influen{a permanentA asupra noastrA Proglesul este adesea dureros, da' la I'el sunt qi consecin{ele
trebuie sa ne inspire, nu sa sAdeascain sufletul nostru samAnla influen{ei negative a altttr oameni.
indoielii Ei a disensiunii prin caracterul lor pesimist, prin criti- Trebuie sa ne amintim urieori ca .u este vorba doar de incer-
carea vehementa a celor din jur gi prin veqnica nemul{umire carea de a ne proteja qi rnodeia atitudinea, cdci miza poate fi
fatd de tot ce-i inconjoarA. Menlinerea unei atitudini pozitive chiar viitorul celor din jur. I)acii sunrem puternici, ii putern
in fala provocarilor destinului este o misiune destul de dificila ajuta qi pe allii sa-qi schimbe qi sa-qi iinbunAtaleasca via[a.
- qi fdra aceastd,influenlA negativ6 in viala noastrd. Daca suntem slabi, atunci influenla altor persoane ne poate
ingreuna progresul, facAndu-l uneori chiar irnposibil.
Intrebarea #2: Care este impactul pe care il au asupra Ca si ne protejam viitorul, trebuie sa avem curajul s6 rupern
noastrA? anumite legaturi - dacd este necesar. Nu este o hotarare
ugoard, dar s-ar putea sa fie uitald,. cu tolii lasam cateoclata
Aceasta este o intrebare cAt se poate de fireascd.Care este garda jos, prilej cu care oamenii, ocaziile qi gandurile negative
destinalia spre care ne ,,imping"? Ce limbaj ne sfAtuiesc sa iqi croiesc drum in viala noastra. Trebuie sd invaldm, agadar,
adoptAm?Cum ne influenleaza modul de a gAndi, lecturile pe sd recunoaqtem efectele qi sa facem paqii necesari prin ca.e sa
care ni le alegem sau acliunile pe care le intreprindem? Cum diminuAm sau sA elimindm sursele negativismului.
ne ajut6 sd ne dezvoltamgi sd ne consolidAmimagineade sine? De ce trebuie s6 facem un lucru atat de drastic? pentru ca
$i - cel mai important - ce ne sfatuiescsd,deuenim? influenlele negative sunt extrem de puternice gi ameninlatoare.
Este uqor sa permitem accesuloamenilor nepotrivili in Nu trebuie si subestimArn niciodata puterea influenlei.
viala noastrd. De aceea,trebuie sA ne analizdm cu atenlie an- Influen{a iqi datoreaza puterea extraordinard capacitilii sale
turajul. Trebuie sd ne asigurdm cd vocile influenlei negative de a ne schimba, iar aceastAschimbare poate fi greu de supnmat,
nu-qi fac aparilia in universul oportunitdtilor noastre, culti- in mod deosebit dac6 este vorba de o schimbare in rAu.
vAnd simAnla negativismului qi a indoielii. Influenta este la fel de subtild, qi uicleand ca egecul. Nu trebuie
Deqi este un subiect delicat, trebuie sd fim conqtienti de sd permitem nimdnui sa ne indepdrrezede pe drumul pe care
am
faptul cA suntem cu tolii inconjurali de anumite persoaneale pornit. Daca nu suntem atenli, s-ar putea sa ne lasem
ademenili
cdror atitudini qi obiceiuri ne distrug qanseledobAndirii - pulin cate pulin - intr-o
direclie greqita de vorbele meqtequgite
succesuluiqi fericirii. Poatecd sunt niqte oameni cumsecade, ale unui individ perfid. Aceqti oameni pot fi niqte maeqtri
in arta
care au cele mai bune intentii, dar dacl influenla lor este gireteniei, motiv pentru care este posibil
sd nu observam ce se
n o c i v 6 , a t u n c i t r e b u i e s A l u A m o h o t A r A r ed i f i c i l a . i n intAmpla... decAt in momentul in care este prea
tArziu, iar rdul a
incercareade a ne apara de influenfele negative,s-ar putea si fost deja fdcut. S-ar putea sd. credem
ca individul care ne
fim obligafi sA ne indepArtAmde oameni pe care ii cunoaqtem aderneneqtede pe drumul cel drept ne este prieten.
de ani de zile pentru a incheia prietenii mult mai avantajoase ^
DupA cAteva dulci ademeniri bine plasate, ajungem sa ne
$i emulative. lntrebam intr-o buna zi;
,,Dar eu ce caut alcl? Nu acesta este

,lllltllr,
56 Cela cinci (lL'ltt'ttlr c-st,rrliri1t, nlt tielii
FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF)
i\titrrriinea tc) i7

locul in care mi-am dorit sa ajung!" Ne petrecen apoi saptamani,


lesponsabilitatea pentru procentul de 807 din totalul rezttl-
lu'i sau poate chiar ani incercand sa revenim pe fagaqul ini{ial,
tatelor perfecte. IatA r-rn{apt interesant: grupul procentului
pe drumul pe ca.e ne aflam inainte ca ,,prietenul,, cel viclean sa
de 80% (care genereazd doar 20't'r dintre rezultatele bune)
ne distruga viitorul prin pLrtereain{luenlei sale negative.
incearcd sd ne captezeatentia 807 din timp, in vretne ce grupr-rl
Probiema selectarii anturajului trebuie tratata cu multa
de 20% (care genereaz| 80'/cdintre rezultatele bune) se bucura
seriozitate. Dar daca vrem cu adevarat sd ne schimbam viito- doar de 207o din timpul nostru.
rul, suntem obliga{i sa pastrtim o clistan[a apreciabila fa[a de Provocarea este evidenta. Trebuie sA ne impunem sa pe-
cei care ne pot influenla negativ. prelul pe care il vom plati in trecem 807odin timp in compania grupuhri cu 20 de procente,
caz contrar este uriag. care ne poate ajuta sa ob{inem 80% din rezultatele ideale .,si
20Vo din timp in compania grupului cu B0 de procente, car€)
Valoarea unui antur.aj selectia genereazd doar 20o/rdin rezultatele el'iciente. Nu este o sarcini
uqoarA.Adesea,cei din gTupul de 80 de procente sunt adevArali
o alta modalitate prin care ne putem proteja atitudinea o
maeqtri ai artei disimularii qi inqelerii, furAndtt-ne * daca nu
constituie alegerea unui anturaj selectiv. Nu putem sa evitam
suntem atenti - 80%'din timpul nostru predios. f)acA nu vnrn
discufiile cu colegii de serviciu sau vizitere fdcute unor rude
fi cu ochii in patru, aceqti indivizi se vor comporta ca o c6rnilA
pe care nu le agream. Dar putem reduce timpul rezervatacestor
lasata nesupravegheat6, care pAtrunde - putin cAte putin - in
oameni, limitAndu-le in acest fel influenla.
cortul stftpAnului, dAndu-l in cele din urma afara.
sunt oameni in preajma cArora putem sa petrecem cateva
Cei care cautd succesul qi fericirea trebuie sd urmireascA
minute, dar nu cateva ore. cu allii putem petrece cateva ore,
cu foarte multa atenfie modul de operare :r grupului de 80%'.
dar nu cateva zile. Nu atu'ci cand in joc se afla visurile
Cei mai mulli dintre aceqti indivizi sunt oameni buni, darr ei
noastre.
cautA modalitali uEoarede oblinere a succesului,fhra sd acorde
O influen\it, excesiud este o influen{ h negatiud,. putem
importanlA raliunilor :rcestei cdutAri. Ei nu inleleg faptul cd
incerca sd punem capat unei prietenii cu o persoand.care
raliunile trebuie sA se situeze pe primul loc, qi nu rezultatele
exercitd o influen!6 negativa asupra noastrd limitdnd timpul
clut[rii. Nu sunt conqtienli de faptul cd - abunci cAnd mintea
pe care il petrecern cu individul respectiv. Dar trebuie sd avem
uman5 se axeazA asupra unei obsesii personale - ea nu mai
grija pe cine includem in acest anturaj selectiv. Influenlele
are nevoie de un manual de instrucliuni sau de ore de pregA-
ocazionale sunt extrem de subtile, pentru ca pot avea un efect
tire ca sA profite de oportunitalile ce i se vor ivi in cale.
cumulatiu, care este dificil de detectat. Nu trebuie s6 uitdm ca
in aceastd lume a oportunithlilor, imbinate cu provocari,
eqecul reprezinti un proces lent gi imperceptibil de acumulare
sunt oameni care vor sA E/le pentru a putea uedea qi oameni
a greqelilor de ralionament pe care le repetam frecvent pe o
care cred cL udd, deqi na E/iru nimic.
perioada lungd de timp.
Pretutindeni, sunt oameni care ignorA dezvoltarea perso-
in viafa personala, cAt Ei in lumea afacerilor, aproape g07r,
nala qi progresul. DacA am avea norocul sA descoperim o mind
dintre oamenii cu care venim in contact sunt responsabili
de aur qi am incerca sA ne facem prieteni noi, cdrora sA le
pentru procentul de 20vo din rezultatele pe care le oblinem. in
impdrtdqim descoperirea noastrA, am fi cu siguran\d deza-
schimb, doar 20%' di'tre oamenii care ne inconjoara poarta
megi!i.
5 t J t c J C c l t ' t " i t r c i t l t ' t t u t t t t c . s t , i r l i r r l rt'l c t i e l i i Atitudinea tr) 5()

I)aca le-am cere ajutorul in schimbul unui profit, unii s-ar Este mult mai bine sa petrecem mai pu{in tirnp cu oame'nii
considera nedrepta{iti de termenii ol'ertei. din anturajul selectiv decat sd petrecem prea mult timp in com-
Al{ii s-ar plAnge de condiliile grele de muncei. pania indivizilor pesimiqti, care ntrtresc o viziune negativa
Unii ar Ii nemultumi[i de distan{a pe care ar trebui sa o asupra vielii. Marindu-ne acest anturaj selectiv qi inlaturAndu-i
parcurgA de acasa pAnA la mina de aur.
din viala noastrd pe indivizii ,,negativiqti", avem Eansa de a
Al{ii s-ar plAnge de taxele mari pe care vor fi nevoili sA le
ne adapa din alte surse de influenlA, mult mai benefice'
plAteascA dupa terminarea contractului.
llnii s-ar vaita ca munca nu le este apreciatd la justa ei
valoare qi nu primesc atAt cAt li s-ar cuveni.
Noi sursede influentd beneficd
Allii ne-ar acuza ca dAm dovada de favoritism fala de al{i Avem cu to{ii la dispozilie surse de informalii qi idei noi'
prieteni. care pot sa exercite un impact dramatic asupra atitudinii
Dezvoltarea personala nu este intotdeauna o chestiune noastre. Acestea pot fi extrem de variate. Traim intr-un ocean
simpla, dar experienlele cele mai nepldcute, traite de cei care de informalii - daca suntem dispuqi sa le cdutam'
se irnplicA in acesb proces sunt mult mai benefice decAt lipsa Chiar dac6 nu putem lua personal legatura cu aceEti oameni
de acliune. de valoare, avem intotdeauna acces la cuvAntul lor scris. ExistA
Nu trebuie sA incetAm sd ne cdutam propriile ,,mine de aur,, nenumdrate surse de informalie qi muze de inspira{ie sub forma
in viafd doar pentru cA anumili indivizi, pe care ii consideram casetelor audio. Aceste programe audio ne ofera noi perspective
prieteni Ei care exercitA o influenla covArqitoare asupra atitu- asupra domeniilor existenliale ale vielii: stabilirea obiectivelor,
dinii qi increderii in forlele noastre, ne rdpesc puterea spiri- dezvoltarea atitudinii, strategia de controlare a timpului, arba
tului qi asiduitatea dorinlei. Suntem obligali sa diminuam sau de a conduce, managementul financiar qi multe alte subiecte
sd eradicdm influen[a negativa exercitatd de oameni rau inten- importante. AscultAnd aceste voci pline de inspiralie, in timp ce
lionali. in ca, contrar, riscim sa ne pierdem viziunea din cauza ne ducem sau venim de Ia serviciu, vom descoperi cd seminlele
pesimismului celor care nu doresc s6 ne impartaqeascA dorinla progresului se vor implanta in mintea noastrA, determinAn-
de a ne bucura de bunatdtile vietii. du-ne sA nutrim gAnduri noi gi constructive. Vocile inregistrate
pe aceste casete audio se vor dovedi cu adevarat benefice pentru
Valoareaunui anturaj furcompania cdruia cei care le vor asculta, in contrast cu vocile DJ-ilor de la radio.
Pentru a-qi dovedi insa caracterul eficient, trebuie sA ascul-
meritd sd petrecemcLt mai mult timp
t6m casetele in mod frecuent in aqa fel incAt mesajele lor sd ne
Un anturaj de acest gen presupune implicarea unor indivizi poat6 influenla pozitiv. La urma urmei, repeti[ia este mama
cu o viziune pozitivd qi optimistA asupra viefii, a cAror com- invd!5turii.
panie este extrem de valoroasa pentru modelarea atitudinii si Descoperirea acestor noi muze de inspiralie nu depinde de
filozofiei noastre de viali. talentul sau de norocul nostru, ci de atitudinea noastr5.. Eleuul
chiar qi o perioada scurta de timp petrecuta alaturi de aceqti este cel care trebuie sA caute invAlAturile profesorului, cilci
oameni poate marca o diferenla substanliala in modul nostru rar se intAmpla ca o idee buni sA se interpunA in calea noastrd.
de a gAndi, deoareceei ne incurajeazl, ne stimuleazi gi ne ajutd Succesul vine in intAmpinarea celor care cautA progresul, nu
sd ne indreptdm in direcfia corectd. a celor care ii vAneazd doar profitul.

It
60 &) Cde cirtcicletrretttt'
tsttrlinltule tielii AtitU,lirrt,,t tt) (rl

Atitudinea reprezintd totrll in aia[d in consecin{a. Pazi[i-va de ho{ii qi tAlharii care ne-ar putea
fura acest dar nepretuit!
P r o c e s u ls c h i r n b a r i i n c e p ei n l a u n t r u r n o s t ^ r . c u t o l i i
Atitudinea pozitiva este unul dintre elementele esen{,iale
suntem inzestra{i c, u' pote'[ial extraordi'ar. cu to[ii ne
ale succesului. imbinarea armonioasa dintre o filoz,fie solida
dorim sa ob{inem rezultatebune pentru eforturile depuse.cei
de via!5 qi o atitudine pozitivA fafa de propria imagine, dar qi
mai mulli dintre noi sunt dornici sd munceascadin pgeuqi sa
fa!6 de lumea inconjuratoare ne conferd o putere launtrica qi
plateascdprelul pe care il cer succesulqi fericirea.
o hotarare de fier, care influen\eaza toate celelalte domenii
cu tolii avem capacitateade a ne exploatapotenlialul unic
ale existenlei noastre... inclusiv cel de al treilea element esen-
pentru a ob{ine rezulterteledorite. Dar factorul primordial care
lial al viefii, pe care il vom analiza in cele ce urmeazA.
determina nivelul potenlialului nostru, care ne intensifica
Ei
ne stimuleazdacliunile Ei caregenercnzicalitatearezultatelor
finite esteatitudineq..
Atitudinea este cea care ne ajut6 sa vedem viitorul.
Determini amplitudinea visurilor noastre qi ne influenleaza
hotararile atunci cand ne aflam fald in fali cu o noua
provocare. Nimeni nu poate pune stApdnire pe atitudinea
noastr6. oamenii ne pot influenla atitudinea prin intermediul
unei gandiri pesimiste, printr-o dezinformare nepremeditatd
sau cu ajutorul surselor negative de influenld, dar nimeni nu
ne poate controla atitudinea daca nu cedemdin proprie voinfa
frAielecontrolului.
Nimeni nu ne poate ,,infuria,,. Ne infuriem singuri atunci
cand ceddm controlul atitudinii noastre. Acliunile altor
persoanesunt irelevante. Noi alegem,nu allii. Ei doar ne pun
atitudinea la incercare. Dacd dam dovada de o atitudine
',volatild" qi devenim ostili, manioqi, geloqi sau suspicioqi,
inseamnd ca am picat testul. Daca ne condamnam si ne
considerdmnedemni, am picat din nou testul.
Trebuie sd invdlam - spre binele nostru - sd ne asumam
responsabilitateapropriilor sentimente. Trebuie sd eliminAm
sentimentele care ne pot distruge atitudinea pozitivd qi sa le
consolid[m pe cele care ne pot oferi un viitor mult mai bun.
Dacd vrem sd ne bucurim de bunatnlile viitorului, trebuie
sd invalam s6 delinem controlul absolut asupra atitudinii
noastre.Atitudinea esteo comoardde pre!, caretrebuie apdrata

,lllitJ1tr
w Capitolul 3

AcrtuNEA
unoaEteli probabil parabola Talentelor. Legenda spune ca
- intr-o zi - eroul povestirii noastre le-a spus celor trei
servitori ai sai ca va plecaintr-o lunga calatorie.Inainte de a
pleca,a daruit fiecAruiadintre ei un anumit numar de talente.
in acele zile, un talent valora salariul pe cAliva ani al unui
lucrator obiqnuit, aqa cd darul stapAnuluinostru reprezenta
o sumd substanliala de bani. Unui servitor i-a daruit cinci
talente; altuia i-a dat doui talente; iar celui de al treilea i-a
ddruit un singur talent. l-a avertizat sd aiba grija de aceste
talente Ei a purces la drum.
in lipsa stapAnului lor, servitorul care primise cinci talente
s-a dus la piata qi le-a negociat pAna cAnd a reuqit sA strAnga
zecetalente. Cel de al doilea servitor a procedatla fel qi a reuqit
sd adaugeincd doud talente celor dou6 primite de la stapAnul
lui. Cel de al treilea servitor, fiind un om precaut din fire, a
hotarAt sA-giingroape singurul talent pe care il primise de la
stapAnul sdu ca s6-l pastreze in siguranlA.
Dupa un timp, stdpAnulse intoarse acas5qi ii intreba pe
cei trei servitori ce au fdcut cu talentele pe care le primiserd
de la el. Primul servitor i-a explicatcum reuqisesAtransforme
cele cinci talente in zece.
- Bravo! ii spusestipdnul.
Cel de al doileaservitorii spusecAurmaseexemplulinlelept
al primului servitor gi reuqise si adauge incA douA talente
primelor doud pe care le primise de la stapAnulsAu.

