Sunteți pe pagina 1din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Traumatisme cranio - cerebrale. Studiu comparativ anatomo imagistic a leziunilor nervoase

Introducere n contextul creterii explozive a incidenei traumatismelor craniocerebrale n ultimii ani, cretere datorat schimbrilor economice i psiho-sociale din Romnia, abordarea acestei teme nu este lipsit de temei. e cele mai multe ori !ravitatea leziunilor, amploarea lor i rsunetul asupra ntre!ului or!anism necesit un dia!nostic precis i realizat n condiii de maxim ur!en. "chiziiile tehnicii moderne au uurat mult realizarea acestui obiectiv, prin introducerea unor metode noi de investi!aii neinvazive #$%, R&'( sau invazive #$% cu substane de contrast, an!io!ra)ie(, care permit un dia!nostic precis topo!ra)ic i de ntindere a leziunii, precum i tipul acesteia. %oate aceste date permit, pe de o parte, scurtarea enorm a timpului scurs ntre prezentarea la camera de !ard i precizia dia!nosticului, iar pe de alt parte permit aprecierea necesitii interveniei chirur!icale sau, dimpotriv, contraindic actul operator. "tt doar c, aa cum am amintit, paralel cu aceste bene)icii a trebuit s creasc i nivelul de pre!tire al medicului exploraionist, care actualmente este obli!at s posede temeinice noiuni de anatomie )uncional, )iziolo!ie, semiolo!ie clinic i, de ce nu, )izic nuclear. e aici a pornit ideea prezentrii n paralel a unor noiuni de anatomie comparat cu ima!ini obinute cu a*utorul metodelor moderne de investi!aie a traumatismelor craniocerebrale.

$"+I%,-.- I /01,-%"R/" 2I2%/&.-.I '/R1,2 $/'%R"2istemul nervos este alcatuit din sistemul nervos central si sistemul nervos peri)eric. 2istemul nervos peri)eric consta in nervii cranieni si cei spinali, in timp ce sistemul nervos central este )ormat din maduva spinarii si ence)al.

Pagina 1 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2istemul nervos autonom, adeseori considerat o entitate separata, este in parte central, in parte peri)eric. $reierul uman este o structura relativ unica, reprezentand aproximativ 34 din !reutatea corporala #5677 !(, cu toate acestea constituind cea mai inalta treapta de or!anizare si )unctionare a tesutului nervos din toata seria animala. $on)lictul permanent dintre or!anismul uman si mediul incon*urator a dus la aparitia de noi )ormatiuni, din ce in ce mai specializate, capabile sa receptioneze selectiv in)ormatiile, sa le inte!reze si sa le stocheze si sa elaboreze raspunsurile pe baza experientei acumulate. 8unctiile principale ale sistemului nervos central, in ordinea aparitiei sunt9 adaptarea la conditiile variabile ale mediului extern mentinerea homeostaziei corpului memoria, inteli!enta si constiinta propriului eu. "ceasta per)ectionare a )unctiilor a )ost posibila doar prin adau!area de noi eta*e, di)erite ca varsta )ilo!enetica, dependente unele de altele. /ta*ele mai noi )ilo!enetic au le!aturi cu peri)eria doar prin intermediul eta*elor mai vechi, in)erioare. in punct de vedere anatomic, sistemul nervos central este impartit in9 &aduva spinarii #medulla spinalis( /nce)al care cuprinde9 %runchiul cerebral cu9 bulbul #medulla oblon!ata( punte #pons( mezence)al #mesencephalon( $erebelul #cerebellum( ience)alul #diencephalon( )ormat la randul sau din9 talamus epitalamus hipotalamus metatalamus %elence)alul #telence)alon( care cuprinde9 corpul striat cortex, alcatuit la randul sau din9 arhicortex, in alcatuirea caruia intra9 paleopallium si arhipallium neocortex :neopallium.

Pagina 2 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in punct de vedere )unctional, maduva este centrul re)lexelor somatice si viscerale, iar impreuna cu trunchiul cerebral, coreleaza metameric )unctiile individului. $reierul anterior este alcatuit din structuri cu varste di)erite, prin urmare si )unctiile sale vor )i cu atat mai complexe cu cat structura respectiva este mai noua. "st)el, arhicortexul, portiunea cea mai veche si a)lata in re!resie la om, indeplineste un rol esential in )iziolo!ia instinctuala9 hrana, reproducere. 'eocortexul, care se dezvolta pe masura ce arhicortexul involueaza, are rol in activitatile constiente, voluntare, psihice, crearea si modularea personalitatii. /-/&/'%/ / '/.R,;/'/0" 2istemul nervos central incepe sa se )ormeze in decursul sapatamanii a treia , cand embrionul are )orma de disc. e o parte si de lata a liniei mediosa!itale, ectodermul prezinta o re!iune in!rosata, pluristrati)icata, numita placa neurala, )ormata sub actiunea inductorie a notocordului si mezodermului paraaxial. 0onele peri)erice ale placii au o rata mai mare de diviziune si prin urmare vor )i mai proeminente, dand ast)el nastere plicilor neurale. "propierea acestora pe linie mediana duce la )ormarea santului neural, pentru ca, in zilele 5<-37, plicile sa )uzioneze in dreptul somitei 6, marcand inceputul )ormarii tubului neural. 8uzionarea plicilor continua caudal si rostral, ast)el incat tubul neural va )i deschis anterior prin neuroporul anterior #se va inchide in ziua 34( si posterior prin neuroporul posterior #care se va inchide in ziua 3=(. Inchiderea neuroporilor marcheaza s)arsitul perioadei de neurulatie. &aduva spinarii se va )orma din cele 3>? in)erioare ale tubului neural. +rin cresterea mai rapida a coloanei vertebrale, maduva va ramane mai scurta cu 57 vertebre. +ortiunea terminal a tubului neural se prezinta, la ? luni de viata intrauterina, ca o vezicula subcutanata, care prin proli)erari celulare, va disparea, persistand doar o dilatatie a canalului ependimar in dreptul metamerului -4, si anume ventriculul terminal. +artea distala a veziculei se va trans)orma in )illum terminale si li!ament sacrococci!ian. /nce)alul se va )orma din treimea superioara a tubului neural, din dreptul somitei a 6a, printr-o serie de procese care isi au ori!inea in9 ine!alitatea ritmului de crestere in lun!ime a di)eritelor sale eta*e@ extremitatea rostrala creste rapid in lun!ime si lent pe mar!inile ventrala si dorsala tubul neural este )ixat in doua puncte@ la nivelul membranei )arin!iene si in re!iunea somitelor cervicale. "par ast)el curburi, eva!inari, inva!inari, proeminente.

Pagina

din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

+rin inchiderea neuroporului si alipirea plicilor neurale din re!iunea ce)alica, iau nasterea trei vezicule9 +rozence)al, Rombence)al si &ezence)al. +rin diviziunea prozence)alului si a rombence)alului, iau nastere ast)el 4 vezicule9 telence)al, dience)al, mezence)al, metence)al si mielence)al. in evolutia acestor vezicule vor rezulta9 %elence)alul va da nastere emis)erelor cerebrale, din care se vor )orma scoarta cerebrala si corpii striati. ience)alul, cu doua eva!inatii laterale #vezicule optice(, va )orma talamusul, metatalamusul #alcatuit din corpii !eniculati laterali si mediali(, hipotalamusul, epitalamusul #contine si !landa epi)iza, neurohipo)iza si tuberculii mamilari(. &ezence)alul va da nastere )ormatiuni nervoase cu acelasi nume. &etence)alul se va transdorma in punte si cerebel. &ience)alul va )orma bulbul rahidian

/01,-%"R/" 2$,"R%/I $/R/AR"-/ Inainte de a )i prezentata evolutia di)eritelor structuri nervoase ale scoartei cerebrale, trebuiesc )acute cateva precizari re)eritoare la structura tubului neural. -a un embrion de B saptamani, peretele tubului neural este alcatuit din mai multe straturi, care dinspre lumenul tubului spre peri)erie sunt9 membrana limitanta interna@ stratul ependimar, continuat cu limite imprecise cu stratul urmator@ este )ormat din neuroblasti in numar mare diseminati printre celulele ependimare si a)lati in plina proli)erare@ stratul manta, )ormat din neuroblasti mi!rati din stratul precedent, or!anizate intr-o retea #mielospon!iu( si din care se va )orma substanta alba membrana limitanta externa. In luna a 3-a, cortexul telence)alic este neted #lissence)al( si este )ormat din trei straturi care se vor trans)orma ast)el9 stratul !erminal, a)lat in contact cu ventriculii va da nastere la membrana limitanta, celulele ependimare si stratul !lial subependimar@ zona manta va deveni substanta alba@ zona corticala externa )ormata la randul sau din doua lame9 pro)unda, piramidala din care vor lua nastere straturile 3 si B@

Pagina ! din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mar!inala, care va deveni stratul 5 #plexi)orm(. In luna a treia zona ependimara proli)ereaza intens si in!roasa peretii veziculari. 'euroblastii din zona manta mi!reaza in zona mar!inala si vor )orma cortexul primar. 'umarul lor va creste continuu pana in luna a =-a, cand atin!e numarul de la adult. 0ona manta ramane ast)el lipsita de neuroblasti si va deveni locul de trecere al axonilor corticali care vor )orma substanta alba. In saptamana a 53-a, neuroblastele mi!rate se divid in etape succesive si dau naster ast)el la !eneratii celulare de varste di)erite. $elulele cele mai tinere strabat straturile mai vechi si se dispun super)icial, ast)el incat straturile vechi sunt situate pro)und, iar cele noi super)icial. +rima di)erentiere incepe in )ormatiunea hipocampica. +artea ei rostrala si superioara re!reseaza o data cu aparitia corpului calos din ea, ca structuri reziduale, indusium !riseum si !irii supracalosal si subcalosal. In luna a 4-a, cortexul primar, omo!en ca structura, incepe sa se strati)ice in asa )el incat pana la s)arsitul lunii a B-a, apar toate celelalte straturi corticale.

