Informarea despre autism AUTISM In conditiile in care mediul social este inca influentat de teoriile psihogene asupra autismului,

informarea corecta din partea profesionistilor si solidaritatea din partea altor parini va fi un sprijin important in eliminarea sentimentelor de vinovatie ale familiei. Totusi, chiar si parintii pot renunta cu greu uneori la vechile lor credinte despre autism, mai ales atunci cand copilul este foarte mic si talentat. Acest lucru este de inteles pentru ca au investit atat de multa dragoste in copilul lor si este greu sa renunete la speranta ca copilul lor va inflori si va deveni normal. Pentru ei va fi mai usor sa accepte adevarul daca este sustinut de alti parinti care au trait deja aceleasi angoase si frici. Informarea asupra autismului ar trebui sa tina pasul cat mai mult cu schimbarile din teoriile curente.Totusi, pentru parintii care sunt sub tensiunea de a trai cu autismul si cu toate problemele lui si se simt neputinciosi in fata suferintei copilului lor este logic sa apele e la prima solutie care apare. !redinta falsa ca autismul poate sa fie provocat de o relatie saraca dintre mama si copil este un factor aditional de stres. !hiar si in familiile cele mai informate si mai competente se strecoara indoieli. Parintii reflectea a la nesfarsit asupra trecutului si sentimentul de vinovatie accentuea a problemele cuplului si subminea a relatia deja problematica cu copilul, deoarece este dificil pentru parintii care au fost privati de satisfactiile rolului lor de parinti sa faca fata unei probleme atat de severe cu seninatate. !hiar si atunci cand parintii nu sunt acu ati in mod e"plicit, abordarea psihogenetica a autismului poate sa le creasca asteptarile in privinta copilului, incurajandu#i sa creada ca, daca ar vrea, copilul ar reusi sa se deschida catre ceilalti si ca trebuie doar sa gasesti cheia refu ului lui de a deveni un copil normal, dar si sa#i determine pe parinti sa renunte la rolul lor educational, de teama de a nu avea un impact negativ asupra procesului de vindecare. Sunt foarte multe conceptii gresite despre autism, trebuie sa intelegem e"act ce este autismul si mai ales ceea ce nu este.

$oi face referire aici doar la cateva lucruri generale privind descrierea autismului %

Autismul este o dereglare neuro-biologica care afecteaza functionarea creierului. Autismul este diagnosticat de patru ori mai mult la baieti decat la fete. Din studii recente aflam ca in prezent autismul afecteza 1 din 166 de copii. Autismul afecteaza dezvoltarea normala a creierului in ariile care sunt responsabile de functia de comunicare, interactiunea sociala si functionarea cognitiva.

Caracteristicile principale ale unui copil cu autism sunt : lentoare in intelegerea mesajelor, probleme de intelegere a limbajului receptiv si e presiv, probleme in sfera senzoriala, comportamente nepotrivite din punct de vedere social sau comportamente in e ces ! autostimulari, tipete etc.", incapacitate sau greutate in stabilirea contactului vizual, probleme de somn, miscari ciudate implicand diferite parti ale corpului sau tot corpul, in cazuri severe copilul poate ajunge c#iar sa se raneasca singur, insensibilitate la durere sau dimpotriva o sensibilizare e agerata.

$ ista terapii care trateaza cu succes simptomele autiste, insa ! in functie de gradul de afectiune si de varsta la care se incepe terapia" sunt anumite caracteristici autiste care raman pe parcursul vietii ! in special probleme comportamentale, de intelegere a mediului social, de intelegere a relatiilor interpersonale".

Problemele ivite in diagnosticarea autismului sunt generate, in principal, de tulburarile de de voltare asociate, adesea manifeste. &lementele de ba a, selectate de catre 'orna (ing si )udi *ould din multimea trasaturilor observate in autism, au fost grupate in ceea ce este cunoscut drept +triada (ing, - interactiune sociala, limbaj si comunicare, gandire si comportament., devenita intre timp reper clasic in formularea criteriilor diagnostice cuprinse in normativele internaionale. Astfel, conform /SM I$ -0112., pentru ca un diagnostic de autism sa poata fi pus sunt necesare%

-I. 3btinerea unui total de 4 sau mai multe raspunsuri po itive la itemi celor trei sectiuni - fiind obligatorii cel putin doua la sectinea A si cate unul la 5, respectiv !.. A. /ificultati calitativ semnificative in interactiunea sociala, datorate unor cau e cum ar fi% # utili area inadecvata a comportamentelor non#verbale - postura, e"presie faciala, gestica, evitarea contactului vi ual.6 # esec in stabilirea unor relatii sociale cu persoane de aceeasi varsta, normale din punct de vedere al de voltarii6 # absenta intentiei spontane de a impartasi propriile bucurii, interese si reali ari cu alte persoane6 # absenta reciprocitatii emotionale sau sociale - nu participa activ la jocurile colective, preferand activitatile solitare si servindu#se de altii in scop instrumental.. 5. /ificultati calitativ semnificative in comunicare, datorate unor cau e cum ar fi % # intar iere in de voltare sau absenta a limbajului verbal, fara incercari de suplinire prin modalitati paralingvistice - cum ar fi mimico#gesticulatia.6 # lipsa capacitati de a initia si sustine o conversatie in conditiile pre entei limbajului verbal6 # utili area stereotipa si repetitiva a unor structuri verbale - apartinand limbajului comun sau personal.6 # absenta jocului simbolic sau imaginativ - comparativ cu copiii normali, de aceeasi varsta..

!. Patternuri restrictive, stereotipe si repetitive legate de comportamente, interese si activitati cum ar fi%

preocupari obsesive, stereotipe si restrictive legate de interese6 dependenta rigid7 fata de unele conduite rutiniere sau comportamente rituale6 manierisme motorii stereotipe si repetitive nefunctionale6 preocupare intensa legata de anumite obiecte sau parti ale acestora6

-II. !onstatarea unui retard sau a unei disfunctii in cel putin unul din urmatoarele domenii%

interaciune sociala, limbaj, joc simbolic sau imaginativ - incepand cu varsta de trei ani ..