OJ

' llll' ',


C i ' / r ' . i , i ( i i ' / t ' r r / ( ' t l i r ' t ' s t ' r r f i r rt/trl 't t ' i t ! i i 4.1ir.t,1P1 Ec) 65
6-l t!)

- Bravol spLlsedin nou stapanui sau' treaba, vom descoperi cA nu vom inregistra un progres prea
Cel de al treilea servitor iqi infaliqa qi el povestea' mare. cunoqtin{ele gi sentimentele noastre sunt nigte factori
- P e n l r r rc a n t - a u rt e n t u t r , Av O i p i e r d t ' h a n i i p c c a r e m i i - a i determinan{i in viala noastrd, care ne inlluenteazA existen{a
nu sunt decat temelia pe
d a t , i - i r n r i n g r o p r t ti n g r a d i r r a . Ei universul in care traim. Dar ele
El ii arata nrandru stapanului sau talentul pe care il pazise care ne cladim viitorul. DesavArqirea Labloului de ansamblu
cu atata grija. Stapanul privi cu triste{e talentul nefolosit qi presupune acliune.
spuse:
- DaruieEte a(jest talent celui care are acum zece talente! De ce rdmdnem uneori tncdtuga[i tn lan[urile
oarnenii nu sunt mul{umili de sfarqitul acestei povestiri. inerfiei?
Nu li se pare cinstit ca stapAnul sA ia singurul talent pe care il Daca ne dorim progresul cu adevarat, atunci trebuie sa
avea cel de al treilea servitor qi sa-l dea celui care avea zece.
facemtot ce ne st6 in putinla ca sd ne punem in aplicare toate
Dar nu trebuie sa uitali ca via{a nu ofera rasplati in funclie de
cunoqtinlele qi informaliile de care dispunem. Trebuie s5 des-
dorin{ele gi neuoiLenoastre, ci in funclie de faptele noastre"
coperim modalitSli prin care s6 aratam lumii intregi valorile
Morala acestei parabole este urmatoarea: este responsabilitatea
addnc ferecatein sufletul nostru. in ca, contrar, acestevalori
noastrA sA facem ceva cu talentul sau talentele pe care viala ni
vor ramAnetainice $i nu se vor bucura de apreciereape care o
le daruieqte - fie cA este vorba de un singur talent sau de o sutA
meritd.
de talente. in acest fel transform6m banulii in averi uriaqe qi
Motivul pentru care unii oameni reuEescin viala, iar allii
obstacolele in oportunitati * punAnd la treaba tot ce avem'
dau greq este inca necunoscut.Uneori, acest lucru ni se pare
Mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa transformAm cunoq-
incorect. cunoaqtem oameni care au o educatie solida, o
tinlele pe care le posedam in fapte reale. cu alte cuvinte, tre-
atitudine pozitivd qi o dorinla acerbade a realiza cevain viala.
buie sA trecem la acliune. Aqa cum o demonstreazh parabola
sunt parinli buni, angajali cinstili qi prieteni loiali. Dar in
noastr5, cu cAt depunem mai multe arme in lupta, cu atAt ne
ciuda cunoqtinlelor, sentimentelor qi dorinlelor lor, continud
vom bucura de mai multe bundtali. De aceea,adoptarea unei
s6 duc6 o via{A mizer6, caractetizatdprintr-o disperaretacita.
filozofii de viald invincibile qi a unei atitudini pozitive este
Ar trebui sd delini mai mult decAtau in realitate, dar par sA
extrem de importantS. cu cat vom qti mai multe lucruri Ei cu
aiba parte numai de necazuri.
cat vom nutri o imagine de sine cat mai favorabild cu putinla,
cu atAt vor creEte qanselenoastre de succes.
Existd qi o altS categorie de oameni, care se bucura de o
I)ar aceastd filozofie gi atitudine pozitiva nu sunt suficiente
via!6 atAt de imbelqugatd, degi nu o meritA' Nu au nici o
dacd nu trecem la ac[iune. Filozofia qi atitudinea joacd un rol
educalie.Nutresc o atitudine negativd fa!6 de ei inqiqi, dar qi
important in descatuqarea potenlialului nostru, dar strategia
fatr5de semeniilor, qi sunt adeseanecinstili gi imorali. Singurul
prin care ne putem implini obiectivele o constituie trecerea la Iucru pe care il au in comun cu indivizii din prima categorie
ac{iune.
estedorinta sincerade a merge mereu tot mai departe.in ciuda
Putem sA avem o filozofie de via!6 armonioasA, un caracter lipsei lor de virtuli, cunoqtinle qi valoare, aceqti oameni par
imbatabil gi o atitudine pozitivA, dar daca nu le punem la s6 ajunga mereu in vArf.
'
M
i\c\itrnea L{) 67
( 1 6 L n J ( r ' / t ' c i r r c i t l L ' t t t t ' t t t tt's c t t l i n l t t l t t ' i c l i i

I)e ce oamenii corecli qi cinstili au parte uumai de lipsuri, qi sd ne incclnjuram de oameni care ne pot stimuia ideile'i l)aca
in ac{iune'/
in timp t:e ticAlorsiise infrupta din toate btrnatalile vietii? De ne-am transforma visurile in planuri, iar planurile
din
ce trafjcan[ii de droguri, hotii Ei criminalii din societatea CAt de diferita ar Ii lumea in acest cazl Am taia rAul
ce viala
noastra merg lanlogi la volanul maqinilor Rolls Royce, in timp raddcina Ei am instaura binele pe locul sau de drept.
- o via{A
ce mulli dintre noi se lupta cu necazuriie vielii? DacA dorin[a extraordinarA am trAi impreuna cu familia noastrir
plin6 de provocari emulative, de bucurii qi satisfac{ii materiale
noastri de a obline succesul este la fel de acerba ca a lor qi - o
gi spirituale! $i ce moqtenire am lasa generaliilor viitoare
suntem inzestrali cu talente gi calitati deosebite, de ce viala putea
comoara de virtuli qi talente, cu ajutorul cArora vom
noastrA nu este mai imbelqugata decAt a lor?
cl6di o lume noua! $i totul pentru cd am trecut la acliune ho-
Raspunsul poate fi extrem de simplu: noi nu ne luptam ca qi
tara{i sa realizam ceva in via{a qi sa ne eliberam talentele
sd ne realizAm obiectivele, in timp ce ei fac acest lucru
capacitalile din ghearele inertiei.
neincetat. Noi nu ne punem la treaba calitatile qi talentele cu
care suntem inzestrali. Ei o fac- Noi nu pierdem noptile
Pune[i-ad lq treabd aiziunea aiitorului!
concepAnclnoi planuri de luptA prin care sd ne putem implini
visurile qi nici nu muncim pe branci ca sa transformSm aceste Cascada Niagara ne oferi unul dintre spectacolele uluitoare
visuri in realitate . Ei o fac. Noi nu invAtam tot ce putem despre ale lumii. in fiecare ora, mii de tone de apa se pravalesc peste
domeniul sau industria in care activdm' Ei fac acest lucru' roci in apele manioase de ia poalele stdncilor. Datoritd imaginaliei
Nu ne luptAm sA descoperim noi surse de influen{A pozitiv6 gi sale, omul a captat for[a puternica a apei, transformand-o intr-o
nici nu incercam sA ne asociem cu oameni care ne-ar putea sursA de energie pentru sute de mii de oameni'
minune
ajuta sa ne implinim obiectivele - Ei o fac. in timp ce noi uisam $i visurile noastre pot fi la fel de puternice ca aceasta
la un viitor ideal, ei trec la ac(iune- E adevarat, poate cA faptele a naturii. Dar qi ele trebuie puse la treabA qi transformate intr-o
lor nu sunt corecte, dar intensitatea Ei daruirea cu care lupta form6 de energie - dacd vrem sA le conferim valoare. Altfel, vor
ne fac adesea sa roEim. rdmAne pentru totdeauna niEte visuri frumoase'
-
RAul iqi face intotdeauna apari{ia acolo unde binele nu Cu to{ii spunem cAwem sAreuEim in via!6' dar mai devreme
exista. Singurul lucru necesar pentru ca triumful rdului sA sau mai tArziu - nivelul acliunilor noastre trebuie sd echivaleze
fie complet este ca oamenii corecli s[ nu faca nimic qi - din cu nivelul intenliilor noastre. sd. uorbim despre planurile
pAcate - asta qi fac mulli indivizi. Lipsa noastr6 de actiune a noastre de a ne implini obiectivele este o chestiune cu totul
permis rdului sA infloreascd, nimicind treptat binele. DacA diferit6 detrecerea la a.c{iune, pentru a le transforma in realitate.
viala nu pare corectd, uneori, vina ne aparline numai noud' Unii oameni agreeaza mai mult ideea de a uorbi despre
Imaginali-vA cAt de diferita ar fi lumea noastrd dacA ne-am succes decat d,e a-l ob\ine in adevaratul sens al cuvantului.
hotari si trecem la acliune chiar acu'm, folosindu-ne toate Refrenul pe care il fredoneazi adesea: ,,Voiface asta tntr-o bund
zi",le creeazdun sentiment fals de siguranti, astfel incAt toate
mijloacele pe care le avem la dispozilie! Ce s-ar intAmpla daca
lucrurile pe care ar trebui qi ar putea sA le facd in orice zi
ne-am dedica 100%,slujbelor, familiei Ei comunitalilor noastre?
rarnan doar niqte visuri neimplinite.
DacA am incepe sa citim carli, sA inlocuim greqelile cu virtufi
68 &) C c l r : t i r t c i d t ' t r t r ' r t t t ' t ' ; t ' i ! ! t t t !;tt' l t i , i L l i i ,\ctlLIIlt'a L.) 6t)

Consecintele acestei autoamagiri au propriul lor pret pe sA trecem la acliune. De fiecare data r:Arrdalegem ac{iunea in
care va trebui sa-l platim ,,intr-o buna zi". Mai devreme sau detrimentul inerrfieiqi munca in detrimer-rtulodihnei, respectul
rrrai tArziu, va sosi gi ziua in care vorn privi cu regret tclate falA de propria persoand, imaginea de sine qi increderea in
lucrurile pe care le-am li putut realiza, dar pe care nu le-anr for{ele noastre cresc substanfial. in final, aceste trei caracte-
inlaptuit niciodatd. I)e aceea, trebuie sa ne impunem r;i sii
ristici sunt cele care ne oI'er.iir:eit-'marilerecompense.Nu rezul-
induram suferin{a unei discipline de {ier. Vom indura cu to[ii
tatele ne conferd valoare, ci personalitatea Ei procesul nostru
suferinle - fie pe cea a regretelor, fie pe cea a disciplinei.
evohrtiv. Faptele noastre - care ne ajutA sd ne implinim vrsu-
Diferenta constA insa in faptul cA regretele lasa rani grave in
rile qi sA ne transformim ideile in rerrlit.ate - ne conferA rr
suiletul nostru, in timp ce suferinlele provocate de o disciplina
valoare unic5, pe care nu o putem ob{ine rlin ;rite surse.
de fier sunt doar temporare.
Totul se plAteqte gi totul presupune suferinla, dar - atunui
Acliunea presupune punerea in aplicare a tuturor
cAnd perspectiva viitorului este bine conturata - prelul gi
cunoqtinlelor qi sentimentelor noastre, imbinate cu dorinla
suferinla nu mai strnt chiar atAt de greu de indurat. Ca armele
de a ne depaqi conditia.
s6-qi nimereascd fii:ta, trebuie sa fim obsedali de ideea
rezultatelor finale - adic5, de perspectiva viitorului. Aceste
Ac{iunea este mai bund decdt iner[ia
rezultate nu vor ,justifica" doar mijloacele pe care le {blosirn.
Daca suntem implica{i intr-un proiect, cAt muncim pentru Inspiralia qi impulsul pe care le simlim atunci cdnd ,,uedem"
realizarea lui? CAt timp trebuie sa investim in proiectul res- rezultatele cu ochiul mintii ne vor ajuta .sd gdsim mijloacele
pectiv? necesare.
Filozofia qi atitudinea noastri fata de acliune qi munc6 ne
influenleaza calitatea vielii. Raportul pe care il stabilim intre Raportul dintre muncd ;i odihnd
efort qi rezultatele obtinute stabilegte o anumitd eticA a muncii.
AceastA etica - atitudinea fala de efortul pe care suntem V i a l a n u e s t e u n p r o c e s d e m u n c A p e r m a n e n t A .E s t e
dispuqi sa-l depunem pentru oblinerea succesului viitor - de- important sd rezerydm un anumit timp relaxirii fizice qi psihice,
termind calitatea acestui succes. Ne spune dac6 rezultatele cdci numai aSane putem ,,reinc6rcabateriile". Secretul constA
oblinute sunt valoroase sau ineficiente. in concepereaunui raporb echilibrat intre munc6 Ei odihnd.
Acliunea este intotdeauna mai bunA decAtinerlia. De fiecare Biblia ne ofera o solulie: qasezile de muncd qi o zi de odihn6.
dat6 cAnd preferIm si facem mai pulin decAt am putea sd facem Unii oameni nu considerAechitabil acestraport. De fapt, exista
in realitate, aceastAgreqeala de rationament ne afecleazAincre- voci care protesteazi Ei impotriva sistemului nostru actual, care
derea in fortele proprii. RepetAnd-o in fiecare zi, vom descoperi presupunecinci zile de muncAqi douAde odihni. Aceqtiindivizi
in cele din urmd cA nu numai munca Ei rezultatele noastre cer ca perioadade odihna sA se extindalacel pu{in trei zile.
vor avea de suferit, ci qi personalitatea noastrd. Efectul cu- Fiecaredintre noi esteliber sA-qiconceapAacestraport dupA
mulativ al acestei erori de ra[ionament poate fi devastator. bunul sAu plac, fera sa ignore insa faptul c6 o activitate res-
Din fericire, putem sA punem capAt acestui proces. Putem trdnsd genereazdrezultate restrAnse. Dacd ne vom odihni
sd ne impunem in fiecare zi o disciplina de fier, care sA ne ajute Dreamult, buruienile ne vor nApddi- fara indoiala - gr6dina.
70 e) C t ' 1 cc i r r c i ( l ( t l t t t t t ( t ' s t ' r tifr r l e t t l t ' u i t : I i i Ac!itnre.-r Lc) 7l

Procesul de erodare a valorilor incepe din clipa in care ne lasanr Realitatea este intotdeauna cel mai bun punct de plecare.
prada iner-liei. De aceea, trebuie sA transfbrmam odihna intr-tr in aceasta realitate salasluieEtemiracolul existenlei noastre.
necesitate,nu intr-un obiectiu. Perioada de odihna trebuie sa Puterea credinlei iqi are radacinile in realitate. I)aca ne vom
implice o pauzd necesara in procesul de pregatire pentru lua inima in dinli gi vom spune adevArul despre viala Ei
lansarea urmatorului atac asupra obiectivelor noastre. circumstanlele noastre, atunci adevArul ne va elibera din ghea-
Pedeapsa pentru o relaxare excesivd este mediocritatea. rele am6girii. in momentul in care vorn inlelege gi vom accepta
adevdrul, ni se va ivi la orizont perspectiva unui viitor mai
Pericolul cdutdrii scurtdturilor tn drumul spre bun.
succes Mai devreme sau mai tArziu, va trebui sA incetam sa mai
Poate cA unii dintre prietenii noqtri incearc6 sA ne convinga dam vina pe guvern, pe ziua de salariu, pe sistemul bancar, pe
de faptul ca sentinlele pozitive sunt mai importante decAt acti- taxe, pe vecini, pe Eefi, pe colegii de serviciu, pe companii, pe
pre{urile mari, pe trecut, pe pArinli, pe trafic sau pe vremea
unea in sine. in loc sd trecem la acliune qi sA facem ceva
de afard pentru eqecul nosiru de a obline progresul. CAnd vom
constructiv prin care sA ne schimbam viala, ei ne obligA sa
in{elege de ce am ajuns unde am ajuns gi de ce suntem cine
repet6m diverse sloganuri cu tenta optimistd: ,,in fiecare zi qi
prin toate mijloacele pe care le am la dispozilie, viala mea suntem (acestea fiind consecinlele subtile ale greqelilor re-
petate la nesfArqit), atunci dorinla de a recunoaqte adevdrul
este din ce in ce mai bunA."
va demara procesul in urma cAruia vom urca pe culmile gloriei.
Trebuie sA ne amintim cA adoptarea unei discipline de fier
este o condilie obligatorie pentru progres, dar aceste sloganuri
fari prezenla unor reguli bine implementate nu fac altceva
Schimbarea depinde de liberul arbitru
decAt sa ne amageascd. Ne dorim mereu sA ne putem schimbaviala. Ne dorim mereu
Sentinlele de acest gen'sunt benefice dacd se bazeazd pe si putem citi cartea care ne va deschide calea spre cunoa$tere.
douA reguli importante. in primul rAnd, ele nu trebuie sA inlo- Ne dorim mereu sA putem incepe o altA activitate. Ne dorim
cuiasca ac{iunea. Daca te sim{i mol bine, ashanu inseamnd cd mereu si putem demara procesul schimbarii universului
viala ta este intr-adev6r roz. $i in ai doilea rAnd, trebuie sa se nostru. Putem face asta imediat, sau saptdmAna viitoare, sau
bazeze pe un fapt cert, incontestabil. luna viitoare, sau anul viitor.
DacA suntem falili, de exemplu, atunci cea mai bun6 afir- Putem, fireqte, sd nu facem nimic. Putem doar sA pretindem
malie pe care putem sA o facem este: ,,Sunt falit". Aceste cu- cd facem ceva. Iar dacd ideea de a ne schimba nu este pe placul
vinte demareazd procesul gAndirii. Rostite cu convingere, ele nostru, putem sd rAmAnem aQacum suntem. Putem sd alegem
ne determina sA trecem la acliune. odihna in locul muncii, distraclia in locul educaliei, amagirea
in cazul in care cei care au pierdut controlul asupra vielii in locul adevArului qi indoiala in locul increderii. Alegerea ne
Ior s-ar confrunta cu aceasti realitate crud6, dar ar expune apar{ine. Dar deqi blamdm efectele, continuAm sa imbrAliqam
adevArul cu voce tare in loc sa-l ascundd sau s6-l denatureze' cauzele. ,,Greqeala...nu o vom gdsi in stele, ci in ld.untrul
ar genera o schimbare pozitiva, cu rezultate pozitive. nostru" - spunea Shakespeare in modul sau unic.
72 8-l C t ' / r L ' i t t c it , l e t r r t t r t tc s c r r f i r r / rt 'l t i i t t i i '\ctitruc,r tr-) 73

