Sunteți pe pagina 1din 25

Evolutia contabilitatii de la origini pna n prezent

1.1. Istoria contabilitatii. Ce este contabilitatea ? Contabilitatea ca forma a unei evidente economice primare (numarare) dateaza din cele mai vechi timpuri, regasindu-se n oricare dintre gruparile sociale. Avem n vedere, ca etape ale istoriei contabilitatii, urmatoarele delimitari temporale : 1. $. '. ". in cele mai vechi timpuri p!na la 1"#" e la 1"#" p!na in anii 1%&& e la 1%&& p!na la 1#%# e la 1#%# p!na astazi (rima faza (etapa). esi originea contabilitatii n structurile spatio-temporale nu

poate fi stabilita cu precizie, totusi, din cercetarile istorice s-a constatat aparitia si ntrebuintarea ei chiar din comuna primitiva. )-au gasit marturii care atesta ca socotelile se tineau n antichitate cu a*utorul funiilor nnodate, a margelelor nsirate, a crestaturilor facute n lemn, a rabo*ului etc. +rme de registre si sisteme de contabilitate au fost lasate de egipteni, fenicieni, greci si romani. ,a romani, registrele comerciale erau obligatorii si s-au gasit urme de registre foarte regulat tinute. Aceste registre se tineau nu numai de bancheri si comercianti, ci si de fiecare cap de familie (pater familias). Contabilitatea era tinuta de unul dintre sclavi, numit -celarius-, iar n ntreprinderile mari e.ista si un sef contabil numit /dispensator- . 0aterialul folosit pentru registre era la nceput din bucati de lemn acoperite cu un strat subtire de ceara. (e aceste table, numite tablete cerate, se scria cu un fier ascuti #1#i%'* t numit stilete. 0ai t!rziu, tabletele cerate au fost nlocuite cu foi de papirus si tocmai pe urma a aparut h!rtia. intre registrele ntrebuintate de romani enumeram urmatoarele: adversaria2 un fel de registru-*urnal lunar de casa code. accepti et e.pensi2 accepta 3 primire si e.pensa 3 dare, cheltuiala. 4n acest registru se tineau zilnic, dupa acte, operatiunile de casa si operatiunile pe credit, av!nd deschise partizi personale fiecarui obligat. 5iecare partida cuprindea cele doua parti ale contului -accepta- si /e.pensa-.

code. rationum (ratio 3 cont, de unde provine si cuv!ntul italian regionesia 3 contabilitate). Acest registru corespunde Cartii 0ari sau 0aestrului sah de astazi, av!nd deschise conturi pentru toate elementele din care se compune patrimoniul. C!nd conturile erau deschise pentru bunurile ce compuneau un patrimoniu privat, el se numea codex rationum domesticarum, iar registrul care cuprindea conturile deschise special pentru afaceri se numea codex rationum mensa sau argentariae.

6egistrul inventar de astazi purta denumirea de Libelus familial sau Liber patrimonii, iar creantele inclusiv dob!nda de ncasat, corespundea unui registru scadentar , numit Kalendarium. Acestea au fost abandonate odata cu desfiintarea ntreprinderilor comerciale

provocata de caderea 7mperiului roman. 8oile registre de contabilitate apar ntre anii 11&&1$&&, odata cu ntemeierea marilor orase comerciale italiene, engleze si hamburgheze. 0entionam ncercarile definirii notiunilor de contabilitate n manuscrisele lui ,eonardo 5ibonacci din (isa (1$&$) si 9ames (esle din ,ondra, care a tiparit o lucrare despre arta italiana a contabilitatii n partida dubla. A doua etapa. in punct de vedere afectiv-cronologic nceputul celei de-a doua

epoci este stabilit de istoriografi la 1"#", c!nd vede lumina tiparului, primul tratat de contabilitate, datorita calugarului ,uca (aciolo ((acioli) di )an )epulcro, sub denumirea de /Summa de Aritmetica, Geometria, Proportioni et Proportionalita- : tratat general de aritmetica practica si algebra n care se pune pentru prima oara si problema calculului n partida dubla n (artea 7, scripturis-. 4n aceasta lucrare (aciolo descrie metodele de contabilitate ntrebuintate de comerciantii din 5lorenta si =enetia, oprindu-se n special la cel venetian si demonstr!nd ca acestor comercianti li se datoreaza e.istenta sistemelor contabile, descrise fara a-si atribui paternitatea de precursor al contabilitatii. Cu alte cuvinte ,uca (aciolo a colectionat, a sistematizat si a e.plicat contabilitatea care se folosea n timpul sau, n aceste orase si centre comerciale. Cam n acelasi timp, >enedetto Cotrugli prezinta n mod succint principiile contabilitatii, n partida dubla n lucrarea sa intitulata / ella mercatoria et del mercanto perfetto-. istricto 77, ;ratatul 7< sub titlul: / Tractus de computis et

,a 11$", profesorul de aritmetica si contabilitate din =enetia, omenico 0anzoni publica /6egistrul dublu cu *urnalul sau- (/?uaderno doppio con il suo giornale-), din care se constata ca modelul din acel timp nu este mult diferit de cel practicat astazi. (rimul autor de contabilitate francez a fost )avonne din ,@on (11AB), dupa care, catre sf!rsitul secolului ale <=77:lea, apar autorii: 0attheC Claude 7rson. ;e.tul olandezului normativa n domeniu. . 4n Eermania, Flanda si Anglia mai toate tratatele aparute n acea perioada nu sunt dec!t traduceri ale lucrarii lui (aciolo. A treia etapa, este deschisa de lucrarea lui Gdmond egranges, din 1B#1, intitulata H ,a teme des livres rendue facile ou nouvelle methode dIenseignement J. 4n aceasta lucrare autorul descrie asa numita metoda de contabilitate H 9urnal-Cartea 0are J, impropriu denumit sistem american. ;ot aici valori, de rezultate si de persoane. 4n anul 1%A1 A. Euibault publica o lucrare de contabilitate mai sistematizata, care este consultata si astazi cu mult folos. Aceasta lucrare intitulata H ;raitK de comptabilitK J cuprinde si un interesant album de modele. Istoricul contabilitatii n Romnia 4n tara noastra prima lucrare de contabilitate apare la 1%'B sub numele de /(ravila comerciala- datorata lui Gmanoil 7oan 8echifor. 4n 1%"" profesorul 9arcu publica o alta lucrare intitulata / oppia scriptura sau tinerea catastiselor-. 4ntemeietor al contabilitatii n 6om!nia este considerat nsa ;heodor stefanescu, care n anul 1%%1 a pus bazele contabilitatii n partida dubla, public!nd primul curs de contabilitate . ;heodor stefanescu, ca profesor de contabilitate si ca director al >ancii 8ationale a 6om!niei, a fost cel care a reusit sa introduca contabilitatea n partida dubla la toate bancile, societatile comerciale si la un foarte mare numar de comercianti. 0ai t!rziu, profesorul Constantin (etrescu de la scoala Comeciala din 7asi publica un important curs de contabilitate si administratie. egranges face o clasificare a conturilor n conturi de e la (orte, 9aDues )avar@ si e la (orte, / ,e guide de negocians -, reprezinta o lucrare

