Sunteți pe pagina 1din 8

l

DOINA~ REFUZAT DE CRITICI

Ku 0 data eomentatorul faptelo!" de literatura ~i al actua­


liiapi litera:e -: .al eelei serise, bineinteles - este adus .prin
fort a imprC']Ulanlor sa pa~easea pe un teren neeonsohdat,
in plina convulsie, ~i de aceea tot ee spune prime~te, eu san
fara voie, accentul grijii de a nu aluneea el insu~i in supozitie
~i arbitrar, illdeajl1ns de incercat, totu~i, sa ;;tie ca asemcnea
alunecari sint cu putin\ii. Pc de alta pane ambiguitatea
argumcnteJor ~i probelor nu constituie nici ea eel mai 1n­
curajator stimulent de a perse\"era in dircqia amintit:i.
Dialogul e insa posibil, ~i marar din acest pUllet de vedere
angajarea pc lin astfe) de dn1l11 e de preferat retractilei
pruden~e.
Pusa eu oarecare brutalitate, intrebarea suna a;;a. Ce for\e
conjugate ;;i cr neprielnidi zodie intra in joe pentru ea un
poet ca ~tefan Aug. Doina~, care intrune~te in personalitatea
sa insu;;iri ('11linente, ajullse la dcsayir~irea maturitatii, sa
fie Illentinut in planul de penumbra rezen'at tuturor medic­
critiitilor, in timp ce printr-un activ sistem de impu]sio­
nare - care nll c niei macar diabolic (sistemu] acesta i!?i face
doar (hltoria, pentru ca e pus in situatia de a-.;;i p11tea fact'
datoria) - talentc mult mai pUiin temeinice, ailate inca in
stadiul Yirtua.l.sipt supraestimate, impuse prin uzurpare scarii
de valori a cifin5~or? Interesul ce am 1n limpezirea acestei
probleme tine in chipnl eel mai onest de 0 cauzii care nu-mi
p.o~te fi indifercl1t<'i, ~i al111me de moduJ cum i~i structureaza.
clhtorul toemai aceasta scara de valori, aetiune de care
162 SeJecpe din selectie, II
Doina~ ("JU2.at tic citici 163
llepind In fond autoritatea ~i serio?'itatea faptului de cultura.
~ u e, oare, de aj uns ca asistam la teribila deruta a unei In a~a lei e\Tident, apJoape u!1 fe.l dc .r~g.lllfl, indl p~i\'inle
intregi mase de cititori instruiti, care s-au deprins s<1 reccp­ nici IlU mai ,Slut luatc d~ .Ia. tmell: Pnvlflle acest~~ SJllt, se
tezc creatia de arta in calitatea ei de obiect uzual, de acom­ Sntekge, mal ales .ale en tlClI.or, ,dm loate. f('e~eratJlle -:- tre­
paniament al ballalitatilor (~i in aceasta ealitate s-o ~i buie sa. adaug - ~I e. ccl.p u t ll1 S~lllpt0J.'l1atlc :>a constap una:
dispretuiasca), pu~i a.d in situaria de a fi mai mult sall ll1ai nil11itatea interesulUJ phn de Slmpaue de care sc bucura
l'u t in neaderenri l.1 frumos? Cit despre victillleic ierarhiei fenomenul iincrei poczii rornan(..>~ti, ernur atunei dnd, din
birocratice, despre avariatii mora Ii ai credintei naive in awt­ moth'e de pe~agogie~ ~<l:Te se lnll1ultesc eu \lTsta, futa unuia
putcrnicia .. pre4cn ki" , inutil si Jnai vorbim, Til1lpul a erodat sau a altuia drntre en UCl nu e totdeauna '-lIJ1zatoarc,
aiGi tara mila., III poe7.ic mai cu seama. Au ramas "batrlllii" Un intE~res prca unilateral manifestat (alaturi lIe alte
- bcneficiaril bUllUlui \echi me;;tc~ug -, pe care de nu-i Gauze) poatc fa\'oriza insa unele atitudini de supcriori tate
ai, .dce-se, trebllie sa-i cumperi. Dar cei m,lI multi nu-s suficienta 111 ri'ndul eelor atit de asiduu comentati, nu tot­
nicilieri, adica nu-s in poelie, ~i orice efort de a-I readucc deauna pregatiti sa. ;,uportc eu singe rece notorietatea, ::\'u e