Ncli am creat circumstanlele prezente prin alegerile trecute. anticipam obstacolele gi riscurile si sA ne pregatim sa le in-
Avem capacitatea, dar gi responsabilitatea de a lua decizii mrrlt fruntAm atunci cAnd apar in caiea noastrA.
mai bune incepAnd chiar de astazi. Cei care se alla in cautarea Stabilirea obiectivelor constituie un elen-rentvitzrl in pro-
unei vieli mai bune nu au nevoie de mai multe rAspunsuri sau cesul de planificare a vie{ii. T'rebuie sa le aqternem pe hArtie
de mai mult timp ca sa analizeze lucrurile qi sa traga concluzii qi sA cuprinda perioade scurte de timp, dar qi perioade mar
mult mai bune. Au nevoie de adeudr. De purul adeuar. Nu au lungi. Obiectivele pe termen scurt reprezinta puncte de reper
nevoie de nimic altceva. in cAl6toria noastr6. Ele sunt pietre de temelie care ne ajuti
Nu trebuie sa permitem erorilor de ralionament sA ne con- sA ne realizam visurile qi sa mentinem cArma corabiei noastrt'
ducA pe o cale greqitd. Trebuie sA ne intoarcem la elementele pe drumul cel drept.
esenliale care creeaza o diferenla fantasticd in modul de Obiectivele pe termen lung reprezintA puncte de rascrtice
operare a vie{ii. Ac{iunea este unul dintre aceste elemente pe in viala noastrd, care ne ajutA sa savuram roadele elbrturiior
care nu avem voie sa-l neglijam. noastre.
Dar partea cea mai importantar ciin procr:sul rie plar-rificartt
N ecesitatea unei ac[iuni inteligente qi stabilire a obiectivelor noastre este sd vedem cu ociriul

Mulli dintre cei care cauta succesulqi fericirea muncesc minlii {elurile primordiale pe care le urm6rim. Aceasta este
din greu ca s6-qi implineascAvisurile, dar par sA nu ajunga ,,obsesia" despre care am discutat pulin rnai devreme. Este
chintesen{a curajului qi ambi{iei noastre, care ne determina
nicAieri.Ca sA ob{inem rezultateledorite, trebuie sA imbinAm
sd mergem mereu tot mai departe.
actiunea cu inteligenla Ei fervoarea.Actiunea fdri amprenta
Obiectivele primordiale constituie lorfa nevazuta care ne]
inteligenlei poate fi distrugAtoerre.Nu trebuie insa sA irosim
impulsioneaza sA facem tot ce ne sti in putin{A pentru a obqine
prea mult timp in chutarea Ei dobAndireainteligenlei. Toate
succesul qi pentru a ne bucura de un viitor mult mai bun. Dar
ingredientele trebuie sA fie bine echilibrate.
cel ce ne stimuleazlzi de zi sA mergem mereu mai departe qi
Este uqor sAincurcim caleaspre progrescu drumul ce duce
si depaqim obstacolele pe care destinul ni le presarA in cale
spre implinirea visurilor. De aceea,acliunile trebuie sd fie bine
este visul de a ne implini obiectivele. i.t *o*"ntul in care
planificate, concepute qi executate.
incepem si dam dovada de o hothrdre de fier, elimin6m glanilele
autolimitarii qi ne implinim obiectivele, auzim din ce in ce
Ac[iunea trebuieplanificatd
rnai tare glasul conqtiin{ei, care ne sfatuieqte sa nu ne oprim
Trebuie sA fim destul de inteligenfi ca sa ne folosim de ziua de nicicAnd din drumul nostru, cdci viitorul incepe acum sd se
astAzi pentru a o planifica pe cea de mAine. Trebuie sd ne schilAm contureze din ce in ce mai bine.
viitorul in minte, nu doar sd-l visdm. Dacd ne vom concepe
planurile cu inteligen!6, vom conferi valoare viitorului nostru. Un plan bun esteun plan simplu
Calatoria spre succes nu este o cAlatorie de pl6cere. Trebuie Un viitor ideal se bazeaz| pe un obiectiv nobil qi pe un plan
si ne alegem o destina{ie specificA. Trebuie, de asemenea, sa sirnplu. Nu trebuie sub nici o formd sA ne incdrcSm planurile
7 - 1 t l - ) C c / t ' c i t t r ' it l r t r r c r t t et ' . s i ' t t l i / t / t ' t t l tt ' i t : l t t
Aclitrnca F) 75

cu detalii inutile. Este nevoie de lbarte mult timp pentrr-r Ne putem elibera oricdnd din ghearele trnui prezent lirni-
descoperirea ttrturor raspunsurilor. Este practic imposibil sa tativ, indiferent de circumstanlele noastre. Daca citim macar
planificarn toate detaliile sarr si anticipam toate obstacolele. o paginA sau un paragraf pe zi sau dacA ne insr-rqirno disciplina
De asernenea,trebr.riesa finr atenfi ca influenla negativa a de fier, vom reuqi sA demarAln procesul de schirnbare a ac!i-
c e l o r d i n j u r s a n u a { ' e c t e z ed e z v o l t a r e a p l a n u l u i n o s t r u . unilor noastre in aga fel incat ziua de astazi si poata deveni tl
Suntem practic invadali de opiniile semenilor noqtri, care ne rampA de lansare pentru o noua viata-
spun cu tolii ce trebuie si facem, dar planul final pentru Oricine poate sA realizeze acest lucru'
oblinerea progresului trebuie sa fie numai crea{ia noastri. il putem infaptui concepAndu-ne un plan bun; stabilindu-
Putem sa ascr.rltam vocile cu adevarat valoroase, dar nu ne obiective noi; modelAnd lucrurile relativ minore, care ne
trebuie sa uitam cA nimeni nu vede planul a,,sacum il vedel' pot schimba radical viala. ca toate celelalte elemente necesare
noi. Noi suntem cei care il proie-t!rm, iar creatorul gi oblinerii succesului, insuEirea unei discipline care sA ne ajute
arhitectul sau trebuie sA rAmdna la cdrma vasului pAna la sd ne implinim visurile poate fi un lucru r-rqorde realizat..'
sfArqitul calatoriei. dar qi mai uqor de ignorat.

Ac[iunile trebuiesd stea sub semnuldisciplinei Punctul de plecareaI unei actiaitd[i disciplinate
Disciplina - un cuvAnt pe care l-am folosit adesea pe Acesta este locul unde putem demara procesulde adoptare
parcursul acestei c6r!i - qi dintr-un motiv bine intemeiat. a unei discipline stricte. Toatd lumea are o lista cu afirmatii
Latura negativa a vielii are tendinla de a se infiltra in care incep cu ,,ar fi trebuit":
planurile, visurile qi acliunile noastre, in incercarea de a pre-
lua controlul asupra noastr6. Optimismul are tendinta de a
,,Ar fi trebuit s[-i scriu mamei mele in acest sfArqit de
ceda locul in fala indoielii, asa cum un plan simplu are tendinta
sf,ptdmAnd."
sa devina complicat. curajul cedeaza adesea in fata fricii, iar
increderea se lasd coplegita de grijile cotidiene.
,,Ar fi trebuit sA-ispun cAt de mult o iubesc'"
Numai cu ajutorul unei discipline de fier putem inlatura
aceste tendinle negative ale vielii, a carclr misiune este
,,Ar fi trebuit sA-l sun pe creditor inca de luna trecutA qi
distrugerea planurilor noastre. Odatd cu trecerea timpului 9i
sd-i spun adevArul."
oblinerea succesului, lasam garda jos. De aceea' indivizii care
sd
se afla in cAutarea unei vieli mai bune trebuie sA invele
aprecieze noliunea de autodisciplin6 qi sa-qi conqtientizeze
,,Ar fi trebuit sA incep exerciliile fizice cu ani in urmA."
acliunile qi faptele.
- Putem alege orice zi ca si pornim la treaba Ei sA incepem
Putem realizalucruri extraordinare, lucruri unice din clipa
cu Procesul autodisciplinSrii.
in care ne-am hotArAt sA ne insuqim o disciplind de fier
Inspira{ia care se nagte din punerea in aplicare a acestui
ajutorul cdreia ne putem remodela atitudinea, filozofia qi nivelul
proces de autodisciplinare genereazd un alt proces pe care eu
acliunii. Dar faptele oamenilor ne dezamdgescde multe ori'
76 &) dcnrcntt ,rntlinlL,nlr i,ialii
Ce/t,cirrcr Ar:tiunca tc) 77

il numesc ,,consolidarearespectului de sine,,.Nu Nu ne putern bucura de bunata{ile vietii dacAnr-rtre impunem


conteazacat
de mici qi neser'nilit:.tive par ac{iunile noastre,
caci tocmai un nivel mai inalt al inteligentei implicate in aclruniie noastrc.
in aceste ac{iuni ,bscir.e. clar imp.rtante, saltiqluiesc
marile
oportunita[i ale vie{ii. Punctul de plecare al acesteioperatiuni de autoperl'eclionare
AceEti paqi micu{i spre progres cladesc o scard ce il constituie chiar sinele nostru. Aici se naqte succesul qi de
ne poarta
din abisul eqecului qi indif'erenfei spre cu]mile aici incepe sA se dezvolte. Vom avea parte de cele mai mari
succesului.
Fiecare disciplina pe care ne-o impunenr ne ajutd bucurii ale vielii dacd ne vom impune o disciplind stricta, care
sa mai urc6m
o treapta spre luminzi, eliberAndu_ne astfel ne va determina s6 trecem prin toate etapele de dezvoltare
din lanturile
intunericului, g'eqelilor, nemullumirii gi confuziei
generare, despre care am vorbit pAnd acum. Nu trebuie sA permitem ni-
care ne-au caracterizat viafa pAna nrum. minui sA ne rapeasca sdndtatea, prosperitatea, prieteniiie qi
Este uqor sd construim aceastd scara, aSa cum stilul de viald pe care ni le dorim. Nu trebuie sd ne lasan
este la fel
de uqor s-o igrrorAm.
inqelali de ideea potrivit cAreia ,,lucrurile minore nu au nici o
I)acd nu vom invala sA avem grija de micile oportunitAfi
pe importanlA in vial6". Nu trebuie sA spunem vreodata: ,,Acesta
care destinul ni le presara in cale, nu vom reuqi
niciodat' sa este singurul domeniu in care ma pot complace in autoindul-
ne bucurdm de fericire qi prosperitate. Marile realiz'riin
viald gen{6." Acest mod de gAndire va da naqtere procesului de
depind de arta de a stApAni micile reguli de aur.
,,Muqchii,, erodare a altor reguli qi discipline impuse.
mentali, emolionali Ei spirituali, necesari sd redactezi
o scri_ Una dintre cele mai mari provoc6ri aie destinului este auto-
soare' sa faci cura{enie in garaj sau si prateEti
lacturile ra disciplina. Trebuie sA ne impunem sA dobdndim cAt mai multe
timp sunt aceiaqi cu cei implicali in conducerea
unei companii cunoqtinle, cdci niciodatA nu sunt suficiente. Trebuie sa ne
sau a unui departament important. ca sd citam
cuvinteler impunem mentinerea unei atitudini pozitive, caci suntem in-
inlelepte ale unui profet:
conjurali de nenumdrate surse negative, care ne pot eroda ime-
diat atitudinea pe care ne-am luptat din greu sA o dezvoltam. $i
,,Nu te obosi prea tare sa dobAndeqtibelgugul, trebuie sA ne impunem sd transformdm visurile in planuri,
caci la timpul potrivit il vei culege"
planurile in obiective, iar obiectivele in mici activitdli zilnice,
de vei qti cum sd o faci!,,
care ne vor conduce - pas cu pas - spre un viitor mai bun.
$i in final, trebuie sA ne folosim puterea imaginaliei.
Nu putem conduceun ora$ dacAnu ne stApAnimspiritul.
Trebuie sd ne gAndim la toate posibilitalile care ne inconjoari.
Trebuie sA ne inarmdm cu ideea cA - pentru a realiza toate
Nu putem conduceo naliune dacd nu ne conducempe
noi lucrurile posibile - este necesar sA infruntArn imposibilul.
inqine.
,,Este mai bine s6-!i indrep{i sulila spre lunA qi sA loveqti
vulturul decAt sA tinteEti vulturul qi sA nimeregti o stAncd" -
N u n e p u t e m c o n c e p ev i i t o r u l f a r a s a n e r e m o d e l a m
a scris cAndva un rAzboinic din Antichitate.
obiceiurile.
7lJ &) C c / t ' c i l c l ( l o l t ( t l t r e s e t t [ i t l r :L l t t , i c [ i i

Procesul de planificare, imagina{ia gi acliunea reprezinta


niqte lbrle extraordinare, care au puterea de a ne schimbtr x> Capitolul 4
radical existen[a.
Actiunea este un element esential al vietii. Este puterea ce
conf'erA consisten{a qi semnificatie filozofiei qi atitudinii
noastre. O actiune inteligentd, planificata, intensA qi consec-
REZULTATELE
vent6 creeazA noi surse de energie, determinAndu-ne sA ne
indreptdm cu orice pre! spre viitorul armonios, pe care
- personal sau profesional -
gAndurile qi dorinlele noastre l-au conceput deja pentru noi. /^l rice activitate pe plan
l-rfi.rfaptuita la timpul potrivit Ei imbinatA cu talentele qi
inlelepciunea,,aferenta"- genereazi un rezultat previzibil.
Scopul acliunilor qi activitAlilor noastre const6 in randa-
mentul qi rezultatelepe care le obginemla sfArqitul muncii
prestate.
Rezultatelereprezinta ,,recolta"pe care o strAngemin urma
eforturilor depuse in trecut. DacA un fermier a plantat pri-
mdvara doar o mAnAde seminte, nu poate sd sperecA toamna
va avea parte de o recoltd bogat6. O persoandcare s-a implicat
tn trecut in foarte puline acliuni, nu trebuie sd se aqtepte sA
oblina rezultate semnificative tn prezent.
Rezultatele sunt direct propor{ionale cu eforturile depuse.
Cei care se odihnesc primAvara nu culeg nimic toamna,
indiferent de nevoile sau dorinlele lor. Rezultatele sunt
rdsplata celor care au gtiut si profite de o oportunitate in
trecut. DacA au ratat aceast6 oportunitate, nu se vor mai
bucura de r6splata cuvenitA.
Oportunitilile prim6verii sunt de scurta duratA. Apar Ei
apoi dispar cAnd nici nu te agtepfi. Cei care gtiu sA le inhale
printr-o acliune inteligentAvor aveaparte de rezultateledorite.
Toate faptele qi acliunile noastre determinA rezultatele pe
care le vom obline in viitor. intocmai ca fermierul care ar6
p6mAntul inainte de a planta semin{ele,trebuie gi noi - la
rAndul nostru - sA muncim cu asiduitate pentru a ne dezvolta
80 E) C r ' 1 t , c i n , - i l t n t i t t t t , t . S r , l l i r r 1Lt ,t i t t , i . t , ! i i
Ilezultatele tr.) 5l
o liioz,lie invinr:ibila. i'tocr'ai ca
f'ernrierul care igi c,ltivir
q;i iqi I'ertilizeaza recorta, care distr,ge
burtrienire qi uda ra-
Cum trebuie sd ne analizdm rezultatele
sadurile' trebr-riesa ne ruptrim pentru Rezultatelepe care le-am oblinLrtitr urma elorturilor trecute
a adopta, nolra atit,di.r,
in via{a n.astri1. $i la f'erca I'ern"rier.ul in prirnul rAnd,
care are g'rja de gradinir pot fi anaiizatedin rnai multe puncte de'vedere'.
lui de dirninea{a pana seara i' speran[a
ca elbrturile sa]e v'r. trebuie sa ne analizAm posesiunile. Casele, nraginile, conturile
da naqtere r:nei recorte bogate, trebuie
sd muncim pe brdnci. bancare, investiliile gi toate valorile reale pe care le avem sunt
sd ne implicArn in cAt mai multe ac{iuni un indicator clar al progresului nostru materiai.
qi activitatri.
Daca eforturile depuse in trecut au produs Actiuele noastre reflecta un aspect important al ualorilor
o .""oita saraca,
nu mai putem face nimic in aceasti privin{a. noastre actuale. Ca sa ne apreciem valorile, trebuie sA ne exa-
Nu putem schinr-
Lra trecutul. Nr_rputem ruga Natura minam activele. Nu trebuie sA in[elegeli cA singura modalitate
sa faca o exceplie de la
regula, indif'erent cat cle flanranzi prin care putem face acest lucru este conceperea unei liste cu
am fi. $i nici .ru prt"- ,ugo
Pamdntul sa ne dea un ,,avans,,.Singurul posesiunile materiale. Exist6 foarte multe lucruri de valoare,
lucru pe care il putem
face este sa ne pregatim pentru .o.i."u
unei alte primaveri _ a iar adevdratele comori ale vietii - bucuria, sandtatea, dra-
unei alte oportunitAti _ apoi sa plantam,
Ei sa udam qi sa avem gostea, familia, experienlele qi prieteniile - vor eclipsa intot-
grija de recolta noastrd, amintindu_ne deauna orice alt obiect de pre! pe care ni l-am putea achiziliona'
consecin{ele dureroase
pe care le-am suferit din cauza Dar lucrurile pe care le-am strAns de-a lungul anilor sub forma
neglijenfei noastre din trecut.
Nu treb'ie insa sa ne lasam copteqti valorilor materiale pot fi un indicator foarte bun al eforturilor
ie acesteleclii din trecur,
cdci menirea lor este de a ne tnud{a depuse in trecut qi al rezultatelor pe care le-am putea obline
lec{ii de viala folositoare,
nu de a ne copleEi. in viitor.
Pe parcursul vie{ii, vom trece prin Daca am reuEit sA strAngem o sumA substanliala de bani Ei
multe primaveri qi vom
experimenta murte recorte. Fericirea multe lucruri materiale de valoare, suntem pe cale sA ne im-
pe care ne-o dorim in
viitor nu este produsul unei singure
recolte. Este rezultatul plinim un vis important - am oblinut independen{a financiard,.
sumei totale a oportunitafilor individuare, DacA lista valorilor noastre este sAracacioasd,in ciuda efor-
de care am qtiut sa
profitam sau pe care le-am ignorat.
Fericirea igi are salaEul in turilor pe care le-am depus in ultimii 10, 20 sau 30 de ani,
'frebuie
efectul cumulativ al ac{iunilor trecute. atunci trebuie sd schimbdm ceva in viala noastr6. sd
De aceea, este fbarte
important sa analizam rezurbatele. intreprindem schimbiri radicale in modul de abordare a ac!i-
Aceastd anarizd efectuata
in mod frecvent ne ofera un indiciu unilor Ei activithlilor noastre, pentru a obline rezultate mult
extraordinar al nivelului
de eficienld cu care ne-am pus la mai bune. Poate cA va fi nevoie sa ne perfeclionAm talentul,
treaba oportunitA{ile. Rezul_
tatele actuale reprezinta un indiciu capacitalile sau cunogtinlele de care dispunem pentru a profita
al ferului in care va arata
viitorul nostru dacA vom continua de oportunitalile vielii. Sau poate cA va trebui sA ne remodelam
sA mergem pe aceeaqicale
pe care o urmdm in prezent. Daca filozofia gi atitudinea falA de bani Ei modul de a-i cheltui-
rezultatele sunt satisfhcd_
toare, atunci ne vom bucura in viitor Dacd nu suntem mullumi{i de realizArile pe care le-am
de aceeaqirecolta bogata.
DacA rezultatele actuale nu sunt oblinut pAnd in acest punct din viala noastrd, atunci acesta
pe masura agteptdrilor
noastre, atunci trebuie sA analizam este momentul in care trebuie sd ne ,,corectim" viitorul. DacA
cu mai multa atenlie
factorii care ne-au condus in direc{ia nu ne vom schimba filozofia, atitudinea gi mentalitatea, vom
gresita.
r6mAne lintuili in locul in care ne aflam acum. AceleaEi
R e z r r l t a t e l e8 1 8 3
82 Af C t ' 1 r t' i t t t ' i r l t ' t r t t t r t tr ' s i ' r t f t r t /ncl t t ' i r t r t