$"+I%,-.- II ',%I.'I $/R/AR"-/ ;rosimea scoartei cerebrale este de 5,4 - 6,4 cm, )iind mai mare pe partea convexa !irilor si mai subtire in santuri. 1olumul sau este de aproximativ ?77 cm ?. 'umarul de neuroni variaza dupa autori si metoda de studiu )olosita #intre 56 miliarde dupa von /conomo si CosDinnos si 3,B miliarde dupa +aDDenber!(. In toate re!iunile scoartei se !asesc, in raport numeric variabil, trei tipuri principale de neuroni9 piramidali, stelati si )usi)ormi. 'euronii piramidali variaza ca dimensiuni intre B-=7 microni. "u intotdeauna var)ul orientat catre supra)ata cortexului@ din var) pleaca o dentrita apicala, care da numeroase colaterale si se termina uneori printr-o ramni)icatie in buchet, in stratul super)icial al scoartei. in un!hiurile bazale ale piramidei pornesc dendrite bazale intinse in plan orizontal si care ocupa un teritoriu mai putin intins. "xonul pleaca de la baza piramidei si, daca apartine unei celule mari, este lun! #de proiectie sau asociatie la distanta(@ daca provine de la o celula unica, axonul este scurt, de asociatie intracorticala. / 2%R.$%.R" 2I "'"%,&I/ /2$RI+%I1" " 2$,"R%/I

Pagina 5 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

'euronii stelati sau !ranulari constituie populatia de interneuroni. 2unt cei mai numerosi, cu dimensiuni intre B si 57 microni, rari in stratul super)icial, )iind concentrati in special in straturile II si I1. "u un axon lun!, care intra in substanta alba, sau a*un!e in stratul super)icial cortical. $a si neuronii piramidali, au o dendrita apicala. $eleulele mici au un axon scurt care da doua ramni)icatii orizontale ce se termina in cosulet. 'euronii )usi)ormi dau nastere, prin polul superior, unui axon care se rami)ica imediat in ramuri verticale, iar de la polul in)erior pleaca dendrita descendenta, "lte tipuri de neuroni sunt9 neuroni cu axon orizontal #$a*al(, caracteristici stratului 5 cortical@ neuroni cu axon lun! ascendent #&artinotti(, prezenti in toate straturile. $I%,"REI%/$%.R" 2$,"R%/I $/R/AR"-/ 2coarta cerebrala are o structura laminara, )iind alcatuita din B straturi sau lame. e la supra)ata spre pro)unzime cele B straturi sunt9 2tratul plexi)orm sau molecular, alcatuit din9 celule cu axon orizontal@ rami)icatiile dendritelor apicale ale celulelor piramidale@ rami)icatiile axonice ale celulelor &artinotti@ rami)icatiile dendritice si axonice ale celulelor stelate@ a)erente corticale de proiectie si de asociatie@ 2tratul !ranular extern, )ormat din celule stelate mici@ celule piramidale mici )oarte dense @ neuronul local@ axonii si dendritele neuronilor din straturile pro)unde care trec spre stratul 5 cu colateralele lor@ )ibre ale corpului calos@ 2tratul piramidal extern are in constitutia celule piramidale asezate in ? substraturi9 super)icial, )ormat din celule mici #?a(@ intermediar, )ormat din celule de dimensiuni medii #?b(@ pro)und, continand celule piramidale mari #?c(@ printre celulele priramidale se !asesc celule !ranulare cu cosulete, celule &artinotti si )uzi)orme. /ste imprecis de delimitat substanta alba@

Pagina " din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2tratul !ranular intern este cel mai subtire, exceptand stratul 5. -a randul sau, este )ormat din doua substraturi9 super)icial, continand celule mici cu axon scurt si arborizatie locala #6a(@ pro)und, )ormat din celule piramidale mari cu axon lun! care patrunde in straturile pro)unde sau se termina in substanta alba #6b(@ 2tratul piramidal intern are si el doua substraturi9 4a : super)icial, alcatuit din celule piramidale mi*locii@ 4b : pro)und, contine celule piramidale mari printre care se !asesc celule !ranulare si celule &artinotti@ 2tratul )uzi)orm este )ormat din doua substraturi9 super)icial, continand celule )uzi)orme mici ale caror dendrite se rami)ica local sau pot a*un!e in straturile ? si 6 #Ba(@ pro)und, )ormat din celule )uzi)orme mari, celule stelate si celule &artinotti )oarte numeroase. "cesta este imprecis delimitat de substanta alba. &I/-,"REI%/$%.R" 2$,"R%/I -a nivelul scoartei sosesc si pleaca )ibre nervoase care, impreuna cu )ibrele intracorticale de asociatie, comisurale si de proiectie, )ormeaza o vasta retea or!anizata in benzi transversale numite striuri si in benzi lon!itudinale, radiare. /xista trei benzi transversale mari9 stria C"/2-A/$E%/R/F, localizata in re!iunea super)iciala a stratului piramidal extern@ stria A"I--"R;/R /G%/R'", situata in stratul !ranular intern si constituiat in special din a)erente talamocorticale si mai putin de )ibrele corpului calos. / bine dezvoltata in special in cortexul striat, unde poarta numele de stria lui ;/''"RI sau 1I$H I"0JR@ stria A"I--"R;/R I'%/R'" din stratul piramidal intern. 8ibrele radiare apartin in special cailor a)erente9 talamocorticale, speci)ice, ce se termina in stratul 6, si mai putin in ?, 4 si B, si nespeci)ice, care se termina in toate straturile, dar predominant in 5, 3 si 6. , parte a )ibrelor radiare este alcatuita din a)erentele corticale care pleaca din straturile 4 si B. $,'8I;.R"%I" /G%/R'" " /&I28/R/-,R $/R/AR"-/ /mis)erele cerebrale deriva din telence)al, vezicula craniala a tubului neural primitiv. "u )orma unui s)ert de ovoid cu polul mai voluminos situat anterior si sunt asezate simetric de o parte si de alta a liniei mediane, )iind separate de )isura interemis)erica in care patrunde

Pagina # din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

coasa creierului #plica a durei mater(. "ceasta )isura desparte complet cele doua emis)ere doar in s)ertul ei anterior si posterior, cele doua s)erturi mi*locii )iind conectate prin intermediul unei )ormatiuni de substanta alba numita corpul calos. 8iecare emis)era prezinta pentru descriere ? )ete9 superolaterala #convexa(, mediala si in)erioara #bazala(. -a supra)ata acestor )ete pot )i observate santuri care, in )unctie de adancimea lor, separa intre ele lobi #care iau numele oaselor craniene vu care vin in contact prin intermediul durei mater( :santuri adanci, sau lobuli #circumvolutiuni(. ;irusurile reprezinta creasta unei sin!ure circumvolutiuni. +e baza celor mai constante santuri s-au descris pentru )iecare emis)era urmatorii lobi9 8rontal +arietal ,ccipital %emporal Insular -obul limbic 8"%" -"%/R"-" /ste convexa si, prin prezenta a doua santuri adanci #lateral si central( se imparte in lobii )rontal, temporal, parietal si occipital. 2antul lateral #scizura lui 2Klvius( incepe pe )ata in)erioara a emis)erei, in dreptul substantei per)orate anterioare, delimitand )ata orbitala a lobului )rontal de lobul temporal. +artea terminala este mai putin adanca si devine net ascendenta, separand lobul parietal #situat superior( de cel temporal #situat in)erior(. patrunde in !irul )rontal in)erior. 2antul central are ori!inea putin posterior de mi*locul mar!inii superioare a emis)erei, )ara insa a o atin!e. In)erior, se termina putin inainte de a a*un!e in santul lateral. +oate )i divizat in 3 *umatati #superioara si in)erioara( de un !ir transvers de le!atura intre !irii pre si post centrali, existent in perioada )etala. -,A.- 8R,'%"/ste delimitat in)erior de santul lateral, posterior de santul central, iar superior, de mar!inea superioara a emis)erei. /xtremitatea anterioara este rotun*ita si )ormeaza polul )rontal. a o ramura ascendenta in )orma LJM ce

Pagina 8 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

/ste impartit in 6 !iri de catre ? santuri9 santul )rontal superior, santul )rontal in)erior si santul precentral, )ormat din bi)urcarea posterioara a primelor 3, la distanta de santul central. ;irii ast)el )ormati sunt9 !irul )rontal in)erior subimpartit de ramura ascendenta a santului lateral in ? parti9 pars orbitalis, situata anteroin)erior de ramura anterioara a LJM-ului pars trian!ularis, intre cele doua ramuri ale LJM-ului pars opercularis, intre ramura posterioara aMJM :ului si santul precentral !irul precentral delimitat de santul precentral si baza in)erioara a santului central !irul )rontal superior situat superior de santul )rontal superior !irul )rontal mediu, a)lat intre santul )rontal superior si cel in)erior -,A.- +"RI/%"/ste delimitat anterior de santul central, posterior de capatul cranial al santului parieto-occipital si in)erior de santul lateral. -a supra)ata sa sunt vizibile 3 santuri, care impart lobul in 4 !iri. 2anturile sunt9 intraparietal #orizontal( si post central #vertical, paralel cu santul postcentral(. ;irusurile )ormate sunt9 !irul postcentral, intre santul central si cel postcentral !irul parietal superior, situat superior de santul intraparietal !irul parietal in)erior, situat in)erior de santul intraparietal, se imparte la randul sau in9 !irul supramar!inal, in *urul portiunii terminale a santului lateral !irul an!ular, situat posterior de !irul supramar!inal, incon*urand capatul posterior al santului temporal superior. $. -,A.- %/&+,R"elimitat superior de santul lateral, posterior santul #incizura( preoccipital care ilndesparte de lobul occipital si tot posterior continuandu-se imprecis cu lobul parietal, lobul temporal este strabatut de 3 santuri #temporal superior si temporal in)erior(, care delimiteaza ast)el trei !iri9 !irul temporal superior !irul temporal mediu !irul temporal in)erior