-III..&"cluderea simptomatologiei tipice sincromului 8ett sau altor tulburari degenerative ce pot aparea in copilarie. Diagnosticul diferential se face in raport cu sindromul Asperger, debilitatea mintala si deficientele senzoriale, precum si cu tulburarile psi#iatrice ! in special sc#izofrenia ". te#nici de interventie comportamentala A%A&I'A C()*(+,A)$%,A&A A*&ICA,A, A-,I.) ,e#nici de interventie comportamentala +ecompensa 9 3 strategie care este eficienta in prevenirea comportamentelor problema este sa recompensam tot timpul comportamentele pozitive. Sa ne gandim putin cata atentie po itiva primeste copilul de#a lungul ilei6 uneori uitam ca este foarte important sa ne laudam copiii cand fac lucruri bune si le consideram ca si cum +asa ar trebui sa fie, si nu oferim nici un feedbac: copilului pentru lucrurile bune pe care le face. In schimb daca face ceva gresit toata atentia este asupra lui si toata lumea il cearta sau ii tine morala.

!ercetarile au demonstrat ca, in special pentru copii, orice fel de atentie este mai buna decat a fi ignorat, si daca va primi atentie doar pentru lucrurile rele atunci ele se vor repeta. /aca vom avea grija sa primeasca atentie pentru lucrurile bune pe care le face copilul se va simti satisfacut si nu va mai fi nevoie sa caute atentie facand lucruri rele. Aceasta strategie cere multa atentie din partea parintilor. &ste mult mai usor sa observi cand copilul tipa decat atunci cand se joaca linistit. Am putea sa tinem cont cel putin ca pe parcursul unei ile sa primeasca in mod egal atentie po itiva si atentie negativa - cate un +ce frumos de joci cu masinutele, pentru fiecare +nu mai arunca jucariile,.. 3 alta metoda de a reduce aparitia comportamentelor negative este de a incuraja un comportament po itiv care este incompatibil sau opusul celui care nu dorim sa mai apara6 de e"emplu putem sa#l laudam adunci cand este linistit daca vrem sa scada posibilitatea de a#l mai au i tipand. $ tinctia 9 +Procedura de e"tinctie, este un termen tehnic pentru ignorare atunci cand copilul are un comportament nedorit. &"tinctia se foloseste pentru comportamentele care au ca scop atragerea atentiei. Se ba ea a pe presupunerea ca daca nu ii vom mai oferi atentie comportamentul va disparea pentru ca nu va mai e"ista nimic care sa#l sustina. /e e"emplu cand un copil tipa pentru a atrage atentia vom incepe sa#l ignoram de fiecare data cand tipa, nu#i vom mai oferi nici macar contact vi ual. Trebuie sa fim pregatiti pentru ca inainte sa vedem o schimbare in bine vom vedea intai o intensificare a comportamentului. In momentul in care copilul va vedea ca nu i se acorda atentie va tipa si mai tare in efortul lui de a atrage atentia. /upa ce va vedea ca eforturile lui sunt in adar se va linisti si va cauta o metoda mai eficienta de a atrage atentia6 bineinteles ca ne revine datoria de a#l invata moduri adecvate de a atrage atentia. !omportamentul uman este, in mare, controlat de consecinte. Se ne gandim numai la faptul ca ne petrecem timpul sau cautam compania oamenilor care sunt draguti cu noi si ii evitam pe cei care nu ne plac. ;e implicam in activitati pe care reusim sa le facem cu success si le evitam pe cele pentru care nu avem abilitatile necesare. Atunci cand conducem masina accelerem cand suntem pe o starada libera si scadem imediat vite a

atunci cand vedem un politist. Ideea de ba a este ca oamenii fac lucruri de pe urma carora obtin placere sau alt tip de recompensa si le evita pe cele care nu le ofera nimic. Conditionarea operanta si extinctia se refera la un sistem de tehnici de modificare a comportamentului prin controlarea consecintelor acestuia. &ste foarte probabil ca un comportament sa se repete daca este urmat de o recompensa -conditionare. sau sa descreasca in frecventa sau intensitate daca este ignorat -e"tinctie. sau pedepsit. ,imeout 9 consta in blocarea fi ica si intreruperea pentru cateva minute imediat dupa comportamentul problema a unei situatii recompensatorii pe care subiectul o traieste. Aceasta tehnica trebuia folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul copilului au esuat. /e e"emplu putem sa#l punem pe copil pe un scaun cu fata la perete dupa ce a lovit pe cineva. Trebuie folosit un timer pentru a fi clar cat timp este pedepsit. ;imeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu e"pira timpul de pedeapsa. Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout#ul. Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr#o situatie neplacuta pentru el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina6 in aceste situatii timeout#ul devine o recompensa si poate intarii comportamentul nedorit. /e e"emplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa#si stranga jucariile, daca aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtine ce vroia, nu si#a mai strans jucariile. Perioada de timeout nu trebuie sa fie lunga 9 pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca < minute. /iperrcorectia 9 i se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiuni care lui ii par dificile, drept consecinta imediata a comportamentului problema. /e e"emplu +daca copilul aduna hartii de pe jos si le baga in gura il punem sa faca curat in locul de unde aduna hartiile si sa#si spele mult gura si mainile,.

