TOPOGRAFIE Curs 5

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2007 - 2008

Ridicari planimetrice Ansamblul lucrarilor efectuate pe teren in vederea obtinerii unui plan topografic se numeste RIDICARE TOPOGRAFICA. Ridicarea topografic const n alegerea n mod judicios a punctelor caracteristice, att ca num r, ct #i ca pozi&ie. Ridicarile topografice pot fi:
Planimetrice (de contur) obtinerii unui plan fara reprezentarea RELIEFULUI. Altimetrice efectuarea masuratorilor care au ca scop determinarea altitudinilor punctelor
Anul univ. 2007 - 2008

Retele de sprijin planimetrice

Pentru ridicarile planimetrice baza geodezica este alcatuita dintr-o retea de puncte situate in virfurile unor triunghiuri care acopera intreaga tara RETEA DE TRIANGULATIE GEODEZICA DE STAT. Aceasta retea este organizata in functie de NIVELUL DE PRECIZIE de determinare a punctelor :
Retele de ordin SUPERIOR
Retea de ordinul I laturile triunghiurilor 20-60 km Retea de ordinul II 10-20 km Retea de ordinul III 7-15 km Retea de ordinul IV 4-8 km

Retele de ordin INFERIOR

Retea de ordinul V 1-2 km (un punct la 50-100 ha)
Anul univ. 2007 - 2008

Retele de sprijin planimetrice

Triangula#ia este metoda prin care a fost determinat o re&ea de puncte n teren, puncte care formeaz vrfurile unor triunghiuri de diferite ordine (IV) #i sunt materializate n teren prin semnale permanente #i borne. Aceste puncte formeaz re#eaua geodezic de stat (re&eaua de sprijin sau canevasul fundamental) n func&ie de care se fac ridic rile topografice. Principalele metode de ridic ri planimetrice sunt:
intersec#ia; drumuirea; radierea.
4

Anul univ. 2007 - 2008

Reteaua geodezica a FRANTEI

Anul univ. 2007 - 2008

Calculul coordonatelor punctelor retelei

Drumuirea este un procedeu de determinare a pozi&iei punctelor topografice prin determinarea distan&elor #i unghiurilor dintre acestea n timpul parcurgerii unui aliniament (drum). METODA DRUMUIRII
Are ca scop indesirea retelei de sprijin in vederea ridicarii in plan a detaliilor din teren. Din punct de vedere geometric reprezinta o linie poligonala franta legata/raportata de/la puncte de sprijin cunoscute.

Ca procedee mai importante ale drumuirii se disting: drumuirea sprijinit #i drumuirea nchis .
Anul univ. 2007 - 2008

Metoda drumuirii Clasificarea drumuirilor se mai poate face astfel:

Drumuiri principale
Se sprijina pe punctele de triangulatie

Drumuiri secundare
Se dezvolta intre un punct de triangulatie si un punct de drumuire principal

Drumuiri cu laturi masurate direct

Laturile sunt masurate cu rulete sau panglici de otel

Drumuiri cu laturi masurate indirect

Laturile sunt masurate statimetric
Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea sprijinita

Drumuirea sprijinit pe un punct (Drumuire in vant nu sunt posibilitati de control Precizie mica) sau pe doua puncte cunoscute (Precizie mare).
n acest procedeu calcul m distan&ele #i unghiurile dintre acestea pentru punctele 101, 102, 103, 104, 105 #i N. n efectuarea drumuirii ne sprijinim pe punctele 2 #i 6, cunoscute, #i pe aliniamentul 101-N, m surat n prealabil.
Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea in circuit inchis Drumuirea nchis

prin acest procedeu putem determina pozi&ia punctelor, prin m surarea distan&elor #i a unghiurilor dintre ele, de la un punct la altul. n final drumuirea trebuie nchis , adic ne ntoarcem n punctul de plecare.

Anul univ. 2007 - 2008

Radierea Radierea
Este o metoda de ridicare planimetrica a detaliilor Cu ajutorul acestui procedeu determin m pozi&ia mai multor puncte din teren bazndu-ne pe un punct cunoscut n care facem sta&ie. De la acest punct spre cele care trebuiesc determinate se calculeaz distan&ele #i unghiurile dintre vize #i o direc&ie cunoscut Se aplica pentru distante de max 100 m.
Anul univ. 2007 - 2008

10

Drumuirea in circuit inchis + radirea

Anul univ. 2007 - 2008

11

Drumuirea in vant + radirea

Anul univ. 2007 - 2008

12

Procedeul Intersectiei
Intersec#ia se bazeaz n
determinarea pozi&iei unui punct pe calcularea a dou unghiuri orizontale #i dou distan&e. La intersec&ia acestor direc&ii din teren se afl punctul pe care dorim s -l determin m. Intersec&ia poate fi: intersec#ie nainte #i intersec#ie napoi.