la suprafa~a sc dO\'ede~te zadarnic. E bine, e rau a:;,a? Din excJusa mci nesuferita inclementa, in cele mai llca~teptate
punctul de vedere - singurul important - al progresului, forme. (md lI1c1emell~a se asociaza ell impolitetea ~i chiar
uitared pare uu Bunni soIutia cea mai bUnda, dar ~i cea mai ell tonul de r('\'an~a (moti;'c se gasesc lotdeauna), lucrurile
economica. RcmelUorarile I~i au rostullor. ~u orice amiutire trebUle sa df>..Gl de gindit. I nseamna atunci ca. in domenilll
despre ce-a fost meriUl sa retina. ab:ontia. IncH, opiniilor de afirmarii opiniilor se lngusteaza primejoios baza cooperarii
azi ale unom i11\'itinJ L:t l>ilanpll'1 mal j)upn urastice, e sau nUll1ai cocx.lstilriJ gusturilor :;:i ca nill1il, IIU \8. opri Anl1­
:;alutar sa le opunem moil <:It:grabi'i 0 lucidJ rezerva. flHi­ patia sii-:;'J e.\.tindi'i haolicul imperlu. Dcspr<: toate aeestea
car aUt cit cupnnd aceste rlnduri ale lui Lucian Hlaga m-au com' ills d'le\'a fapte rccente, carora Ie pop gasi multe
(dintr-o vrernc dnd i'n{lorea Eugen Frunza - exista deci ~i ~i Illtcmeiate justificari; un "ingur lucnl nu poate fi nicicull1
aItfe! de arnintiri !), la care examenul lucid al :;ituafiei n justiucat: brlltalitatea t'vacnarii unor rolaboratori despre
stlnjenea ardoareJ. patrioticii a integra-ril in fluxul general: care exista certil1Jc1inea ca prill scrisul lor Sf>r\'esc 0 callza
"Daca-a~ ajullge la ni~te parede, a;> putea sa ma reped plna necesara, aeeea a perfectionarii cullurii noastre III ansamblu.
I,t Huc\)re~tl. \'-a~ Clli dill Faust, dar :;>i din rele vreo 10 Loculll1i \'ladimir Streinu a!' fi trebuit sa fie in conllllualC
pl)ezii inedite ale mcle, CIt care sper sif cam schimb f((!a llrieil la Luce{~r{lrl/l, unc!t> acum trei ani ~i-a inallgurnt rubrica sa
II(){/.s{re (·>ubI. n:-,.). A) Illai putca ell sl ,a citcsc :;;i dill alte istilli!,UO, de loc indiferenUi Il111ltor tineri scriitori, ea sa
\'ollll1le, caci am \'reo 10 in llJanu5cris. Dar ll1-a~ rnultumi :;;i
n,u mai \'orbim de cititori, In orice caz, 0 forma tic redac­
,.;a vil. dau cile\'a mo~tre dIn ceea ce cOllstituJC mlnoria mea." lJOnalii geloasa. de l)Unul ei Burne avea - cred - datoria sa
(Scrisoarc catre Ion Chinezu. pllblicata in rc'\'ista .{rge~ explicc acestora din urma "fataJitatea"(( de!'=.partirii dl' unii
Il 1'. 4/ 1968.)
colaboraton dl' prestigiu, in caw] dml de ab~eJ1ta lor 1111 S-<l,
Sigur este cii dc-u Heme inco.1ce (cam de dnd cele .,100 fiicut ell llJIl1ic \'mo\'ata. 0 pre..C;lune aSf>ll1a.natoare a aqionat
jloCl.i l', ale lui 131;tgcl au iljuns a\'utie publica ;;i 1l11ndrie a se pare in sinul.~ei rf>daetii, dar rczultatul atins e mai
lileraturii actualel. surpril-ete ~i e\'enimentde literare. acelea d~graba comIC. ~~~ta Rail/uri', 1l1l0l11rui 6, din iunie 1965,
care reu~c~c 51. 11l\'lllrezc peisa.jul ramas prea multi \ reme i~l jn~t~inteaza cititorii printr-o nota redaqionala. a~czata
latent al lilerclor Iloac;ln.. , au dewnir a;:oa-zicind "speciali­ 1a Sfir~Jhl! ohi~nuitului (dar - precizez - foarte necesarului
t<llea" tinerilor, iar cit pri\'e;-tc poezla, lucrul acesta pare pentru,Pre<;tigiuI sumarului) aTticoI al lui AI. Piru. Ce tine sa n
OmUU1CP Onor. Rcdaqia? Ca ,Jncepind cu numarul de
164 Seleclie din selectic. II Doina~ rcfuzat de Crilici 165