Sau daca pune in gura diferite obiecte, iar acest lucru se intampla frecvent, de fiecare data cand pune obiectul in gura ii spunem de mai multe ori -sa icem de < ori. ,pune#l la loc 9 ia#l,, +pune#l la loc, ia#l,etc. ,abla de raspuns 9 copilul primeste o recompensa simbol -pot fi sti:ere, piese de lego, creioane ect.. pentru fiecare comportament po itiv si pierde una pentru fiecare comportament neadecvat. !and reuseste sa stranga un anumit numar de sti:ere copilul poate sa le schimbe pentru un lucru pe care si#l doreste -poate castiga timp la calculator, poate sa mearga sa#si cumpere o jucarie preferata etc.. Acest lucru este destul de greu de aplicat pentru ca trebuie sa fim continuu atenti la ce face copilul si putem fi subiectivi in ceea ce priveste comportamentele po itive sau negative. !el mai eficient este sa alegem un nr. mic de comportamente negative pe care le vi am si sa le urmarim pe acestea. Unul dintre modurile in care putem intervenii asupra comportamentelor alese este sa oferim copilului recompensa diferentiata pentru alte comportamente. !opilul este recompensat daca intr#un anumit interval de timp nu apar comportamentele vi ate. Pentru a fi clar pentru copil care este acest interval de timp se poate folosi un timer pe care il setam la intervalul de timp ales. /e fiecare data cand suna timerul copilul primeste o recompensa simbol -de e". poate primi sti:ere cu fete vesele., iar cand strange un anumit numar de fete vesele va primi ceva ce isi doreste -si nu primeste decat atunci cand strange numarul de sti:ere.. In schimb daca in intervalul de timp stabilit a aparut unul dintre comportamentele vi ate se va opri timerul si se va pune de la capat timpul fara a mai primi sti:erul. In ca ul copiilor foarte mici li se da o recompensa materiala la sfarsitul fiecarui interval de timp.

AUTISM

Spre deosebire de copii cu alte dizabilitati, copilul cu autism are mai degraba tulburari de dezvoltare decat intarzieri in dezvoltare. In timp ce in unele arii de dezvoltare pot fi la un nivel normal, in altele pot avea probleme. !and ai un copil cu autism fiecare i devine o provocare. Trebuie sa infrunti permanent problemele si barierele in comunicare pe care copilul le are. =i de i incerci sa te apropii cat mai mult de un copil care pare sa nu reactione e in nici un fel din punct de vedere emotional. =i de i trebuie sa ai grija sa il mai inveti ceva nou, pentru a#si de volata abilitatile de care are nevoie pentru a se putea descurca. Rutina Pentru a avea sentimentul de siguranta toti copiii au nevoie de rutina. /aca fiecare i este diferita si tot timpul apar evenimente imprevi ibile, aproape orice copil va deveni an"ios si va avea un sentiment de nesiguranta. Pentru un copil cu autism deasemenea rutina este foarte importanta. Majoritatea copiilor cu autism devin frustrati atunci cand se fac schimbari in programul lor ilnic. /esi infle"ibilitatea programului copilului poate fi dificila pentru parinti acest lucru va duce la evitarea frustrarilor copilului. Totusi acest lucru nu trebuie sa domine viata familiei in care se afla un copil cu autism. /in cand in cand ceilalti membri ai familiei au nevoie si de altceva in programul lor ilnic6 trebuie sa avem grija doar sa anuntam copilul din timp si sa ii reamintim de mai multe ori ce se va intampla diferit in iua respectiva. Stabilind o rutina ilnica este primul pas in al ajuta pe copil sa inteleaga ce se intampla in jurul lui. Multi copii cu autism intampina probleme in a invata din mediu si din e"perienta de i cu i. Ii putem ajuta facand mediul cat mai structurat posibil. !ele mai potrivite cuvinte atunci cand ne referim la mediu si comunicare cu copilulu autist sunt STRUCTURAT si CONSIST NT. Aceasta regula se aplica tuturor interactiunolor pe care le avem cu

copilul, incepand de la cum ne adresam cand a facut un lucru bun pana la modul cum intervenim in ca ul comportamentelor problema. Un motiv pentru care copilul cu autism are nevoie de cosistenta in relatia cu noi este acela ca lui ii este greu sa foloseasca aceleasi abilitati cu oameni diferiti, in locuri diferite sau situatii diferite. Multi copii cu autism au probleme in a generali a lucrurile pe care le invata. Ce inseamna consistenta! Toate persoanele care interactionea a cu copilul -in primul rand familia si cei care se ocupa de terapia copilului. trebuie sa aiba acelasi mod de adresare -clar si la obiect.. Modul in care reactionea a la comportamentele problema, dar si la cele de irabile trebuie sa fie acelasi. !opilul cu autism invata din consecintele repetate ale comportamentelor sale6 daca cei din jur reactionea a diferit la acelasi comportament copilul va deveni confu si frustrat si ii va fi si mai neclar ce se intampla in jurul lui.

Cum sa interactionam cat mai eficient cu copilul! >iecare interactiune pe care a avem cu copilul este o situatie din care el va invata ceva. !hiar daca ni se pare ceva nesemnificativ orice facem este o situatie din care el invata ceva. /e e"emplu daca i#ati spus copilului ca nu are voie sa faca ceva insa mai tar iu ati cedat la plangerile lui el a invatat ca va poate manipula. Acelasi lucru se intampla daca ii oferim ceva atunci cand el o cere prin moduri nu tocmai adecvate - daca plange sau tipa cu scopul de a obtine un obiect dorit.. /aca in schimb i#ati oferit ceea ce a cerut atunci cand a facut#o intr#un mod adecvat -prin intermediul limbajului. el va invata ca obtine ceea ce isi doreste doar daca se poarta frumos si o cere frumos. /e aceea trebuie sa interactionam cu copilul cat mai eficient pentru a#l ajuta sa invete din fiecare e"perineta.

Instructiunile pe care i le dam copilului trebuie sa fie clare si simple"

Trebuie sa fim siguri ca este atent la noi inainte sa#i dam o instructiune. /aca nu este atent la noi copilul poate sa nici nu reali e e ca i s#a cerut ceva, iar noi putem crede ca el nu vrea sa raspunda cand de fapt el nici nu stie ce i s#a cerut.

>olosirea de fra e sau propo itii scurte. Trebuie sa#i dam copilului destula informatie pentru a sti ce vrem de la el dar in acelasi timp trebuie sa avem grija sa nu vorbim prea mult pentru ca ii putem pierde atentia. !opiii cu autism au probleme in a se concentra prea mult timp asupra a ceea ce spun ceilalti. /e e"emplu?..

!opilul trebuie sa inteleaga e"act la ce ne referim, sa fim specifici. ;u folosim fra e de genul +ce inseamna asta@AA, -atunci cand face ceva rau., acest lucru l#ar face confu .