Pagina $ din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

.-,A.- ,$$I+I%"/ste slab delimitat pe )ata laterala, acaesta prezentand santuri cu o mare variabilitate individuala #doar santul occipital )iind constant(. /.-,A.- I'2.-/I /ste situat tot pe )ata laterala, dar este ascuns in adancimea santului lateral si acoperit de operculii lobilor )rontal, temporal si parietal. "re o )orma triun!hiulara cu var)ul anterior si baza postero-superior. +eri)eric este delimitat de santul circular al insulei. upa indepartarea operculilor, la supra)ata sa sunt vizibile santul central al insulei si santuri secundare. Intre ele se delimiteaza !irul lun! al insulei #situat posterior( si !irii scurti #anterior(. %oti !irii conver! catre var)ul insulei, numit limen insulae. 8"%" &/ I"-" " /&I28/R/-,R evine vizibila, doar dupa sectionarea corpului calos, care reprezinta cea mai importanta comisura interemis)erica. "st)el devin accesibile descrierii urmatoarele )ormatiuni anatomice9 corpul calos este central, de )orma curba, convex superior. /ste separat de scoarta vecina a !irului cin!ular prin santul corpului calos. In sens antero-posterior se descriu urmaroarele portiuni9 rostrul9 initial este orizontal #la nivelul comisurii albe anterioare(, apoi se schimba directia spre mar!inea superioara continuandu-se cu9 !enunchiul corpului calos trunchiul corpului calos spleniumul corpului calos, portiune terminala situata posterior septul pellucid este situat sub corpul calos, avand o )orma triun!hiulara cu var)ul posterior tri!onul cerebral )uzioneaza posterior cu )ata in)erioara a spleniumului corpului calos, iar anterior se intinde pana la comisura alba anterioara deasupra santului corpului calos si paralel cu acesta se intinde santul cin!ular@ intre cele 3 santuri se delimiteaza !irul cin!ular !irul )rontal superior situat deasupra santului cin!ular, Lin potcoavaM in *urul corpului calos lamina terminalis, situata intre comisura alba anterioara #superior( si chiasma optica #in)erior(@ aceasta contribuie la )ormarea peretelui anterior al ventriculului III

Pagina 1% din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

santurile paraol)activ anterior si superior sunt situate sub rostrum si anterior de lamina terminalis. Intre ele se delimiteaza aria subcalosala. !irul paraterminal este situat intre santul paraol)activ posterior si rostrum. !irus rectus este cuprins intre tractul ol)cativ si )isura interemis)erica. -a nivelul lobilor, )ormatiunile sunt urmatoarele9 -,A.- 8R,'%"!irul )rontal superior lamina terminalis santurile paraol)active anterior si posterior aria subcalosala !irus rectus %oate acestea au )ost descrise mai sus. -,A.- +"RI/%"/ste delimitat anterior de santul cin!ular #portiunea care delimiteza pars mar!inalis( si santul parietoocipital #posterior(. +e )ata mediala sunt prezente9 scizura calcarina, care se opreste anterior in santul parietooccipital intre cele doua santuri se a)la !irul cuneus !irul occipitotemporal !irul lin!ual .ltimii 3 !iri se a)la in scizura calcarina. -,A.- %/&+,R"+entru a )i vizualizat necesita indepartarea trunchiului cerebral. Reperele sale sunt reprezentate de9 anterior :santul lateral posterior :lobul occipital superior :hipotalamus in)erior :mar!inea in)erioara a emis)erei 8ormatiunile vizibile la acest nivel sunt9 uncusul hipocampului, situat la partea anterioara a lobului. /ste )ormat din9 !irus uncinatus bandeleta ;iacomini !irul intralimbic

Pagina 11 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

santul uncusului #in)erior de cele trei )ormatiuni de mai sus( !irul ambiens localizat anteroin)erior de precedentul !irul parahipocampal incon*oara !irul ambiens si se continua cu limite imprecise cu !irul lin!ual santul rinal constituie limita in)erioara a !irului cin!ular in)erior de santul rinal se a)la capatul anterior al !irului temporal superior, iar posterior se intinde !irul occipitotemporal lateral. 8"%" A"0"-" " /&I28/R/-,R In mod particular, pe aceasta )ata, lobii temporal si occipital sunt )uzionati, )ormand lobul occipitotemporal, care ocupa patru cincimi posterioare ale )etei. Restul este ocupat de lobul )rontal, intre cele doua situandu-se santul #scizura( lateral. -,A.- 8R,'%"+rezinta urmatoarele )ormatiuni9 santul ol)activ, paralel cu )isura emis)erica lateral de acesta, se a)la !irus rectus lateral de precedentul, se a)la !irii orbitali, despartiti de un sant in LEM %ot la acest nivel se !asesc )ormatiuni ale lobului limbic #bulbul ol)activ, tractul si tri!onul ol)activ(. -,A.- ,$$I+I%,%/&+,R"2anturile prezente pe )ata bazala delimiteaza mai multi !iri9 !irul temporal mi*lociu, delimitat medial de santul temporal in)erior medial de santul temporal in)erior se a)la !irusul temporal in)erior, delimitat de santul occipitotemporal intre acest sant si santul colateral #medial( se a)la !irul occipitotemporal lateral medial de santul colateral se a)la !irul parahipocampal, continuat posterior cu !irul occipitotemporal medial "lte )ormatiuni vizibile sunt9 uncusul hipocampului spleniumul corpului calos !irusul triun!hiular istmul !irului cin!ular, medial de !irul triun!hiular si mar!init posterolateral de santul calcarin

Pagina 12 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

peri)eria polului occipital pana la incizura preoccipitala #portiune ocupata de !irii occipitali(

$"+I%,-.- III 1"2$.-"RI0"%I" 2'$ 2'$ are o bo!ata vascularizatie, )iind unul dintre componentele cele mai active ale corpului uman, ast)el incat in )iecare minut trec prin creier aproximativ <77 ml san!e, reprezentand 37 N din debitul cardiac. "si!urarea acestui aport san!vin se )ace prin sistemul arterial carotidian si vertebro-bazilar, cele doua sisteme unindu-se la nivelul poli!onului Fillis, de la aceasta plecand apoi ramurile terminale. "rtera carotida interna +atrunde prin canalul carotidian intracranian, )ormandu-se un si)on carotidian, partial cuprins in asa zisul sinus cavernos, in peretele caruia se materializeaza, )iind in raport cu aceste )ormatiuni si cu nervii III, I1, 1 si 1I. e la acest nivel o)era ramuri terminale9 artera o)talmica, ce se trans)orma in artera centrala a retinei@ artera cerebrala anterioara@ artera cerebrala medie@ artera comunicanta posterioara. 2tructura sa variaza in )unctie de se!mentele sale. "rtera cerebrala anterioara /ste cea mai mica dintre ramurile carotidei interne@ se anastomozeaza cu cea de parte opusa prin artera comunicanta anterioara #in dreptul )isurii lon!itudinale(@ incon*oara !enunchiul corpului calos, trece pe )ata mediala a emis)erei, pentru a a*un!e pe )ata superioara a corpului calos, paralela cu artera de parte opusa pana la unirea a 3>? anterioara cu 5>? posterioara a acestei )ete, dupa care patrunde in se!mentul ascedental santului ciu!ular. "rtera cerebrala anterioara o)era urmatoarele ramuri9 I. Ramuri corticale, care vascularizeaza )ata orbitara a lobului )rontal si )ata interna a aceluiasi lob, prin artera )rontala anterioara9 artera )rontala interna medie, care iri!a *umatatea posterioara a primei circumvolutiuni )rontale.

Pagina 1 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

artera )rontala interna posterioara, care asi!ura vascularizatia lobului paracentral, o parte a circumvolutiunii corpului calos si partea superioara a )rontalei ascendente@ poate avea trunchi comun cu artera )rontala interna medie si atunci se divide in9 artera calosomar!inala, pentru lobul paracentral si partial pentru !irul ciu!ular@ artera parietala interna, care o)era ramuri paracentrale pentru lobul paracentral, precuneene pentru lobul patrulater si parietoocipitale pentru circumvolutiunea corpului calos@ artera pericaloasa posterioara, vascularizand precuneus $ea mai mare parte a corpului calos este vascularizata de artera cerebrala anterioara #=><(. Ramuri dience)alice, care patrund prin spatiul per)orat anterior, constituindu-se intrun !rup medial si unul lateral. "rtera striata mediala #recurenta E/.A'/R( iri!a partea anteromediala a capului nucleului caudat, re!iunile vecine ale capsulei interne, putamen si partial nucleii septali. 8recvent da ramuri pentru )ata in)erioara a lobului )rontal. "rtera cerebrala medie $ontinua traiectul carotidei interne, )iind si cea mai voluminoasa ramura a sa. ,)era la randul sau doua !rupuri de ramuri. 2uper)iciale artere insulare, care iri!a insula lui R/I- si capsula interna@ artera orbito)rontala, pentru partea laterala a lobului orbitar si 83, 8? in partea anterioara@ artera santului prerolandic, care iri!a partea posterioara a 8 3, 8 ?@ artera santului rolandic, care asi!ura vascularizatia a 3>? in)erioare ale circumvolutiunii )rontale si parietala ascendenta@ artera santului retrorolandic, iri!a o parte a parietalei ascendente, parietala posterioara si parietala in)erioara, la a caror vascularizatie contribuie si artera parietala posterioara si artera pliului curb #ram terminal( Ramuri pro)unde, reprezentate de9 artera putameno-capsulo-caudata, artera palidala, care iri!a partea externa a nucleului palid@ partea anterioara este vascularizata de artera coroidiana anterioara,