Destinalialacareamajunsinprezentesterodultuturor
s e m i n { c c u l t i v a t e d e a c e l a g is e m a n a t ( ) rv' o r p r o d u u e a c e e a s l
analizat gi le-am
reccllta. experienlelor trecute Ei a felului in care le-am
pe
ca si ne schimbarn.r'ecolta.trebuie sa schin-rbamseminfelc p.r, i., practica. Este, de asemenea' rezultatul schimbarilclr
pe plan personal - in
pamAntr-rlEi poate chiar semdndtorul. Poate cA acesta foloseqte car" l"-u- efectuat de-a lungul anilor
muitumili de
,r, plan care nll cla rezultatele scontate. Poate ca el considerA mod voluntar sau involuntar' DacA nu suntem
sd ne schimbam
ca insaman{area trebuie efectr-ratavara, nu primavara. cand evolulia Ei destinalia noastrd, atunci trebuie
sa ne schim-
vine iarna, iar nevoile semAnatorului sunt mari, acesta se radical viala. ca lucrurile sd se schimbe, trebuie
este una dintre
trezeEte dintr-odata in mijlocul unui teren gol qi incepe sd acnze bdm noi inqine'.' De-a lungul vie[ii, aceasta
imprejurarile neprielnice care au impiedicat pdmantul sa-i ofere conditiile sine qua non.
recolta promisa. Acesta este momentul ideal ca semdnatorul
ingelat s6 anaiizeze motivele pentru care pamantul nu a acceptat Atragem lucrurile pe cflre le aaem tn func[ie de
un plan prost conceput. Dar in loc sa cerceteze aceste motive, personalitatea pe c&re ne-ant dezr:oltat-o
semanatorul se plAnge de soarta sa nedreapta qi face o altA lista
con-
cu lucrurile care stau la baza nefericirii sale' Ca sa avem parte de un viitor mai bun, trebuie sd ne
Daci
Toate posesiunile noastre sunt rezultatul eforturilor Ei centram in primul rand asupra personalitatii noastre.
este
ideilor din trecut. Experienlele din trecut ne confera inteli- nu suntem mullumili de rezultatele actuale,atunci acesta
genla sau ignoranla, astfel incAt rezultatele viitoare vor fi pe locul unde trebuie sa demardm procesul schimbarii'
'l'ot ceeace avem in via!6 - lucrurile materiale' dar qi cele
masura faptelor qi acliunilor noastre din aceste vremuri apuse.
Trebuie, aqadar, si ne rezervdm mai mult timp pentru a imateriale-reprezintSrezultatuldirectalevolutieinoastre
sa
planifica, elabora, analiza, investi' impartaqi qi remodela toate personale.Ca sd ne bucurdm de o viata mai bunA' trebuie
acliunile din trecut pentru a le stoca apoi in computerul nostru ne perfecliondm evolulia qi sa ne schimbam destinalia'
de
cerebral. Acestea sunt seminlele pe care trebuie sA ie adundm Daca a- pierde totul mAine, le-am putea inlocui extrem
in via!6
de-a lungul timpului, in aEa fel incat calitatea rezultatelor uqor.De ce?Pentru ca lucruriie pe care le-am dobAndit
presupunem ca
oblinute sA se imbun6taleasca odata cu trecerea anilor' sunt rezultatul personalitd{ii noastre' Dacd
O alta modalitate prin care ne putem analiza rezultatele personalitateanoastr6 nu s-a schimbat, vom reuqi cu timpul
este examinarea minu{ioas 6 a euolu(iei Ei personalita[ii sA recuperdm tot ceea ce am pierdut' AceleaqicunoEtinle'
produce
noastre. Ce fel de oameni fac parte din anturajul nostru? Ne aceeaqiatitudine, aceleagieforturi gi acelaqiplan vor
bucuram de respectul vecinilor gi al colegilor de serviciu? Ne aceleagirezultate.
respectam convingerile in care credem cu tarie? Incercdm sA Acest lucru constituie un motiv de bucurie, dar qi un semnal
putem
inlelegem punctele de vedere expuse de semenii nogtri? $tim de alarm6. Motivul de bucurie se datoreazi faptului cA
sa ascultAm problemele copiilor? Ne exprimam aprecierea alegeoricezidinvialaincares6demar6.mprocesulschimbarii
sincera fala de pArinlii, solii, soliile sau prietenii noqtri? noastre launtrice, care ne va oferi in cele din urmi marile
suntem cinstili qi morali atunci cand efectudm tranzaclii de bunSt[lialevie{ii.Semnaluldealarmanetransmitefaptulcd
afaceri? suntem cunosculi pentru integlitatea noastra des6- - daca nu intreprindem schimbarile necesare'dacAnu trans-
vArgitA? Ascultam in continuare ritmul unui alt toboqar? formdm gregelile in virtuli, visurile in planuri' iar planurile
Suntem fericili de evolulia Ei personalitatea noastra?
84 tr) C r ' l ' r ' i r r c i a l l t r t t t l t ' t s c t t I i r t l t 't ] L u i t t i i llcztrli.rtt'lt, tr) fi'-

in ac{itrni inteligente qi consecvente - vom rarnAne pentrrr Rentltatele bune sc nasc dintr-o personqlitate
totdearrna in stadir-rlin care ne aflam astazi. Vom locui in idesld
aceeagi (iasa,vom conduceraceeaqi maEina, ne vom ilrvarti in
in prirnul rAncl, trebuie sA ne clezvoltam pe plan person:rl Ei
acelaqi cerc de prieteni gi vom trAi aceleaqiIrustrAri qi eqecr.rr-i
apoi sA obtrinem bunastarea materriala. Din pAcate, cei mai
pe care le-am trait mereu. Rezultertelevor fi mereu previzibile,
mul{i dintre noi vad iucruril,: r.'ornpletdil'erit. Se conduc duptl
caci ele sunt determinate de personalitatea r;i evolutia noastra.
principiul: ,,DacAaq avea irrri urulti hrani,aq fi o persoand mult
Trecerea la acliune este doar o parte din raspuns. Rdspunsul
mai bund." I)ar nu acesta este principiui vielii. DacA ai rnaj
integral il gAsim in procesul de dezvoltare a personalitatii
mult nu insearnnA ca eqti o persoanA rnri butr.A.Averea per-
noastre, in urma cAnria ne putem exploata potenlialul la
sonala scoatein evidenla personalitatea pe care o ai in prezent.
maxim, implicAndu-l apoi in toate acliunile noastre. in acest
De exemplu, cei care nu sunt in sLare si pr-rnadeoparte un
fel, viala poate urma un fagaq ascendent. Nu putem si avem
banu{ din cAqtigurile lor sardcacioase nu vor putea niciodata
mai mult daca nu ne perfeclionAm evolulia gi personalitatea.
sA strAnga averi colosale" IlotarArea de a pune in fiecare
Aceasta este una dintre no{iunile de baza ale existenfei noastre.
sAptAmAnA cAliva banuli intr-un borcan este aceeaEicu ho-
tdrArea de a-ti deschide un cont cle economii sau de a realiza
Succesultrebuie AtrAs, nu urmdrit un portofoliu de investilii.
Valoarea personala este magnetul care atrage toate lucmrile Discrrliile despre intenlia de a inregistra cAt mai rnulte
bune de care avem parte in viala. Cu cdt valoarea noastrd este progrese in viatd nu ne duc prea departe. Promisiunile trebuie
mai mare, cu atAt sunt mai mari qii recompensele noastre. sd fie insolite de performante. DacA rezultatele intArzie sa
Trebuie, agadar, sa fim intr-o permanenta cdutare a unor apara intr-un anumit interwal de timp, existA riscul sA pierdern
atdt increderea sernenilor noqtri, cAt qi respectul de sine" Vonr
modalitAli noi cu ajutorul cArora putem sd ddruim aripi
descoperi cd persoanele care care au crezut cAndva in noi nu
valorilor noastre individuale. Autocontrolul, autodisciplina,
ne mai acord6 incredere,lasdndu-ne in compania promisiunilor
ribdarea, strategia de planif'icare, eforturile suslinute,
noastre bine intenlionate, dar neimplinite.
investilia pe care o facem in rezultatele pozitive, dezvoltarea
in ziua aceea,vom descoperi ca gi respectul Ei imaginea de
unei atitudini echilibrate, acliunile intense, cunoEtin{ele
sine vor fi qtirbite de lipsa noastrd de ac{iunea. Atunci vom
bogate, lectura frecventA qi o filozofie de viata pozitivd - toate
gusta din cupa amard a dezamagirii. Vom suporta consecin[ele
sunt exemple prin care ne putem extinde granilele valorilor
dramatice ale autoamagirii, taragdnArii qi promisiunilor
noastre. neindeplinite.
Obiectivul nostru primordial trebuie sA fie cdutarea va- Vom incepe atunci sA citim cArli, sA facem planuri, sA ne
lorilor noastre morale, nu a valorilor materiale. Pentru a investim in mod inlelept tirnpul, dar qi o parte din cAEtigurile
realiza acest lucru, trebuie sd muncim din greu sa ne modelam obtinute, sA participAm la conferinte cu scopul de a perfecliona
personalitatea. AcordAnd o aten{ie deosebitd filozofiei, atitu- talentele gi capacitdfile, ne vom inconjura de oameni mai buni
dinii r;i acliunilor noastre, ne perfec[iondm personalitatea, ce pentru a ne spori qanselede succes?Vom recunoaqte adevirul,
va atrage apoi ca un magnet toate br-rnatafile viefii. ne vom perfecliona capacitatea de a cotnunica, ne fom folosi
,36 8D C t l t ' c i t r t ' i t l t t r t u t t t ' t ' s t , r r f l r i l t t, l t t i t t i i I l e z _ r i l t a t c l ct r ) 87

jurnalele intime qi von-racorda atenlie tuturor virtu{ilor ne- narea aptitudinilor curente in"rbinatecu ,,achizilionarea" unor
cesare dobAndirii succesului?Sau ne vorl mui{umi sA privinr talente noi. Ea este rezultatul investigatiilor el'ectuate sub
cum tirnpul ne alunecAprintre degete cernisipul dintr-o clep- imperiul ctrriozitatii. Este rezultattri creativita{ii si iura-
sidr6, in tirnp ce ne vom pierde increderea in ftrr{ele noastr.e, ginaliei aplicate in mod inteligent noilor rnetode de lucru. Este
respectul celclr din jur Ei pclatechiar rela{iile valoroase pe care produsul unor strategii gi tehnici rafinate, deoarece calitatea
am reuEit cu atAta greutate sA le atragem in via{a noastra'? este ridicatA la rang de regc. Maiestria presupune in{elegerea
Ne vom multumi sA stam deoparte r;i sa privim cum visurile perfectA a sarcinilor pe caro rrebuie sA le duci la bun sfArqit,
se transforml in amintiri, iar speranlele in regrete? datorata studiilor rninufioase qi observu{iei atente.
Cu siguran[a cA nu. Maiestria desavArEita implicA incredere deplir-rAin forlele
qi talentele noastre. Ea presupune un proces continuu de
Rdspld[ile uiitoare ad agteaptd la tot pasul invA{are qi perf'ec{ionare.Este rezultatui cxperienlelor vaste
pe care le-am acumulat de-a lungul timpului qi a hotarArii de
Aqa cum am visat cAndva, putem sa visam din nou. Aga a face tottrl perfect.
cum am ctezut cAndva, putem sA credem din nou. Indiferent Cei care iqi doresc sA obtind fericirea qi succesul trebuie sA
unde ne aflam in prezent, avem incA puterea sd.ne schimbam devini stdpAnii unui numir cAt mai mare de arte, talente si
universul. aptitudini" Cu ajutorul valorii extraordinare pe care o presupun
Calatoria spre succes este o cAlatorie lunga, ce incepe cu aceste talente, totul devine posibil.
lectura unei pagini dintr-o carte sau cu linerea unei singure
promisiuni. incepe cu trezirea la via{a a spiritului nostru
Primul pas pentru a ob[ine rezultate mrilt mai
adormit prin intermediul viselor ce ne contureazA un viitor
bune
ideal.
Putem alege orice moment in care sA facem primul pas din Schimbarea dramaticii a rezultatelor noastre depinde in
aceasta calAtorie, la capatul careia vom descoperi o viald mult mare parte de imaginafia noastrA. in 1960, era practic imposibil
mai bunA. Nu trebuie sa aqteptam rezultate imediate doar fin punct de vedere tehnologic sa cdlatorim in spaliu. Cu toate
pentru cA am trecut la acliune, dar facAnd eforturi suslinute acestea,10 ani mai tArziu, primul om a reuEit sa punh piciorul
vom ajunge sd savurdm intr-o bunA zi bunAtd(ile vielii. pe Lund. Prclcesul miraculos de translbrmare a viselor in
realitate a inceput in momentul in care o voce s-a f6cut auzitl
Valoarea talentelor noi in comunitatea oamenilor de qtiinla, spunAnd cu tdrie cA
Arnerica trebuie sA faca tot ce-i std in putin$a ,,pentru a trimite
Dezvoltarea unor talente qi capacitAli noi este o conditrie un om pe Lund pAnd la sfArrsitul acestui deceniu". Aceastd
vitala dacA vrem sa oblinem progresul qi sA ne perfeclionAm Frovocare a trezit spiritul unei na{iuni, plantAnd seminlele
nivelul performanlelor. Un individ poate sA doboare un copac viitoarelor realizAri ale omenirii in oamAntul fertil al ima-
folosind un ciocan, dar va avea nevoie de trei zile. invalAnd sd Srna{iei. DatoritA acestei provocdri indraznele, imposibilul a
foloseascdun topor, poate sd-qi termine treaba in 30 de minute. devenit realitate.
Viata qi munca pot deveni mai uqoare atunci cAnd imbindrr Un om sarac poate sA devind bogat? Fireqtel Prin imbinarea
cunogtintele cu aptitudini noi. Maiestria presupune perfec{io- extraordinara a dorinlelor fervente, a plarniflcarii acliunii, a
Cc/t' ci lcr (ltnL'ntr t,sclf rrrlr' nlr: i,ictii
Efi FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF) Iieztrltatrle [c-t Hr]