>olosirea de propo itii familiare, adica sa ne folosim de aceleasi instructiuni pe care le stie copilul -acest lucru este valabil atunci cand copilul nu generali ea a sau are probleme de intelegere a limbajului.. /aca el bate din palme cand i se spune +bate din palme, atunci nu ii spunem +aplauda,

AUTISM CONTACTU# $I%UA# !opiii cu autism au probleme in a initia si sustine contactul vi ual. 'ipsa contactului vi ual este primul simptom care este observat de mama6 este primul semn care provoaca ingrijorare si parinti incep sa#si puna semne de intrebare. &"ista cateva teorii care au incercat sa e"plice de ce copilul cu autism nu poate sustine contactul vi ual. Unii e"perti au sugerat ca lipsa contactului vi ual se datorea a faptului ca copilul nu a invatat ca acest lucru este important in comunicarea cu ceilalti si nu intelege inca e"presiile faciale.

!ercetarile facute la Universitatea din 'ondra au demonstrat ca bebelusi de numai cateva ile au abilitatea de ba a pentru a#si stabili contactul vi ual, iar acest lucru se de volta in timp prin sociali are. !opiii cu autism nu pot face acest lucru. Acest lucru se poate datora anumitor probleme in cone"iunile cerebrale care il impiedica sa interprete e ceea ce incercam sa#i comunicam prin contactul vi ual. /easemenea poate sa fie constient ca noi incercam sa stabilim contactul vi ual dar sa nu ne poata raspunde. 3 alta problema a copilului cu autism este ca nu poate citi corect e"presiile faciale si gesturile. Intr#un studiu britanic publicat in )urnalul de neurologB +5rain,, cercetatorii au descoperit ca persoanele cu autism interpretea a diferit e"presiile faciale, fata de persoanele fara autism. Activitatea lor cerebrala inregistrea a patternuri incongruente -dissimilar. iar cerebelul - partea creierului responsabila de coordonarea miscarilor corporale si mentinerea echilibrului. are o structura anormala. Anumite parti ale creierului responsabile de interpretarea e"presiilor faciale nu sunt active la persoanele cu autism. Un alt motiv pentru care persoanele cu autism nu pot interpreta corect e"presiile faciale ar fi ca se concentrea a doar pe anumite parti ale fetei persoanei cu care vorbeste, care pot transmite mesaje cofu e. Intr#un studiu facut la Universitatea Cale s#a descoperit ca persoanele cu autism tind sa se uite mai mult la gura decat la ochi. CO#A#IA Majoritatea copiilor cu autism de volta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj ecolalic. $orbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr#o fra a sau chiar toata fra a pe care a au it#o. Uneori repeta imediat ceea ce a au it iar alteori se intampla sa o faca mai tar iu. Multi copii din spectrul autist utili ea a ecolalia, fara a intentiona sa comunice. /e e"emplu in timp ce vorbim cu el si il intrebam daca ii place sa mearga in parc el poate incepe sa spuna +Pentru sanatatea dvs. evitati consumul de ahar,.

Uneori copilul poate avea ecolalie cand nu intelege ceea ce ii spunem sau ii cerem. Mai poate avea ecolalie atunci cand desi intelege ce i#am cerut nu stie cum sa raspunda% de e"emplu il intrebam +vrei suc de portocale@, si el raspunde +vrei suc de portocale@,6 acest raspuns inseamna ca vrea suc de portocale dar nu a stiut cum sa formule e corect din punct de vedere grammatical6 vorbirea la persoana a doua este o problema caracteristica autismului, ii este greu sa inteleaga ca forma corecta este +eu vreau suc de portocale,. &colalia este de doua feluri% # ecolalie imediata6 copilul repeta ceea ce i se spune - de e"emplu este intrebat +ce vrei@, si el raspunde +ce vrei@,. # ecolalie intar iata6 copilul repeta ceea ce a au it mai demult, cu o i in urma sau chiar cu saptamani in urma6 poate repeta ceea ce a au it la televi or - poate repeta reclamele pe care le vede la televi or, ca in e"emplul de mai sus. sau chiar conversatii intregi pe care le#a au it, inclu and pau ele din conversatie, schimabarea tonalitatii vocii fara sa inteleag ce inseamna aceste lucruri. Insa, trebuie sa avem in vedere ca la varstele mici, inainte de a incepe sa vorbeasca ecolalia este absolut normala. Toti copii invata sa vorbeasca prin ecolalie, imitand adultii din jurul lor. 5ebelusi incep sa spuna +mama, tocmai pentru ca au au it#o mereu spunand +a venit mama,, +mama ti#a adus o jucarie,, +nu plange, mama este aici,. &colalia este primul pas spre comunicare. Mai tar iu insa ecolalia devine o problema pentru ca autistii raman blocati, mai mult sau mai putin, in acest stadiu. Insa fara interventie precoce acest stadiu poate dura si mai mult. ST R OTI&II !opiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive6 fie ca se folosesc de obiecte pentru a face asta, sau de anumite parti ale corpului. >luturatul mainilor este un comportament foarte des intalnit la copiii cu autism. Aceste comportamente pot avea mai multe cau e declansatoare. Pentru a putea interveni in a#l ajuta trebuie anali ata putin

situatia in care se afla copilul. !opilul se poate afla intr#o situatie tensionanta pentru el - gomote in jur, prea multe solicitari din partea celorlalti etc.. si se foloseste de stereotipii pentru a se elibera de aceasta tensiune, pentru a se rela"a. In acest ca stereotipiile sunt un semnal ca ceva nu este in regula si putem sa il ajutam ducandu#l intr#un loc in care el se simte confortabil. /ar daca nimic din mediu nu il deranjea a pot fi alte cau e ale autostimularii. Poate sa fie o problema sen oriala6 de e"emplu pocnitul degetelor poate sa indice o problema de hiposen itivitate, adica o disfunctie sen oriala care indica faptul ca poate avea probleme in a procesa imput#ul provocat de sen atiile tactile si atunci isi pocneste degetele pentru a#si provoca aceste sen atii. &ste important de stiut ca nu toti copiii cu autism au aceleasi probleme de autostimulare. >iecare dintre noi ne autostimulam intr#un fel sau altul atunci cand suntem tensionati numai ca o facem intr#un mod acceptat social6 copilul cu autism se eliberea a de aceste tensiuni prin modurile cele mai simple pe care le gaseste la indemana% fluturatul mainilor, se ciupeste de anumite parti ale corpului, loveste repetat un obiect, se balansea a continuu etc. In ca ul stereotipiilor este de ajutor terapia prin integrare sen oriala, care contribuie la reglarea disfunctiilor de integrare senzoriala. Invatam despre lume si despre ceea ce ne inconjoara datorita informatiilor pe care le primim prin intermediul celor cinci simturi, informatii pe care creierul si sistemul nervos central le interpretea a si ne dau o imagine de ansamblu. Indiferent in ce situatie ne aflam suntem cababili sa anali am situatia tinand cont de ce se intampla in jur si sa luam o deci ie. Multi copiii care sufera de o tulburare din spectrul autist au disfunctii de integrare sen oriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile de transmite si procesa informatia pentru a oferii creierului o imagine de ansamblu despre ceea ce se intampla.