F contributie deosebita la progresul contabilitatii n 6om!nia s-a datorat si 6evistei Centrale de Comert si Contabilitate, instrument al absolventilor scolilor superioare de comert si apoi al Corpului Contabililor. Aria de aplicabilitate a contabilitatii moderne Fbiectul contabilitatii era nregistrarea miscarilor de valori dintr-un patrimoniu, precum si a relatiilor de drepturi si obligatii. )copul contabilitatii era controlul pemanent al resurselor si stabilirea n orice moment a situatiei financiare si rezultatelor ntreprinderii. 4n epoca moderna contabilitatea era definita ca o ramura a stiintelor sociale av!nd ca scop coordonarea si nregistrarea miscarilor de valori dintr-un patrimoniu, precum si a relatiilor de drepturi si obligatii fata de alte persoane, n vederea controlului permanent si a stabilirii n orice moment a situatiei si rezultatelor unei ntreprinderi. (rofesorii )piridon 7acobescu si Ale.andru )orescu au definit contabilitatea drept: Lo ramura a stiintelor sociale, care se ocupa cu nregistrarea egalitatilor de schimb din patrimoniul unei persoane fizice sau *uridice-. (isani a definit contabilitatea ca fiind: /stiinta care ordoneaza si ndrumeaza functiunile administrative, pentru a obtine cu minimum de eforturi, ma.imum de efecte economice, evaluate si e.primate cu a*utorul cifrelor artimetice, ordonate si dispuse sub forma contabila-. ;heodor stefanescu / Contabilitatea este stiinta care ne nvata arta de a stabili conturile si de a le uni pentru ncheierea socotelilor unei case de comert sau ale oricarei alte case publice, care administreaza fonduri-. ;ot atunci a aparut necesitatea organizarii contabililor intr-un corp de specialisti cu drepturi si obligatii precizate prin lege din 1#$1, datorita domnului ;rancu-7asi, fost ministru al 0uncii si Cooperatiei. A fost reglementata si calitatea de e.pert contabil prin care se ntelege acea persoana care poseda ntr-o anumita specialitate o competenta deosebita si care este consultata pentru a-si da avizul n cazurile de nentelegere dintre persoane cu interese opuse, precum si pentru organizarea contabilitatii diferitelor ntreprinderi publice sau private.

Utilitatea contabilitatii 5ilozoful englez 9. ,ocMe spunea n /(rincipii asupra educatiunii- despre contabilitate ca /nu este o stiinta, care ne produce noi averi, ea ne serveste nsa pentru a pastra pe acelea pe care le avem-. /Contabilitatea serveste administrarea ntreprinderii, dupa cum serveste pe navigator busola-. (artile constitutive ale contului sunt debitul si creditul, complet distincte una de alta. ebitul este nscris n partea st!nga, iar creditul n partea dreapta a contului. ,a conturile de valori debitul nseamna: intrari, ncasari, iar creditul : iesiri, plati, cheltuiala. ,a conturile de persoane debitul nseamna primire, iar creditul dare. ,a conturile de rezultate debitul nsemneaza: pierderi, cheltuieli platite, iar creditul : beneficii realizate, cheltuieli rambursate etc. 4n debitul unui cont se nscriu deci sumele pe care le-a primit titularul contului, iar la credit sumele care le-a dat titularul contului. Registrele contabile 8evoia tinerii registrelor contabile am ntalnit-o prima data la popoarele vechi (egiptenii, evreii, fenicienii, romanii), care aveau obligatia morala si uneori chiar impusa prin legi de a tine registre de contabilitate. Astfel tranzactiile comerciale, succed!ndu-se cu o rapiditate foarte mare din cauza ca sunt numeroase, nu se pot constata prin actele redactate sub cea mai simpla forma. 4n cazurile de litigii (nentelegeri) ivite ntre cei ce perfectau asemenea afaceri, *ustitia chemata sa le rezolve, nu si-ar fi putut motiva serios hotar!rea luata, daca nu s-ar fi servit cel putin de datele din registrele comerciale (contabile), n lipsa documentelor comerciale.

7mportanta si necesitatea tinerii obligatorii si regulate a registrelor a aparut n chip evident odata cu punerea n aplicare a legii pentru reforma contributiilor directe si indirecte. e altfel n anul 1#$1 prin ,egea Corpului Contabililor s-au obligat comerciantii cu capital mai mare de 1&&.&&& lei sa tina registrele n mod regulat, cer!nd ca garantie certificarea registrelor de catre un contabil autorizat. e altfel, art. '# din ,egea contributiilor directe si indirecte, prevedea precis ca registrele tinute regulat fac dovada completa ca mi*loc de impunere pentru fisc. 4n rezumat utilizarea registrelor constau n aceea ca: 1. )erveau ca proba n *ustitie2 $. )tabileau n orice moment situatia ntreprinderii 2 '. Controlau permanent miscarea si e.istenta patrimoniului 2 ". )erveau pentru lichidarea ntreprinderilor, n caz de succesiune, dizolvarea asociatiunilor, n cazuri de falimente, etc. 1. )erveau drept calauza ntreprinzatorului pentru operatiunile viitoare 2 A. )erveau fiscului n materie de impunere 2 B. )erveau n *ustitie pentru a aprecia daca comerciantul merita sa i se acorde beneficiul concordatului preventiv.

Abordari contemporane ;otusi, ce este contabilitateaN +rmarind evolutia contabilitatii, am sesizat doua aspecte: interdependenta dintre contabilitate si comert si utilizarea contabilitatii pentru reflectarea Laverii unui negustor-. aca n faptele incipiente nu e.ista o distinctie ntre averea personala a negustorului si ceea ce apartine Lafacerii- acestuia, n timp a fost trasata n mod clar o linie de demarcatie. Avem o delimitare *uridica ntre averea unei persoane fizice (a patronului unei ntreprinderi) si cea a unei persoane *uridice (ceea ce apartine unei ntreprinderi). ;rebuie sa tinem cont ca la nivel international e.ista $ sisteme de drept, respectiv, sistemul de drept latin (scris), utilizat n tarile continentale, si n sistemul de drept cutumiar

(bazat pe obiceiuri), utilizat n tarile anglo-sa.one. Corespunzator, n prezent e.ista doua abordari privind contabilitatea: abordarea patrimoniala, aparuta n tarile continentale si abordarea economica, folosita la nceput doar n tarile anglo-sa.one. 4n ceea ce priveste abordarea patrimoniala a contabilitatii, n reglementarile contabile actuale din 6om!nia s-a renuntat la corelatia contabilitate - patrimoniu, abordarea patrimoniala fiind totusi prezenta n literatura de specialitate. Aceasta reorientare de la o abordare *uridica (patrimoniala) la una economica s-a facut pe fondul influentei reglementarilor contabile internationale, n cadrul carora este promovata viziunea economica asupra contabilitatii. ;otusi, contabilitatea patrimoniala mai este utilizata nca n 5ranta, tara de drept scris, n care pastrarea traditiilor reprezinta o prioritate. 4n tarile cu un sistem de drept cutumiar bazat pe obiceiuri (tarile anglo-sa.one) unde notiunea de patrimoniu poate fi utilizata doar n cazul persoanelor fizice, contabilitatea studiaza activele, datoriile, capitalurile proprii, cheltuielile si veniturile. Aceasta acceptiune, ce da prioritate relatiei economice n detrimentul celei *uridice este utilizata si la nivel international n cadrul )tandardelor 7nternationale de ContabilitateO7A) si )tandardeleor 7nternationale de 6aportare 5inanciara (756)). Aceste standarde se aplica n ntreprinderile mari din 6om!nia.