elbrturilor Ei a staruinlei se va ajunge intotdeatrna la rezultate America nu duce lipsA de oportunitali. Exista duar oameni
nragice. Problema nu este daca fornzLzlosuccesului va avea re- care se incapA{Aneazdsir nu punA in aplicare no{iunile de baz,r
zultatele scontate, ci ciacaomul qtie sA puna in practicA aceasta care le-ar putea o{'eri succesul qi fericirea.
lbnnula. Aceasta este necunoscuta. Aceasta este provocarea pe
care trebuie sa o inlruntAm cu to{ii. Trebuie sA pornim din locul
Verifica[i adesearezultetelepe careIe obfine[i!
in care ne allam spre locul in care dorim sA ajungem. Nici un vis
nu este imposibil dacd.avem curajul sA credem in el. Nu ne putem permite sa aqtept6n] zece ani pentru a vedea
dacd planurile, filozofia, atitudinea sau eforlurile noastre trebuie
Dacd aom pldti pretul, aom mogteni modi{icate. Ignoranla sau taragenarea pot fi costisitoare.
Progresul trebuie analizat in mod frecvent. Verificarea indi-
promisiunea
catorilor-cheie in toate aspectele vielii reprezintA barometrul
Este uqor sd rezolvam problemelefinanciare. Dar este gi gAndirii mature qi responsabile. Frecvenla cu care trebuie sa
mai uqor sd nu le rezolvam. DacAnu avem parte de rasplalile ne verificam rezultatele depinde de destinalia la care vrenr sa
cuvenite, atunci este timpul sa ne analizdm rezultatele. ajungem. Cu cAt aceastd destinatie este mai indepartatd, cu atAt
Dacd rezultatele sunt slabe, atunci ne confrunt6m cu o trebuie sh le verificdm mai des. DacA am pus ochii pe o stea
problemd gravA.Lipsa rezultatelor constituie simptomeleunei indepArtatd qi ne dorim sd ajungem la ea, atunci o eroare de
probleme care trebuie analizata qi corectata. Sa ignoram calcul - indiferent cAt de mic6 ar fi - ne poate indeparta cumplit
simptomele inseamnA sa perpetuim cauzele.O problemi nu de mult de {inta noastrd. Cu cAt aEteptdm mai mult sA desco-
se rezolvi niciodati sin6Jur6.Dimpotriva, daci o ignordm, ea perim aceasta greqealA, cu atAt ne va fi mai greu sd ne intoarccm
se intensificA. pe drumul cel drept. Iar o consecinla grava a acestei amAn[ri c
Cei care au parte de rezultate slabe au adeseao list6 lunga constituie faptul cd trecerea timpului ne va dirninua dorinla de
de motive care justifici lipsa progresului. Aceste lucruri nu a o lua de la capdt pentru a ne indrepta in direclia corectS. Va
sunt pretexte pentru ei, ci motive bine intemeiate. Aceqti trebui sA ne mullumim cu putinul pe care il avern qi sA renuni,am
indivizi dau vina, aqadar,pe compania unde lucreazA sau pe la visurile pe care ni le-am faurit cAndva.
qeful lor; pe taxe qi impozite; pe pdrinfii sau pe profesorii lor;
pe sistemul social sau poate chiar pe lara intreagd.
Cum putem sd tnregistrdm progreserernarcabile
Dar nu lara este vinovata pentru lipsa progresului lor.
Europa de Est a ddrAmat recent zidurile care o izolau de restul
tntr-o perioadd de timp rezonabild
lumii doar ca sA se poatA bucura de oportunitelile oferite de Aceasta este cea mai mare provocare a vielii - sa facem
capitalisrn. Aceqti oameni sunt fericili sa se confrunte cu progrese intr-o perioadi de timp relativ scurtA. Asta creeazA
marile provocdri ale vietii, cdci au tdnjit atAt de mult dupa scopul qi valoarea vielii noastre.
recompenselece se ascund in spatele acestor confruntari. In- Dacd vrem sd inlruntam cu succes aceastA provocare,
dustriile lor se vor afla in curAnd in competilie cu ale noastre, atunci nu trebuie sA d6m vina pe circumstanlele prezentului
creAnd produse noi, oferind servicii mai bune qi introducdnd pentru eqecurile qi lipsa progresului nostru. CAnd impreju-
tehnologii noi, carevor generarezultate noi, dar qi recompense ririle in care ne aflam ne ingreuneazA progresul, atunci trebuie
pe masura. sd luptdm cu qi mai multd hotArdre.
t)0 tO C j ' / t , c i t t c i t l t t r t t ' r t t r { ' . s r , , r l i r r 1r r(l,t ; , i 1 , ! i i
lit'zrrlt,rtclc Lr) ()l

Greutalile pe care ie intzirnirn in care aL*n scop bint:


lor slabe, in tin'rp ce altrii le trans{brrlA in opolLunitd[i de clez-
determinat. Ele 'Lr p!'r lu incc'rcareprrterea ear.cterrrlui
si voltare gi perf'ec[ir)nare,ob[inAnd rezuitate lemalcatrile.
I'ermitatea hotirrArilor. I)trcrrdorinla noast,ra este clestrrl
de Via{a ne ol'era tutrrror ocazii lirvorabile, dar ;'i obstacole.
puternicti, aturrci vonr porni liira intiirziererin catrtarea soiir_
TrAim cu tolii perioade prttaste qi perioaclebune, tttonrente
[iilrr. Irrvocdndu-nepute,reairnaginafiei qi intensificAndu-ne
cAnd suntem bolnavi, dar qi mornentc cand ne bucurt-ur de o
eforturile pentru a cuceri noi citadele aparent inexpugnabile.
s6natate de fier. Furtunile se abat Ei asupra celor sAraci, d:rr
ne grabim sd aiungern la clestina{ia linala _ atingerea progre_
qi asupra celor bogali.
sului.
Orice se intArnpia, se intArnpla tuturur. Singura dii'ereuqir
l-A'a aceste pr'vocd.ri, s-ar putea sa ajungem mai greu la
consta in modul nostru de abordare a ,,lucrurilor care $c
destinatia noastra. Daca drumul este lih, avem tendinla de a
intAmpla". Nu evenimentele care se intAmpla determina r:a-
merge la pas, mulgumili ca succesuise r,jla la indemAna noastra.
litatea vielii noastre, ci modul in care tratzirn aceste eve-
Dacri drumul este presarat de obstaccle, ne vom sonda qi mai
nimente.
mult adancurile fiinlei qi vom scoate la iveala mai multe
Avem tendinla sA pretindem anumite rezirltate intr-urt
talente, mai multe aptitudini, mai muita putere qi creativitate
anumit moment din vialA. Dar legea cultivarii qi recoltarii ne
decat rle-am imaginat vreodata. cucer.irea acestor citadele ne
spune cd - pentru a aduna recolta toamna - trebuie sa plantAm
ajuta sa ne consolidam increderea in propriile forle, care ne
seminlele primAvara. Vara, trebuie sA ajutiim plantele sa
va conduce inevitabil spre ob{inerea Juccesului.
devind viguroase, apArAndu-le de paraziti Ei de buruienile
DacA nu inregistrAm progrese intr-o anumita perioada de
invadatoare. Nu trebuie si cAdem pradi niciodata iner{icr qi
timp, asta inseamna ca obiectivele noastre sunt prea rnici. Este
sA punem capit muncii zilnice. In final, ne voln bucura cle
dificil sd ne concentrarn asupra unor cAEtiguri minore.
recolta dorita, dar numai la tirnpul potrivit:
o alta p'obler'a poate fi faptul cE nu credem in visurile
noastre sau nu avern incredere in capacitatea noastra de a le
transforma in realitate. in loc sa fim sti.*rlali de aceste ,,I)xistd un timp pentru toate lucrurile Ei pentn:
obstacole, le folosim drept pretexte pentru a ne retrage ciin toate visurile de pe pdrnAnt: un timp perrtru a te naqte
fala lor' De aceea, este extrem de importa*t sa ne verificam Ei un timp pentru a muri; un timp pentru a sadi qi un
adesearezultatele. Daca nu facem progreseintr-un timp relativ timp pentru a culege ce ai sAdit; un timp pentru lacrimi
scurt, atunci ne confruntAm cu o pr'bem6 gravd - fie in ceea Ei un timp pentru zAmbete; un timp pentru tAnguire
ce priveqte obiectivele noastre, fie punerea in aplicare a qi un timp pentru dans; un timp pentru dragr-rsteEi un
planurilor noastre. timp pentru urA; un tirnp pentru rAzboi Ei un timp
pentru pace."
Orice se tntdmpld, se tntdmpld tuturor
Rezultatele nu tin seama de nevoile qi dorintele noastre.
(J analiza minulioasa ar dezvalui feptul ca
ne confruntam Ele depind insa de eforturile... de munca... qi de activita{ile
cu aproape aceleagi circumstanle ca tcli semenii noqtri. unii noastre. DacA ne-am indeplinit misiunea, rezultatele nu vor
le bransforrna in pretexte pentru rezurratele
Ei performantele ezita sa apard - dar numai la timpul potrivit.
92 tO C t , l c c i t t c i t ' l e t t r e r r t tc s t , t r I i n l rn l t c i c l i i
liezrrltatt'le tc) Lil
Indiferen{a consolideazdproa ocdritc gi Fiecare greqeala corectatA cu ajutorul acliunilor disci-
obstncolclc plinate ne paveaza drumul spre succeseleviitoare. in acest
Deqi provrcarile gi c,hstactiiere fel, vom completa mozaicui vielii - piesa cu piesa, victiirie c,
joaca un .or important irr
evolu{ia qi dezvolt:rreanoastra, nu este nevoie sa le invitarrr victorie.
in mod deliberat in via{a noastra.
Pestezeceani, vom fi cu tolii ,nrleua - intrebarea este Rolul tncrederiitn obyinerearezultatelor
insa
- unde?Prezentu]estemomentul in
caretrebuie sa ne stabilirn Cei care se aflA in cautarea unei vieli ideale trelruie sa-qi
destinaliaunde vom ajungepestezeceani. viala ne va pres'ra exploateze potenlialul la maxim, caci efectele pe care le vor
in cale dest,le obstacole,fara sa mai fie nevoie sa le airaeem
resimli in caz contrar ar fi cumplite. Neexploatarea poten-
singuri.
lialului maxim duce la qtirbirea increderii in propriile firrle.
o modalitate eficientaprin care putem reduce obstacolere
dar qi a respectului de sine.
qi provocarileviitoare estesa anticipam rezultatele indiferenlei
Ne afecteaza atitudinea, creeaza emofii negative $i ge-
noastre actuale.Aceastametoda presupunecateva i'trebari
nereazd rezultate slabe gi deprimante.
importante pe care trebuie s6 ni re punem referitoare
la ere- Neexploatarea potenlialului maxim stArneqte valuri de vino-
mentele fundamentale ale viefii:
v6!ie, ce duc la aparilia indoielii qi pierderii increderii in ca-
pacitd{ile noastre, lucru care ne asigura eqecul ,,desavArqit,,.
Cdte cdr[i em citit tn ultimele g0 de zile? Ne vom sim{i din ce in ce mai incapabili qi vom infaptui din ce
Luna trecuta, mi-am respectat cu strictele programul in ce mai puline lucruri, ceea ce va duce la oblinerea Llnor
de
exercilii fizice? rezultate extrem de slabe. Dac6 rezultatele incep sA scada.
atitudinea va avea qi ea de suferit. Se creeazi astfel un cerc
cate procente din venitul meu rni le-am investit anul vicios, in care ne vom invArti fard scapare, pierzAnd controlul
acesta? asupra vielii noastre.
$i cum a inceput aceast5 prabuqire? Prin neexploatarea
CAte scrisori am scris sAptamAnaaceasta? potenfialului maxim qi prin lipsa de ac{iune. Lucrurile rdmase
neterminate ne submineazA increderea nu numai in forlele
cate insemn'ri arn facut in jurnalul meu luna aceasta? noastre, ci qi in posibiiitetile dobAndirii unui viitor mai bun.
Dar exista o solu{ie pentru cei prinqi in acest cerc vicios.
Raspunsurilela acesteintrebdri, dar gi Ia multe artele,ne ModelAndu-ne atitudinea, demardm procesul trecerii la ac!i-
vor oferi informa{ii prelioase referitoare la potenlialul pe une. Ac{iunea genereazd, rezultate noi, care ne ajutd apoi sA
care
il putem pune la bataie pentru a obline progresul qi caqiigurile ne redobAndim increderea in forlele proprii. Aceasta incredere
viitorului. Daca nu ne putem concentra asupra lucrurilor ne determind sa ne implicam in acliuni noi, care creeaza
aparent minore, nu vom re.qi sa ne canarizAmaten{ia rezultate noi, ceea ce duce la consolidarea extraordinara a
nici
asupra marilor oportunitdli ale vielii atunci cand vor atitudinii noastre. Ne dam seama cd am preluat controlul
aDarea
in caleanoastrd. asupra vietii noastre qi ca ne indreptam spre viitorul pe care l-am
92 tO Cr'1r'cirrri
e lt,rtrctrtt
6(nliol( nlL lielii
l i e z r r l t . r t e l tt' s ) t r l
Indiferenla consolideazdproaocdrile gi F i e c a r e g r e E e a l ac o r e c t a t a c u a j u t o r u l a c t i u n i l o r d i s c i -
obstacolele p l i n a t e n e p a v e a z ad r u m r r l s p r e s u c c e s e l ev i i t o a r e . i n a t ' c s t
DeEi provt;cariic ai ohst,actirele fel, vom completa mozaicul vie[ii - piesA cu piesA, victorie cri
joaca urr .ri irnportant ir-r
evolulia Ei dezvoltarea noastra, nu este nevoie sa le victorie.
invitarn
in mod deliberat in via{a noastra.
Peste zece ani, vom fi cu to{ii u,ndeua_ intrebarea este Rolul tncrederiiin obsinerearezultatelor
insa
- unde? Prezentul este rnomentul
in care brebuie sA ne stabilirn Cei care se afla in cautarea unei vie{i ideale trebuie sa-gi
destina[ia unde vtlm ajurrgcpestc zeceani. Viafa ne vA presara exploateze potenlialul la maxim, caci efectele pe care le vor
in cale destrle obstacolc, fara sa mai fie nevoie sa re resimti in caz contrar ar fi cumplite. Neexploatarea poten-
atraeem
. s i n g ur i .
lialului maxim duce la qtirbirea increderii in propriile firrte"
o m.dalitate e'ficienta prin care p,bem reduce obstacorele dar gi a respectului de sine.
qi prrvocirile viitoare este sd.anticipam rezultatele
indiferenlei Ne afecteazA atitudinea, creeazA erno{ii negative $i ge-
noastre actuale. Aceasta metoda presupune cateva
i'trebari nereazd rezultate slabe qi deprimante.
importante pe care trebuie sa ni le punem referitoare
la ere- Neexploatarea poten{ialului maxim stArneqte valuri de vino-
mentele fundamentale ale vielii:
v6!ie, ce duc la aparilia indoielii qi pierderii increderii in ca-
pacitdlile noastre, Iucru care ne asigurA eqecul ,,desAvArEit".
Cdte cdr[i am citit tn ultimele g0 de zile? Ne vom simli din ce in ce mai incapabili qi vom inf6ptui din ce
Luna trecutd, mi-am respectat cu strictele programul in ce mai puline lucruri, ceea ce va duce la oblinerea unor
de
exercilii fizice? rezultate extrem de slabe. Dacd rezultatele incep sd scada.
atitudinea va avea Ei ea de suferit. Se creeazi astfel un cerc
cate procente din venitul meu mi le-am investit anul vicios, in care ne vom invArti fdra scapare, pierzAnd controlul
acesta? asupra vietii noastre.
$i cum a inceput aceasta prAbuqire? Prin neexploatarea
CAte scrisori am scris sAptAmAna aceasta? potenlialului maxim qi prin lipsa de acliune. Lucrurile rAmase
neterminate ne submineazd increderea nu numai in for{ele
CAte insemndri arn fAcut in jurnalul meu luna aceasta? noastre, ci qi in posibilitalile dobAndirii unui viitor mai bun.
Dar existd o solulie pentru cei prinqi in acest cerc vicios.
Rdspunsurile la aceste intrebdri, dar qi ra multe altele, ModelAndu-ne atitudinea, demardm procesul trecerii la ac[i-
ne
vor oferi informafii pre{ioase ref'eritoare la potenlialul pe une. Actiunea genereaz| renltate noi, care ne ajutA apoi sA
care
il putem pune la bataie pentru a obtrine progresul ne redobAndim increderea in forlele proprii. Aceast6 incredere
Ei caqiigurile
viitorului. f)aca nu ne putem concentra asupra ne determin6 si ne implicam in actiuni noi, care creeaza
lucrurilor
aparent minore, nu vom reuqi sd ne canalizam aten{ia rezultate noi, ceea ce duce la consolidarea extraordinara a
nici
asupra marilor oportunitafi ale vielii atunci c6nd vor atitudinii noastre. Ne dam seama cA am preluat controlul
aparea
in calea noastrd. asupra vietii noastre qi cd ne indreptam spre viitorul pe care l-am
( ) + F t t ) C r ' / r ' i ' i r t t ' i t l a t t l t ' t t t Lr'' s t ' t t i i r t l 'r t l L t , t , : ! i i lieztrltatelt'8J,)ir