!and un copil cu autism are probleme de integrare sen oriala el are dificultati in a procesa informatiile trimise de cele cinci simturi. !reierul lor are probleme in a integra toate sen atiile si a le interpreta creand confu ie. Pot fi insa si disfunctii ale fiecarui simt in parte6 unele simturi pot fi suprade voltate -de e"emplu copilul poate fi deranjat de cel mai mic gomot. iar altele pot fi subde voltate -poate tine mainile sub apa fierbinte fara sa simta durere.. &ste greu de stiut ce se intampla cu fiecare copil in parte insa se poate afirma ca simturile lor nu le ofera toata informatia de care au nevoie pentru a putea discrimina intre ceea ce este relevant si ceea ce nu este relevant. Scopul principal al terapiei de integrare sen oriala este de a ajuta copilul sa gaseasca echilibru in trei arii% sistemul tactil, sistemul vestibular -controlea a abilitatea de a#si mentine echilibrul. si sistemul proprioceptiv -aria care controlea a aptitudinile motorii..Terapia sen oriala invata copilul sa raspunda adecvat la stimuli pe care ii primeste. +ecuperare A;A'I=A !3MP38TAM&;TA'A AP'I!ATA, AUTISM !u cat interventia este inceputa de la o varsta mai mica cu atat gradul de recuperare este mai mare. Indiferent de tipul tulburari, fie ea psihica, emotionala, neurologica sau fi ica, cu cat este mai devreme diagnosticata si se incepe terapia de recuperare cu atat sansele sunt mai mari. Aceasta pentru ca se pot gasi mai repede si mai usor solutii la problemele copilului daca acestea nu sunt profund integrate in personalitatea lui si sunt deocamdata de suprafata. /ar pe cat de important este sa se inceapa devreme terapia, pe tat de important este sa se gaseasca modul corect si eficient de interventie.

/in pacate insa, pana in pre ent foarte multe ca uri au fost diagnosticate la varsta nu tocmai potrivita, adica peste 2 ani si chiar mai mult. Insa, chiar si in aceste conditii, terapia trebuie inceputa imediat dupa diagnosticare. &ste adevarat ca ar fi putut recupera mai mult daca era diagnosticat mai devreme dar acest lucru nu inseamna ca nu se mai poate face nimic. /impotriva, copilul inca mai poate recupera mult din deficienta. comportamentele problema A;A'I=A !3MP38TAM&;TA'A AP'I!ATA, AUTISM Comportamentele problema la copilul autist Adesea relatia cu persoanele cu autism sau tulburari de comportament devine dificila din cau a comportamentelor problema. /in cercetarile efectuate de#a lungul timpului de profesionistii in terapia comportamentala si din e"perienta practica cu copii cu autism s#a demonstrat ca cele mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamentala. Privite din punct de vedere comportamentalist toate comportamentele, fie po itive sau negative, sunt invatate din e"perienta anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv -antecedent. si care urmea a imediat comportamentului -consecinta.. 'a copilul cu autism comportamentele problema pot pre enta formele cele mai variate si ciudate, chiar daca e"ista unele tipice si repetitive. Pot fi comportamente#problema e"treme% tipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, muscatul mainilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilatia sau cri ele de apnee -tinutul respiratiei.. In cadrul comportamentelor problema sunt incluse si autostimularile, stereotipiile, comportamentele obsesive care desi nu sunt periculoase creea a subiectului un obstacol in de voltare, invatare si sociali are. !opiii cu autism risca sa fie absorbiti de jocuri autostimulante care ii impiedica sa reactione e la ceea ce se intampla in jurul lor si la

cererile celorlalti, sau se pot angaja intr#o activitate obsesiva din care daca sunt intrerupti pot declansa cri e de furie. In categoria comportamentelor problema pot fi incluse si ecolalia -imediata sau intar iata. si respiratia gresita6 acestea doua fiind la randul lor destul de dificil de controlat. Atunci cand ne confruntam cu un comportament problema, inainte de a actiona asupra lui trebuie sa facem anali a functionala a comportamentului. &ste aproape imposibil sa intervenim asupra unui comportament#problema cu o probabilitate ridicata de succes si cu respect pentru persoana respectiva daca nu s#a inteles de ce persoana se comporta astfel. In multe ca uri comportamentele problema e"ercita o functie comunicativa pentru subiect. !opilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlalti, pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlalti si asupra mediului. ;u toate comportamentele problema se pot interpreta prin aceasta dinamica. dar, totusi consideram ca aceste comportamente problema sunt functionale pentru subiect si pot fi eliminate in ca ul substituiri cu alte comportamente adaptative avand aceeasi valoare functionala. Atunci cand facem anali a functionala trebuie sa notam frecventa comportamentului respectiv, intensitatea cu care se manifesta, persoanele in pre enta carora apare si sa urmarim modelul% A%,$C$D$%, 9 situatia in care a aparut comportamentul respectiv -unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s#a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo activitate etc.6 C()*(+,A)$%, 9 descrierea e"acta a comportamentului -a tipat, a tipat si s#a muscat de incheietura maini, a lovit cu mana, a tras de par.6 cu cat datele sunt mai clare cu atat comportamentul va fi mai bine inteles6