Gchilibrul contabil prezentat pentru prima data de ,uca (aciolo ca: Avere = Capital poate fi prezentat astfel: Activ = Capitaluri proprii + Datorii sau Activ - Datorii = Capitaluri proprii

Activele, datoriile si capitalurile proprii sunt elementele componente ale bilantului, iar cheltuielile si veniturile elementele componente ale contului de profit si pierdere. !"! Contabilitatea sistemului in#ormational Contabilitatea - disciplina in#ormationala 7nformatia a fost motorul dezvoltarii, astfel nc!t cunostintele noi se cladesc pe suportul celor e.istente. 0ultimea de date noi este filtrata, prelucrata, cu un aparata* conceptual specific fiecarei discipline stiintifice, obtin!ndu-se produsul : informatia. Contabilitatea este si ea o disciplina informationala. Aceasta studiaza efectele tranzactiilor economice si ale altor evenimente asupra situatiei economice si financiare, precum si asupra performantei unei entitati contabile, n scopul informarii utilizatorilor interni si e.terni. (rin limba*ul sau, prin sistemul propriu de concepte si proceduri, contabilitatea este singura disciplina care poate furniza informatii financiare despre o organizatie. intre diferitele tipuri de organizatii (societati comerciale, fundatii si asociatii non-profit, spitale, scoli, diferite institutii publice etc.), acest curs se circumscrie sferei societatilor comerciale al caror scop este obtinerea profitului. $ipuri de ntreprinderi 7nformatiile contabile care trebuie furnizate de o ntreprindere difera n functie de modul specific de organizare. Cu c!t o ntreprindere este mai Ldeschisa- participarii publicului, cu at!t informatiile contabile vor fi mai cuprinzatoare. 4nca din 1%%B, Codul Comercial 6om!n i obliga pe comercianti (persoane fizice sau societati comerciale) sa-si nregistreze tranzactiile n registrul *urnal si sa ntocmeasca registrul Cartea 0are si 6egistrul 7nventar. Anual, comerciantii trebuiau sa prezinte tribunalului registrul *urnal si registrul inventar pentru a fi ncheiate si vizate. 4n prezent contabilitatea trebuie tinuta si de catre institutiile publice, asociatii, fundatii, precum si de catre persoanele cu profesie libera (avocatii, notarii, e.pertii contabili, medicii etc.). Cursul de fata reprezinta o introducere n contabilitatea societatilor comerciale, drept care va vom prezenta pe scurt principalele tipuri de societati comerciale asa cum sunt reglementate de ,egea nr.'1O1##& privind societatile comerciale:

)ocietate n nume colectiv ()8C) are drept caracteristica obligatia solidara (n egala masura) si nemarginita (cu ntreaga avere) a asociatilor pentru operatiunile desfasurate n numele societatii. Potar!rea *udecatoreasca obtinuta mpotriva societatii este opozabila fiecarui asociat. )ocietatea n comandita simpla are doua tipuri de asociati: comanditati si comanditari. 5ata de asociatii comanditari, asociatii comanditati au n plus dreptul de administrare a societatii. in punctul de vedere al obligatiei pentru operatiunile societatii, comanditatii raspund solidar si nemarginit, n timp ce riscul comanditarilor se limiteaza la capitalul subscris. Comanditarul are dreptul de a cere o copie a bilantului contabil si a contului de profit si pierdere, precum si dreptul de a cerceta autenticitatea acestora pe baza documentelor *ustificative. )ocietatea n comandita pe actiuni pastreaza caracteristicile societatii n comandita simpla, cu mentiunea divizarii capitalului social n actiuni. Administratorii pot fi revocati de AEA, iar un asociat ales administrator devine automat asociat comanditat. )ocietate cu raspundere limitata ()6,) are drept principala caracteristica limitarea raspunderii actionarilor pentru obligatiile societatii la capitalul social subscris de fiecare actionar. Capitalul este mpartit n parti sociale care sunt liber transferate numai ntre asociati. ;ransferarea catre persoane din afara societatii trebuie aprobata de asociatii care reprezinta cel putin Q din capitalul social. )ocietatea pe actiuni ()A) pastreaza limitarea raspunderii la capitalul subscris de fiecare actionar. reptul de proprietate asupra actiunilor nominative sau la purtator se transmite liber, fara consimtam!ntul celorlalti actionari. Cele mai frecvent nt!lnite societati comerciale sunt societatile cu raspundere limitata, datorita formalitatilor mai simple prevazute de lege pentru constituire si nmatriculare. ;ipuri de informatie contabila 7nformatia contabila dintr-o ntreprindere se poate clasifica n doua mari categorii: informatie contabila financiara si informatie contabila de gestiune. In#ormatia contabila #inanciara este destinata utilizatorilor e.terni, cum sunt: investitorii, salariatii, creditorii, guvernul sau publicul larg.

Anual, administratorii ntreprinderilor trebuie sa ntocmeasca un set de situatii financiare n forma standardizata, compus din: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia flu.urilor de trezorerie si politici contabile si note e.plicative la acestea. >ilantul este o situatie de stoc, care arata resursele unei ntreprinderi la un moment dat. Contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu si tabloul flu.urilor de trezorerie sunt situatii de flu.: prima cuprinde rezultatele activitatii desfasurate de ntreprindere pe parcursul unei perioade de raportare, a doua prezinta modificarile capitalurilor proprii ntre nceputul si sf!rsitul unui e.ercitiu financiar, iar cea de a treia indica modul n care a evoluat numerarul ntre nceputul si sf!rsitul unei perioade de timp. In#ormatia contabila de gestiune este destinata utilizatorilor interni, respectiv conducatorilor ntreprinderii. Aceasta informatie este nestandardizata, nemonetara, cuprinde informatii privind costul unitar al produselor, comportamentul costurilor relativ la volumul activitatii sau profitabilitatea pe produs. (entru a putea *udeca o afacere, oamenii au nevoie de informatii economice care vor sta la baza deciziilor. eciziile se refera la nivelul optim al productiei, la acordarea unui mprumut sau platile aferente acestuia etc. 7nformatia contabila apare n procesul decizional. Ca urmare, se poate spune ca prin contabilitate se urmareste colectarea, analiza si transmiterea informatiilor economice necesare deciziei, planificarii si controlului. 4n consecinta, managerii sunt principalii beneficiari ai informatiilor contabile. Contabilitatea satisface necesitatea informationala a unei largi categorii de utilizatori, interesati de situatia financiara a unei afaceri. (rincipalii utilizatori sunt: investitorii bancherii anga*atorii furnizorii si alti creditori comerciali clientii

guvernul si institutiile sale publicul managementul. (rimele sapte categorii de utilizatori sunt prezentate n Cadrul Eeneral al

contabilitatii ca fiind utili%atori e&terni ai informatiilor furnizate de catre ntreprindere, n vreme ce ultima categorie, managerii, au acces at!t la informatiile interne, c!t si la cele facute publice de catre ntreprindere. Contabilitatea este o parte importanta a sistemului informational al unei entitati. +tilizatorii de informatii contabile, interni si e.terni, se confrunta cu nevoia decizionala privind alocarea resurselor economice eficient (se urmareste raportul dintre rezultate si eforturi) si cu eficacitate (se urmareste raportul dintre obiective si rezultate).