fata, din stricte necesita~i dc orientare eritica (?) a revistei ame suprainca:-eate, ar Ii d~ meditat lotu~j. dad l~
noastre, ne l[lg~uim sa schimbam titlul rubrieii cola bora­ progrt ,porallul ~i chlar la alte revlste n-ar trcbUJ mtrodusa
torului nostru AI. Piru, din comentarii critice in pllncte de 01/ en. y . '1 ' d ' .. I'
descongestionare ~ opeTatn ?r, rez~~vlll. u-sc "cromCll ,Ite­
vedere, ca urmare a faptului ca. .,opiniile cunoscutului critic a .:I:scutarea scnenlor mal semnJflcatlYC, Eo sugestIe ... )

[...] ating uneori [... J sfera unui personalism acut", ;;i depa~ rareUniUJ \'or mohva,
i
,
poa,te, ~. ' "1 . bel'
~lt~rzlen e .~J ~ 5~~~ e pn~1
~esc astfel "limiteLe obi~nuite ale actului critic". Care sint , eea ca. volumul a apamt m anotunpul "fJerblllte al anulUl,
.,limitele obi~nuite ale actului critic" nu ni se mai spune, a~re pentru lumea scriitoriceasdi este perioada decembrie~
dar orientindu-ma. dupa "cronica l1terara." a revistei, sustuluta. ~ebruaric. de febrile preparative In vederea aeordarii prcmiilor
de Mihai Ungheanu, am putUl in~elege cii lucrllrile acestea (Uniune .o\cademie etc.). Dar ce i-a impiedicat pe jubitorii
se apreciaza cam de la caz· la caz. Stupefiant e mai ales de frum~s, pe iubipi no~trj cronic.ari sa eomenteze~ tcemai
faptul ca, dill con~i.nuhL1 TIotei. nu reiese daca titularul ru­ spre a 0 recomanda pentru premlU, 0 carte care mtrunea
bricii a consimtit La aceasU'i sehimbare. l\Iijloc "subtil" de toate condipile de prestigiu ~i seriozita te cerute de 0 asc­
a sciipa de un colabora tor incomod? Indelica tetea procedeu­ menca distinctie? I-a impiedicat, macar pe unii, trebuie 5-0
lui, indiferent de consecinte, e manifesta. In plus, un gest spun, masiva indiierenFi. fata de tot ce nu pri\'e~te sfera
~i perfect inutil, pentru cil. nll modificarea unui titlu va lini~ti foarte apropiata a intereselor de grup (eind acestea stnt
ni~te spirite iritabile ell raza de persuasiune aUl de intinsa, angajate) ;;i - pc un plan mai gent'ral, intrllcltva psiholo­
care vor gasi repcde ca ~i "punctele de "edere" suniL .. prea gic - inaderc1J!a (parlieularitate in pri\'inla dircia tinara
angajant, generatie ~e intilne~te ell mul\i dintre cei \ ir~tnicil <leplin
Vre.1u. oare, sa slIgerez en. in caz.ulllli Doina~ opereaza, consaerati $i chiar "clasicizati") la specificul generatiei de
in forme aparte. 0 interdietie asemam'itoare? Da, asta vreau mijloc, a;; numi-o mai degraba infernaJa, gindindll-ma ca
sa. sugerez, :;;i voi tncerca so. fac faptele sa \'orbeasca. Venita a cunoseut cel mai adinc infernul (ri'l.zboiul, fascismul), dar
la un an ~i mai bine dupii On/Ill CIt compasul, vOlunl in ge­ ;;i la imprejurarca ca, nu 0 data ~i nu dc ditre putini, imaginea
nere bine ~i chiar elogios primit (excep1ie bizara: 1\1. N. RllSU, i era asoeiata. unei ma~ini infcrnale. "Caei tuturor paream
In cadTul Dic!ionamlui re\'istei Luceafarul), ultima cllleger, suspecl" - iata un vers care, eu Bacovia, poate fi Tostit azi,
a poetului, Selllin{ia !tti Laokooll. a fost intimpinati'i de unii la tlmpul trecllt, de multi reprezentan~i ai vlrstei existen­
eu 0 cel putin surprinzatoare indiferen~a, in care \'ad daca tialmente incercate, Dad voi spune cil. aceasta generatie,
nu intentia, in ariee eal expresia unei uiminuari, a unui a\'ind - ca toate - fahtii ei, se-ntelege, TIU este intim ~i
intcres mediocru. 1\'u ma "oi opri dedt in treadt la latma adec"at cunoscuta, pentru ca prin ea insa~i nu e reprezel1taUi
propriu-7,is "fizici'i." a acestci realitiiti: un pas nu tocmai la nivelul fortei ~i temeiniciei sale in conccrtul de valori
gimnaSlic la cronicarii principalelor reYiste In privinta co­ reeunoscute al culturii noastre, voi raspunde in parte ~i
mentarii \'olull1ului, in flagrantii contrazicere eu capacitatea nedumeririj ca un poet ca Doina~ - eazul lui {iind tipie in
lor - veriiicata - de a ra.spllnde prompt la soLicitari. S-au multc pri\'inte - este TIe\'oit sa a~tepte hatirul identifidi.rii.
inregistrat chiar absente: (batrina) Via?a romant:!asca ~i ~a mila crHicilOJ;.LLa mila unor foarte tined ~i inca nee:,\'pe­
Lllceajaml (vechilll); elt despre cronicarnl COJ'ltelllpOra/lUllti nrn.~ntati recel1ze~l,-...ue ale caror produc~ii slnt pline publi­
(mai contemporan decH e ne\'oie. retinut chiar in acel numar catll~e noastre, ale diror gusturi ~i criterii sint litera. de lege,
de ni~te intre\'cderi foarte presante: Albu-Gral. Riidulescu­ f~ .tlmp ce eititoml cumpatat, dornic sa citeasca lucruri
Lemnaru, Mihail Sabin, .. ), aee~ta s-a !asat reprezentat de fll1l~e, iar nu ciorne, vede disparind din acclea~i re\'iste ;;i
colegul sau L'l.llrent(u Vliei. (In legalura eu accst tip de utmele condeie nedispuse la exallare, Unul din aceste
I£>6 SeJccfie din SeJ"C!le, II
Doina~ refuzal de crilici 16

