Chipul oratorului ideal in viziunea ciceronianaIn acest eseu vor fi comentate patru dintre lucrarile lui Cicero, si anume

de oratore, de optimo genere oratorum , orator si brutus. In toate aceste lucrari, Cicero analizeaza in detaliu, conducatorul perfect, atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere psihic. Cicero evidentiaza in primul fragment dat, din lucrarea de oratore, faptul ca un conducator trebuie sa fie capabil sa capteze atentia ascultatorilor, fie prin vocea lui, care trebuie sa fie intotdeauna ridicata, fie prin intonatie, unalt punct esential, fie prin subiectul pe care se decide sa-l abordeze.Scopul principal al unui orator este, pe langa faptul de a convingeascultatorii, sa le si capteze atentia pana in punctul in care linistea serevarsa in intregul cadru al intalnirii , iar fiecare persoana decide saurmareasca intreaga cuvantare a conducatorului respectiv. Toate acestecaracteristici ne sunt evidentiate de catre Cicero prin intermediul cuvantului acuenda; un alt inteles al acestui cuvant ar fi acela de aintepa. In continuare, odata ce linistea se revarsa incetul cu incetul, iar atentiaascultatorilor este captata din ce in ce mai mult, oratorul trebuie sa depunaun efort pentru a pastra acest interes in permanenta treaz. Pentru a faceacest lucru, el trebuie sa apeleze la o metoda asemanatoare asianismului. Pectus inseamna atat inima ca t si suflet si poate fi considerat echivalentul lui movere, intrucat conducatorul trebuie sa se prezintecapabil de a impresiona toate persoanele prin oferirea unor doveziconcrete.Observam de asemenea utilizarea formelor de superlativ, cum ar fi cuvintele: maximarum sau plurimarum; ele ne duc andu-ne cu gandulla importanta si varientatea acestora.