Pagina 1! din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

artera coroidiana anterioara asi!ura debitul san!vin la nivelul nucleului ami!dalian, hipocamp, pulvinar, tuberculi cvadri!emeni, bandeleta optica, portiunea mediala a !lobului palid. "rtera comunicanta posterioara /ste )recvent mai voluminoasa pe o parte, da ramuri care strabat substanta per)orata posterioara, )ata mediala a talamusului si perete ventriculului III. "rtera vertebrobazilara Ia nastere prin unirea celor doua artere vertebrale la nivelul santului bulbopontin, o)erind ramuri intracraniene si ramuri pentru trunchiul cerebral. Ramuri intracraniene artera menin!ee posterioara artera spinala anterioara artera spinala posterioara artera cerebeloasa postero-in)erioara care iri!a vermisul posterior, in special uvula, nodulul, )ata in)erioara a cerebelului si tonsila, dand si ramuri pentru bulb, plexul coroid al ventriculului I1 si nucleul dintat artera auditiva interna artera cerebeloasa antero-superioara se desprinde din portiunea rostrala a arterei bazilare si se distribuie in )inal )etei superioare a emis)erelor cerebeloase, re!iunii )isurii orizontale, nuclei intracerebelosi, pedunculii cerebelosi superior si mediu, caliculii superior si in)erior, valul medular superior si, partial, pentru plexul coroid al ventriculului I1 ramuri radiculare pentru nervii 1I, 1II ,1III. artera cerebrala posterioara, separata de artera cerebeloasa anterosuperioara de )ibrele nervului III@ o)era ramuri emis)erice si ramuri mezence)alico-dience)alice.Ramuri emis)erice9 sunt in numar de doua9 artera temporala posterioara care iri!a cornul lui "&,', )ata interioara a re!iuniloranterioare ale lobului temporal #prin artera temporala anterioara( si re!iunea posterioara a !irilor temporo-occipitali si li!ual prin artera teporo-occipitala. artera occipitala interna care se divide la randul sau in doua ramuri, si anume9 artera parietoocipitala pentru cuneus si precuneus si artera calcarina care va iri!a !irul lin!ual, )ata mediala a lobului occipital portiunea spleniusului corpului calos Ramuri pentru trunchiul cerebral sunt !rupate in trei teritorii de vascularizatie9 paramedian in)erior si superior, !rupul circum)erentialelor scurte #arterele )osetei laterale a

Pagina 15 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

bulbului( si !rupul circum)erentialelor lun!i #arterele cerebeloase posterioare in)erioare, desprinse din artera bazilara(. 1ascularizatia se!mentelor trunchiului cerebral este asi!urata dupa cum urmeaza9 Aulbul9 este iri!at prin artera paramediana in)erioara, ramura a arterei spinale anterioare. -a vascularizatia bulbului contribuie si arterele paramediane superioare, provenind )ie din arterele vertebrale, )ie din bazilara. +untea9 este vascularizata doar de ramuri ale arterei bazilare, prin trei !rupuri arteriale9 arterele paramediane care se distribuie portiunii mediale a puntii, incluzind nucleii pontini si tracturile corticospinal, corticonuclear si corticopontin, partial te!mentul si lemniscul medial. circum)erentialele scurte iri!a re!iunea anterolaterala circum)erentialele lun!i iri!a te!umentul si portiunea caudala a puntii # alaturi de artera cerebeloasa anteroin)erioara(, in timp ce portiunea rostrala a puntii are asi!urata vascularizatia de circum)erentialele lun!i si artera cerebeloasa superioara. &ezence)alul este de asemeni iri!at de trei !rupuri arteriale9 !rupul paramedian, care se distribuie re!iunii ra)eului, complex oculomotor, )asciculul lon!itudinal medial, nucleu rosu, re!iunea mediala a substantei ne!re si crus cerebri. circum)erentialele scurte iri!a partea centrala si partea laterala a crus cerebri, partea laterala a substantei ne!re si partea laterala a mezence)alului. circum)erentialele lun!i, ramuri ale arterei cerebrale posterioare, se distribuie in cea mai mare parte coliculilor superior si in)erior. 2I2%/&.- 1/',2 $/R/AR"1enele cerebrale nu au un traiect comun cu arterele. /le iau nastere prin anastomazare la nivelul unui plex pial a ramurilor subtiri care parasesc substanta cerebrala. upa )ormare strabat spatiile subarahnoidiene pentru a se varsa intr-un sistem de canale venoase care constituie sinusurile durei mater, cuprins intre straturile periostic si menin!eal ale durei mater. "ceste sinusuri au peretii duri, )ibrosi si nu colabeaza dupa sectiune. 1enele cerebrale nu poseda valve si, desi anatomic distincte, se anastomozeaza intre ele pentru realizarea unui sistem presional e!al la nivelul tuturor re!iunilor creierului. +ot )i !rupate in trei sisteme9

Pagina 1" din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

vene corticale #super)iciale(, reunite in !rupul )rontal, parietal si occipital@ orientarea lor este caracteristica9 !rupul )rontal, dupa un scurt traiect intradural, paralel cu sinusul se deschide in acesta in directia curentului san!uin. !rupul parietal este perpendicular pe directia sinusului !rupul posterior )ormat din vene mai mari din punct de vedere al calibrului, se deschid contra curentului san!uin din sinus. %oate aceste vene dreneaza in sinusurile lon!itudinal superior si lateral. $onstante in randul venelor corticale vor )i9 vene sKlviene super)iciale, care vor drena in sinusul lui AR/2$E/%. vena lui -"AA/ #vena anastomatica(, care coboara de la unirea celor 3>? anterioare cu 5>? posterioara a lobului temporal in sinusul lateral. vena lui %R,-"R #marea vena anastomatica sau vena anastomatica superioara(, care se varsa in sinusul lon!itudinal superior. vene centrale #pro)unde( $olecteaza in marea vena centrala #ampula lui ;"-I/'(."ceasta provine din )uzionarea venelor cerebrale interne si se varsa in sinusul drept. 1enele cerebrale interne se )ormeaza la randul lor din vena talamostriata #care dreneaza capul condat si primeste colaterale de la nucleul leuti)orm si capsula alba( si venele caroidiene care strabat plexurile coroide si primesc colaterale de la corpul calos, )ornix si hipocamp. &area vena centrala este )ormata prin unirea a doua vene vertebrale interne, doua vene bazale occipitale si vena calosala posterioara. "re un traiect )oarte scurt si se intinde posterior pe sub spleniumul corpului calos pentru a se varsa in sinusul drept. 1ena bazala #R,2/'%E"-( ia natere la inaltimea spatiului per)orat anterior si se varsa in vena lui ;"-I/'. sinusurile venoase craniene $omunica prin venele emisare cu venele super)iciale si conver! apoi catre protuberanta occipitala interna, in con)luentul sinusal, de la care pornesc cele doua sinusuri transversale care, a*unse la nivelul ori)iciului *u!ular se trans)orma in vene *u!ulare interne. sinusul lon!itudinal superior, situat la baza coasei creierului, intinzandu-se de la )oramen caecum pana la protuberanta occipitala interna si se termina in sinusul drept.

Pagina 1# din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sinusul lon!itudinal in)erior, urmareste mar!inea libera a coasei creierului, iar la mar!inea anterioara a cortului cerebelului )uzioneaza cu marea vena cerebrala, )ormand sinusul drept. sinusul drept este situat la *onctiunea coasei creierului cu cortul cerebelului sinusul transvers #lateral( continua sinusul sa!ital superior #cel stan!(, in timp ce sinusul transvers drept continua sinusul drept #rectus(@ se continua cu sinusurile si!moide, la nivelul carora primeste sinusul pietros superior. sinusul cavernos contine in interiorul sau o serie de trabecule care ii dau aspectul cavernos@ invelite in endoteliu, in plin sinus se !asesc artera carotida interna cu plexul simpatic pericarotidian si nervul 1I@ peretele lateral contine nervii II, III si I1. sinusul s)eno-parietal #AR/2$E/%( se termina la nivelul sinusului cavernos si este la nivelul mar!inii posterioare a aripilor mici ale osului s)enoid. sinusul pietros in)erior este situat pe mar!inea posterioara a stancii temporalului si )ace le!atura intre sinusul cavernos si bulbul superior al *u!ularei interne. sinusul pietros superior este situat in santul de pe mar!inea stancii temporalului )acand le!atura intre sinusul cavernos si cel transvers.