condeie - nu CUll secrd - e:;te cLiar al lui Dojlla~, ~i nu


lll-::tl Ultra, sa aflu ca 0 scama de 10iletoane ale sale din seria Valeriu (ristea (Gazeta lilerara, nr. 17/19(8) u ajunge sa ;;tie
L(lmpii 1//1 Diogene, prestigioasa rubrica adiiposlita 1n pre­ di. ]JolOa;; a trecut de m,iez.ul .virslei, ca ~-~i constnli~s~~
~ent de r~\'ista Tom_is, dupa 0 existcn~a a\'enturoasa la exegeza , de un ~eteI mml;,>m slmphst, pc ,ld~ea s~apiHar~l,
-azela lr/.eran'i, au deranjat ~i indispus anumite velcitaii lite­ a obsesiilor mort u• etc, "Cm,d om\l~ face pnmu ~a~J pc eela­
rare prin simplul fapt de a fi exprima t - in cllipul eel mai laJt versant, cobontor, al eXlste.ntel salf', 0 pnveh~te complet
ci\'ili,wt, de alticL, dar ell fermitate nesulemenita - opinii noua i se descllld~ inaintc:a ochi.lor, ~l1odifjcindu-! psihologi<l,
critice privitodre la poel-i,t tluara, pree um ritmul 0;;1 mecal1lca ml~ca.rilor corpulUl nostru se
Proolemd se plllle insa 1'i aWel, pe Ull plan care angajeaza sehimba. dintr-o data cind, dupa. ce a suit, coboara 0 panta."
mai pUlln persoanele ;;i pdsiunile. Trebuie sa admit em ca $i mai inc.olo: .. "Cert~tudinea v~ga a nemur!rii, sau .aceea
exista ripllri de creatlc carl' rind la depIina sfericitate a precisa a mort ll depmd de 0 slmpHi operatIc de scadere,
obiectului arti::>lic produs, ce-,?i es(e eu stnctctc suficient in care anii mdicat i ea meilie a longe\'itatn de staristica empi­
sic~i ('i l acest!;' ripuri depa»esc uneori ZOlla Ileoc.lasici:mmllli iea sau sa\'anla reprezinH'i cifra de scazut, iar anii no~tri
in care sint CIl legllinritate inglobate), dupa Cum cxista ~i _ sdizatorul. Cind sdiza.torul e mic, ne simtim Hiciml
nUlI1eroase alre lipuri lIlar amuigue, .,Guide", l.i C,lle IJarti­ except1c ~i nemuritori, dnd scazatonl1 e mare, iluzia se risi­
cipdred cititorulul (de regula a criLkullli) t nu nurnai soli­ peste ~I nc incauram in condi~ia mizera a spqei. Ceca ce
ci(::tUi, dar ~i obligaturic. Aproape i'ntrc:aga poeLie tinii.rcl c l1larcheala, a~adar, lrecerea de mijlocul 'it'~ji eo caderc, pra­
adept(t c1CC:;tUI gell oracular de lirism ce se otera intf'q)reUirii, hll~in'a t1inrf-n situatie pri' ilcgiata imr-llJ1 d~lin COIllUII"
C5. in toale <leeste~t JIlltrvine ~i un deficit de disciplma in etc. Ascnltindu-I pc Vakriu Cristca, aproape iti \'il1l' sa Ie
orgduil.ilrea flllXlllui poetic, aceasta t: deocamdaUi alta pro­ plingi de mila tinerilor l1o~trj poeti angoasati, pentru putinul
bh:rna. Scmnificativ de semnalat este ca .1cest gcn dL' poe.lie ee le-a nlai ramas de trai t ! Psihologia artistulu i "general", a~e­
~i-a creat criticii lui, foarte fericiti sa conslrlliasca iieeare zata ca piatrii de lemelic a inlerprctani, iar la rindu-i aceasta
.,ipoteza", "vcrsiulIel" proprie, Cronicilc literare, reccl1z1ilc: psihologw lIpid inteleasa prin raportare la psihologia criti­
devlU astfcl receptacolul predilect al speculatiei in marginea cului - oameni sintcm cu to\.ij! - iata 0 ~tafeta declinanta.
textulli o[erit de poel ~i uneori chiar de proLator. Un apetit care Ill;' readllce in cel mai \ algal' empirism. Dc altfel, era
monstru0s de colaoorarc "crec1.~ionala." face astfd din nu de a~teptat, TIll se putea ca literatura existenpalista sa. nU-~l
putini critici ni~te filozofan~i Dar iextul fJlologiee~lelirnpede, aiM. Itnr-un fel taineisIDlll ei. Regretabil eu adevarat ra­
transparclll aI lui Doina~. in care \'iLiunile ~i miturile cxis­ mine faptul ca, redus la 0 schema general<1, Doina~ - unlclll
len~ej desfac striete corole subac\'arice, dcscurajedza in gene­ TIU e de ,dIal nidiieri in viziunca inadec\'ctta a critieulUJ,
1'1:: tentativele personalislt:', Illoti\· pentru unii de a gasi pavil de vorbc pc care 0 tin Ja suprafaill doar eltatcle din
uscaciune, conceptuallSlll, 0 in ~elegere (It'pa~i tii a IJueziei. volumul poetului.
a poeticii Illal eu :.eama, aeola undc rolul lor elt:' suplimen­
E auevarat, poezia lui Doina~ - rna refer, fne~tc, Ia
latori abuzivi ai lextuilli i'nceteaz.a. Dc fapt, nu 0 data mij­
loacelC' llepa~ite sillt ale eriLicilor, caei - scuturind inter­ creatia mai nou,~ in care poetul experirnentcazii tonuri ~i
prelarea unom de tot ce existcnt}alismul, filozofia nelini~tii ~i lUo?alitati inedite~~presie~i chiar 0 innoire de sllbstant1'i.
psihologia abisalii, chiar psihanaliza i-au adaugat - ram1nem (evldentiaHi in parte ~i de volumul precedent, 011lltl w
la un nucleu ideatic extrem de fira\' ;;i elementar, mai potri: compasttl) - dezvaJuie prj, irii ~i uncle ~lIprafete mal sumar
\'it. poate, en natura meditatiei lui vlahuta sau Cerna, LUI t~tate, ceea ce ar putea justifica in orhii ullui dCgllstiito"
.
eXIgent anumite rezerve. De aiei insa :"i ptna la a -r('zen i1.
168 Selecjie din selcclie. U
Ooin~ refuzat de critici 169