Caracteristici calitative Caracteristicile calitative ale informatiei contabile, cerute de beneficiari, sunt: Credibilitatea : 7nformatia contabila trebuie sa fie libera de erori sau de tendintele de partinire. +rmatoarele elemente definesc credibilitatea informatica: a) reprezentarea fidela : informatia descrie n mod corect tranzactiile si evenimentele pe care le sugereaza sau reprezinta pentru utilizatori2 b) prevalenta economicului asupra *uridicului : informatiile sunt credibile daca operatiile si evenimentele sunt contabilizate si prezentate n concordanta cu fondul si realitatea economica si nu doar cu forma lor *uridica2 c) neutralitatea : informatia este libera de deformare, deci nu influenteaza luarea unei decizii spre a realiza un interes predeterminat2 d) prudenta : includerea unui grad de precautie sau atentie n folosirea rationamentelor necesare pentru a face evaluarile cerute (supraevaluarea pasivelor sau cheltuielilor)2

e) integralitatea : informatia din situatiile financiare trebuie sa fie completa n limitele realizabile ale pragului de semnificatie si costului obtinerii sale. Fmisiunea poate face informatia sa fie falsa sau sa induca n eroare decizia economica a utilizatorului. 6elevanta : 7nformatia contabila trebuie sa aiba abilitatea de a influenta o decizie. 6elevanta presupune corelatia cu predictia despre viitor si confirmarea evenimentelor trecute2 Comparabilitatea : Glementele similare trebuie tratate de aceeasi maniera, n scopul masurarii si prezentarii prin permanenta metodelor utilizate2 7nteligibilitatea : 6apoartele contabile trebuie sa fie prezentate accesibila ntelegerii tuturor categoriilor de utilizatori. 7nformatia contabila serveste at!t pentru a aprecia nivelul atins de o afacere n corelatie cu altele, c!t si nivelul planificat pentru o anumita perioada. 6aportarea la un plan, la un obiectiv de atins, este esentiala pentru viitorul unei societati sau organizatii economice. e aceea, a plani#ica devine un atribut indispensabil al managementului, corelat direct cu deci%ia prin care se asigura alegerea celei mai bune variante orientate spre atingerea obiectivelor planificate. 4n ce consta planificareaN a) 5i.area obiectivelor de atins, de regula pe termen lung, chiar si p!na la 1& ani. Fbiectivele se refera la: ma.imizarea cifrei de afaceri ma.imizarea profitului ma.imizarea ratei rentabilitatii capitalului anga*at supravietuirea cresterea economica ntr-o forma

b)

satisfacerea cerintelor actionarilor etc. Glaborarea planurilor pe termen scurt sau a bugetelor anuale. >ugetele definesc obiectivele n termeni financiari si se refera la:

v!nzari stocuri manopera productie trezorerie performanta pozitie financiara. Conducerea presupune si urmarirea modului de traducere n realitate a

obiectivelor fi.ate prin compararea realitatii cu planul. Acest proces se realizeaza prin activitatea de control. (lanificarea, decizia si controlul sunt atribute manageriale fara de care nu se poate conduce destinul unei entitati. !'! Reglementarea contabila din Romnia 6eglementarea contabila dateaza n tara noastra nca din perioada interbelica, ca o necesitate a uniformizarii contabilitatii, fiind conturate urmatoarele solutii: uniformizarea denumirii conturilor2 stabilirea unor scheme tip pentru >ilant si Cont de profit si pierdere2 fi.area unui plan sau mai multor planuri de conturi. 4n 6om!nia a fost adoptata n anul 1#$B o lege prin care regiile autonome si alte ntreprinderi au fost obligate sa ntocmeasca bilantul si contul de profit si pierdere, iar din anul 1#'" aceasta obligativitate revenea si bancilor. 4n plan institutional, n anul 1#"1 s-a

nfiintat o Comisie de reglementare a contabilitatii, n care s-au format doua curente: unul de influenta patrimoniala, condus de )piridon 7acobescu, altul de influenta economica, av!nd ca lider pe 7on Gvian. ;recerea la economia planificata si centralizata, ncep!nd cu anul 1#"#, a nsemnat si introducerea unei reglementari stricte a contabilitatii, proces cunoscut si sub denumirea de normare a contabilitatii. 4n perioada 1#1&-1##&, normalizarea contabila a fost atributul e.clusiv al statului, prin care 0inisterul 5inantelor a introdus norme de evidenta contabila bazate n principal pe planurile de conturi diferentiate pe ramuri de activitate. upa anul 1##&, procesul de reformare din ntreaga economie a cuprins si domeniul contabilitatii. 6om!nia s-a confruntat cu problema alegerii modelului de contabilitate care sa i serveasca drept sursa de inspiratie. A fost adoptat un model contabil asemanator cu cel al 5rantei, considerat cel mai potrivit pentru conditiile din 6om!nia anilor I#& ai secolului trecut, si anume: un numar mare de ntreprinderi mici si mi*locii, absenta pietelor financiare, nevoia de finantare bancara si guvernamentala a ntreprinderilor etc. 4nceputul reformei contabile s-a concretizat sub forma ,egii contabilitatii nr.%$O1##1. 4n 1##', irectia Eenerala ,egislatie Contabila din 0inisterul 5inantelor a emis 6egulamentul de aplicare a ,egii contabilitatii, aprobat prin PE nr.B&"O1##', care cerea ntreprinderilor rom!nesti sa aplice ,egea contabilitatii ncep!nd cu 1 aprilie 1##". ;otodata, au fost elaborate planul de conturi general si normele metodologice de utilizare a conturilor, modelele registrelor contabile si ale situatiilor financiare. (rin aceste reglementari s-a urmarit schimbarea rolului contabilitatii si al raportarilor financiare de la oferirea de informatii pentru statisticile macroeconomice la realizarea unei oferte de informatii financiare pentru diferite categorii de utilizatori. 4ncep!nd cu anul 1##B, o echipa de specialisti englezi au colaborat cu normalizatorii rom!ni sa creeze un sistem contabil compatibil noilor necesitati: aderarea la +.G. si deschiderea ntreprinderilor rom!nesti catre pietele internationale de capital, continuarea armonizarii cu directivele europene, cu )tandardele 7nternationale de 6aportare 5inanciara elaborate de organismul international de normalizare : Consiliul )tandardelor 7nternationale de Contabilitate.

4ntre anii $&&1-$&&A ntreprinderile mari din 6om!nia au aplicat standardele internationale de contabilitate, iar cele mici si mi*locii au aplicat reglementari contabile care au fost armonizate cu irectivele europene. Conform Frdonantei Euvernului nr.A1O$&&1 pentru modificarea si completarea ,egii Contabilitatii nr.%$O1##1, introducerea si prezentarea situatiilor financiare din 6om!nia au fost elaborate n functie de trei categorii de ntreprinderi: - ntreprinderi mari care au ntocmit situatiile financiare conform 6eglementarilor contabile armonizate cu irectiva a 7=-a a CGG si cu 7A) (standardele internationale de contabilitate), aprobate prin Frdinul 0inistrului 5inantelor (ublice nr.#"O$&&12 ntreprinderile mici si mi*locii, care au ntocmit situatiile financiare conform