'fotul Un copac nu creqte doar pAnA la jumAtate din inal{irlea }tri


visat. incepe,aEadar,cu procesul de schimba-r'e a atitudinii
- cheia progresuh-riqi a marilor realizari ale omenirii. potentiaia, spunAndu-qi: ,,Gata, e sulicient." El isi inlige r-a-
Uneori, cea mai bunA re{eta pentru o atitudine negativa dacinile in pamAnt cAt mai adAnc cu put.in{a. Strge seva pa-
este:cc{iuriecr.Alteori, ne trezirn in fa[a unei atitudini corecte, mAntului fertil, creqte cAt de mult poate, iqi largeste tnrn-
ce necesita pulina nrodelare prin intermediul talentelor' chiul atat cAt ii perrnite natura qi apoi ne priveste de sus ca ;,i
noirstre. O sentin{A plinA de inlelepciune spune urmAtorul cAnd ne-ar spune ca qi noi putem sA ajungern unde ne dorim
iucru: ,,Slab este cel ce pennite atitudinii sale sA-i controleze dacA ne exploatAm potenlialul maxim.
acliunile Ei puternic este cel ce-si obliga ac{iunile sa-i De ce omul, care este - fara indoiala - cea mai inteligenta
controleze gAndurile." Dacd releta succesului incepe cu fiinla de pe pAmAnt, nu se lupta sA-Ei atingA poten{ialul
actiunea sau cu atitudinea, pasul vital pe care trebuie sA-l maxim? De ce ne oprim la jumAtatea dnrmului? De ce nlr nrl
I-acemeste sd pornim fara intArziere intr-o direclie sau alta. luptAm cu toate puterile sA ajungem acokl unde ne dorim? Ras-
Iner[ia - indiferent de cauzele ei - este inacceptabila. punsui este simplu: avem libertatea de a alege.
Nu trebuie sa mai amAnali trecerea la ac{iune. Puteli incepe, in cele mai multe cazuri, aceasta libertate este un dar
aqadar, sa scrie{i o scrisoare pe care o tot tergiversali de ceva nepreluit. CAnd vine vorba insa de exploatarea talentelor, capa-
timp sau sa da(i un telefon important, dar pe care il considerali citAlilor gi oportunitalilor noastre, acest dar devine un bles-
difrcil. Pute[i sA faceli cAteva insemnari in jurnalul personal tem. Caci adeseaalegem inerlia in locul ac{iunii, preferAnd sa
sau sd citili o carte. Pute{i sa inchideli radioul gi sa ascultali o ne odihnim la umbra unui copac decAt sd ne lasam stimula{i
casetd ce va poate oferi informalii noi Ei perspective valoroase. de lupta lui acerbA pentru atingerea perfectiunii.
CAnd viala noastrd urmeazd un fagaq descendent, trebuie
sd trecem de indata la acfiune, sa schimbAm lucrurile in bine. Cele doud op[iuni pe care le saem
Trebuie sA facem acest lucru inarmali cu o incredere nelAr-
Avem cu tolii la dispozilie douA opliuni referitoare la dru-
muritA, in ciuda prezen{ei temerilor noastre. Dar atunci cAnd
mul pe care vrem sa-l urmam in viala. Prima optiune este sA
hotarArea noastrA de a trece la acliune devine invincibila,
nu ne exploatam potentialul maxim, sd nu fim ceea ce putem
temerile r;i indoielile dispar ca prin minune. Rezultatele
sa fim in realitate; sa cAqtigam mai pulin; si avem mai pulin;
generate de aceste fapte bazate pe incredere reprezinta fundalia
sd citim qi sa gAndim mai pulin; sA incercAm mai pulin qi sa
pe care ne vom cladi o via{A nouA.
ne disciplinam mai pulin. Aceasta este o op{iune care ne of'eri
Rezultatele nu sunt doar niqte simple obiective; ele sunt
o viala goala qi searbada, o viata bazahA pe teamA qi neincre-
semintele bucuriei qi prosperitAlii viitoare. Fiecare rezultat pe
dere, nu pe realizari gi satisfactii.
care il obfinem - indiferent cAt de mic este acesta - constituie
Care este cea de a dou6 opliune? Sa atingem poten{ialul
un pas sigur spre o via!6 plina de realizari qi satisfac{ii.
maxim; sa ajungem la destinatia doritA; sA citim cAt mai multe
carti cu putinla; sA cAqtigdmcAt mai mult; sa daruim cAt putem
Cdt de departe trebuie sd ajungem? de mult; sa obtinem realizarile gi rezultatele extraordinare pe
Se pare cA toate formele de viatA de pe aceastd planetA se care ni le dorim. Cu tolii avem aceastd opliune.
lupta sa-qi atinga potentialul maxim... cu exceplia oamenilor. A face sau a nu face. A fi sau a nu fi. A fi totul sau nimic.
96 tr) ( - r ' l ' r ' l r t r ' t t l t ' t t r t t t t t I ' s r ' , 1 1 1 / /t 1
l t{ ' i ' i t I i i

Precum un copac ce iqi intinde crengile spre ceruri, trebuie


sa atingern qi noi poten[ialtrl cu care suntem inzestra{i' I)e ce
x> Capitolul 5
nu facetn tot ce putem. in {iecare clipii de viala, cAt mai mtrlt
1-l v
tiurp cu ptrtin{a'?
Obiectivul nostru primordial trebuie sa fie acela de a crea DTILUL DE VIATA
cAt mai multe lucruri in via[A in f'unclie de talentul,
capacitA[ile gi dorin{ele noastre. Daca nu ne vom exploata
potenlialul tnaxim, ne vom prAbugi pentru totdeauna in abisul element care completeaza mozaicul vielii (al6turi
J lltirnul
ignoranlei qi nimicniciei omeneqti' L,/ de filozofie, atitudine, acliune Ei rezultate) este stilul de
Rezultatele sunt cel mai bun indicator al progresului uman. uia(a.
Nu avem nevoie de disculii, de explicalii sau de justific6ri. Stilul de vialA presupune modul in care alegem sA ne trAim
Avem nevoie de rezultatel Daca acestea nu sunt pe mdsura viala. Presupune inlelegerea dif'erentei dintre lucrurile minore
poten{ialului nostru, atunci trebuie sA Iuptam ca sd ne depAqim ale vielii qi adevdratele sale comori.
condilia qi sa ajungem la destina{ia dorita. Rasplalile cele mai Mulli indivizi au invalat sd.cdEtige bine, dar nu au invAlat
mari sunt rezervate celor care conferA valoare propriei lor sd, trd,iascd.bine. Putem spune c6 au preferat sa aqtepte sA se
personalitAli, dar gi lumii inconjurAtoare prin euolulia lor imbogdleascd inainte de a practica rafinamentul. Ei nu inleleg
spectaculoasd. faptul cA rafinamentul eshe cauza averilor qi rezultatul
acestora.
Unii suslin ca vinovat pentru atitudinea lor negativd fa{5
de viald este venitul lor mic. DacA ar rezolva problema banilor
- spun ei - ne-ar arata ce inseamna fericirea. Nu au descoperit
insd cd tocmai eqecul lor de a gdsi fericirea in trecut le-a afectat
venitul actual. Daca vor continua sd nutreascA acest mod
eronat de gAndire, nefericirea pe care o resimt in prezent le va
influenla qi venitul pe care il vor cAqtiga in viitor. Dacd nu
vor inlelege cd fericirea este parte integranta a cauzei, iar
averea este doar o consecinfd, circumstantele vietii lor nu se
vor schimba niciodatd.

Stilul de aia[d este o oglindd c&re ne reflectd


atitudinea gi sistemul de aalori
Aga cum am spus deja, sentimentele, gAndurile qi acliunile
noastre fac parte din procesul mental care determina
t)li 8) ' tlt t'ittii
C r ' / t 'c r r c l t : l n n ( ! t t ( ( , s r ' r i l i / / r L S t i l r r lt i t ' \ ' i . t i 8) ()t)

rezultatele {inale. I)acir nu strntem rnul[umiqi de circumstan- de cei care iqi doresc o via{a ideala. Pentru a deveni maeqtri ai
tele noastre actuale, le putern modifica, schinrbAndu-nemari acestor arte, trebuie sd punen-rin practicFrce aveur in prezert.
intAi modtrl de gAndire qi sentimentele. Indiferent de circumst:rntele no.Istre, putent sa punenr in
StilLrl de viatA este, del asenrenea,o consecin{a a acestui practicA oricAnd dorim arta rafintrmentului. De exetnpltr,
proces de gAndire. Ne putem rnodifica, aqadar, stilul de viata, cunoagtem cu to{ii obiceiul de a lasa bacqiq ospatarilor care
schimbAndu-ne sistemul de valori, astf'elincAt sa luam ]rotArAri ne servescla restaurante. Dar pulin dintre noi cunosc tlriginea
mult mai bune si mult mai valoroase. gi scopul pentru care lasam un bacgis.CuvAntul ,,bacqig"(,,tip"
Ne putem bucura chiar acum de stilul de via{a pe care ni-l in englezA) reprezinta abrevierea expresiei ,,To Insure
dorim. Nu lrebuie sa aEteptAm pAnA cdnd vom deveni bogati, Promptness" (a asigura promptitudinea). Aceasta expresie
puter:nici sau celerbri ca sa savurdm fericirea. Nu trebuie sir presupune laptul ca bacEiqultrebuie dat inainte de a beneficia
amAndm rnomentul in care ne putem inli'upta in voie din buna- de serviciile ospatarului, nu dupa.
talile vier{ii pdna cAnd ne vom fi atins obiectivele legate de Rafinamentul constA in abordarea subtila a persoanei care
carierd. Putem sa ducem o vialA frumoasa qi imbelqugata chiar ne serveqte,oferindu-i bacqiqul tnainte, nu dupa ce consumAm
de astazi. meniul. Fireqte, bacqiqul trebuie sa implice o sumd suficientA
Oricine poate sa doneze bani in scop caritabil. Dar adevdratele de bani, care sa ne asigure de serviciile ireproqabile ale ospd-
bucurii le trdim numai atunci cAnd ne diruim cu totul celor tarului. Putem sA imbinAm gestul cu cAteva cuvinte bine alese:
din jur - cAnd le deruim tirnpul qi existenla noastrd desdvArEita.
,,Oaspe{ii mei din aceast6 seard sunt cu totul deosebiti qi vreau
Platind un pre{ putin mai mare decAt pentru un bilet de sa le ofer o experienla de neuitat. Vreau sd ai grija sA nu le
cinema. oricine poate sA participe la un concert simfonic. lipseascd nimic Ei in acest scop, ili ofer o micA atenlie."
Muzica este insa la fel de rAv5qitoare dac5.o asculli dintr-o AceastA scurtd conversalie, insolitA de o anumita sumA de
loja privata sau de pe ultimul rAnd al salii de concerte. bani, va face intr-adevar minuni. Iqi va dovedi gi mai mult
Nu trebuie sd ai un tablou de Rembrandt ca sa-i recunogti
eficienla in momentul in care cuvintele vor fi rostite cu multa
geniul extraordinar.
sinceritate qi accentuate de un zAmbet cald. Asta presupune
Daruit cu sinceritate, un singur trandafir poate sd semni-
arta rafinamentului - gasirea unor modalitAli sirnple prin care
fice mai mult decAt o sutA de orhidee.
putem conferi vie{ii un caracter unic. Oricine poate sd faca
Spectacolul pe care il ofera soarele la apus este inci gratuit
acest lucru. Este extrem de uEor.
Ei ne putem bucura cu tolii de aceastzipriveliqte uluitoare.
Este la fel de uqor sA nu punem in practici aceasta art6.
Nu trebuie sa fim boga{i pentru a trAi o via{A bogatA. Feri-
Este uqor sA consum6m meniul, sA toleram serviciile proaste,
cirea qi implinirea sufleteascape care le visAm pot fi ale noastre
sd ne enervdm qi sA distrugem o searA frumoasd doar pentru
daca ne schirnbarn sentimentele qi gAndurile fala de acest
simplul fapt cA nu suntem in stare sA dAm dovada de gesturi
concept care se numegte stil de viatA.
aparent minore, dar extraordinare.
Stilul de via!6 inseamn6 sA f'acem lucruri obiEnuite intr-un
Cantitatea nu este o calitate a stilului de aiald
mod civilizat qi rafinat. Nu trebuie sA ne ridic6m de la mas5
Acest lucru este valabil qi pentru culturi, rafinament gi spumegAnd de furie din cauza serviciilor indoielnice Ei sa-i
alte aspecte ale vielii. Ele sunt niqte arte ce trebuie practicate aruncdm priviri de ghealA ospatarului. Imaginafi-va efectul
l i X ) F t r ) C L i c t i t t c i t ' , r t ' / r / t ' r r l t ' t ' : , ' i ; / i' r i!1, ,t ' i c ! i i S t i l r r lt i e v i e t a t q ) l ( l l

pe care l-ar avea uil cornportanrent,atat de r-reciviiizatasupra I)aca ne petrecem serile in contpania unei car[i, in Iala
oaspelilor pe care ali sperat sa-i inrplesionali in seara caiculatortrlui szrua televizortrlui, claci vorbim cu copiii sar-l
relsper:tivalAr translirrma o searA lrumoatsA intr-un adevdrat ne dislran cu colegii de la servicitr,stilul de via[a ne dezvAluie
(:o$nrarqi asta pentru cd nu ati binevoit sa investi[i cA{iva atitudinea qi sistemul de valori. Putem sA ne bltcttrarncu to{ii
dcrJari trt usigurareo promptihrdinii" de o via{A mai buna. Nu irvr::'t t €rvoitrde bani pentru a schimba
'l'rebuie sa invafam sa cheltuim sume mici de
bani intr-o stilul de viatA. Nu trebuie dectib str inveildm sa apreciem
manierd elegantA inainte de a stApAni arta marilor cheltuieli adevAratele valori ale viebii.
rafinate.
Stilul de aia[d nu este un premiu pe care tl
Stilul de aia[d este o oglindire q personalitdtii si primim autolnat
eaolu{iei noastre
Stilul de viala presupune concepereaunor modalitili unrce
Stilul nostru de viald ne transrnite un mesa.jclar referitor prin care ne putem trAi viala. Aceasta este o artA pe care trebuie
la personalitatea Ei rnodul nostru de a gAndi. Stilul de vial6
sA o stdpAnim. nu un statut la care trebuie sA ajungem. Stilul
implicd destinafia la care dorim sA ajungem, ac{iunile pe care
de viatA presupune descoperirea unor modalitali noi prin care
le intreprindem qi sentimentele pe care le traim in momentul
putem conferi mai mult6 bucurie, placere, fericire qi consis-
in care am ajuns Ia capAtul cdlatoriei noastre. Stilul de viald
ten!6 vielii noastre', dar qi a celor dragi noua.
se referd la modul in care ne imbracam, la masinile pe care le
Mulli dintre noi viseazd sd devind bogali qi sa aiba o cas5
conducem Ei la genul de petreceri pe care le frecventim.
frumoasi, de care sd aib[ allii grij5 pentru ca noi sA avem
Stilul de via{a este imbinarea armonioasa dintre consisten{a
parte de mai mult timp liher. Visam sa cAstigarn la loterie ca
qi stil, rafinament gi intelect, dar Ei control emolional in
si pLrtem renttnta la slujbele noastre qi sa pornim in ciutarea
vremuri de restrigte gi descatugare emolionalA in momente
bundtA$ilor vielii. Visam -qi avem Eoferi care sd ne conducA la
de bucurie qi fericire.
destina[iile dorite qi servitori care sa aiba grija de noi in aga
Oamenii care au ob{inut succesul Ei cei care il cautA cu
fel incAt sd avem tot limpul din lume pentru a {ace tot ce ne
toata seriozitatea ne comunicA prin stilul lor de via[a nivelul
de rafinament qi inteligen{d pe care au reuqit sa-l atingA. trece prin cap.
Comportamentul lor ne sugereazA fard umbr:1 de indoiald intrebarea este: ce ant face in acest caz? In curAnd, tot ceea
intensitatea procesului de dezvoltan: personala. ce am visat sd facem intr-o zi qi-ar pierde valoarea qi consis-
intreaga noastr6 fiinla le comunicd celor din jur nivelul tenla, aQacum s-ar intAmpla Ei cu stilul nostru de via{a. Ne-
intensitAtii pe care l-a atins acest proces de dezvoltare qi am plictisi de prea rnulte calatorii, de prea multe petreceri, de
perfeclionare. l,ucrurile pe care le facem sau le spunem qi poate prea mult somn qi de prea multZi distrac[ie.
chiar intreag;a noastrd infatigare exterioarA ne dezvdluie DacA nu cAutAm o viafA plinA numai de distrac{ie r;i veselie,
atitudinea pe care o nutrim fata de viala. Dacf, preferAm sA atunci ce c6utAm? Ce inseamni aceastA no[iune pe care o
cheltuim mai mulli bani pe gogoqi decAt pe cArli, atunci acest numim stil de via{a?
lucru lr{deazh ,,sinceritatea" dorintei noastre de a ob{ine Poate ca opiniile noastre referitoare la aceastAnoliune sunt
progresul personal. complet diferite, dar sunt convins cd sunlertr cu toqii de acord
1 0 2 F F F FCFt ')/ r 'r ' i r t , i t l t ' n t ( t r t t ' r ' : r ' l l r r t / r ' , r lit' i t t i i S t i l t r ir i t ' \ ' i , r t i L r ) 1 0 . 1

asupra untri singur lucru: nu este trn plenriu Ile care ii prirnirn nur-na;trpe degete clipele I'ericitt: gi ap6i ptlrleln lriste itlele cti
autrlmat pr:ntru simplul {'apt cir pusedtim nrai mult decat diantante pe acc'Stedegete, nlt inSeaurntiea avetl p3r'te de trtiti
semenii noqtri. Stiltrl de virr{tr este rczr-rltartulunei existente rnulte momente l'erieite. lJaci nu ertnreuqit sA incheielri ni;;te
bogate spiritutrl, bazate pe conrori sul1eteqti, nu nrateriale. Iela{ii de prietenie solide in vremuri de restriqtc-.cu sigu|au{i
Stilul de viala nu esteo incununare a elirr"turilornoastredepuse: nu ne vom I'aceprieteni tri,;i rll;pa ce situatia ngastra lltranciala
pe plan pro{'esional,ci pe plan spiritual. se va irnbunAta{i. Nu ne puLein pel'rnite sd rattim ctlnsoiidareit
u n e i r e l a l i i v a l o r o a s ee u ( ) I t c l ' s o i l l l ac a r e t r e - a l i r s l a l u t t r r i 1 i
Stilul de uia{d trebuie &nolizat ;i ptts in practicd in momente de bucurie, dar q;iin monierrte de tristete, cat'e lle
cunoaEteqi ne accepta aga cum sunte[r, care ne iubeqiter]econ-
DacA vrem sA fim bogali, trebuie sa analizAm notiunea
di{ionat gi care ne determina sa-I rnullumirn clerul'-ri pcnt,ru
de boga{ie, iar daca vrem si lim fericiti, trebr-rie sA ana-
cd ne-a daruit-o.
lizam fericirea. Chintesenta acestor anirlize creeazA stilui
Putem trai adevarate clipe de fericire privindu-ne copiii cunr
de vialA.
invala sa mearga pe o bicicteta luata la tnana a dr-ru.iclecAt
Mulli oameni nu-qi bat capul sa studieze acesteno{iuni atAt - lor'
tAnjind dupd una noua. Le vom refuza aceastA bucurie
de importante. Planul pe care qi l-au ,,conceput" pentru gasirea
sau noui inqine - doar pentru ci nu ne ptttetn permite acLlm
fericirii consti in speranla cA norocul le va surAde intr-o bunA
sA cumpardrn cele mai bune sau cele mai scumpe jucarii?
zi qi vor gusta din plin din cupa fericirii. Dar fericirea este o Nu puteli extrage fericirea dintr-tin cont bancar' Ea este
artd, nu o intAmplare. Nu este o minune care ne pic6 din cer. consecinla stilului nostru de viala. Nu este o greqeaia sd ne
Fericirea - aceast6 traire unicd, pe care o identificam greqit dorim mai mult pentru noi sau pentru familia noastr6. Dar
cu succesul rnaterial - trebuie sa preceadd succesul. Fericirea asta nu inseamnA cA nu ne putem bucura de bunatalile vielii
este mai mult cauza succesului "sirnai putirr rezultatul acestuia, doar pentru ca avem mai pulin decat semenii noqtri. Dac€tntt
astfel incAt putem gusta oricAnd din cupa fericirii, indiferent vom invala sA ne mullumim cu ce avem in prezent, nu vrlm li
de circumstantele noastre prezente. niciodata fericili, indiferent de oportunitatile pe care le vom
i .. -.
intdlni in cale.
lnadfafi sd ud muQumi[i cu ce &aetLluptdnd
tnsd pentnt cccace ud dori[i! lndiferent unde sunteti, tncerca{i?! rd implica[i
Ne putem schi{a singuri noliunea de I'ericire. O putem tn prezentcu toatd fiin[a aoastrd!
concepe qi o putem trAi. Nu trebuie sa mai amAnam acest Unul dintre motivele primordiale pentru care nu reuqim
moment. AmAnarea nu face altceva decAt sA prelungeasca s6 gdsim f'ericirea sau sa ne cream un stil unic de via[a il
agonia creatA de serviciile indoielnice, de clipele de mAnie, de constituie incapacitatea noastrA de a st6pAni arta de a fi'
distrugerea momentelor de bucurie Ei de perpetuarea unei vie{i f)eqi suntem acasa, gAndurile ne zboara in continuare Ia
lipsite de valoare. sarcinile de serviciu. Iar cAnd suntem la servieitr, ne trezim
Fericirea iEi poate face insA aparitia oriunde qi oricAnd, cd suntem copleqili de problemele de acasa.
pentru cA nu are nici o legatura cu lucrurile materiale. RealizAnrla un moment dat cA nu ascultam (:e ne spun cei
Fericirea nu deoinde de conturiie noastre bancare. Daca nutern din jur. Poate c6 auzim cuvintele, ciar nu rt:ceplioniim mesaitrl.
104 A) Ct'le cittci ll(ntttt( t , s r ' r iifr r l t , L t l Li ,' i L ' I i i 5 t i l r i it l . , \ i r t , r t ) l()l