poetului un statut de indiferenra. e 0 calc apreciabilcl. E ceea


ce voi incerca sa arat cu prilejlll cel mai apropiat. A~ stind lucrurile, cr~d d:i a. sosit ti~J?ul Sa fi.xe;; in
'mitel e lor rea.le pe ace~tI foarte zburdalmcl "uneon", "pe

l1
alocun .,,,pr.e,:
, , " , .. ca~ pre~ " "... e t c~ - uneI t~ a I e .eu f e­
.: "u~or
mismul ui cnUc folOSlte ~1Da nu ~e mult In scopun mal ales
SfIr$eam foiletonul precedent intrebindu-ma daca nu
cumva crea~ia lui Doina~ conpne in formula ei ~i pricinile filantropice ;;i tatonant-diplomahce. dar capatind de-o vreme
Ilnor insatisfac~ii ale cititorului, ce s-ar putea COllVerti in incoace eviclenta misiune de a fi mesagerii osindei. In pri­
ot atitea argumente in miinile unor critici "grabi~i", dispu~i vin~a aceasta, statistica, chiar in forme mai elementare cum
la minimalizare. Argumente indemnind 0 data in plus la ar fi numariHoarea. e un bun antidot pentru opiniile care
tacerc, ca.d - cum am putut vedea - prea pupni dintre amenint a sa capete crusta prejudedl.tii. $i ce ne spune pro­
profesioni\'tii cronicii literare au gasH de cuviinta sol dea zaica numanltoare? Ca "uneori" ~j "pc alocuri" se restring
seama despre Semin/ia lZ.f,i Laokoon. (Am remarcat, in schimb, la abia vreo cinci-;;ase poeme (din cele 75 ale volumului),
prezen~a colegiala a criticilor-poe~i, uuii dintre ei critici afectate de ceea ce Ion Oarcasll nume~te "demonstrativul"
adevarafi: Victor Felea $i Gh. Grigurcu, altii, ca Laurentiu transfigurarii poetiee la Doina~. neajuns rezultind mai pu~in
Ciobanu ~i Cezar Baltag. buni minuitori ai foiletonului eseis­ diotr-un viGiu conceptualist, cit mai ales dintr-o prea expe­
tic.) Parte din relcrv(' Ie-am g.lsit, de aItfel, formulate in ditidl. punere in pagina (;;i in ecuatie) a poemului. Cind
chiar putinul ce s-a scris despre poet. Daca pe Lauren~iu intr-una din parabolele sale (Uica~), poetul decide chiar de
Ulici (ContempoYa/lul, nr. 14/1968) U nemultume~te $i-l la primul vers: "Un templu. ::'llS. In vale curge Tibrul", el
obose~te doar. .. perfec:~iunea poeziei lui Doil1a~, in scbimb face dovada unw anume fel de sicitate, de lapidaritate
ezar Balrag (Gazeta literard, nr. 4/1968), a carui concluLie, abrupta, care treze~te pe buml dreptate impresia de "demon­
elogioasa, dar indeajuns de indeterminata. e d. ,.Seminlia stratie", mai potrivita poate ca indicape de regie. Alta data.
lui Lao/won reprezinta, fiid indoiala, un moment poetic "discursul poetic" poarta cu totul surprinz,Hor rudimentele
important", nu scapa prilejul de a sublinia ceea ce socote~te unor practici discursive, nici macar ironic utilizate, ca la
a fj un anurne conceptualism in \'ersurile comentate ~i de Geo Dumitrescu. ,,::\iIai dureros ca toate e ca. ... ", se suq)rinde
a. semnala unele e~ecuri pc aceasta linie (.,cam prea concep­ poetul scriind. intr-o prea frumoasa, altfel, poczic (Pr£ntr
tual uneori", "conceptualizant". cutare poezie e "reducti­ oglinzz) , iar 0 alta e tesuta 'in intregime pe 0 asemenea
biHl doarla ideea sa" ~i deci. ....poetul rateaza" etc.). $i pelJtru eanava prestabiliHi.: "In polida faptului ca...... (Cup/.u).
Ion Oarcasu (Tribu.na, nr. 5 ~i 6/[968), poetul '- apreciat Doua poezii aHi.turate (Alibi ~i Asedi'lll) , plednd de la suges­
ca unu] dintre cei mai tnsemnati ai no~tri - e "prea concep­ tii din Camus ~i Polybios. sint dezavantajate de un debut
tual, insa. pe alocuri ~i u~or delllonstrati\' ea tehnica de trans­ prea ilustrativ. prea Cil adresa, firescul gra\' ~i identitatea
figurare imagistica". RezclTcle acestea - semnifkati\' lu­ ell sine a poetnlui inchegindu-se abia pe pareurs. Spirite
ern - nu si.nt impartol~ite de toti comentatorii, ba chiar subtile ar mai putea spod lista cu alte dteva exemple.
un foarte fin interpret de poezie cum eVictor Felea (Steaua, Unora, de pildii., apoftegmele ~j chipul de adresare al lui
nr. 4/1968) gase~te ca in noua sa carte "caliUi~ile artistic Doina~, de 0 senT~~ententiozitale. le-~r plltea trezi im­
ale lui Doina;; capiWi un suport liric mai profund, de natura presia unei oratorii nu lipsita de fatuitate:
existentialii, unde poezia nu e doar transfigurare de concepte, . voi - lndri'igo,tili atom; ~I U11('1
joe al spiritullli, ci gIns in care triumfa inse;;i avatarurile XplOZll iniiultc! Jur pc "patlu! <.lm care tmpunlc noastrc ,;c rt:trag
"ietii". unu! in altul. gonic; jl1r pi:' timpul. _ ctl
(.Vrgarea a/Olli/lor
1·70

