Sunteți pe pagina 1din 4

ELABORAREA METODIC 6 TEMA: Punile dentare fizionomice integral ceramice. Indicaii. Etapele clinico-tehnice de confecionare. 1. Definiie.

. Puni dentare fizionomice. Puntile dentare fizionomice reprezinta lucrari protetice menite sa restabileasca integritatea si morfologia arcadei dentare in cazul edentatiilor. Materialul utilizat la confectionarea lor este unul fizionomic (acrilate sau ceramica)

2. Caracteristica punilor dentare fizionomice ceramice. O punte din portelan prezinta calitati fizoonomice superioare celor acrilice si chiar metaloceramice. Duritatea portelanului ii confera lucrarii protetice avantajul de a nu fi supusa uzurii, dar, pe de alta parte, dezavantaj, deoarece produce abraziunea dintilor antagonisti, precum si fracturarea portelanului in conditii nefavorabile. Puntea dentara fizionomica din ceramica este solicitata in practica datorita urmatoarelor avantaje: portelanul confera coroanelor aspectul natural prin varietatile de culori si nuantele transluciditatii ofera posibilitatea de a imita defecte de smalt, pete de culoare, etc. portelanul isi pastreaza nealterat culorile in timp, este biologic tolerat de tesuturile cavitatii bucale; este rezistent la actiunea chimica fiind si un bun izolator termic, protejand pulpa de actiunea nociva a diversi agenti patologici. 3. Indicaii la confecionarea punilor dentare fizionomice ceramice. Sunt indicate numai in zona frontala a arcadelor dentare la absenta unui dinte cand cei limitrofi bresei au parodontul lor sanatos si dupa calitatile sale sunt apti sa duca

o presiune masticatorie. Acesti dinti-stalpi ai puntii dentare trebuie sa fie inalti si voluminosi, fiindca acestia vor fi supusi unor pregatiri speciale. 4. Etapele clinico-tehnice de confecionare a punilor dentare fizionomice ceramice metoda clasic. 1. examenul clinic; (etapa clinica) 2. prepararea dintilor-stalpi (etapa clinica) 3. amprentarea (cu materiale siliconice tip Zeta plus, Xantopren, President) (etapa clinica) 4. determinarea ocluziei centrice (etapa clinica) 5. determinarea culorii portelanului (etapa clinica) 6. protectia dintilor cu pulpa vie (etapa clinica) 7. confectionarea modelelor (din superghips) si pozitionarea lor in simulator (etapa de laborator); 8. realizarea matricei din platina pe dintii stalpi ai modelului cu depunerea masei de opac si arderea acesteia. Ulterior matricele de platina cu masa de opac arsa se adapteaza pe bonturile dintilor-stalpi ai modelului intre care se aplica o bara de portelan prefabricata care sa contacteze cu opacul elementelor de agregare. Bara se solidarizeaza cu ceara incolora de elementele de agregare, iar dupa racirea cerii se detaseaza ansamblul baramatrice, dupa care se confectioneaza un suport termorezistent. Suportul poate fi realizat din mase de ambalat care se depun in interiorul matricelor din platina sub forma de doua movilite unite intre ele cu o bara din portelan. In centrul movilitelor de masa de ambalat se aplica sistemul solidarizat matrice-bara. Dupa priza definitiva a masei de ambalat suportul se prelucreaza termic in cuptor. Dupa racire pe suprafetele de contact ale opacului cu bara se depune un nou strat de opac si se arde in cuptor. Ulterior elementele solidarizate se detaseaza de pesuportul termic si se aplica pe model, modelandu-se din opac forma intermediarului, subdimensionata. Ansamblul se inlatura de pe model, se asaza pe suportul termorezistent in pozitie corecta si din nou se arde in cuptor. Dupa racire, se detaseaza de pe suportul termorezistent, se aplica pe model si se depun straturile de dentina, colet, incizal si de smalt, iar straturile interdentare se separa pana la opac si din nou se ard dupa regimul termic respectiv. (etapa de laborator) 9. proba in cavitatea bucala si la necesitate corectia puntii dentare (etapa clinica) 10.arderea pentru glazurare (etapa de laborator) 11. cimentarea puntii in cavitatea bucala (etapa clinica) 5. Tehnici contemporane de confecionare a punilor dentare fizionomice ceramice.

6. Particularitile preparrii dinilor stlpi la confecionarea punilor dentare fizionomice ceramice. Bontul dentar este preparat fara rententii prin slefuirea de la nivelul tuturor suprafetelor a unui strat uniform al tesuturilor dentare de 1,5-2,0 mm, egal cu grosimea peretilor viitoarei coroane. Bontul dentar preparat va avea o forma apropiata de cea a cilindrului sau trapezoidala cu suprafetele laterale usor convergente ocluzal, sub un unghi nu mai mare de 5-8 grade fata de axul de insertie al dintelui. In zona cervicala a coroanei dentare este preparat un prag circular cu o latine ce depinde de marimea diametrului dintelui in aceasta zona si care constituie 0,3-0,5 mm la dintii cu un volum mai redus si 0,8-1,5 mm la dintii mai voluminosi. Pragul poate fi situati supragingival, la nivelul gingiei sau subgingival. Pragul se va realiza in unghi drept.

7. Particularitile amprentrii cmpului protetic la confecionarea punilor dentare fizionomice ceramice. Amprenta obtinuta trebuie sa redea cu exactitate forma campului protetic, mai cu seama a bonturilor dentare preparate. Pentru aceasta se vor utiliza amprentele siliconice (Zeta plus, Xantopren, President). 8. Realizarea modelului pentru fizionomice ceramice. Materiale. confecionarea punilor dentare

Dupa amprentare se realizeaza modelul cu bonturi mobilizabile din materiale dure, de obicei ghips dur(Moldano, Begodur, Duralit, Vel-Mix Stone etc.) sau superdur(Fujirock, Tewestone, Diastone, Plastone, Vel-Mix Stone, Alphatop 81, Supra-Stone). Confectionarea bontului mobilizabil din gipsuri dure Inelul de cupru se scoate din amprenta. Se cofreaza inelul cu o banda de ceara sau hartie cerata de 2 cm latime. Se prepara o pasta din gips dur, care se introduce prin vibrare continua in inel, pana ce se atinge marginea cofrajului. Dupa priza totala a gipsului se indeparteaza cofrajul, se prelucreaza prelungirea radiculara a bontului pana se obtine o forma cilindro-conica neretentiva. Se marcheaza fata vestibulara pentm a fixa pozitia bontului m model. Prelungirea conica se ceruieste pentru a usura indepartarea bontului din model. Tot in acest scop se aplica un mic buton de ceara pe varful prelungirii (spre viitoarea baza a soclului).

9. Instrumente i materiale utilizate la confecionarea punilor dentare fizionomice ceramice.