Descoperim pe parcursLrl zilei ca ne concentram asupra Dtrca vrem sA lim l'errci{i, incepem sa gar-iclinr,s:i sin-rlirrrsi
experientelor trecute sau asupra posibilitatilor viitoare. sA ac{,ionArnca si cAnd am li ,,{'ericiti".
Suntem atAt de absorbili de zirra de ieri sau de cea de mAine DacA vrern sa ljm bogati, incepem sa gintlinr. sri sirnliui si
incAt nu observAm curn ziua de astAzi ne scapa practic printre sa aclionAm ca gi cAnd am li .,bogafi".
degete. Orice tat6, care igi dclreqte ar:e'stlucru. ltoate si capteze
'I'recem prin
ziua respectivA fara sa-i realizarn valoarea. atentia .'sisa se bucure de aprecierea Inmiliei sale t-,azAndu-se
GAndul ne poartA peste tot, in timp Ei ne priveazA de bucuria pe resursele at'tuaLe.Nu trebuie sa aqtepte sa se irnboga{easca
pe care ne-o poate oferi clipa prezentA. pentru a descoperi qi impartAqi fericirea. Nu trebuie sA aqterpte
Stilul de viata presupune sa inva{Am sa participd.m cu toatA sA devinA un individ trnic pentru a se bucura derl'ericire. 'l're-
fiinta noastrd la evenimentele din prezent; sA ne concentrdm buie doar sa se mui{,umeascacu ce are si sa-qi puna la treaba
qi sa captam valoarea experienlelor qi sentimentelor pe care
,,posesiunile spirituale". Va descoperi astt'el cA universul lsau
ni le poate oferi prezentul. Stilul de vialA presupune sA invAlAm iqi va extinde granifele. Nu trebuie decit ,,sA respire" adinc
sA privim un apus de soare; sa ascultAm tdcerea; sd capturam in piept aerui fericirii qi sa-Eiinvestelsc:r taicrr,t:le Ei calittitile
fiecare moment din viatA qi sa-l integrAm in procesul unice pentru a savura la maxim irumr-rseteaprezenlului.
dezvoltarii qi evoluliei noastre. Stilul de viatA este plamadit Bucuria pe care o poli trai vazand r:hipul radiind de f'ericire
nu din acliunile noastre, ci din trAirile noastre. $i dacA nu
al fiicei tale atunci cAnd ii daruieqti un bilet la un concert in
vom invSla sd ne implicam in prezent cu toat6 fiin{a noastr6,
valoare de 20 de dolari (acesta fiind sing;urul dar pe care i-l
nu vom stApAni niciodata arLa de a trdi. poli face in prezent) poate sa echivaleze cu fericirea pe care ar
trAi-o daca i-ai darui un automobil in vaioare de 20.000 tlc
Ldsa[i-ad mdngdia[i de aripa uiefii! dolari. Acest gest igi p<-ratedovedi eficien{a crr atAt mai rnrrlt
ExistA o mare diferentA intre o merge la Paris Et a te bucura cu cAt - in trecut, - te-ai r:ertat cu f iica ta pen[ru cA insista ,sa
de frumuselile Parisului. Verbul ,,a merge" implica o acliune cheltuiasca banii pe fleactrri de acest gen, culr] est,eun concert,".
fizicl;,,a te bucura de ceva" presupune implicare sentimentala. Imagina{i-vd ce efect ar crea tatal - capul lamiliei, care lqi
Pentru a trdi qi a ne bucura de viatd, trebuie s6 ne lasAm doreqte sA devinA rafinat gi bogat - dacii i-ar arunca
mAngAiali de aripa ei. $i nu doar de experienfele pozitive. dispre{uitor {iicei saie o bancnotA de 20 de rlolari, dezaprobAnd
Trebuie sA trAim atAt suferintele qi tristelea, cAt qi pierderile fa{iq dorin[a acesteia de a merge la acest concert atAt de
qi dorinlele. Emoliile ne imbogatesc viala qi confera important pentru ea!
personalitAlii qi evoluliei noastre un caracter unic. Ar fi mult mai bine dacA i-ar face o surprizii fiicei lui,
Pentru a trdi o via{6 unici, trebuie sA devenim nigte indivizi cumpdrAndu-i biletul qi daruindu-i-l intr-o maniera elegan[i,
unici, incercAnd o gam6 largd de experienle qi emolii umane. suslinutd de cAteva cuvinte bine alese. Ar fi gi mai bine daca
Numai atunci vom avea parte de o viald plind de consistenfA tatal ar cumpdra douh bilete qi ar merge la coneert cu fiica
qi valoare. lui. Apoi, dupd terminarea concertului, ar pu[ea sa o invite sd
Progresul incepe cu un sentiment. Nu atragem o via!6 mai ia masa impreunA intr-un loc deosebit,,unde mAncarea este
bunA doar pentru cA ne-o dorim cu ardoare; o atragem adoptAnd extraordinarA, iar serviciile ireproqabile - datorita bacqiqului
sentimentele celor care au deja o viati mai buna. aferent.
I(X, 8) ( l r ' / r r' ' l r r c iL ' l r t t t t ' t t it '(: t ' t t f i r t l ir'l l ' i ' i r ' l i i

Asttr inseamna stilrrl de viatii: dc'scrrperrit'ea unor modalita{i


r.rnicede a le dartri i'ckrr t!r^uginronrerlteqi experienqede rreuitat Eo Concluzii
cu mijloncele pe cart' ie zivetnla dispozi[ie.
Puten incepe sa nt: rnt,,:lelerrn stih-rlde viattl darLrindttlt ceea
ce putern sa dtu'uinr. it-iecii estt: vorba de tinrpirl uostrlt, de ttn
cuvAnt de aprt:ciere silu incura.jare, de atenlia noastra riccondi-
Cuvr sA DEZvoLTAnn
{ionata, vonl crea u experierrLriunicA si irrrposibilde uitat.
Ntr trebuie s:r permitern [impului sau oportunitalilor sa ne
SIMTUL IMPERATIVULUI
scape printre dcgt'te, ratAnd $ansa de a crea momente unice de
{'ericire. I)aci vonr continua sA asleptAm pana cAnd voln avea
resursele necesare sA realizAm luc;,.ti'. ntare(e - fara sA sta- As vrear sa subliniez in incheiereuracesfci carti fi-rptui ca
pAnim arta de a trai viala in adevAratul sens ai cuvAntului - s u c c e s u l s a u e q e c u i n o s t r u d e p i n d c ,d . e t . r e i l u c r u r i i i , r n d a -
s-ar putea sA descoperim ca am aqteptat prea mult. mentale:
Flaidefi sa incepem chiar acum procesurlprin care vom da
de cunoqtin{ele noastre,
naqtere experienlelor qi amintirilor nemuritoare!
Stilul de viata este o sursi de bucurie qi f'ericire, care este de sentimentele pe care le genereazAaceste cunoEtinle
la indemArla oricui, indiferent de circr.rmstan{elesale prezente.
Viata ne oferA nenumArate oportunitati prin care putem qi
sa cunnaqtem qi si sondAm cornplexitatea fericirii, rafinatnen-
'lrebuie de actiunile pe care le intreprindern in f'unc{ie de serit.i-
tului gi aprecierii. doarrsa ne schirnbdnr mentalitatea
mentele,si cunogtintele noastre-.
qi sA luiim hotarArea de a trece imediat la ac{iune. Demon-
strAndu-ne fermitatea gi dorinla acerbA de a captura gi savura Dar mai existA un alt element esen{ial pe care trebuie .li-l
tciate oportunitatile vie{ii - indiferent cAt dc :nici ar'{i acestea, stapAnim daca vrem sA ir-rtreprindemschimbari majore in viir{a
vom descoperi ca viala ne va of'eri experienf.t:jlult mai bogate
noastrA. Acest ultim element vital este cel care imbinA
decAt ni le-am imaginat vreodata. armonios toate piesele ciin mozaicul vietii. creAnd in Iinal
tabloul de ansarnblu.
Este posibil ca unii oameni - deEi au pus in aplicare tc-rate
principiile despre care am discutat in aceasta c'zrrte- sa se
afle in continuare la o distan{a apreciabila de obiectivele lor.
in ciuda eforturilor de a-si remodela filozofia, de a adopta o
i
atitudine pozitiva, de a-qi restructura intreraga personalitate,
de a-qi studia rezultatele qi de a-qi concepe un stil de viata
I
I
unic, nu reuEescsa ajungA la destina{ia dorit:i.

II t07

t
( ' t ' l ' c i l c i ( l t t r t L ' t t t t ' s r ' l l t r t / rr't / r 'I ' i t / i i Cortcltrzii tc) l()()
105 t )

Llare sunt motivele pentrtr cat'e aceqli oatneui contmtt€t sA ,,Mdit-reura voi trezi ciis-de-dimineafaqi voi lr.rcrapAna ti.r-ziLr
se ir-rvtirtaintt'-un cct'r:r-ictos,in ciLrdahotArArii lor f'ernle de in noapte, investindr,r-mi talenlul r;i resursele in realizareii unor
a-qi schinrba radical r.rafa'/l)c ce indivizii care isi plar-rteirza schimbari dramatice" - spLlne persoana hotaram sa intreprinda
t:u rrultri gyija sernirrfclecA;trgultii nu reulesc sa se bucure de aceste schimbari, dar Iara sa inteleagA pe deplin sernnilicalia
ri recriita bogata'? conceptului de lucruri imperative. ,,Am citit trei carJi luna bre-
cufi, aEac6 luna asta voi face pauza. Am muncit din greu saptir-
Zona de confort untsnd mAna asta, de aceeacred cA mAine ma voi odihni. 'frebuie sA dau
un telefon astA2i, dar gi mAine este o zi. A"gacA voi suna mAine."
Poate eri rAspurrsrrlla rrcrste intrebari il constituie faptul cA
Acestea sunt exemple de greqeli de ra[ionament _-mici. r]ar
avenr deja atai de n,r.rltincrAtajungem sAne rnultttmim cu ce avem.
repetate in fiecare 2i...
r\vcrrncLl to-l,iir-rnspatiu in cnt'el{)(:riirn,un telefon, un tele-
viztir, o maqinA qi o sursA de venit. 1\'u,rtnhaine qi mAncare la
Astcizi este zhn de mdine a zilei de ieri
discretie. Pentnr cA lucrurile vitale nlr ne lipsesc, ne instaiam
intr-un loc pericr,rlospe care eu il nutnesc ,,zott6 de confbrt". Problema cu care ne confruntam aqteptAnd ziua de mAine
Ne iipseqte impulsul disperArii sau forla inspiraliei care sA este faptul cA - atunci cAnd soseqte - devine ziua de astd,zi.
ne determine sA trecem la acliune. Poate ca ne dorim mai mult. Astazi este ziua de mAine a zllei de ieri. intrebarea este: ce arn
Dar nu suntem impulsionati nici de o nevoie arzltoare qi nici f6cut cu oportunitatea pe care ne-a oferit-o aceasta zi? Vom irosi
de o dorinla acerbd de a ne depaqi conditria. adesea ziua de mAine a.gacum am irosit-o qi pe cea de ieri qi cum o
Aspectul cel mai periculos al zonei de confort este incapacitatea irosim qi pe cea de azi. Toate lucrurile pe care le-am fi putut realiza
noastrA de a auzi. Cu cAt aceastAzond este mai conforlabilA, cu ne-au scapat printre degete, in ciuda intentiilor noastre bune.
atAt ignoram nrai mult batdile ceasornicului. Pentru ca ni se pare Trebuie sA ne reamintim adesea cA nisipul clepsidrei se
cA avem atit de rnult timp la dispozilie, irosim clipa prezentS. O scurge implacabil. Trebuie sA inlelegem cA bataile ceasor-
dedicArn distractiei, nu pregatirii spirituale. nicului, care au inceput in ziua in care ne-am ndscut, vor inceta
Cei care traiesc in zona de confort qi-au stabilit r,rfilozofie ciudatA intr-o zi pentru totdeauna.
despreviata qi nemurire. ,,Am tob timpul din lume ca sa-mi rnodelez Timpul este acelagi pentru toatd lumea. Nu favorizeazd pe
propria povestede succes Exista intotdeauna ziua de nrArne.Existd nimeni. Ne daruieqte in aceeaqi masura qi lucruri frumoase,
intotdeatrna sdptamAna viitoare, luna viitoare sau anul viitor. Nu dar qi lucruri triste.
avem motive de ingrijorare. Nu trebuie sa schimbAm nimic in Timpul ne dAruieEteqanse extraordinare, dar ne cere sA ne
nrrrnrentul de Ia!a. Niciodata nu va fi la fel cum este astdzi... Anul gr6birn.
uiitor, rie exemplu, lucrurile vor fi complet diferite."
$i aqa - in acest moment - cei care iqi doresc sA-qi schirnbe Semnalul de doud minute
viata se rnul{umesc sd pastreze lucrurile aqa cum sunt. Ne Este interesant de urmdrit echipele de fotbal care igi disputa
vom dedica ziua de astdzi relaxdrii, sau conceperii unor planuri campionatul in zilele de duminica. Primele 58 de minute ale
de bataie, sau emisiunilor de la televizor, sau adunArii fortelor jocului, nu fac decAt sA urmeze planul de bataie pe care Ei l-au
pentru o ncluA ofensivd impotriva mediocritatii, care --insa - conceput pentru oblinerea victoriei. Apoi, se intAmpld un lucru
va incepe md,ine.
( ' r ' [ ' t l t t r i i i r t 1 1 ( t l l t ' i ' : r ' i t l i r i /l rl ' , t r ' l l t ( Lrnr'irrziiLr) l l l
I lt) t )