Seleqie clio selectie, II


Dl)in~ refuzat de critici 171

Toate acestf'a nu sint dedt n:m1l11Scente. sau ;;i _ dimpo_


-d cU except ia , poate,_ a l~i ~Iarin ~(Jrescu, Cll ace~t~ din
tri"ii - gesticulalia inca lnadec\'ata a unui tip de eon~tjinta po ~ de :lHid, D\JlJ1a7 l1np<.lfta~e~tc Inlt'fesul pcntru ~ltua-
;>1 sensibilltate "ulnerata, pe lJunctul de a se substitui Yechiului urll1"", . . . I' '", t' ~en,l dirora 1111­.
eu, Cael un Doina~ eu un intreglllod de a fi, caruia senten­
pi"1e c.'xisknllalc - ~ltuatl1.'
llnIt",. - , (Ill
d' ..
1 chitului lui lana (; llU LUrl I una In l'xpr~sl1, reperculaUi
tiozitatea de un anumH iel ii »edea bine cJndva, ea comple­
tfndu-se cu clate ale :-;pu-ituJui ce conduceau inlr-lln uni\'ers
f: rindu-l Intr-? in}uutate de, 1.1 uaTI Ie ;. illdcu~ebi 1~ ~oina~~
'1 crcatia drUla tl1cul meta[lzlc al lUI ,,<l illlbllca ~J "a fJ
de exploi:ij mirobolallte, se mistuie precipitat sub ocllli no~trj, ~~bucat", ~lalut111 schjmha~or-pa~aduxal de "indipator" ~i
;a un duh prea mult intlrziat, iar din clemente poetuJ se .,lncaputi
loarte. pr~dl1c.~lve ,-: l111jJlIll 0 no~a mitologic,
a1ege cu ali chip, a~ zice mosca, daca n-a~ ghici ctl In'is<lturile
• -

Cll sensun In aceeii,;>J maswa tenflunle :;;1 stirCastICl:,


acestea s-au sapat una dte una sub stralUl gros de grima $i aici e:.tc ca~.ul sa obsen' ca, de~i .absorbi ( aproape pina
aJ prezentei sale din ultill1il "reo zece ani, 1a obsesie (Ie 0 smgura preocuparc, ~J cu wt caracterul de
Vorbind tle precipitare, imaginea care mi se impune de carnpanje recupcratoare al gestului, Doilla~ sc desUiinuie ea
tapt, la 1ectura noului "olum al lui Doina?, e cil. versuriJe un atle"aral artist matur, Intr-o gama hogaUi. de nuan ~e,
sint !ruetul unui jaf lacom faptuit intr-o gn'idina de inter­ ce se iurmde, in sfera e:>.:presiei, dt' la gratic ;;i snpletc pina h
clic~ii stra"nic pazita, eareia de muWi \'reme el ii dildea stilul dez.lrticularii, in accea a scntnneJllului, cIe la dorul de
tircoale. Iar gcstul de <teUIn rC.l:Uma tot atitea tentative da\a frenetIc pina.l~l tero:ue, iar in aeeca it Teaqiilor ma"til,
J1eexprimate, eJ e Istoricl eomprilllata a unci evolutii peste de la in~e1iUorul Tlctus vesel (Marin ~Iincu - .iJ IIlfiteotm,
care S-a saril l\emul(ulnireJ. tdeala care poate incerca pe tebruaric 1961> - citea. chiar: "einic ~l ;ltguh5.t"J, intmducind
cine\'jl parcurgind \'olumul t legafa tocmai ?i numai de aceSle milli~ia, pina 1a. a usten lalea uagica. Inlilnim :ri si mei:clc,
lmprejur;:iri, can: fac azi din Doina9 poetuJ speC'iaJizat al Finetcd deta.liului sll1je~tc term-il, <lllgoasci, sa ~e insinueze,
unui singur fior, ce se comlluica la al(ii intCrlllitent ~i cu clIrnpllta lJanuiala debuteazii nu 0 data ~agalnic, soJelflnlll ~i
intcnsitate 'ariabila, ~TU (' verba aiei propl-iu-zis de ,,01ono­ enigmaticul se a;;aza ca lespezi de nebiruit }JL':>te lreamalul
grafism", caci demonl11 ce-J SUipine~te pe poet e prea real, de mterogatii stimite de eug-etul in panica, \,er,:;un vme, de
prea dominator ca sa lase Joe pa~nicej dispozirii cu care se o transparcnta ;,i de1Jcate~e intIJcibll<1, pulscaz;l iri-colo p[l­
injghebeazd. indcob~te cicJu1'ile. Psi1101ogice9te, procesul la rind ciliar re5pira~ia tainelor conteIlJpl;'ltc. Citcva poezii slut
care asistam e 0 desdircare. 0 spargerc de zagazuri liriee lot ce s-a scris mai tulbmiHor despre Iilli~tiJl'. proicctat din
gestul Jnstincth' \'1 \'ointa cle a ri'tzbi Ja lZ\,oare, ~i dionisiaca, geografie In ontologie, la grani~a nclinil'titoare dintrc vis ~I
saIbatica bucurie a rabufnirii. Dar iz\'oarele intIlnite nu sint ucillitate, iar \'ulnerabilitatea cOlldltil:1 biologice Il-a fost
llici pc departe aJe certitudinilor calme, robuste, apele lor de prca multi mai acut ~i mai fantasl percepuU'L Au:entuez
vrajite otrfh'csc cllgetul, ~i pOetll! ~tie aceasta; ~i, ~tiind asupra nca~teptatului acestor sintezc, socotlllclu-I nota dis­
,-lceasta. saarbe pj'na la intoxlearc racoarCd lor. E un e..Xcmplu tincti"a a poetului. int1'-o ambian~fl (le grad \'izionari In£io­
de "necllIrlintenic" tOlala, de care nUlllai paetii sint capabili ratio La Doina~, fioru! metafizie se lnsotE':;.tc nea~teptat. eel
aie\'ea, dar prill gestul Jor Iwnea sepune in comunicare directa mai ddesca., cu.,y. r..ece ironic satanica, eu propensiunc pentru
cu neclJlloscntul, ell aLia-banuitlil ~i InfIico~atorul, Cll ceea alrociU'iti. lnchij')'tt~ poct\llui na;;tt> din loc in lOt mOJl\itri
ce e dincOlo, deasupra ~i dedesubt. .,~ ecuUlintii" aec~tia la pinda, veritabiJj intt:'llHJ~1 ai ncantu1ui, caei 1111tologia
s-au illOlultit in poezia de azi ~i cosmicitatea a clevenit a 1111 dt-vine dteodatii 1111 bestiariu de malignitap. Bolirea.
dimcnsiune adesea pipaitil, dar 0 \'oea tie atit de obstina til tlnjirea metafizica, figurate en un tel de eda\'ie ~1 sfiaH!.
de a se posta Ja n'i.splntiiJe Jumii n-am i'ntilnit la niei un alt la Arghezi ~i Blaga, apar la Doina~ in forma im'az·iei spontanec
172 Srlecpe din seleclic, IJ