C(%.$CI%,A 9 ce s#a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema -e". copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama i#a dat jucaria respectiva.. Trebuie sa obtinem informatii si asupra dinamicii care mentine activ acel comportament% # ce functie indeplineste - comunicativa sau autostimulanta. # ce comportamente alternative po itive ar putea fi folosite de subiect pentru a indeplini aceleasi functii. Trebuie sa tinem cont de un lucru foarte important ' o singura manifestare a comportamentului problema nu ne poate spune totul despre el. ste absolut necesar sa se adune date despre situatiile in care apare si consecintele care au urmat pentru a determina cauzele si functiile comportamentului respectiv. In continuare voi pre enta un e"emplu de comportament problema6 cum este intarit de consecinta primita si cum trebuie actionat pentru a duce la e"tinctia lui. C()*(+,A)$%,-& 0 Crizele de tipat Antecedent% +copilului i se cere sa incheie o activitate placuta pentru a merge la lectii, !omportament% +copilul face o cri a de tipat, !onsecinta% +il mai lasam sa se joace putin ca sa se linisteasca, &>&!TU'% va invata ca poate evita lectiile daca tipa si cu timpul va fi din ce in ce mai greu sa#l oprim din tipat. )odul corect de a ne comporta cu acest tip de reactie este ca in momentul in care tipa sa#l oprim din activitatea pe care o face si sa mergem la lectii. ;u facem nici o referire la plans sau tipat ci ne purtam ca si cum nu am au i ca plange laudandul pentru cat de +frumos te#ai jucat mai devreme dar acum trebuie sa mergem la lectii,. ;efacand nici o referire la comportamentul problema acesta va disparea prin e"tinctie pentru ca nu a e"istat nimic care sa#l intareasca.

Pentru a putea preveni acest tip de reactie este foarte bine sa anuntam copilul din timp +te mai las < minute, apoi trebuie sa mergem la lectii,. In ca ul copiilor cu autism putem preveni multe reactii neplacute daca ii informam din timp cat mai au la dispo itie pentru activitatea respectiva. Acelasi comportament poate avea functii diferite la fiecare copil in parte, de aceea nu putem interveni la toti in acelasi mod. Trebuie sa anali am de ce se poarta copilul asa inainte sa intervenim asupra comportamentului. Un copil poate sa tipe pentru ca vrea atentie iar altul pentru ca vrea sa fie lasat in pace6 in fiecare situatie se va interveni in mod diferit. (e ce apare un comportament problema! A. Copilul obtine stimuli sociali sau materiali pozitivi -I;TA8IT38 P3=ITI$. &ste sustinut po itiv -prin comportamentul problema. de alte persoane care se apropie de el, ii vorbesc, il ating, il blochea a, il consolea a, il cearta -cearta poate fi un stimul po itiv pentru un copil care este ignorat mult timp.. &"emple%

!opilul incepe sa planga sau sa tipe atunci cand vrea atentie si mama vine si il ia in brate6 va invata ca atunci cand vrea sa fie luat in brate trebuie sa tipe sau sa planga.

!opilul vrea ciocolata iar mama ii spune ca nu mai primeste pentru ca deja a mancat una iar el incepe sa tipe, in cele din urma mama cedea a si ii mai da inca una6 va invata ca poate sa#i manipule e pe cei din jur pentru a obtine ce vrea..

Prin acest tip de comportament copilul cauta sa obtina atentia sau ceva ce isi doreste. /aca astfel de comportamente vor fi ignorate ele vor disparea prin e"tinctie pentru ca nu a e"istat nimic care sa le intareasca. 5. Copilul reuseste sa evite o situatie perceputa ca aversiva - I;TA8IT38 ;&*ATI$.. !omportamentul problema este incurajat negativ in masura in care o situatie

neplacuta incetea a sau se reduce. !opilul poate trai sentimente de neliniste, frica, plictiseala, frustrare, oboseala, sentiment de incapacitate6 adoptand comportamentul problema, astfel de trairi se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care e"ercita o presiune asupra subiectului isi schimba orientarea si reduce flu"ul sau de stimulari care produc discomfort copilului. Sa ne gandim de e"emplu la un copil care se afla la gradinita si este solicitat de educatoare sa raspunda in mod repetat la fel ca si ceilalti copii 9 copilul adopta comportamentul de a se musca de maini6 ca si consecinta educatoarea nu il mai solicita pentru a evita comportamentul neplacut. Prin reactia educatoarei comportamentul problema va fi intarit iar copilul va invata sa#l foloseasca pentru a evita situatiile in care este solicitat sa raspunda. In aceste doua functii ale comportamentului problema, efectul produs este e"tern, este ceva ce se produce in mediu si in relatiile cu ceilalti. !. $fectul obtinut este de natura interna, efect stimulatoriu senzorial. A-,(.,I)-&A+$ 0 !opilul emite comportamente care ii produc in mod automat sen atii placute de tip :ineste ic -leganat, invartit., tactil -frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp., olfactiv -mirositul diferitelor obiecte., auditiv -fosnitul unei hartii., gustativ -bagatul obiectelor in gura.. &ste mai usor de intervenit asupra primelor doua pentru ca acestea sunt intarite de consecintele e"terne pe care le primeste copilul6 daca ii oferim alta consecinta comportamentul va disparea prin e"tinctie si este mult mai usor sa#l inlocuim cu un comportament adaptativ6 in schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de#al treilea tip de comportament problema pentru ca este intarit prin insasi placerea sen oriala pe care o produce. A fost demonstrat ca daca subiectul se gaseste intr#o situatie de inactivitate, fara implicare directa, cu frecvente sca ute de input sen orial, creste mult probabilitatea de emitere a unor comportamente#problema autostimulante, care in acest ca ar avea o functie homeostatica, si anume de autoreglare a flu"ului de stimuli la intrarea in Sistemul ;ervos !entral. /ar comportamentul#problema poate servi si la reducerea unui flu" prea