'frebr:ie
lerrrarcabil.Pe teren intla un olicial care da,,setrttl:riltlde dor-ra chiar acurn - in acest lnolrent. sa lim cttnqtien[i nret.eu
ninrrte". -
de valoarea {iecArei clipe de via{a de valoarea motnetrtelrlr ci}re
Flvenirner-ilelecare se petrec irr 120 de secttndeiti iarr practic par atAt de nesemniiicativeincAt pierderea lor trece neobselTaLA.
respira{ia. in aceste clttua ntiutrte de t.neci,sttntem marttlrii Avenr la dispozi{ie tot timptrl din lr,rme.Avetl lir:.rrternulte
unrri.ioc mult rnai intetrs, mai itrteligent gi mai dinamic decat Sanse...fbarte multe oportunitA{i... ani in care put,eurdernottst.ra
ani vazrrt in pritnele ll8 de minute. lumii intregi lucrurile pe care le putem infaptui. Pentru cei urai
De ce? mul{i dintre noi, va exista intotdeauna zirta de mAine, saptAmAna
Pentrtr ca jucatorii inteleg ca ir-rfrAngereaeste iminenta r;i viitoare, luna viitoare gi anul viitor. f)ar daca nu vom in[elegrl
iupt,aaclrm din t.oateputeriie, inrpulsionali de trecerea impla- importanla pe care o are simlul irnperativului, vom irosi acestt:
cabila a timptrlui. Participanlii sunt conqtienli de faptul ca clipe pretioase de viala, aqa cum am irosit siptamAnile, luniltr si
tinrpul nrr lavrtrizeazape uimeni. Ei trebuie sa profite la maxitn anii de dinaintea lor. $i nu exista un izvor inepuizabil de timpl
de lninutele care au mai riimas din jclc.
Ecliipa care se aflA in pragul infrAngerii a dat dovada * pe inad[a[i sd aedefi tqbloul uiitonilui!
tot parcursul jocului - de rnultA iniaginalie Ei intensitate. DacA am putea surprinde cu ochiul minlii tabloul viitorului,
Fotbaligtii sunt inzestrali cu un poten{ial extraordinar qi au atunci poate cA ne-am trAi viala cu mai multA seriozitate.
avut nenumArate ocazii sd marcheze goluri in poarta advers6. Povestea pe care v-o impartAqesc in cele ce ttrmeazA ilustreaza
Dar in ciuda efbrturilor lor, jucAtorii nu au reuqit sa dea un in mod dramatic consecinlele incapacitatii noastre de a
randament maxim. Fluierul care anun{A semnalul de douA inlelege caracterul implacabil al timpului.
minute este uneori o simpla lbrmalitate, care le da tuturor de Intr-o zi, un om plutea cu barcula lui pe fluviul Niagara.
in{eles ca inlrAngerea este iminentA gi ireversibil5. Apele erau liniEtite, vAntul adia blAnd, iar soarele strAlttcea
Acelaqi lucru este valabil qi pentru viata personalA a unui pe cerul senin. Cu doar cAteva minute inainte, omul plecasein
individ. Secundele se transfornta in minute, minutele in ore, larg, dar nu se indepArtase prea mult de {Arm. Nu avea motive
iar orele in zile pAna cAnd descoperim intr-o diminea{a cA am de ingrijorare. Dupd ce iqi aruncd undila in apA, iqi lasa
ratat toate Eanselevielii. Ne petrecem ultimii ani gAndindu-ne gdndurile sd zboare in voie.
la visurile care nu s-au implinit niciodatA qi regretAnd toate $i barcu{a lui plutea in voie. inainta aproape imperceptibil
lucrurile care s-ar fi putut intAmpla, dar pe care le-am ,,ucis" pe apele fluviului, aqa cum se intAmpl6 cu orice ambarcaliune
prin lipsa noastrd de actir-rne. ldsatd str pluteascd in deriva. Dar toate ajung - in cele din
CAnd jocul vietii ajunge la final, nu mai avem qansa sA se urmd - la o destinatie gi lasate in voia sorlii par impinse spre
corectdm greqelile. Ceasornicului - ce ne rdpeqte minutele de destinalia respectiv[ de o for{d ciudatA gi nevdzutS.
via{,A - nu ii pasd dacA suntem invingAtori sau invinqi. Nu-l Preocupat de activitatea sa din momentul acela, omul nu a
intereseazA cine cAqtiga sau cine pierde in jocul existenlei. Nu-i observat faptul cA bdrcula lui incepuse sa pluteascd ceva mai
pasd de pretexte, echitate sau egalitate. Singurul lucru im- repede. GAndurile sale se concentrau asupra pescuitului. Avea
portant este felul in care am jucat acest joc. destul timp sA cugete asupra aspectelor serioase ale vielii.
Indiferent de vArsta pe care o aveti in prezent, trebuie si vA DeocamdatA, se mullumea sa se relaxeze Ei sd savureze din plin
lasali impulsionali de sim[ul imperativului gi sAtreceti la ac{iune activitatea sa preferati. f)orea sA ignore marile provocari ale
I ll LO C t ' 1 , ' , i i t , r L ' l L t t t t t r ! ( t ' .l r l i i t i i ' r i l t 'i ' i r ' / i i Concluzii &) 113

clestinului, dedicAndu-siaceastaortr din viata plutirii in denva. in viala lui dacAar mai aveao qansa.GAndurileii zburau prin
Deod:rtAinsii, ceva l-a trezit din reveria sa. Atrzi uu zgornot minte cu aceeaqirepeziciunecu care barcula se indrepta spre
('are venea din departare, dar care - dintr-odata - i se paru destinalia finala.
iistrrzitor'.Observa irtunci ca bArcuta lui nu mai plutea pe ape Daca ar mai fi avut o qansA,ar fi putut sa vadA qi s6 evite
iinr'. iar perspectiv;rnLr era deloc liniqtitoare. dezastrul viitor. L-ar fi vdzut cu ochiul mintii inainte ca acesta
Se uita irr junrl lui gi descoperica malurile rAului nu se mai sd se intAmple. Ar fi anticipat consecinleleneatenliei Ei
vecleaudcloc, ca qi canrl ar fi fost inghi{ite de ape. Barcu{a lui nu indiferenfei. Ar fi vAzut in mintea sa valurile inspumate, ar fr
er:-idolata cu moLor,iar el avea la dispozitie doar o singura vAsla. auzit iureEul insp6imAntdtor al cascadeiqi ar fi simtit vileza
Nrr i se ptiruse necesar si o doteze clt tnotclr sau cu douA vAsle. cu care gonea bdrcula sa spre o destinalie cumplitd, dar ar fi
i,,"er", sa infeleaga ce se intAmpia, caci pArea sA fi ajuns reuEit sA aclioneze din timp pentru a-qi salva viala.
din ape calme gi lino in ape trrlburi Ei rnanioase,pe care nu le DacAar fi putut fi salvat din apeleinvolburate, ar fi invdtat
ptrbeacontrtrl:r. s5-qi apreciezela justa lor valoare talentul, oportunitAfile qi
in{elese apoi de-ndatd situalia curnplita in care se afla. timpul. Nu s-ar fi lasat ingelat de mirajul frivolitdlii qi nici
Zgomottrl asurzitor, valurile inspumate qi miqcarile necontrolate nu ar fi lasat garda jos.
ale barcii saie i-au schitat un tablou inspaimAntAtor. Se indrepta Dar, din pdcate,acum nu mai avea timp.
implacabil spre haul cascadei Niagara.
Mintea sa revArsa o cascada de gAnduri qi sentimente. Dacd
Trebuiesd analizdm apelepe careplutim tn
s-ar fi gdndit la consecintele plutirii sale in deriva; dacd ar fi
prczent
fost mai bine pregatit qi echipat; daca gi-ar fi dotat barcuta cu
un motor - pentru orice eventualitate; dacA ar fi observat Cu tolii plutim intr-o anumitd direclie in acest moment.
tragedia mai devreme; daca... daca... Singurul lucru pe care il putem determina este destinalia spre
care ne indreptdm. Nu qtim ins6 dacdmai avem suficient timp
Daca ar Ii observat mul{irnea de oarneni care se strAnseserA ca sd schimbam aceastddestinatie.
p e c e l e d o u a m a l u r i , a 1 ' l A n dc A o b a r c a s e i n d r e p t a c u Lucrurile pe care le-au infaptuit unii oameni in trecut au
repeziciune spre un dezastru iminent... Se pArea cd martorii trasat un drum care ameninlA sd le incdtuqezeviitorul. Cu toate
acestei tragedii cumplite doreau sa-l ajute, dar orice incercare acestea,ei refuzd sd treaci imediat la acliune. Plutescin derivd
de salvare le-ar fi pus gi lor via{a in pericol. Unii au incercat pe apele indiferenlei qi neatenliei. Dorinta de distraclie este
in zadar sA-i arunce frAnghii sau sA-l ajute sA se agale de
mai puternicA decAt dorinla de educalie. ln loc sd caute qi sd
ramurile copacilor, dar cei mai mulli priveau impietriti drama
cerceteze,ei cad prada ideii conform c6reia micile erori de
care n-ar fi trebuit sa se intAmple.
ralionament nu pot sAcAntdreascdatdt de mult in balanfa vielii
El a inteles atunci soarta ingrozitoare ce-l aqtepta, datoratA
gi nu pot sd o influenfeze intr-o mdsurd prea mare. ince nu au
neglijentei gi indiferen{ei sale. Era victima propriei sale
preocupAri - a nepasdrii sale de a acorda atenlie unui mediu invilat cA toate acliunile de ast6zi sunt consecinlelezilei de
viclean, care il putea inghili intr-o clipd, punAnd capat exis- mA'ine.Faptele lor neglijente qi gAndurile ce plutesc in deriv6 le
tenlei, oportunitdtilor qi visurilor sale. inghit cea mai prelioas6 resursd - timpul. Pentru cd li se pare
Se gAndi in ultimul moment la faptul ci ar schimba totul cA au tot timpul la dispozilie, privesc indiferenli cum oportu-
nit6lile prezentului le scapAprintre degete.
1i1 &) C r ' / r ' , ' i r t , - tt ' l r t t t t ' t t ! tt ' s i ' r i f i r t / in' l t i ' i t t i i ( lni'ltiz-ii F) I li

F-ilozollianoastra ne conduce spre O anurnita destina{ie a oportunitate are qi f actori de risc. '['r'ebuie,in schirnb,sd captLlr.ar])
viitorului. AcelaEi rol il incleplinesc si atitrrdinea, actiunile gi fiecare qansa cale exista in aceqti lactori de risc, congtientrrfiincr
reztrltabelenoastre. Stilul de via{a ne incurajeazafi.esd sondAm de faptul ca trebuie s:i ne asunr[lm riscuL de a merge cat nrar
adAncurile experienlekrr noastre emotionale, fie ne qopteqte departe pentru a descoperi unde puten-rsA aiungern cu adevarat.
sA agteptAm pAna cAnd vom avea totul la dispozi{ie' :.. |. rk

Personalitatea r;i evolu[ia noasLri trebuie analizate nu doar


din perspectiva obiectivelor noastre, ci Ei din cea a timpului Pute{i s-o faceli! Va putr"{i schiinba via{a, in rnod deosebit
care trece implacabil. Poate cA mai avetn doar cAtiva anl sau daca {ine[i searna cle caract,erul iniplacabil al timpului.
cAteva luni la dispozilie. Nu vi se pare logic, aqadar, sA facem Nu uitali, ceasornicul inregistreazrl cilpr:ie de via{A! pute[i
ceva constructiv cu timpul pe care il mai aveln, decAt sA realiza tot ce vn dorili dacA treceli la aclir_rnechiar acum!
aqteptam cu nepdsare ca viala sA treaca pe kingd noi? Este ugor sA oblinem succesul Ei lericit'ea. Dar este gi nrai
uqor sA le ignorAm.
Via[a nu este destinatd repeti[iilor Rezultatele finaie ale vie{ii voastre vor fi determinate de
numdrul erorilor de ralionament, repetate in fiecare zi sau de
Nu mai avem tinrp pentru repetilii. Repetiliile sunt hotarArile pe care le-ati luat. gi regulile pe care vi le-ali impus,
destinate perioadeicopilariei qi qcolii. practicate zi de zi:
Suntem acum participanli maturi in jocul vie{ii, iar . HotirArea de a vA extinde granilele filozofiei;
adversarul nostru redutabii este mediocritatea. In lipsa unei . HotdrArea de a adopta o atitudine pozitivi;
acliuni intense qi rnteligente, egeculne va invada, distrugAnd . HotarArea de a vd implica in acliuni dinamice qi valo-
Eiminimul de progrespe carel-am facut. Nu putem sd aqteptim roase, care vor genera rezultate mult mai bune;
,,semnalulde douA minute". Nu putem sA aqtept6rnpAnd in . Hot6rArea de a va analiza rezultatele pentru a putea an-
ultimele momente ale jocului ca sA descoperirnci planul pe ticipa viitoul cu mai muita obiectivitate;
care ni l-am conceputnu da rezultatele scontate' $i nu putem . HotdrArea de a trai via{a la maxim qi de a v6 investi
sd ar;teptAmpAna cAnd auzim ultimele batai ale ceasornicului toate experienlele intr-un viitor mult mai bun.
ca sd capturdm oportunitalile vie[ii. Acestea sunt marile incercdri ale vielii unde trebuie sA
Trebuie sa adoptAmde indati un nou mod de gdndire qi sd imbina{i talentul, imaginalia, energia,simlul trecerii irever-
oblinem noi rezultate. sibile a timpului qi fermitatea.
Trebuie sA ne impr-rnemo disciplin6nou6 qi sd ne insuEim Fie ca pieselemozaicului vielii voastre sd se contopeascA
o atitudine care sA ne stimuleze- pe noi qi sd-i inspire pe in mod armoniospentru a savuratabloul de ansamblu- rezul-
semen.iinoEtri. tatul daruirii voastre qi a hotArArii de a stdpAni elementele
Nu putem sh aqtept[m o anumiL| ocaziecare sd ne ofere fundamentaleale existenlei!
rezultate invincibile. Trebuie sa ne identificarn cu cele actuale Fie ca rezultateleEi eforturile voastresA-idetenninepe cei ce
Ei sa le inhalam, indiferent care sunt acestea.Trebuie sa le vA vor judecaexistenlasArosteascA acestecrrvinteatat de simple:
insufldm talentul, forla qi vigoarea noastrA qi vom descoperi
cA nimic nu ne poateimpiedicasA realizAmce ne-am propus. Bravo, bunule qi credinciosule servitor!
Nu putem sAne oprim in drumul nostru doar pentru cAfiecare
x> Despre autor

Jim Rohn

unul dintre cei mai cunoscu{i qi aprecia[i consilieri in


domeniul succesului.
De peste 39 de ani, Jim Rohn se concentreazhasupra
aspectelorfundamentale ale comportamentului uman, care
nutresc o influenla covarqitoare asupra performan{eror
personale qi profesionale.Jim este un etalon pentru cei care
incearcd sd daruiascd semenilor lor invalaminte qi inspiralie.
Este inzestrat cu un talent unic - acelade a darui o perspectivd
extraordinara unor principii qi evenimente obignuite, iar
contopirea armonioasaa stilului gi consistenlei expresiei cap-
teaza imaginalia celor care ii asculta sau ii citesc cuvintele.
Jim Rohn a fost considerat de-alungul timpului ca frind unul
dintre cei mai influenli ganditori ai epocii noastre, iar prin
eforturile salesusfinute a reuqit sa impulsionezeqi s6 instruiasca
generatii intregi de profesori in arta dezvoltarii personale,dar qi
sute de directori qi preqedinli ai marilor corporalii americane.
Jim Rohn qi-aprezentat mesajul in fala unui public de peste
4 milioane de oameni. A organizat conferinle qi ateliere in
Europa, Asia, Australia qi Africa, dar qi in marile oraqe-din
America de Nord. Este membru al Asociafiei Nalionale a
Oratorilor, care i-a acordat premiul CPAE, in 19gb, pentru
performanlele remarcabile gi profesionalismul de care a dat
dovada in arta oratoriei.

117
1.1fi ttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttttt)
Ci'/r ci rci tloient( tsL,rt{inlc tlt t,ic[ii

,,Va doresc o viala imbelqugata, sAnAtoasAqi fe_


DDAprecieri critice
ricita; o via{a in care sA vA brrcr.rra{ide darul rabdarii, Un mod remarcabil de abordare a strategiilor,
de valoarea cunoagterii, de virtutea ra{iunii qi de in_ de dobAndire a succesului Ei fericirii personale

fluenla increderii ir-rcapacitatea voastra de a visa si


,,Sunt elevul lui Jim Rohn din i972. $i atunci, ca Ei acum, era unul
de a realiza lucruri uluitoare." dintre cei mai inlelep{i qi mai pAtr-unzitori gAnditori pe care i-am
Jim Rohn cunoscut weodata, reuqind cu uEurinla sa extinda granilele universului
tuturor celor care il ascultau."
- Les Brown

,,Jim Rohn este unul dintre cei mai relevanli, mai puternici qi mai
incitanli oratori ai lumii noastre. stilul s6u unic qi mf,iestriadesdvarEita
cu care manuieqte arta oratoriei il situeaza mai presus de oricare alt
orator. "
- Haruey Machuy;

,,Jim este un Will Rogers al zilelor noastre. Perspectiva sa asupra


succesului qi fericirii a imbarcat mii de oameni intr-o cdlatorie minunat6,
menitA s6 le schimbe pentru totdeauna viala. Vd recomand cu multA
cdldurd sd trai{i experienlele uluitoare ale lui Jim Rohn.',
- Tom Hopkins

,,Sunt pe deplin convins cA Jim Rohn este un om excep{ional, a ctu-ui


frlozofie poate sd inal[e pe cu]mi materiale qi spirituale via[a tuturor
celor care o absorb. A amt un impact pozitiv asupra mea, intr-o perioadd
cdnd imi alcatuiam propria frlozofie de via{6."
- Anthony Robbins

,,Jim Rohn este un orator motivalional desivdrqit - are stil, con-


sistenld, charismS, relevanld qi un farmec aparte, iar mesajul pe care
il transmite exerciti o influenld extraordinarA asupra publicului sau,
influenlacare nu inceteazd niciodati. il desemnez peJim ,,Preqedintele
oratorilor". Lumea ar fi mult mai buna dacd am asculta cu tolii cuvintele
prietenului meu, Jim Rohn."
- Marlz Victor Hansen

,,Jim Rohn este remarcabil! Face parte din liga aleasa a adevara{ilor
profesioniqti in arta oratoriei din America, al cArui mesaj trebuie s6 se
fac6 pretutindeni auzit. "
- Brian Tracy

119
colectiaC&A - MOTIVATIONAL

Poate ci vi dorili si schimbafi ceva in via(i. Poate


considera{i ci meritafi mai mult decAt sunte{i pliti(i
sau ci sunte{i inzestra[i cu un talent mult mai mare,
pe care profesia sau activitatea curenti nu vi permite
si-l exploata{i la maxim. Poate ci vi confruntafi cu
niqte dileme personale,carevi tulburi existen[a.
Indiferent ce v-a impins si recurge{i la analiza
ideilor prezente in aceasti carte,se pare ci vi afla{i in
cdutarea unor rispunsuri. Face{i parte dintre no-
rocogii vie{ii, care sunt gata si intreprindi cAteva
schimbiri in universul lor - gi acesta este subiectul
cir{ii de fa{i: transformarea vie[ii din ceea ce este in
prezent in ceeace ar trebui si fie.
,,Pentru a avea mai mult trebuie si evoluim mai
mult" este chintesen{a filozofiei dezvoltirii perso-
nale, a succesului qi fericirii, subiecte abordate de
Jim Rohn in Cele cinci elementeesen{iale ale aie{ii.
Rezultatele qi stilul de viafi sunt efectele, dar
filozofia noastri personali, atitudinea gi activitatea
sunt cauzele supreme ale efectelor. Pentru a schimba
efectele,trebuie si schimbim cauzele.Cu toate aces-
tea, cei mai mulfi oameni blameazi efectele,dar con-
tinui si susfini cauzele. Dupi ce ve(i citi qi vi ve(i
insuqi acest ghid al succesului personal, ve(i desco-
peri un poten[ial nemirginit, cum nu afi crezut
vreodati ci poate exista.

l s B N 9 7 3 - 7 7 8 0 - 5( 9
l

I
t
I