$"+I%,-.- I1 "RII-/ '/,$,R%/G.-.I 2I I&+-I$"%I" +"%,-,;I$" " -/0I.'I-,R "$/2%,R" +entru explorarea scoartei cerebrale au )ost utilizate di)erite metode9 excitatie, extirpare, electroence)alo!ra)ie, scinti!ra)ie si metode anatomo-clinice. in carto!ra)ierea citoarhitecturala a scoartei cerebrale, a rezultat subdiviziunea acesteia in arii corticale, utilizandu-se pentru desemnare harta Arodmann #5O7O(. "ceasta LmapaM corticala cuprinde 43 de arii a caror numerotare nu are nici o semni)icatie, intrucat a )ost )acuta in ordinea studierii si descrierii re!iunilor de catre autor. "riile Arodmann nu se suprapun #sau se suprapun partial( peste limitele con)i!urative de supra)ata sau peste citoarhitectura scoartei reprezentand ast)el o delimitare )unctionala. In !eneral ariile care contin neuroni piramidali sunt arii motorii, iar cele )ormate din neuroni !ranulari indeplinesc )unctii senzitive sau de asociatie. In raport cu )unctia pe care o indeplinesc ariile corticale se impart in9 "rii motorii

Pagina 18 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"rii somestezice "rii senzoriale "rii de asociatie "RII-/ &,%,RII "ria 6 reprezinta cortexul motor si ocupa cea mai mare parte a !irusului precentral. in punct de vedere citoarhitectonic este izocortex heterotipic, a!ranular, !ros de 6-4 mm, care contine in stratul 1 aproximativ ?7 777 de neuroni piramidali Aetz, ai caror axoni participa la )ormarea tractului piramidal. In aceasta zona iau nastere miscarile partii opuse a corpului si are o reprezentare somatotopica a musculaturii intr-un aran*ament de tip Lhomunculus motorM. "cesta are urmatoarele caracteristici9 este inversat si controlateral dinspre partea superioara catre cea in)erioara iau nastere succesiv miscarile membrului in)erior, trunchiului, membrului superior si capului partile dens inervate ale corpului cu rol in realizarea miscarilor )ine au o reprezentare corticala mai extinsa #)ata, !ura si mana( "riile B si < #cortexul premotor( 2e a)la inaintea celui motor, in !irii )rontali superior si mi*lociu. "u rol in prelucrarea in)ormatiilor motorii, in propa!area miscarilor si reprezinta o punte de le!atura intre cortexul motor si sistemul extrapiramidal. $ortexul premotor este )ormat din neuroni !ranulari cu reminescente de celule Aetz si detine conexiuni cu nucleii bazali, talamici si cerebelari. %ot in ariile B si < se !aseste cortexul motor suplimentar care ocupa partea mediala a emis)erei in !irusul )rontal medial. "cesta are rol in miscarile posturale bilaterale si pro!ramarea miscarilor. "ria O "laturi de portiuni din ariile B si <, )ormeaza campul )rontal ocular care se !aseste pe partea posterioara a !irusului )rontal mi*lociu din apropierea !irusului precentral si coordoneaza miscarile oculare voluntare. 6. "riile 66 si 64 reprezinta centrul limba*ului articulat Aroca si se a)la in !irusul )rontal al emis)erei dominante #la O7N din populatie aceasta este emis)era stan!a(, in partea trian!ulara si operculara a acestuia, deasupra santului silvian. /ste centrul articularii cuvintelor, de aici plecand impulsuri catre musculatura implicata in vocalizare si articulare.

Pagina 1$ din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"RII-/ 2,&/2%/0I$/ 2unt reprezentate de ariile ?, 5 si 3 si constituie cortexul somatosenzitiv primar # situat in !irul postcentral si )ormat din cortex !ranular dens( si cortexul somatosenzitiv secundar #arie mica a)lata posteroin)erior de cortexul somatosenzitiv primar la nivelul operculului )rontoparietal adiacent santului silvian(. -a acest nivel se proiecteaza prin intermediul nucleilor talamici semnalele exteroceptive si proprioceptive constiente de la nivelul hemicorpului controlateral #cu exceptia )etei(. +roiectia )ibrelor se )ace ast)el9 in aria ?9 stimulii tactili in aria 59 semnale cutanate in aria 39 semnale proprioceptive Dinestezice -a )el ca si la nivelul ariilor motorii, proiectia este somatotopica in raport cu densitatea inervatiei senzitive peri)erice, realizand un homunculus senzitiv ale carui caracteristici sunt9 este controlateral, rasturnat si neproportional. $ortexul somatosenzitiv secundar are rol discriminativ, calitativ, spatial si psihosenzitiv, in perceperea senzatiilor nociceptive si in controlul senzitiv al )unctiei motorii. %ot din cortexul somatosenzitiv secundar )ac parte si ariile ?O si 67, cunoscute ca pliu curb si avand )unctii le!ate de schema corporala #somato!nozie si noso!nozie(. "RII-/ 2/'0,RI"-/ "riile vizuale 2unt localizate pe )ata mediala a lobului occipital extinzandu-se si pe )ata laterala a acestuia, precum si pe )ata mediala a lobului parietal si !irusul lin!ual al lobului temporal. 2unt dispuse in *urului santului calcarin, cel mai aproape de acesta a)landu-se aria 5= #cortexul striat( incon*urata de aria 5< #cortexul parastriat(, iar la peri)eria acesteia se !aseste aria 5O #cortexul peristriat(. 2unt )ormate din cortex !ranular cu celule !ranulare si piramidale mici inalt di)erentiate, or!anizate in coloane orizontale. $ortexul striat contine si stria ;ennari sau 1icP I"zKr. "cest cortex striat primeste proiectii vizuale talamice si !eniculare ipsilaterale dupa o harta retino-optica precisa9 pata !albena se proiecteaza pe polul occipital, iar partile peri)erice retiniene in cercuri treptat distantate de epicentrul proiectiei maculare. 8unctia acestei arii este de a inte!ra ima!inile de la ambii ochi si de a detecta si analiza semnalele vizuale.

Pagina 2% din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ortexul parastriat si cel peristriat decodi)ica in)ormatiile primite #miscare stereoscopica, culoare etc( si interpreteaza ima!inea observata. "riile auditive 2e !rupeaza in cortexul auditiv primar #ariile 65 si 63( si cortexul auditiv secundar #aria 33(. $ortexul auditiv primar se a)la in operculul temporal in !irusurile transverse si este or!anizat somatotopic9 portiunea anterolaterala percepe sunetele de )recventa *oasa, iar cele de )recventa inalta sunt percepute de portiunea posteromediala. $ortexul auditiv secundar se !aseste in !irusul temporal superior si interpreteaza sunetele percepute de cortexul primar. "ria !ustativa #aria 6?( 2e !aseste in partea anteroin)erioara a !irusului postcentral. "ria vestibulara "re o localizare mai putin precisa, probabil in apropierea !irusului postcentral si in !irusul temporal superior. "RII / "2,$I"%I/ Reprezinta O4N din supra)ata totala a cortexului cerebral la om@ sunt arii imprecis delimitate si au )unctii inte!rative, suportate de circuite neuronale cortico-corticale si corticosubcortico-corticale. 8unctiile corticale au loc printr-o cooperare intre cele doua emis)ere cele mai complexe predominand insa una din ele #emis)era dominata este cea stan!a la O7N din populatie(. /mis)era nedominanata are rol intuitiv vizospatial si a )ost denumita simbolic emis)era artistica. $ortexul de asociatie a )unctiei senzitive, senzoriale si motorii este localizat adiacent ariilor primare. $ortexul pre)rontal de asociatie, situat inaintea ariilor motorii #denumit si lob pre)rontal( indeplineste )unctii asociative transcorticale si neocorticolimbice inalt di)erentiate, )iind sediul personalitatii, al abilitatilor intelectuale #apreciere, initiativa, previziune( si a comportamentului. $ortexul temporoparietal de asociatie reprezentat in primul rand de !irusul an!ular si supramar!inal este situat la conver!enta arrilor somatosenzitive, vizuale si auditive si inte!reaza di)eritele tipuri de in)ormatie senzoriala necesare comunicarilor non-verbale. In emis)era dominanta, in cortexul temporoparietal #aria 33( se !aseste aria interpretativa a limba*ului FernicDe, sediul intele!erii cuvintelor auzite, interconectat cu aria expresiva a vorbirii Aroca.

Pagina 21 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$unoasterea )unctiilor acestor arii corticale permite stabilirea in multe situatii a unui dia!nostic precis de localizare a leziunilor inca din )aza examenului clinic.

$"+I%,-.- 1 8I0I,+"%,-,;I" %R".&"%I2&/-,R $R"'I,-$/R/AR"-/ /)ectele traumatice reprezinta un )enomen complex determinat de doua tipuri de )actori9 -)actori )izici de natura mecanica ce constau in tipul si amplasarea impactului precum si modul de absortie si trans)er al ener!iei cinetice traumatice. -)actori biolo!ici, reprezentand modul in care structurile intracraniene reactioneaza la ener!ia transmisa de impact@ acestia pot consta in alterari cerebrale )unctionale sau lezionale, modi)icari vasculare, perturbari metabolice, hormonale, histochimice, biochimice san!uine sau lichidiene. /)ectele traumatice rezulta ast)el din sumatia actiunilor )actorilor )izice si biolo!ici, )apt care explica evolutia lor complexa. 8actori )izici si mecanismele induse de acestia In marea ma*oritate a cazurilor sunt implicate doua sau mai multe mecanisme, dintre care unul este dominant si responsabil de e)ectele intracraniene ma*ore. 8actorii )izici sunt de doua tipuri9 -cu actiune directa -cu actiune indirecta I. &ecanisme )izice directe &ecanisme prin acceleratie /ste modalitatea prin care un corp in miscare loveste capul a)lat in repaus si ii transmite ener!ia sa cinetica, imprimandu-i totodata o miscare in sensul vectorului de miscare al a!entului traumatic. In acest )el , capul este accelerat. %eoretic, exista doua tipuri de acceleratie9 liniara si rotatorie@ practic, acceleratia liniara pura nu exista, deoarece ar trebui ca tot corpul sa )ie accelerat in mod e!al, la nivelul tuturor se!mentelor sale. "cceleratia rotatorie induce leziuni mult mai !rave deoarece produce deplasari si distorsiuni la )rontiera dintre di)eritele )ormatiuni intracerebrale care au densitati di)erite. In