puternic de input. /e e"emplu sa ne gandim la un copil autist aflat in grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare si tipa, pe un fond mu ical. Copiii cu autism reactioneaza uneori neasteptat la corectia comportamentala. Avand in vedere faptul ca trebuie sa se actioneze corect asupra comportamentului problema, atunci cand intervenim trebuie sa avem in minte si urmatoarele lucruri" # 1 Ce vrem sa vedem in sc#imbul acelui comportament2 ;u trebuie sa ne focali am e"clusiv asupra descresterii unui comportament6 trebuie sa ne gandim in acelasi timp ce comportament de irabil ii poate lua locul si sa#l invatam pe copil noul comportament. /e e"emplu daca copilul loveste pentru a obtine atentia, este important sa eliminam lovitul si sa#l invatam pe copil moduri adecvate de a atrage atentia. In loc sa loveasca poate sa spuna +uita#te, te rog,, +ajuta#ma, sau sa bata usor pe umar. /aca nu il invatam cum sa inlocuiasca acel comportament cu unul adecvat copilul poate sa opreasca acel comportament problema si sa de volte un nou comportament problema care sa indeplineasca aceasi functie ca si cel initial. Sa luam putin e"emplul de mai sus 9 daca il oprim din lovit atunci cand vrea atentie dar nu il invatam un mod alternativ de a atrage atentia copilul poate sa inceapa sa tipe pentru a atrage atentia si vom avea un nou comportament problema. - 1,rebuie sa alegem metoda potrivita de interventie pentru fiecare comportament in parte2 Metoda care poate duce la e"tinctia unui comportament in ca ul unui copil in ca ul altuia poate sa intareasca comportamentul problema. !ea mai frecventa greseala facuta de parinti si terapeuti este ca uneori recompensea a neintentionat un comportament problema cre and ca de fapt au pedepsit copilul. /e e"mplu% +un copil incepe sa arunce cu jucariile pe jos,, mama vine si il cearta apoi se apuca si strange lucrurile de pe jos. Unele comportamente ca cel de mai sus pot da

satisfactie copilului, comportamentul poate fi intarit de reactia mamei -a obtinut atentie, mama s#a suparat dar tot ea a strans lucrurile.. Acest tip de comportament nu ar trebui sa ne cree e nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi intarit negativ de simpla e"presie a fetei pe care o obtine de la ceilalti cand se poarta neadecvat. Modul corect de a actiona este sa asteptam pana comportamentul incetea a apoi ii spunem cu calm sa stranga lucrurile de pe jos iar daca nu vrea sa#l promptam fi ic sa o faca. Sau% +in timpul lectiilor copilul l#a lovit pe terapeut,, consecinta a fost +time#out, pentru D minute -se pune un timer iar copilul este ase at intr#un +loc de pedeapsa, timp in care nimeni nu se uita si nu vorbeste cu el,.. Acest tip de pedeapsa poate fi potrivit daca comportamentul problema apare in timpul unei activitati placute pentru copil, dar daca este folosita in timp ce copilul era la lectii pentru el va deveni un intaritor negativ pentru ca folosindu#se de comportamentul problema va scapa pentru cateva minute de la lectii. # 1 Ignorarea2 /aca nu este periculos pentru el insusi sau pentru cei din jur, este bine se ne prefacem ca acel comportament nu e"ista. !opilul cu autism de volta de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage atentia. In loc sa#i oferim atentie si sa#i intarim comportamentul problema ignoram pur si simplu comportamentul si asteptam sa apara un comportament mai potrivit pentru ai acorda aceea atentie, dar in momentul in care apare un comportament bun trebuie sa fim entu iasti si sa il laudam pentru lucrul bun pe care il face. In felul acesta copilul invata ca primeste atentie doar pentru comportamentele adecvate. - 1 ,rebuie sa fim atenti la propriul comportament3 copiii invata prin imitatie2 &ste foarte important modul in care ne comportam cu copii nostri, cu atat mai mult daca avem un copil cu autism caruia ii este si asa foarte greu sa discrimine e ce comportamente sunt acceptate si care nu. Sa ne imaginam un parinte care isi loveste copilul spunand +nu este frumos sa lovestiA, sau unul care tipa +nu mai tipaaaA,. &ste de neinteles pentru un copil +de ce nu am voie sa tip daca mama tipa la mine@A, sau +de ce

eu nu am voie sa lovesc dar tata ma loveste@A,. Atunci cand sunt frustrati sau suparati ei vor actiona si se vor comporta la fel cum au va ut ca se poarta ceilalti membri ai familiei.

.unt diferit si special in acelasi timp4. am .I%D+() A.*$+5$+ Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de /r. Eans Asperger, care in 0122 a observat ca acest grup de copiii care ajungeau la el in clinica aveau caracteristici similare in ceea ce priveste personalitatea si comportamentul. !opiii si adulti cu Sindromul Asperger pot beneficia mult in urma terapiei insa terapia trebuie sa se ba e e pe intelegerea naturii Sindromului Asperger, in special a abilitatilor persoanelor cu aceste tipuri de tulburari de a intelege propriile ganduri si ale celorlalti si abilitatile de a comunica . !and ai un copil diferit devii un parinte diferitA Autismul este o tulburare perva iva de de voltare. Perva iv este ceva care are calitatea sau tendinta de a se disipa, de a patrunde peste tot. Autismul nu se e"tinde doar asupra diverselor domenii de de voltare a copilului, ci si asupra familiei copilului cu autism si asupra a tot ce intra in contact cu acea familie. Autismul este idul in fata caruia ramai neputiincios, idul care te desparte de propriul copil, de propria familie si de lume. Uneori cand stai foarte aproape de un id nu mai poti sa ii ve i dimensiunile reale, nici punctele slabe, dupa cum nu ve i nici resursele tale de a#l depasi. Intelegand mai bine sindromul, pe viitor am putea ca in ca ul persoanelor cu SA de voltam o perspectiva teoretica si psihoterapeutica cu totul noua, ba ata nu pe abilitati, e"periente si ganduri ale copiilor tipici ci pe un profil diferit al abilitatilor, e"perientelor si gandurilor copiilor cu SA.