6eglementarilor contabile simplificate armonizate cu directivele europene, aprobate prin Frdinul 0inistrului 5inantelor (ublice nr.'&AO$&&$2 microntreprinderile, care se circumscriu si ele 6eglementarilor aprobate prin Frdinul 0inistrului 5inantelor (ublice nr. '&AO$&&$, dar care au trebuit sa respecte o serie de prevederi speciale, reglementate prin 8ormele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii la microntreprinderi, aprobate prin Frdinul 0inistrului 5inantelor (ublice nr. 1%%&O$&&1. 4ncep!nd cu 1 ianuarie $&&A, a intrat n vigoare Frdinul 0inistrului 5inantelor (ublice nr. 1B1$O$&&1 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene si se aplica de persoanele *uridice prevazute la art.1 din ,egea contabilitatii nr.%$O1##1, alin. (1). (ersoanele *uridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele ' criterii, denumite criterii de marime, ntocmesc situatii financiare anuale care cuprind: bilantul cont de profit si pierdere situatia modificarilor capitalului propriu situatia flu.urilor de trezorerie

note e.plicative la situatiile financiare anuale. Criteriile de marime sunt:

total active: '.A1&.&&& euro2 cifra de afaceri neta: B.'&&.&&& euro2 numar mediu de salariati n cursul e.ercitiului financiar: 1& persoane. (ersoanele *uridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre

criteriile de marime, ntocmesc situatiile financiare anuale simplificate care cuprind: bilantul prescurtat2 cont de profit si pierdere note e.plicative la situatiile financiare anuale simplificate2 optional ele pot ntocmi situatia modificarilor capitalului propriu si situatia flu.urilor de trezorerie. (entru prezentare se foloseste contabilitatea de anga*amente, cu e.ceptia situatiei flu.urilor de numerar. Contabilitatea de anga*amente : efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci c!nd tranzactiile si evenimentele se produc (nu c!nd apar flu.urile de numerar). Gle sunt apoi nregistrate si raportate n situatiile financiare ale perioadelor aferent

Contabilitate - (eriodi%ari in evolutia contabilitatii


()RI*DI+ARI I, )-*.U$IA C*,$A/I.I$A$II

Contabilitatea este o stiinta constituita,deoarece opereaza cu un vocabular specific, dispune de o metoda proprie, de principii si legitati proprii care guverneaza grupul de fapte si fenomene investigate.Ga are evident si o istorie cuprinsa intre primele register de conturi descoperite in sanctuarul ziguratului antic si modelele contabile de mare suplete, construite in zilele noastre. 7n evolutia contabilitatii se pot distinge cinci perioade: 7. 77. 777. 7=. =. primele inceputuri ale insemnarilor contabile pana la anul 1$&$2 anii 1$&$-1"#"2 anii 1"#"-sfarsitul anului 1A&&2 anii 1A&&-1B#12 1B#1-pana in present.

O incursiune in istoria contabilitatii semnifica un aut entic act de cultura, dar in acelasi timp, un demers deosebit de complex. (rivind retrospectiv la istoria omenirii, la epoci si civilizatii disparute de*a, ne uimeste similaritatea unor idei si solutii, pe care numai orgoliul si lipsa de informare ne pot indemna sa le consideram descoperiri ale lumii moderne. 6ealizari de e.ceptionala valoare practica si stiintifica, rezistand timpului pana in present, constituie mesa*ele pe care aceste civilizatii disparute il trimit ca un ecou zilelor noastre. 7n antichitate, grecii, persii si incasii tineau socotelile cu a*utorul unor sfori innodate, de diferite culori. Ansamblul acestora constituia veritabile register de evidenta. (astorii si-au numarat turmele gravand linii verticale pe bucati de lemn. >rutarii din 5ranta foloseau aceasta metoda pentru a numara painea vanduta pe datorie. 7n 0esopotamia se utilizau, acum cinci mii de ani, tablitele de argila imeda pentru a consemna prin gravare operatiile care au avut loc. ,a )usa a fost descoperit codul regelui Pammurapi. in te.tele codului reiese faptul ca asiro-caldeeni foloseau tablitele de argila pentru inventarierea depozitelor. Aceste tablite erau apoi uscate si pastrate ca documente *ustificative. Gi cunosteau notiunea de active si pasiv. e asemenea, ei aveau cunostinte si de tehnica calcularii dobanzilor pentru sumele imprumutate si inscrise in conturi, ca si la inregistrarea dobanzilor. in e.aminarea acestor tablite, s-a constata ca, din vremuri indepartate, conturile folosite cuprindeau informatii referitoare la:categoriile de obiecte vandute, numele partilor participante, cantitatile si totalul vanzarilor. 7n afara tablitelor de lut,grecii si romanii foloseau tablite cerate si tablite de marmura. )cribii din Ggiptul faraonilor tineau socotelile pe papirus. Cu timpul, locul frunzelor de papirus a fost luat de pergament si apoi de hartie. Gvolutia contabilitatii este legata de evolutia schimburilor comerciale. e la simple insemnari s-a trecut la contabilitatea memoriala, contabilitatea in partida simpla si contabilitatea in partida dubla. Cea mai veche contabilitate memoriala a fost tinuta de bancherii din 5lorenta, inca la anul 1$11, cand se foloseau termenii de /dare- si de /avere-, deveniti mai tarziu /debit- si /credit6enumitul autor englez >roCn, sublinia intr-un tratat de Istorie a contabilitatii si contabililor ca cel care /manifesta dorinta sa devina maestru intr-o arta, trebuie sa studieze mai intai istoria. 5ara fundament istoric constintele noastre sunt precare iar *udecata fenomenelor din present este incompleta si lipsita de maturitate.- 7n acelasi conte.t cu peste trei secole in urma, marele illuminist francez, filozoful 6ene ecartes, afirma:-Rtrebuie citite scrierile celor vechi, deoarece legatura lor ne da avanta*ul imens de a putea folosi

lucrarile atator oameni, fie pentru a cunoaste aceste lucruri care au fost ingenios descoperite altadata, fie pentru a sti ce ne mai ramane de descoperit de aici incolo.- 6eintoarcerea in propria istorie, ca mi*loc de anticipare al viitorului, este ezprimata si prin versurile /,uceafarului- eminescian: !"rei viitorul a#l cunoaste$ Te#ntoarce spre trecu

0emni#icatia aparitiei lucrarii savantului italian .uca (aciolo 8evoia de a sti impune aparitia si dezvoltarea unei stiinte. (ractica stimuleaza progresul stiintei. !%iica a experientei& in opinia marelui ,eonardo da =inci, stiinta procedeaza la e.primari conceptuale inteligibile si generalizatoare. )ub impulsul unei intense vieti economice, mentionam aparitia primei opera scrise de contabilitate la sfarsitul secolului <=. 7talia este locul unde s-a nascut unul din cele mai mari imperii ale istoriei. 5auritorii de epoca si civilizatie, romane au dominat lumea intr-un triplu sens: cu spada, cu crucea si cu legea. ;ot ea a daruit posteritatii splendorile de forma si culori create de 0ichelangelo, 6afael sau ,eonardo da =inci. (rintr-o generoasa predestinare, acelasi )patiu avea sa-l dea lumii pe primul autor al unei opera scrise de contabilitate: ,uca (aciolo. 7n perioada secolelor <7-<= asistam la o dezvoltare continua a fortelor de productie. 7talia este tara unde !productia capitalista s#a dezvoltat mai devreme ca#n alte tari. Se dezvolta puternic comertul, negustoria, mestesugurile si odata cu ele orasele considerate drept adevarate centre politico#economice&. 5olosirea cifrelor arabe si a metodelor de calcul capata o larga raspandire prin publicarea in 1$&$ a lucrarii lui ,eonardo (isano&Liber abaci&. >iserica ocupa locul dominant in societate. 7n 1"#" se publica la =enetia, cea mai importanta lucrare a savantului matematician ,uca (aciolo, !Summa de arit metica, geometria, proportioni et proportinalita&. )tructurata in doua parti, aritmetica si geometria, lucrarea lui (aciolo a marcat de fapt momentul de consacrare oficiala a stiintei contabilitatii. (rin asezarea in centrul sistemului de calcul a contului /Capital-, (aciolo formuleaza pima egalitate contabila, intre conturile /Casa- si /Capital-, din care prin e.tensie se deduce relatia de echilibru /Avere-3-Capital-. Autorul utilizeaza pentru prima data termini cum ar fi:

/bilancio- care semnifica balanta de verificare, prin care se pune in evidenta relatia formala( ebit3Credit)2 /pro e dano- profit si pierdere.