Ooina~ refuzat de 1.:ritici 173


a spetelor infernaJe ~i a senzatiiJor pe masura, ea in aceasta
Tubutaria:
r \'edea in cer ce-a rna i ramas
c," <;c-nttmplll oare' Simt un fo)net
1Tl'
din trufia lui, de-ar ~tl ~i.\ vada
in ,kgete, mi·t' Itratul mal u~or;
ee nee tar de s hugure tini II
in cap, 0 Todl(~ plm:' eu acr
I-a fa.cut, cind\'a, superb ca I('i i)
Vlseazt, In zad,tr s1\. faclJ. SlmUIITl;
A plccat: un tleget stravczill
fn loenl i IIlTni i se tot targe'?te
I-a topit la capitul alei i.
o ~coruur1l. 10 c~re loculcsc

lurlllci aloa~tn', scxul rna plantcazii.


JIe?ter al metamorfozelor subtile, Doina~ sensibilizeaza
la InJezu] llOP(li In pamillt ficrbinte.
aHead, ell infinita gratie ;;i 0 nostalgic de pamintean autentie
Mai c. ascuDsa, 0 eloci\nitoare
iubirea. viata . desprinderea de terestru, gasind un corespon­
de ~pai rna ci\reia Imi scot afa.rll
dent poate tot atit de zguduitor arghezianului "Arde-l-ar
,11n gunl limba, ea "a. nu nu-o-n~Jac('
focul !":
crezind cA-i ntrnw. Cd pnn le"i de trestli,

(J flam-n agonie m:i rl'spira.

\i plb (J paSMC U" 3ur

Clnd ploua.. ploua inlauntrul men ...


in COil \'ia care sin t.

0, lle~peTat, ceresc tez<cur I

e m\ se-Iltimpl.'i? OMe a-ncerut Ea fluicra ell glas tic graur

si'l Crease:t·n mill<' tubularia, copaeul ~l uea lZ\'oarel(' d" "inl.

ell Hnnchlll] gal ~, r1l.uacllJ:'\.n Styx? Trt~c anotlmpurile scurtc.

Ea clnta-n luna, cillta-n stca.

Tonul recules nu e totu~i parasi t, caei Despre moarte \'ine :ind frunza. moarli'l cadc-lt curt"

ell 0 viziune mai "traditionaJa": ~i pulpa florilor amltrk,

dntarca ci e '"<Ira mea,

Cit de ~1!llpJU moare oriet: om I


lese \'a face clnd acesl.:

ChJpul ZI d.., zi, I <;e desface


lerbJUti z.1brcle VOr it lut?
ca a fnlnzil Un.1r,' din porn,
1· II bera t<). fa.ra \'/.'S le.
ea lin fruet amar care sc coace.
Foeul ~irutarii-l facc !<crum.
sa 'il'-nal ~e, oare, pI:" tt'
cenu~l1e cc 01-311 lImplut?
limbctul lnvil-, er('~t(', piere,
0, gratin. IerUlecate naiuri,
FAr~ s-o ill!reu(' de parium,
ce ,?u,crat, pnn \'cchl gr:tuJlli!
rllp" fJoarca nUillal din placen:.
\'oi lot' afi fost iubin? Pc plalun
ntr-o noaptl', ras~nnd prea gra\',
COo for~\il,~I-lln 1.VOIl de raillri
frandalinll lunii II inspID<'t.
"'trJ\'ile-rl~t-W' de zei str~ini ...
Vai, de-atunci ell sufletul bolnav
el sporq;t.., umbra din gradina. (P{/,<ll 1"11)
ChcamA zeli: nu mai arc glas.
Seoate spada: nu mal arc spada.
PredominanUi e totu~i mitologia de situa~ii paradox.ale ;;i
preocuparea de a procUl'a fantasticului materiatul in care sa se
manifeste. Ca-n credinteJe zoomorfe, lumea e dnd locuitoarea
174 Doin,* rcfuzal de crifici
Sclec!ic din ,~.')eclie, II 175

ino!:cllt, lO\'lIldu-rna pc glczl\!:

coarnelor 1l00,i re11, cind prada - crutaHi 0 clip;l _ a Wlei


ell anpl alba"tr" ll~alco<)1.