!opiii cu tulburari de spectu autist pot beneficia mult in urma terapiei insa terapia trebuie sa se ba e e pe intelegerea naturii acestor tulburari, in special a abilitatilor si caracteristicilor specifice. Terapia copiilor cu aceste tulburari cere ca terapeutul sa cunoasca ultimele cercetari de anali a comportamentala aplicata si psihoterapie cognitiv comportametala, in special teoria mintii si cercetarile asupra functiei e"ecutive si slabei coerente centrale. /aca la inceputul terapiei vorbim de A -antecedent. 9 5 -behaviorF comportament. 9 ! -consecinta., dupa ce copilul isi insuseste abilitatile necesare comunicarii si integrarii adecvate in mediu, vom vorbi de A -antecedent. 9 !3*;ITI& 9 5 -behaviorF comportament. 9 ! -consecinta.. >iecare trecem prin +filtrul, personal informatia pe care o primim si ne facem o idee despre realitatea ce ne inconjoara. Acelasi lucru este valabil si pentru o persoana cu tulburari de spectru autist. Pentru a putea ajuta eficient o persoana cu autism sa se integre eF adapte e la mediul social cunostintele in domeniu si e"perienta terapeutica sunt vitale. S#ar putea ca in ca ul persoanelor cu Sindromul Asperger sau Autism sa se de volte o perspectiva teoretica si psihoterapeutica cu totul noua, ba ata nu pe abilitati, e"periente si ganduri ale copiilor tipici ci pe un profil diferit al abilitatilor, e"perientelor si gandurilor copiilor cu Sindromul Asperger si Autism. &ste datoria noastra ca terapeuti, impreuna cu parintii acestor copii sa#i ajutam sa se deschida asa cum a facut#o tanara din comentariul de mai jos% ;ita )ac:son, o tanara cu Sindromul Asperger ii sfatuieste pe cei care au acest sindrom% GTrebuie sa te accepti asa cum esti 9 oricat de greu ar fi. A nega ceea ce esti cu adevarat nu va face altceva dacat sa te raneasca. Intelege#ti sindromul, cercetea a si aminteste#ti ca oricine te respinge pentru ca esti diferit nu merita atentia ta din start.

Stiu ca este mai usor de spus decat de facut 9 nici eu nu sunt acolo incaA Acceptarea de sine este cheia succesului personal? si cel mai important, >II SI;!&8 !U TI;&A, pentru ca in cele din urma, tu esti cel pe care te poti ba a.,

CA., 0 ,estul de diagnosticare a .indromului Asperger in copilarie !,#e C#ild#ood Asperger .6ndrome ,est" SI;/83MU' ASP&8*&8

Testul a fost de voltat de o echipa de cercetatori de la Universitatea !ambridge, UH. 8aspunsurile notate mai jos sunt specifice pentru un copil cu Sindromul Asperger. 0. Intra usor in jocul celorlalti copii@ ;U I. Initia a o conversatie cu membrii familiei@ ;U D. 'a varsta de I ani incepuse sa vorbeasca@ 2. Ii place sa faca sport@ ;U <. &ste important pentru elFea sa fie acceptatFa de ceilalti copii@ ;U 4. 3bserva detalii care celorlalti le scapa@ /A J. Intelege limbajul formal% glume, metafore, alu ii etc.@ ;U K. 'a varsta de D avea de voltat jocul simbolic -se prefacea ca este supererou, se juca cu papusile etc..@ ;U 1. Ii place sa faca mereu aceleasi lucruri in aceeasi ordine, in mod repetitiv@ /A 0L. Poate sa#si mentina atentia intr#o conversatie@ ;U 00. I se pare usor sa interactione e cu ceilalti copii@ ;U

0I. Stie sa citeasca conform varstei@ P&ST& M&/IA /& $A8STA 0D. Are aceleasi interese ca si ceilalti copii de varsta luiFei@ ;U 02. Are pasiuni care ii iau atat de mult timp incat abia mai apuca sa faca altceva@ /A 0<. Are priteni, mai degraba decat simple cunostinte@ ;U 04. $a aduce frecvent lucruri si pare interesat sa vi le arate@ ;U 0J. Ii place sa faca lucruri amu ante, sau se fie amu at de ceea ce fac ceilalti@ ;U 0K. Are dificultate in a intelege regulile comportamentului politicos@ /A 01. Pare a avea o memorie neobisnuita a detaliilor@ /A IL. 8itmul vocii este neobisnuit -monoton, ascutit, fara intonatie.@ /A I0. Sunt oamenii importanti pentru el@ ;U II. Are dificultati in a se imbraca singur@ /A ID. Stie cand sa vorbeasca si cand sa#si astepte randul intr#o conversatie@ ;U I2. )ocul simbolic este de voltat6 se implica in jocuri de rol cu ceilalti copii@ ;U I<. >aceFspune frecvent lucruri care sunt neadecvateF nepotrivite din punct de vedere social@ /A I4. Poate numara pana la <L fara a sari peste numere@ IJ. Are contact vi ual normal@ ;U IK. Pre inta miscari neobisnuite sau repetitive@ /A I1. !omportamentul social este centrat pe sine -nu accepta opiniile celorlalti.@ /A

DL. Spune TU atunci cand de fapt vrea sa spuna &U@ /A D0. Prefera activitatile imaginative ca jocul de rol, a spune o poveste mai degraba decat cele cu numere sau activitati repetitive@ DI. $orbeste uneori fara a se face inteles iar cel care il asculta nu il poate urmarii@ DD. Poate sa mearga pe bicicleta@ ;U D2. Incearca sa#si impuna o rutina personala sau asupra celorlalti incat acest aspect devine o problema@ /A D<. Ii pasa cum este va ut de ceilalti copii@ ;U D4. Atunci cand poarta o conversatie incearca sa deturne e subiectul conversatiei asupra intereselor proprii si nu reuseste sa asculte ceea ce spun ceilalti@ /A DJ. >oloseste fra e ciudate sau neobisnuite@ /A Sectiunea nevoi speciale% DK. &ducatoriiF medicii si#au e"primat ingrijorarea asupra de voltarii copilului@ /aca da specificati ??????? D1. A fost diagnosticat cu una din urmatoarele% # intar iere in de voltarea limbajului6 # A/E/6 # dificultati de va sau de au 6 # tulburari de spectru autist6 # di abilitate fi ica6

# altele -specificati..