/enedetto Cotrugli-autorul #ara noroc ,uca (aciolo a publicat prima descriere a contabilitatii in partida dubla in anul 1"#", la putina vreme dupa inventarea tiparului de catre Eutenberg. 7nainte de aceasta data, in anul 1"1%, un alt italian >enedetto Cotrugli, politician la 6agusa, termina redactarea manuscrisului unei lucrari de contabilitate in partida dubla !'ella mercatura a del mercante perfetto&. Autorul trateaza notiuni comerciale privind vanzarea si cumpararea pe credit sau cu plata in bani, inclusive tehnica utilizarii cambiei si ga*ului. 6eferindu-se la partida dubla, Cotrugli precizeaza faptul ca in *urnal trebuie sa se inregistreze capitalul negustorului care se

trece apoi in Cartea mare, odata cu celelalte conturi deschise pentru persone si bunuri. (rofitul sau pierderea trebuie trecute la contul /Capital-.

Adevar sau legenda12arco (olo si originile contabilitatii in partida dubla 0are negustor si calator, italianul 0arco (olo a trait cu doua secole inaintea lui (aciolo, respective intre anii 1$1"-1'$". 0inte agera si iscoditoare, 0arco (olo este remarcat si numit de catre han intr-o importanta functie de conducere administrativa. )e pare ca aici europeanul a venit in contact printer altele si cu un ingenios mod de organizare a insemnarilor contabile. upa o lunga perioada de sedere departe de locurile natale, 0arco (olo, temperament latin, simte nevoia sa se intoarca acasa. Autoritatile permit plecarea dar numai dupa semnarea unu *uramant din care sa rezulte ca va pastra secret pana la moarte tot ceeea ce a cunoscut nou pe meleagurile vizitate. 0arco (olo accepta conditia si dupa o lunga calatorie revine la =enetia. 7n lupta pentru suprematie, orasele-stat italiene se confruntau in aceasta perioada atat pe plan economic, cit si pe plan militar. ,a putina vreme dupa intoarcerea acasa, 0arco (olo, commandant de corabie, cade prizonier in mana genovezilor. (rizonierului i se ofera libertatea cu o singura conditie:sa destainuie tot ceea ce stie in legatura cu modul de a pune ordine si lumina in insemnarile referitoare la viata economica. 7ubind mai mult liobertatea decat *uramantul, 0arco (olo ar fi e.pus atunci tot ce stia depre contabilitate in partida dubla. 7ata cum dupa un periplu atat de lung, o parte a !secretului lui (arco Polo& a fost tradata de insasi Rmarele calator. (osteritatea nu detine nimic concret din insemnarile lui 0arco (olo cu privire la contabilitate. aca 0arco (olo a /descoperit- si apoi a e.pus mecanismele contabilitatii in partida dubla, cu aproape doua secole inaintea lui (aciolo, primatul savantului matematician poate fi pus in discutie. Fdata cu aparitia lucrarii lui (aciolo s-a deschis in domeniul economic un nou current de gandire privind organizarea activitatii economice pe principii economice, profitabile. (rin opera Summa &s#a asezat piatra fundamentala la temelia literaturii contabile&,ea fiind samburele din care a incoltit rodul straduintelor celor care au incercat sa faca lumina in labirintul acestei stiinte. 0ecole de in#luenta pacioliana asupra gandirii economice si contabile 8ici o alta lucrare nu a impulsionat atat de mult organizarea calculului economic si prin aceasta activitatea economica insasi, ca opera contabila semnata de ,uca (aciolo. Adept al principiului /ubi non est orde, ibi confusio-, adica /unde nu este ordine, domneste confuzia-, (aciolo trateaza la un nivel superior cunostinte din domeniul creditului, finantelor si contabilitatii. (rin opera de pionierat a savantului matematician, stiinta conturilor dobandeste o deosebita insemnatate, iar cunostintele de contabilitate se raspandesc in intreaga Guropa. De la 3secolul cel mare4 la crearea metodei! 35urnal cartea-mare4 7n perioada urmatoare aparitiei lucrarii lui (aciolo, se manifesta un interes deosebit pentru cunoasterea !artei calcului economic&. (erioada cuprinsa intre anii 1"#"-1A&&, este numita de profesorul umitru =oina, drept faza evolutiva a contabilitatii, respective secolul cel mare. (entru 7talia mentionam urmatorii autori de opera contabila: Eivanni Antonio ;agliente, Eirolamo Cardano, omenico 0anzoni si Angela (ietra. Eermania este prezenta

in aria preocuparilor contabile prin Penricus Eramateus, 0athaeus )chCartz si Solffgang )cCeicMer, iar 5ranta prin (ierre de )avonne si 0artin 5uster. +n anumit decline inregistreaza evoluttia gandirii contabile in 7talia, intre anii 1A&&-1B#1. Autori ca Eiovani omenico (eri, Eiovani 0oschetti si Andrea Tambelli in secolul <=77, sau Eiuseppe 5orni si (etro (aolo )cali in secolul <=777, nu mai pot reda gandirii contabile italiene stralucirea de odinioara. Frdonanta lui Colbert de la 1AB', la a carei elaborare a contribuit si 9acDues )avar@, are un efect catalizator asupra dezvoltarii stiintei calculului digafic. 9acDues )avar@, 0athieu de la (orte, )amuel 6ichard, >ertrand 5rancois >arreme si in special Gdmond egranges, moment de referinta pentru aceasta perioada, confera 5rantei dreptul de a fi !vioara intai& in gandirea acestei epoci. (rimul autor care reuseste sa aduca o perfectionare contabilitatii lui (aciolo, creand o adevarata !bresa& in tehnica pacioliana, este francezul Gdmond egrages. Acesta reuneste cele doua registre separate la (aciolo,(*urnalul si cartea mare), intr-un singur registru, ale carui conturi prezinta intr-un singur tablou situatia afacerilor unui comerciant.

,oi reali%ari in secolul al 6I6-lea! De la (!R! Co##7 la 5!8r! 0ch9r

8umit de catre profesorul 9oseph =laemminch drept !secolul contrastelor&,veacul al <7<-lea reprezinta un adevarat salt cantitativ in gandirea contabila. 7n acest interval vad lumina tiparului un numar de 11B$ lucrari de contabilitate semnate de 1B$B autori. Acelasi secol <7< va fi numit de italianul 5ederigo 0ellis, drept faza contabilitatii aplicate in administratiile publice si private. 5ranta se mentine la inalte cote a.iologice prin celebrul (ierre 6obert Coff@ la cara se adauga 9ean 9aDues ?uenei, Penr@ ,efevre, Gugen ,eaute@ si Euilbault. upa ,.Eomberg, Coff@ este primul cercetator care a reusit sa fundamenteze stiintific obietul contabilitatii. 7n lucrarea fundamentala &Tableau s)nopti*ue des principes g+n+reaux de la tenue des livres , parties doubles&,Coff@ e.prima un punct de vedere original asupra obietului contabilitatii. Cunoasterea capitalului in dinamica modificarilor lui structurale, a cauzelor si efectelor aflate intr-o cone.iune permanenta, reprezinta elemente de real progres in definirea contabilitatii. Aportul lui Coff@, este din acest punct de vedere, fundamental. )ecolul <7< si inceputul secolului inregisreaza importante contributii aduse de gandirea germana prin 0anfred >erliner, Eeorg Uurtzbauer la care adaugam elvetienii PVgli si )chWr. +ltimii doi dezvolta teoria duplicismului materialist cu doua serii de conturi.