pantere sau a unui leu; ea mai e centrul irjsului ullei "eltati


indiferente, sau numai "J5ul capricios al acesteia. Locul
NlllIl.., cI )... A.'~ \'Tea sil. mInt. Dar marul.
i-I ia alta data SOll1l1ambulut: llui\'crsul e chiar nesabuinta
putreziml. hnt spune ulle\'arul. ..
lui. iar trezia e ncantul. In finc. eu Reporta} ibn sac ne gasim
pe tcritorilll realmentt' personal al acestei "firi vizionare", m dar doar citent cxemple din cd mai bun Doina~.
care adauga iiorll]ui dispozitia sarcastica, doveditoare "usa nurn1l.rul lor poate fi dublat. iar totalul aeesta iara~i
iaptllllli ca literatura absllrdullli i~i are ,,\Vitz"-ul sau. ~riplat, in a~a masura e adevarat Captul ca Sel~,inJw lui
:-<oi, Ct:j Uld.i noroeo\,i. am nilller;t Lao/won e un receptacol de Crumllsep. De-acum meolo nu
In spapu·act:<ta stT!mt, plin d" lunlllJii. roai pot oC:rJ. dedt t.i.Uuri: Text $i. c01lle~LtaYiu, Vl'zm:na, ] ocut
OaT pt'ntTll a1tll rl.-get,'le Domnului :pei la riisantlll tun~t, Toamna" Smgl~r~ilate. F~ltnza d~ ahm.
nu ~lnl u",tu] (!<- Juti !}I hlltrlrik'; Elegie. Sud, AIz, Zlce CUmm/llgs,. Ulzse, Or/lea, iVIzerCtfYl.
mai in.'llilte c.-, sA Jege sacul 11ltililirea din/itztina, Jl10artea lui Tao, ll1ioa.rcerea dill Limb,
~; au rC'dn','nit "XliCt cc-au fO<L Il1trebi1.ri, -1 octombrie 1961, Ce-are a face, Exact, Cuvintele,
,\Itft:!, c lJiHc-alc, T,'mpc,r.ttura
Sent lItla , f' estet1 ~l... rnulte aItele.
Sa mal recapitulez? Cartea a aparut in 1967, spre sflr­
d"pJnd,' dl>ar d., Hoi, la UTllla nrm"l
~itul anullli. La 5 aprilie 1968, dupa mai bine dr trci luni de
l'rlll pillza so ,tr<'co<!T'l vint ~I li<:znA,
Lcnurj prenalalc \ ill, /?i,ull val
la aparitic, cineva - i-am pomcl1lt numeJe - deplinge in
\,,-;te~tC'11 'omn " marc cle pc LUHiI
ContempoYanul perfeqiunea \'crsurilor: "Ku pot repro~a
nimic acestui \·olum. oricurn l-a~ intoarce, $i totu~i e ceva
Ul nl1m" liitJncsc Cci inteJcPli
care imi iura extazul, nemultumindu-ma. Perfecriunea
11" 'pUll ,1\ respfr.~m ~i au clrc'ptate I
poeziei lui $tefan Aug. Doina~ e chlditil. Ve 0 imensa lini~te,
OM - Ct' ,:'.\ faei! \fai "int IIcbum; C~T('
care, uneori, inunda t impanele ;;;i obose~te,"
~ll<tin Cd nu " a('r, ~i f.1C g!iuri
eea ce nu ~tiam pina acurn e ca perfectiunea unei cilrt i
in dn'plll] lIasului, prh'ind nfaril ...
(fie ca inunda sau nu timpanele) poate constitui pentru 0
j{"comanl!al>i I ('St" 'iI'li gase~lJ
parte maear din re\'istcle noastre un moliv suficient de
I'''"ilia Cl'~ nlai cOlllnclil Dc cxempJll:
convingiitor ca ea sa fie iliscutat5. tir:du, cam In treaci'it sau
ell spatcle la spatl'le Jilexistent

chiar deloc. C<lei. tot intorcind \'olumul (altele slit deschise


a1 cclui cart' rluce-n ctrcil sacul..

mai de-a dreptul!). ~i alti critiei au suferit efecte amnezke


CestuI asemanatoare. Despre manifestarile concrete ale malailiei am
capatcl sau obicctul pruzaic. intors de la rostu-i cotidian,
sensuri In alt ehip halucinatorii ~i in Nocttlmii IV: mai vorbit. Ar fi timplll. poate, sa inu'rc ;>i un diagn05tic:
subiectivism ~i u~urinta. Cit Liespre mijloacelc de curarisire.
!u,!iiriitul Iunlli S{) dezbrac!i
nU-l1li mai st.rir-Jf~tinp.. sa Ie asigllr. Aer bun, camert curate
Ineva: butanii liciiresc
- se pare totu.?l~ta pentru inceput e esentialul.
ArboTlI-\i1 agat:l su', pe·Q cracfi,

;,umbru) antenu c[tlug<1resc,


1<){t~

5i dt"Ocl;ltfi·n Jur aud pnn bezlI"

'llm -<c furi~caz:, "intul gol,