Pagina 22 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

plus, induce leziuni si la nivelul trunchiului cerebral #mobilitatea coloanei vertebrale )iind maxima la nivelul celei de-a doua vertebre cervicale ,rotatia se va )ace la acest nivel( &ecanisme prin deceleratie $onsta in oprirea brusca a capului a)lat in miscare prin lovirea acestuia de un plan dur imobil sau relativ imobil. /ste cel mai intalnit mecanism si produce leziuni intracerebrale, prin trans)erul brusc de ener!ie cinetica la acest nivel. &ecanisme prin compresie bilaterala In practica este destul de rar. e re!ula acest mecanism este mai complex, capul )iind )ixat la un plan dur, in timp ce un corp in miscare il loveste de parte opusa, intervenind ast)el e)ectul acceleratiei si mecanismul de contralovitura, care va )i discutat mai *os. ".II. &ecanisme )izice indirecte In aceste situatii, producerea de leziuni sau perturbari ale structurilor intracraniene se poate )ace in doua modalitati9 mecanisme )izice indirecte cu impact extracranian@ mecanisme )izice indirecte )ara nici un )el de impact@ &ecanismele )izice indirecte cu impact extracranian produc leziuni intracraniene prin trans)erul indirect al ener!iei cinetice, mediat de coloana vertebrala. 2unt reprezentate de caderile de la inaltime in picioare, !enunchi sau ischioane, care produc leziuni !rave la nivelul bazei craniului, in special )racturi prin telescopare, asociate cu leziuni !rave ale ence)alului si trunchiului cerebral. &ecanisme )izice indirecte )ara impact. &ecanismul LQhiplashM #sindromul centurii de si!uranta(. $onsta in accelerarea si decelerarea brusca a craniului si este )recvent intalnit in accidente rutiere. 2e produc ast)el de leziuni cerebrale prin contactul brusc al acesteia cu relie)ul endocranian. &ecanismul prin soc electric #prin electricitate naturala, atmos)erica sau termica(. -eziunile pot )i imediate #hemora!ie subarahnoidiana( sau tardive #atro)ie cerebrala cu hidroce)alie( &ecanismul prin soc termic. etermina leziuni nespeci)ice cum ar )i con!estie si edem leptomenin!eal, petesii in peretii ventricului III, -$R san!vinolent, aparute in cadrul eractiei or!anismului la a!resiunea termica. &ecanismul prin iradiere. +roduce doua tipuri de leziuni9

Pagina 2 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-)ie leziuni precoce constand in necroza cerebrala in zona iradiata, cu modi)icari de tip in)lamator, in cazul unei doze mari, unice. -leziuni selective in stratul !ranular cerebelos. %ardiv pot apare leziuni in substanta alba, necroze , )ormare de cavitati si chisturi. &ecanismul prin su)lul exploziei induce leziuni nespeci)ice de tipul edenului cerebral di)uz, hemora!ii petesiale in nucleii bazali, substanta alba si cortex, leziuni similare cu cele din trunchiul cerebral. In cazul unei supravietuiri indelun!ate apare scleroza cerebrala pro!resiva. &ecanismul prin explozie atomica, iradiere !amma si iradiere neutronica produce hemora!ii perivasculare, transudare plasmatica, )ocare ischemice si noduli !liali. &ecanismul prin laser. -aserul duce la vaporizarea parenchimului cerebral in zona de contact, in *ur aparand hemora!ii, necroze, edem cerebral, dar pe o zona restransa la cativa milimetri in *urul zonei de contact. &ecanismul prin contralovitura explica aparitia leziunilor intr-o zona diametral opusa celei de impact, leziuni ce depasesc ca amploare si !ravitate pe cele produse la locul de aplicare a )ortei traumatice. /xista multe ipoteze cu privire la modul de producere a acestui tip de leziuni, dintre care cea mai verosimila pare a )i data de E,-A,.R' in 5O6? si anume aceea ca in momentul aplicarii asupra craniului a unei acceleratii rotatorii, creierul LalunecaM pe supra)ete netede durale dar la nivelul nere!ularitatilor relie)ului endocranian se produc )recari ce induc leziuni vasculare si parenchimatoase. 8actori biolo!ici 2unt reprezentati de modul in care raspunde creierul la o a!resiune, acest raspuns putand )i de tip )unctional #comotie cerebrala(, lezional #contuzia si dilacerarea(, sau mixt #edemul cerebral si colapsul cerebro-ventricular(, alaturi de care se pot intalni raspunsuri vasculare #vasospasmul si vasodilatatia postraumatica( sau lichidiene #celulare si biochimice(. +e lan!a raspunsul creierului la a!resiune se adau!a si raspunsuri extracerebrale, de ordin metabolic, hormonal, determinate de e)ectul asupra axului hipotalamo-hipo)izar. e aici rezulta concluzia ca un traumatism craniocerebral nu trebuie considerat ca )iind limitat la structurile intracraniene, ci avand lar!i implicatii sistemice. $omotia cerebrala

Pagina 2! din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Reprezinta o tulburare )unctionala datorata trans)erului unei cantitati mici de ener!ie, incapabila de a produce leziuni. /ste e)ectul postraumatic primar si imediat, mani)estat clinic prin pierderea brusca, scurta si tranzitorie a starii de constienta, reversibila in totalitate. 8iziopatolo!ic, substratul comotiei cerebrale este reprezentat de o depolarizare brutala a membranei neuronale la nivelul sistemului reticulat activator ascendent, a carei consecinta este siderarea )unctionala la acest nivel $ontuzia cerebrala /ste cel mai )recvent e)ect traumatic intracranian, existand ca leziune unica sau de acompaniament. 8iind un e)ect traumatic lezional, evolueaza in timp, ast)el incat, schematic, secventele procesului de contuzie cerebrala sunt urmatoarele9 1asodilatatie paralitica initiala cu aparitia de hemora!ii petesiale circumscrise sau di)uze. $linic, acest stadiu corespunde Lcontuziei cerebrale minoreM, cu simptomatolo!ie tranzitorie. 1asoparalizia se accentueaza in cazul in care ener!ia cinetica trans)erata a )ost mai mare, continua transvazarile san!vine, hemora!iile petesiale a*un! sa con)lueze. "pare hipoxie locala partial reversibila. $orespondentul clinic este Lcontuzie cerebrala moderata di)uzaM. In acest stadiu leziunile devin ireversibile dupa doua modalitati9 -una cu evolutie lenta, cu apartie de tromboze in vasele a)ectate, apoi necroza si liche)iere cerebrala, avand corespondent clinic Mcontuzia cerebrala !ravaM -o evolutie rapida, cu con)luarea extravazatelor intr-o zona de necroza-liche)iere cu )ormarea unui hematom. i)eritele mecanisme )izice traumatice pot produce contuzii cerebrale, dupa cum urmeaza9 mecanismul prin in)lexiune si de)lexiune craniana la locul impactului, cu sau )ara )ractura craniului, duce la o contuzie cortico-subcorticala circumscrisa, numita contuzie de contact. deceleratia brusca produce contuzie circumscrisa deoarece, la oprirea craniului din miscare prin contactul cu un plan dur imobil, creierul, avand !reutatea speci)ica di)erita, isi mai pastreaza un interval scurt de timp ener!ia cinetica si, deci, miscarea."cest lucru duce la aparitia de leziuni de tip contuziv prin trecerea peste nere!ularitatile relie)ului endocranian, in special pla)onul orbital si mar!inile aripilor s)enoidale, ceea ce explica de ce contuziile prin acest mecanism au o topo!ra)ie selectiva9 ariile orbitale ale lobilor )rontali si polii temporali.

Pagina 25 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mecanismul prin contralovitura produce rar contuzii circumscrise, de re!ula mai ampla contralateral zonei de impact. /xista )orme cu predominenta cortico-corticala sau cu predominenta in structurile temporo-rin-ence)alice sau dience)alo-mezence)alice. eosebit de importante sunt contuziile trunchiului cerebral, care pot surveni ca urmare a actiunii oricarui tip de mecanism )izic traumatic. -eziunile la acest nivel pot )i primare #de la hemora!ii petesiale la revarsate san!vine mari( sau secundare #care la randul lor pot )i hemora!ice dar cel mai )recvent sunt ischemic-necrotice(. /xista doua mecanisme compresive ce pot actiona asupra trunchiului cerebral9 )ie compresiunea in ax vertical #)enomenul de telescopare(, aparuta in conditiile unei hipertensiuni intracraniene, e)ectul )iind ischemic. )ie o compresiune in ax transversal, predominanat unilaterala , datorata dezvoltarii unui revarsat san!uin intracranian ce duce la )ormarea de conuri de presiune supra si subtentoriale #prin hernierea ami!dalelor cerebeloase(. ilacerarea cerebrala Reprezinta o lezine cu caracter distructiv, implicand o lipsa de continuitate in tesutul cerebral. /ste in marea ma*oritate a cazurilor asociata cu contuzia cerebrala, in *urul ariei de dilacerare, si in mod constant cu edem cerebral perilezional sau !lobal. +oate )i de doua tipuri9 dilacerare cerebrala directa, rezultata in urma penetrarii intraparenchimatoase a unui corp strain #proiectil, arma alba, etc( sau a unei eschile osoase. dilacerare cerebrala indirecta, rezultata printr-un mecanism de deceleratie, prin proiectarea masei cerebrale la planul dur si )ix al endocraniului. aca zona de contact endocraniana prezinta nere!ularitati, asa cum se intampla la nivelul eta*ului anterior al endobazei si mar!inilor libere ale aripilor s)enoidale, se produc dilacerarile cunoscute actualmente ca Lorbito-temporalaM si, respectiv, Ltemporo-rin-ence)alicaM. 0onele de dilacerare prezinta in *ur necroze, uneori liche)iere, iar in )ocar )recvent se constituie hematom. %rebuie mentionat un tip intermediar de dilacerare, anume cea subiacenta unor )racturi craniene lineare dehiscente ale tabliei interne care duc la o dilacerare duro-cerebrala si in care este implicat numai cortexul. +erturbari vasculare posttraumatice.