5ohan :ol#gang ;<ethe-8abio /esta-Ion Ionescu de la /rad= asociere de idei

)tiinta consacrata, verifica prin observatiuni practice si de gandire corecta, formulata special si metodic intr-un sistem rational de cunoastere, contabilitatea a polarizat constant interesul unor !catalizatori& ai progresului umanitatii. Eanditorul de la Seimar, adevaratul

F0 in e.presia lui 8apoleon, a subliniat in cuvinte de rara frumusete, utilitatea contabilitatii in viata omenirii. 5abio >esta creaza o teorie, materialista, bazata pe valoarea obiectului contului. 7n conceptia sa, obiectul contului este o marime materiala, masurabila si cuantificabila in etalon monetar. 5abio lasa posterioritatii o lucrare fundamentala /,a 6agioneria-, pe care o publica in trei volume, la >ologna in anul 1%%&. >esta circumscrie contabilitatea stiintelor morale, care este, prin natura sa o stiinta de aplicatii concrete si materiale, o /stiinta a controlului economic- in relatii cu stiintele *uridice si sociale. (rin intreaga lui opera, 5abio >este poate fi considerat un precursor al stiintei organizarii administrative a intreprinderilor. Accesul catre universul culturii tehnice si tehnice europene a fost facilitat pentru noi romanii si de catre eruditul savant, agronom si economist 7on 7nescu de la >rad. Cu un secol si *umatate in urma, opera semnata de 7on 7onescu de la >rad repre@enta cea dintai lucrare de anali@a economica, in care problemele practice si teoretice se pun intr-o maniera originala.avm in vedere lucrarea - 'area de seama asupra administrariis domeniilor Altetei sale, marele "izir .isid Pasa de la / martie /012 pana la / martie /013 4, prin care autorul probeza stapanirea profunda a cunostintelor economice. Cu spiritul sau patrunzator, 7on 7onescu de la >rad vedea in contabilitate nu numai un instrument de supraveghere a mi*loacelor de productie, si a rezultatelor activitatii desfasurate, ci si o autentica forta previzionala, o busola de orientare in actiunile desfasurate.(e drept cuvant, posteritate avea sa considere ulterior contributiile aduse de 7on 7onescu de la >rad, drept - teorie si practica, gandire rationala si analiza economica, conoastere eficienta si educatie economica 4

.upta dintre teoriile conturilor!$rium#ul teoriilor materialiste

Cercetari asupra ba%elor stiinti#ice ale contabilitatii

)ecolul <7< este perioada cea mai fericita in ceea ce priveste literatura contabila publicata lupta pentru demonstrarea bazelor stiintifice ale contabilitatii renaste pe pamantul 7taliei, care revine astfel in competitia creatorilor contabili de talie europeana si universala. Fcupandu-se de creativitatea stiintifica in contabilitate, marele doctrinar belgian, profesor 9oseph =laemmincM distinge cele trei scoli de contabilitate: lombarda, toscana si venetiana. Scoala lombarda este reprezentata prin 5rancesco =illa, promotorul contabilitatii, stiintifice, care considera contabilitatea drept un comple. de norme economice administrative, aplicate la arta de a tine conturile sau registrele. 7n lucrarea L5lementi di administrazioni e contabilita&, publicata la 1%1&, =illa considera aritmetica si Ltinerea registrelor- drept cele doua instrumente fundamentale ale contabilitatii. Scoala toscana este dominata de conceptia teorie personaliste asupra contabilitatii, fiind reprezentata de personalitatii proeminente ale culturii economice italiene: 5rancisco 0archi, Eiuseppe Cerboni, Eiovanni rossi, 0ichele 6iva si Eiovanni 0assa. 5rancisco 0archi e.pune teoria sa in lucrarea 6cin*uecontisti overo la ignannevole teoria c eviene

insegna ta intorno al sistema di scrittura a parti doppia&care apare la (rato , in 1%AB.(otrivit acestei teorii, in orice intreprindere activeaza patru categorii de oersoane si anume:

proprietarul sau intreprinzatorul7 administratorul 8intreprinderea insasi9: agentii7 corespondentii.

Eiuseppe Carboni si-a legat numele de logismografie, o contabilitate in forma tabelara. Cerboni considera ca operatiunile administrative dau nastere la raporturi de debit si credit, intre persoane fizice sau *uridice, capabile de drepturi si obligatiuni, prin ele sau reprezentantii lor, care au interes sau e.ercita o actiune in intreprindere. Conceptia sa este e.pusa in lucrarea 6La ragioneria scientifica&.(1%%A) sub influenta acestei scoli, in tara noastra a scris profesorul iesean Constantin (etrescu. Scoala venetiana are drept fondator pe 5abio >esta, care creaza o teorie proprie, materialista, asupra conturilor. Contributii in ceea ce priveste teoriile conturilor aduce si Gmanuelo (isani, care dezvolta o conceptie materialista, fiind un intermediar intre gandirea lui >este si a lui Cerboni. 5rancezul (englaou e.prima un mare adevar atunci cand afirma ca problema 6;ontabilitatea#stiinta, te nica sau arta&a parcurs de fapt toate secolele ce au trecut de la (acilo incoace. (e linia unui raspuns care sustine caracterul de stiinta al contabilitatii se inscriu in secolele 1A-1B >enedetto Cotrugli, (ierre de )avonne si ludovico 5lori.G.ista autori care considera ca teoria contabilitatii este construita pe fundamente stiintifice, incepand cu edmond egranges- tatal. in seria ganditorilor care au demonstrat caracterul de stiinta al contabilitatii, se detaseaza in secolele <7< si << elvetienii PXgli si )chWr precum si francezii Coff@ si 5ages. Autorul Salter le Coutre considera ca pentru practicianul ingust, contabilitatea este evident o tehnica, repetata mecanicist, dupa norme sau scheme prestabilite2 pentru omul de stiinta si cugetatorul adanc,contabilitatea devine indiscutabilobiectul unei cercetari serioase. )tiinta contabilitatii 6prezinta in cel mai inalt grad caracterul de sistem logic al unor afirmatii a caror certitudine este controlata in maxima masura posibila&