Intersec#ia nainte ; pentru determinarea pozi&iei punctului N din figur

este necesar s m sur m unghiurile '1, '2 #i (1, (2, precum #i distan&ele 2-N #i 1-N. La intersec&ia acestor dou direc&ii se afl punctul N. Punctele 1, 2 #i 6 sunt cunoscute, ele f cnd parte din re&eaua de triangula&ie. Pentru verificarea rezultatului ne putem folosi #i de a treia viz , din punctul 6 spre punctul N. Procedeul poart numele de nainte deoarece, n timpul m sur torilor, facem sta&ie n punctele cunoscute #i viz m nainte, spre cele necunoscute.
Anul univ. 2007 - 2008

13

Procedeul Intersectiei
Intersec#ia napoi - Retrointersectia
Pentru a determina pozi&ia punctului N este necesar s m sur m cel pu&in dou distan&e #i dou unghiuri orizontale. Se face sta&ie n punctul N #i se m soar distan&ele N-1, N-2, N-6 #i N-4, #i unghiurile (, ' #i ). Pentru verificarea corectitudinii se m soar #i unghiul de nchidere a cercului, care trebuie s aib valoare cumulat de 360 sau 400g. Procedeul poart numele de napoi deoarece se face sta&ie n punctul necunoscut (N) #i se vizeaz , napoi, spre punctele cunoscute din re&eaua de triangula&ie.

Anul univ. 2007 - 2008

14

Aplicatii
Trasarea pe teren a distantelor
Se instaleaza teodolitul in punctul A se centreaza se caleaza Se duce mira la o distanta aproximativ egala cu cea proiectata Se masoara D si se calculeaza corectia: *D = DPR- D Daca *D < 2..3 m si unghiul de panta ( < 3g atunci distanta ramasa se masoara cu ruleta. In caz contrar se reia trasarea

Anul univ. 2007 - 2008

15

Aplicatii
Trasarea pe teren a unghiurilor
Cu precizie scazuta
Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta directie Se face citirea C2 = C1 + + Pe aceasta directie se fixeaza un jalon Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe directia firului reticular vertical

Anul univ. 2007 - 2008

16

Aplicatii
Trasarea pe teren a unghiurilor
Cu precizie medie
Precizie scazuta Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta directie cu luneta in pozitia I Se face citirea C2 = C1 + + Se repeta operatia cu luneta in Pozitia II Se face media citirilor finale Cfinal = Cmediu + $PR Pe aceasta directie se fixeaza un jalon Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe directia firului reticular vertical

Anul univ. 2007 - 2008

17

Aplicatii
Trasarea pe teren a unghiurilor
Cu precizie mare Precizie scazuta
Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A Se face citirea C1 pe acesta directie Se face citirea C2 = C1 + + Pe aceasta directie se fixeaza un jalon Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta se fie perfect pe directia firului reticular vertical Cu metoda turului de orizont (4-6 serii de masurare) se obtine $trasat care se compara $PR rezultand astfel o corectie.

Anul univ. 2007 - 2008

18

Aplicatii
Metode de ridicare n planimetrie
Pe baza re#elei punctelor de triangula#ie geodezic sau topografic , se trece la ridicarea punctelor detaliilor planimetrice de pe suprafa#a topografic , folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu metode ajut toare (metoda radierelor, metoda coordonatelor polare). Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate n plan prin coordonate rectangulare sau prin coordonate polare, pe baza elementelor liniare %i unghiulare m surate pe teren.

Anul univ. 2007 - 2008

19

Aplicatii
45 204 B l 204

B l0 43 B l 43 B l 203 203

B l 201 201

B l 202

Anul univ. 2007 - 2008

20

Aplicatii
Lucrarea cuprinde urm toarele etape de calcul: 1. Calculul orient rii direc&iei de referin& din coordonatele punctelor de triangula&ie. 2. Stabilirea erorii de nchidere pe unghiuri #i compensarea unghiurilor orizontale. 3. Transmiterea orient rii direc&iei de referin& laturilor drumuirii. 4. Reducerea distan&elor nclinate la orizont. 5. Calculul coordonatelor relative ale punctelor de drumuire. 6. Stabilirea erorilor de nchidere pe coordonate #i compensarea coordonatelor relative. 7. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire. 8. Calculul coordonatelor polare #i rectangulare ale punctelor de radiere.
Anul univ. 2007 - 2008

21

Aplicatii
Punctele de sprijin Puncte de triangulatie Punctele drumuirii

Punctele radiate

Anul univ. 2007 - 2008

22

COLOCVIU Partial 1
Exemple de subiecte
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Elementele topografice ale terenului Orientari si axe de coordonate Planuri si harti: asemanari si deosebiri Scara hartilor Panta terenului Coordonate plane (carteziene si polare) Redactarea profilului topografic Punctele topografice, marcarea si semnalizarea acestora 9. Teodolitul Detalii constructive 10. Asezarea teodolitului in punctul de statie Centrarea si calarea
Anul univ. 2007 - 2008

23

Aplicatii

Anul univ. 2007 - 2008

24

VA MULTUMESC!

Anul univ. 2007 - 2008

25