Pagina 2" din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Raspunsul vascular la in*uria traumatica are doua aspecte ma*ore9vasodilatatia paralitica si spasmul vascular. -a acestea se pot adau!a si alte entitati chimico-patolo!ice particulare9tromboza arteriala, anevrismul postraumatic, )istulele carotido-venoase. -a prima vedere s-ar putea crede ca exista o contradictie intre cele doua tipuri de raspunsuri vasculare la traumatismul mecanic. 2-a demonstrat insa ca, initial apare o dilatatie capilara cu an!or*area vaselor, extravazare si eventual tromboze, iar in mod constant hemora!ii petesiale. -a cateva secunde a aparut un spasm vascular localizat, cu scaderea vitezei de circulatie in zonele invecinate celor in care aparusera hemora!iile petesiale. "cest spasm apare in 5-57 N din cazuri. /)ectul sau este de ischemie si in)arctizare cerebrala, desi este !reu de spus cat i se datoreaza lui si cat tine de e)ectul traumatic insusi. +erturbari metabolice si hormonale posttraumatice 2-a a)irmat mai inainte ca leziunile cerebrale posttraumtice nu pot si nu trebuie analizate sin!ular, ci in contextul unui raspuns sistemic la a!resiune raspuns care va si dicta pro!nosticul imediat si pe termen lun! al leziunii. +erturbari metabolice posttraumatice. -retentia la sodiu si apa este cea mai comuna perturbare metabolica posttraumatica si este secundara eliberarii de "$%E si implicit secretiei de aldosteron. urata acestei modi)icari este in medie de trei zile, cu posibilitatea unor mari variatii. Retentia la apa are un mecanism di)erit, desi concomitent retentiei de sodiu, si anume eliberarea unei cantitati mari de " E de la nivelul neuronilor supraoptici si paraventriculari. -perturbari de osmolaritate, corelate strans cu dezechilibrul apei si al sodiului, pot interveni )recvent in perioada posttraumatica. -perturbarile potasiului sunt inconstante, mai )recvent intalnindu-se o hipopotasemie de cauza renala sau extrarenala. -importanta pro!nostica reprezinta modi)icarea pro)ilului proteic seric, cresterea #3 !lobulinei peste un interval mai lun! de cinci zile, asociat cu persistenta var)ului # !lobulinei constituind un element de !ravitate. -pot interveni dezechilibrari acido-bazice, care pot )i de natura metabolica, respiratorie sau mixta. +erturbari hormonale posttraumatice. Implica in special axul hipotalamo-hipo)izar, dar si multiplele sale conexiuni cu arii corticale si subcorticale, hormonal stimulatoare sau inhibitoare. "ceste leziuni apar prin impacte in re!iunea temporaro-parietala si sunt leziuni hipotalamice, cu a)ectarea ti*ei

Pagina 2# din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

hipo)izare si neurohipo)izei #cu aparitia diabetului insipid posttraumatic sau, rareori, hipopituitarism(. $el mai semni)icativ raspuns endocrin posttraumatic este cresterea valorilor cortizolului plasmatic, in multe cazuri asociata cu modi)icarea ritmului de secretie. 8iziopatolo!ia edemului cerebral "pare )oarte rar ca leziune unica , cel mai )recvent )iind o leziune de acompaniament a unui e)ect traumatic primar #contuzie, dilacerare( sau secundar #revarsat san!uin intracranian(. /demul cerebral reprezinta cresterea continutului lichidian al creierului printr-un trans)er de lichid din vasele cerebrale traumatizate catre sptiile tesutului cerebral. 8actorul principal in constituie alterarea barierei hemato-ence)alice, cu aparitia unui extravazat proteic cu predominenta in substanta alba #substanta cenusie este mai compacta si deci o pune o rezistenta mai mare(. /xista doua tipuri de edem cerebral9 intra si extracelular, edemul postraumatic avand sediul pre)erential extracelular. .n )actor important in aparitia si tipul de edem cerebral il constituie raspunsul vascular cerebral, in )unctie de acesta )iind posibila dezvoltarea a cinci tipuri de edem cerebral9 hidrostatic, ischemic, necrotic, toxic si prin compresiune vasculara. $oncluzionand trans)erul de )luide intracerebral este !uvernat de )actori anatomici si )iziopatolo!ici dintre care cei mai importanti sunt bariera hematoence)alica, astro!lia, )ortele de presiune si perturbarile microcirculatiei cerebrale.

$"+I%,-.- 1I &/%, / I&";I2%I$/ I'%R"$R"'I/'/ 2unt reprezentate de9 Radio!ra)ia standard "n!io!ra)ia %omo!ra)ia computerizata Rezonanta ma!netica nucleara ia!nosticul radiolo!ic clasic in %$$. / 2%. I. "-/ 2%R.$%.RI-,R '/R1,"2/

Pagina 28 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Radio!ra)ia reprezinta o metoda paraclinica de investi!are in principal a )racturilor craniene, indirect o)erind ast)el in)ormatii in ceea ce priveste posibilitatea existentei unei leziuni menin!o-cerebrale subiacente, dar neputan preciza intinderea si !ravitatea acestora. $u toate acestea, dupa ma*oritatea autorilor, 56 N din )racturile craniene nu sunt dia!nosticate radio!ra)ic #sunt depistate )ie cu a*utorul metodelor ima!istice, )ie operator sau necroptic(, iar 5O N sunt mai intinse decat traiectul de )ractura identi)icat radio!ar)ic. /xamenul radio!ra)ic indispensabil in orice traumatism, trebuie sa urmareasca si sa precizeze urmatoarele9 existenta si sediul exact al leziuni@ vecinatatea sau raporturile cu vasele craniului si in special cu marile sinusuri venoase@ comportarea la nivelul ori)iciilor craniene a liniilor de )ractura, in special la baza unde trebuie precizata starea stancii temporalului, numarul si situatia eschilelor@ prezenta, numarul si situatia corpilor straini radioopaci@ existenta in)undarilor oaselor@ pozitia hipo)izei. ia!nosticul radiolo!ic privind o leziune osoasa se stabileste pe ima!ini de calitate e)ectuate in planuri di)erite, incidente adecvate si obli!atorice in contextul simptomatolo!iei clinice. +entru uni)icarea tehnicilor de lucru si pentru crearea unui limba* comun se utilizeaza o serie de planuri de re)erire anatomopatolo!ice, necesare pentru !hidarea examinatorului si care impart craniul dupa cele trei planuri ale spatiului, dupa cum urmeaza9 planul orizontal, care strabate masivul )acial si neurocraniul, trecand tan!ent la mar!inea orbitala in)erioara si tan!ent superior la conductul auditiv extern osos #prin punctul denumit LporionM( planul medio-sa!ital planul biauricular, perpendicular pe primele doua, este un plan )rontal posterior, ce trece prin conductele auditive externe si anume prin punctele LporionM de ambele parti. "ceste trei planuri servesc in practica unei bune pozitionari a craniului si obtinerii unor radio!ra)ii comparative de buna calitate. upa cum a )ost mentionat, examenul radio!ra)ic serveste atat la dia!nosticarea precisa a )racturilor craniene #)isuri, )racturi nedenivelate, )racturi denivelate evulsive si )racturi cu in)undare, precum si complexe, prin combinarea mai multor mecanisme(, dar si

Pagina 2$ din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

urmarirea in evolutie a leziunilor carniene posttraumatice, aceasta vizand in primul rand vindecarea )racturilor sau surprinderea aparitiei unor complicatii. 2upuratiilee de tipul osteomielitei sau osteoperiostita, deosebit de periculose prin stransa vecinatate cu menin!ele si substanta nervoasa. Radiodia!nosticul %$$ prin an!io!ra)ie Reprezinta un procedeu neuroradiolo!ic de maxima importanta in precizarea existentei unei )ormatiuni expansive intracraniene sau a unei leziuni vasculare. &etoda consta in in*ectrea unei substante de contrast triiodate in sisemul carotidian sau vertebrobazilar, direct sau de la distanta. In ultimii ani, $% si R&' au restrans arealul an!io!ra)iei in )avoarea procedeului an!io!ra)ic di!italizat, care a si scazut de alt)el a!resivitatea metodei. +rocedeul tehnic an!io!ra)ic consta in cateterizarea arterei carotide comune sau interne, )ie la nivel cervical, percutanat, )ie prin !hida* de tip 2eldin!er dupa punctionarea arterei brahiale sau )emurale. in multitudinea leziunilor cerebrale traumatice, examenul an!io!ra)ic poate preciza dia!nosticul in urmatoarele situatii9 ilacerarea menin!o-cerebrala localizata. In aceasta situatie, an!io!ra)ia arata deplasari vasculare necaracteristice, )iind o consecinta a edemului cerebral consecutiv si a unor revarsate san!vine asociate. "precierea pozitiei arterei 2Klviene pe ima!inea de )ata si mai ales pe cea de pro)il reprezinta un reper important pentru localizarea )ocarului de dilacerare. substantei de contrast. Eematomul intracerebral "n!io!ra)ia nu prezinta nimic caracteristic )ata de procesele inlocuitoare de spatiu avasculare, iar deplasarile de vase sunt mai importante decat volumul colectiei san!vine parenchimatoase, suplimentate )iind de edemul perilezional. Eematomul subdural ata )iind posibilitatea existentei bilaterale, examinarea an!io!ra)ica se )ace cu compresia carotidei contralaterale, in incidenta antero-posterioara, iar datele obtinute pot )i urmatoarele9 ilacerarea traumatica poate )i insotita de modi)icari vasculare importante9 spasme, obstructii, leziuni vasculare directe cu e)ractia