(romovarea conceptului matematica in contabilitate

Contabilitatea nu este numai o stiinta a cantitatii, ci si o stiinta a echivalentei. (rivita in aspectul sau integral, contabilitatea apare ca o constructie arhitecturala de cea mai frumoasa armonie.()t. umitrescu, .;oma&Principiile contabilitatii&9.Armonia ec ilibrului contabil rezulta in primul rand din principiile care guverneaza miscarile de valori, puse in evidenta

prin calcule matematice. 7n 1%&', la >erlin, 9.F.0aisner publica lucrarea L ie Uunst in drei )tunden ein >uchhalten Tu Serden -, in care utilizeaza formule algebrice pentru demonstrarea miscarilor de valori dintr-un perimetru dat. +lterior, in aceeasi arie de preocupari, se inscriu cu merite deosebite, E. . Asupurg, 5.PVgli si 9.5r.)chWr.Asupurg este cel care a dezvoltat teoria materialista cu doua serii de conturi a lui Murtzbauer. Gl a e.plicat esenta contabilitatii in partida dubla prin egalitatea matematica a soldurilor celor doua serii de conturi care se completeaza reciproc. Glvetianul PVngli isi dezvolta conceptia sa pe relatia A-(>C, considerand ca intregul comple. patrimonial al intreprinderii este constituit din substante patrimoniale active(bunuri si creante) si pasive(datorii). iferenta dintre cele doua categorii de substante reprezinta in gandirea lui PVgli patrimoniul net sau averea curata. Aprofundarea conceptului matematic in contabilitate este realizata si de catre profesorul german 9ohan 5r. )chWr, care precizeaza ca in fata oricarui organism economic e.ista simultan elemente de avere activa si pasiva. iferenta dintre substanta activa, ca parte pozitiva si substanta pasiva, ca parte negativa, reprezinta avere curata,respectiv capitalul,conform relatiei A-(=C! )chWr urmareste printr-un sistem de relatii metematice varietatea miscarilor posibile, atat in conturile de substanta cat si in cele de capital. 7n anul 1#$1, la >erlin, )chWr publica lucrarea L>uchhaltung und >ilantz-, unde fi.eaza ca motto, o fraza care e.prima forta de cunoastere a contabilitatii, raportata la cele trei timpuri ale e.istentei:Lcontabilitatea este *udecatorul drept al trecutului, indrumatorul prezentului si consilierul indispensabil al viitorului-. Autorul subliniaza importanta celor trei modalitati de abordare a contabilitatii astfel:

modul de privire matematic mi*loceste abstractia si ne deschide fiinta spre siinta propriu zisa a contabilitatii2 modul de privire *uridic ia forma dreptului de tinere al registrelor2 modul de privire pur economic conduce la domeniul mare al practicii de tinere a registrelor. (roprietatea fiecarei gospodarii asupra caruia economistul are putere de administrare pote fi privita dupa )chWr sub un dublu aspect: 1. din punct de vedere concret ea este formata din bunuri economice concrete, fungibile, a caror suma ne dau averea totala2 $. din punct de vedere al originii sale *uridice, al izvoarelor de formare, se numeste in limba* contabil capital, notiune care e.prima puterea abstracta de dispunere asupra averii.

)chWr a reusit sa fundamenteze matematic scopul contabilitatii duble, respectiv determinarea averii nete. Contributii la dezvoltarea conceptului matematic in contabilitate au adus de asemeni si francezii Gugen ,eaute@ si Adolph Euilbault. ;ot pe linia dezvoltarii conceptului matematic in contabilitate retinem si contributiile lui Eirolamo Cardano, =alentin 0ehner, )imon )tevin, >ertrand 5rancois >areme.

5enomenul matematizarii constituie o realitate si s-a accentuat odata cu introducerea mi*loacelor moderne de calcul. (roblemele de calcul, programare, modelare si elaborare a unor scenarii pentru viitor, nu pot fi realizate fara aportul instrumentului matematic.

*pinia despre comtabilitate a economistului german :erner 0ombart Gconomistul german S. )ombart a subliniat rolul catalizator al contabilitatii in dezvoltarea economica generala. ;ontabilitatea afirma )ombart, este stiinta care a contribuit pentru prima oara la afirmarea spiritului de organizare si conducere stiintifica, spirit care a format multa vreme o insula izolata intr#un ocean de empirism. L(artida dubla- a permis capitalismului sa-si perfectioneze normele de conducere ale intreprinderii, intrucat prin utilizarea contabilitatii, se realiza cele doua conditii esentiale de care depinde calitatea administrarii patrimoniului: *RDI,)A si C.ARI$A$)A. Gste stiut ca tocmai Lordinea si claritetea maresc gustul de a economisi si de a castiga al intreprinderii-.(S. )ombart- L er 0oderne Uapitalismus-). G.primarea lui )ombart este deosebit de edifiactoare. 6<u ne putem inc ipui capitalismul fara contabilitate. 5le se intregesc una pe alta in forma si continut, si ne putem indoi daca capitalismul vede in contabilitatea dubla un instrument pentru a#si mari puterile, sau contabilitatea, din spiritul sau a lasat sa se nasca capitalismul&.

Contributii romanesti la progresul contabilitatii

esi ca activitate practica contabilitatea a fost folosita in spatiul romanesc din vremurile cele mai indepartate, o literatura contabila, care sa generalizeze din punct de vedere conceptual aceasta realitate a vietii noastre economice, a aparut abia in prima *umatate a secolului <7<. esi, cunoscusera o civilizatie infloritoare, daco-getii nu au cunoscut scrisul. )tatul dac tinea, dupa ocuparea romana, o socoteala asupra visteriei si a altor elemente patrimoniale. in documentele ramase de pe vremea ocupatiei romane, rezulta ca in acia 6omana se practica o contabilitate riguroasa privitoare la e.ploatarea minelor aurifere, urmarirea veniturilor acestora, precum si pentru consernarea tributurilor cuvenite statului roman. )-au pastrat cateva table cerate referitoare la constituirea unor societati camataresti (societas danistaria), precum si la imprumuturile cu dobanda acordate de acestea. 0ai tarziu, conturi de venituri si cheltuieli, catastife si register vamale, hrisoave si alte documente atesta prezenta unor insemnari de natura contabila in orasele )ibiu, >rasov, 6asnov. +tilizarea lor capata amploare incepand cu secolul <7=. 7n conditiile unei indelungate dominatii straine, in anul1%'B, apare la >rasov, prima lucrare imprimata de contabilitate in partida dubla, sub semnatura dascalului brasovean Gmanoil 7oan 8ichifor, care ofera astfel neamului sau o adevarata pilda de patriotism. 0erita mentionat faptul ca 8echifor creeaza o terminologie

proprie, in limba romana, ceea ce pentru acea perioada a constituit o munca de pionierat deosebit de dificila. (rimul manual de contabilitate in limba romana contine procedee si calcule economice, principii de morala si etica comerciala, notiunu de administratie de drept commercial. Ceva mai tarziu, la1%"", la >ucuresti, apare lucrarea /)crittura oppia sau tinerea catastifelor-, sub semnatura lui imitrie 9arcu. ;ot in secolul <7<, mentionam numele savantului 7on 7onescu de la >rad, primul autor roman preocupat de aplicarea contabilitatii in agricultura. (rofesorul ;heodor )tefanescu editeaza in 1%B", !;ursul de contabilitate in partida dubla& . +n curent de larga audienta au lansat prin scoala patrimonialista, profesorii )piridon 7acovescu si Ale.andru )orescu. 8oi elemente de gandire aduc in patrimonial contabil profesorii 7.8.Gvian si umitru =oina. (rimul dezvolta conceptia economica asupra contabilitatii prin doua lucrari fundamentale, iar cel din urma a creat teoria economico*uridica. upa anul 1#%#,catredele universitare de specialitate din tara noastra au elaborate numeroase tratate, studii si lucrari prin care se realizeaza procesul de armonizare al contabilitatii romanesti cu reglementarile europene si )tandardele 7nternationale de Contabilitate. )ecolul <7< este numit secolul contrastelor, in care se constata pe de o parte, aparitia unor lucrari de contabilitate lipsite de un bun continut economic, ethnic si teoretic, si pe de alta parte, se realizeaza opera de valoare incontestabile, cu conceptii noi si teorii indraznete, cuprinzand o adanca gandire, care le ridica la nivelul celor mai bune lucrari economice.