Pagina % din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-axul arterial median al creierului este, de re!ula, impins de partea opusa, deplasare mica sau inexistenta daca in emis)erul contralateral exista un hematom intracranian sau hematomul subdural este bilateral@ -supra)ata avasculara este reprezentata de Lvidul vascularM, vizibil intre tablia interna a craniului si supra)ata externa a emis)erului cerebral. Eematomul extradural Reprezinta o ur!enta chirur!icala, aceasta necesitand un dia!nostic cat mai rapid, stabilit pe baza9 -existentei unei arii vasculare mai vizibile in localizarile emis)erice temporale si > sau parietale, cu limita interna, cerebrala, mani)est concava in a)ara, nere!ulata si discontinua, uneori cu prezenta la acest nivel de pseudoanevrisme !enerate de extravazarea substantei de contrast din artera menin!ee medie, )isurata sau rupta #semn speci)ic de hematom extradural(. -deplasarea axului arterial median, reper important, dar nespeci)ic pentru sediul extradural al hematomului. EK!roma subdurala /ste rara, reprezentand o colectie cu lichid ce)alorahidian in spatiul subdural, circumscrisa si )recvent unilaterala, care de obicei nu deplaseaza axul median al creierului. &enin!ita seroasa "pare ca o arie avasculara care poate deplasa discret axul median. "bcesele cerebrale 2e comporta an!io!ra)ic ca procese inlocuitoare de spatii avasculare #abcese pottraumatice recente( sau reprezentand un halou #capsula hipovascularizata( in cazul abceselor posttraumatice craniene. 2indroame vasculare poattraumatice 2e pot comporta ca9 2indroame vasculare ocluzive, avand ca substrat, tromboza. Intereseaza cel mai )recvent carotida interna si mai rar ramurile ie sau carotida comuna. -eziunile apar an!io!ra)ic asemanatoare cu cele din ocluziile vasculare de alta natura si pot )i insotite de leziuni compresive de tip hematom@ "nevrisme arteriale posttraumatice, cu sediul atipic )ata de cele con!enitale, si anume in teritoriul arterei menin!ee medii. +entru dia!nosticul pozitiv pledeaza lipsa antecedentelor hemora!ice si mai ales examenul histolo!ic.

Pagina 1 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

8istulele arterio venoase, cel mai bine dia!nosticate cu a*utorul an!io!ra)iei carotidiene care precizeaza sediul, drena*ul si circulatia colaterala , cu sau )ara compresia carotidei contralaterale. Ima!inile an!io!ra)ice constau dintr-o pata opaca latero-selara , uneori obtinandu-se un aspect asemanator si contralateral. 1ena o)talmica apare mult dilatata, proiectata pe orbita, uneori bilateral, circulatia in arterele cerebrale este redusa si se pot evidentia precoce vena %R,-"' si sinusul s)enoparietal prin in*ectare in contracurent. $ontrastarea simultana a sistemelor venoase ale celor doua orbite este un avanta* in dia!nosticul )lebo!ra)ic al )istulelor carotido-cavernoase. ?.$omputer tomo!ra)ia $omparabila ca importanta cu descoperirea razelor G de catre R,/'%;/' in noiembrie 5<O4, metoda dezvoltata de )izicianul ".&. $,R&"$C si in!inerul ;.&. E,.'28I/#pentru care, de alt)el, au si primit premiul ',A/- in 5O=O(, constituie in mod cert cea mai valoroasa posibilitate de investi!are a leziunilor cerebrale. $% opereaza prin di)erentierea structurilor anatomice intre ele pe baza criteriilor densitometrice, iar pentru obtinerea de rezultate notabile sunt necesare o buna cunoastere a principiilor de )ormare a ima!inii si nivelul de per)ormante la care s-a a*uns cu instalatiile moderne de uz curent. ?.5. 8ormarea ima!inilor $% $% utilizeaza pentru analiza structurilor anatomice un )ascicul de raze G emis de un tub de )abricatie speciala. Raza centrala a )asciculului traverseaza corpul de radio!ra)iat, parcursul sau prin respectivul corp )iind reprezentat de o in)initate de puncte, insirate pe traiectul rectiliniu al razei. upa traversarea corpului, cantitatea de radiatie neabsorbita si atenuata se materializeaza pe planul ima!inar de protectie a ima!inii sub )orma unui punct. $antitatea de radiatie restanta in acest punct este direct proportionata cu puterea )asciculului si invers proportionala cu densitatea corpului parcurs. aca la iesirea razei partial atenuate din corpul de radio!ra)iat se pune un cristal ionizabil, acesta, prin e)ect de scintilatie, trans)orma ener!ia )otonica intr-o cuanta de lumina. $uanta de lumina este apoi trans)ormata intr-un microcurent electric, iar acesta este ampli)icat si transmis sub )orma unei in)ormatii numerice unei unitati de calcul. upa mai multe prelucrari in calculator, in)ormatia numerica este a)isata pe un monitor %1 sub )orma unei pete !ri de dimensiune strict proportionala cu cea a punctului ima!inar care i-a dat nastere. 'uanta de !ri a petei a)isate pe monitor este si ea in stricta concordanta cu intensitatea )asciculului de radiatie restanta captata de cristalul de scintilatie.

Pagina 2 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"st)el apare le!atura directa intre dimensiunea #!rosimea( obiectului radio!ra)iat, densitatea sa #si, indirect, ast)el, structura( si nuanta de !ri a)isata pe monitorul %1. %eoretic, intr-un corp de radio!ra)iat densitatea de densitati structural posibile se intinde de la densitatea aerului la cea a compactei osoase. 2-a realizat ast)el o scara de nuante de !ri care se intinde de la ne!ru #aerul( la aproape alb #compacta osoasa(. 'uantele sunt uni)orm distribuite de o parte si de alta a unei valori medii care este valoarea 7 a apei. 8iecare nuanta de !ri ast)el obtinuta caracterizeaza o anumita densitate din cele traversate si numai pe aceea, indi)erent in ce re!iune se a)la. /xprimata in unitati conventionale de densitate, aceasta nuanta de !ri constituie o valoare matematica exacta ce nu poate )i modi)icata prin nici un arti)iciu tehnic, ast)el incat nu poate constitui obiectul unei erori . "cesta valoare de densitate reprezinta cea mai mica unitate structurala din care se )ormeaza ulterior ima!inea complexa, obiectiv realizat prin doua arti)icii tehnice9 .tilizarea unui numar cat mai mare de cristale de scintilatie pentru )iecare determinare, dispusi in coroana@ 2chimbarea permanenta a raporturilor intre tubul radio!en si corpul de radio!ra)iat prin miscarea tubului@ )asciculul de raze G a devenit ast)el din conic, diver!ent, cu aspect de evantai #avand o deschidere de aproximativ 64 !rade(. Insumate si convertite in nuante de !ri, ima!inile reprezinta proiectia plana a unei )elii #LsliceM( din corpul de radio!ra)iat, cu o !rosime de 5-57 mm si aspectul unei sectiuni topo!ra)ice in plan axial, perpendicular pe axul lun! al corpului. Ima!inea video reprezinta si ea un mozaic, prin insumarea pe o supra)ata data a unui numar de puncte separate, care in )unctie de tipul aparatului variaza intre 53< > 53< si 453 > 453. Ima!inea, evident, va)i mai )ina cu cat numarul de puncte este mai mare. $alculatorul opereaza cu aprozimativ 3777 nuante de !ri, imposibil de detectat in totalitate cu ochiul uman, ast)el incat medicul trebuie sa selecteze din cele 3777 de nuante, 5<-37 caracteristice procesului lezional. 2electia acestor nuante sau benzi optimale de densitate, constituie stabilirea unor L)erestre de densitateM. +rincipiul de vizualizare a or!anelor interne porneste de la realitatea ca )iecare or!an sau tesut au o densitate speci)ica. ;rasimea are o densitate mai mica decat a apei, dar este raspandita in tot or!anismul, )iind ast)el cea mai importanta. ,rice viscer din cavitatea abdominala este invelit in !rasime@ conturul sau este cu atat mai bine vizibil cu cat !rasimea

Pagina

din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se a)la in cantitate mai mare, iar densitatea viscerului mai constanta, realizand ast)el un contrast maxim. +entru a percepe limita dintre doua tesuturi, adica locul de schimbare a densitatii, instalatiile moderne au nevoie de o di)erenta obiectiva de densitate de minimum 6-B .E, iar acest parametru tehnic se numeste Lrezolutie de densitateM. LRezolutia tehnicaM reprezinta un parametru tehnic ce se re)era la limita in)erioara a dimensiunilor la care ima!inile heterodense pot )i percepute separat si este de aproximativ 36 mm. 2in!urul dezavanta* al metodei este reprezentat de )aptul ca orice miscare )iziolo!ica #pulsatie peristaltica( sau involuntara a bolnavului examinat duce la deteriorarea calitatii ima!inilor. "rte)actele de miscare sunt mai evidente si mai )recvente cu cat timpul de scan este mai lun! #cursa in *urul bolnavului( . e aici necesitatea suprimarii miscarilor si imposibilitatea explorarii cordului. In compesatie, din acest dezavanta* pur tehnic deriva calitatea )oarte buna a ima!inilor or!anelor imobile9 creier, coloana vertebrala, oase peri)erice. ?.3.+uterea de rezolutie a aparatelor moderne este mai mare, dar inca insu)icienta pentru a de)ini in situatii speciale anumite or!ane sau tesuturi. +rin particularitatile lor histolo!ice sau prin tipul de vascularizatie, aceste or!ane bene)iciaza de posibilitatea investi!arii cu substante de contrast. "dministrarea intravenoasa a substantelor de contrast se )ace in per)uzie rapida intr-o vena peri)erica. 2ubstanta se distribuie in circulatie sub )orma unui bolus cu atat mai omo!en cu cat debitul de in*ectare este mai mare. ;radul de incarcare a di)eritelor viscere este proportional cu !radul lor de vascularizare, la care se adau!a si a)initatea speciala a unor tesuturi pentru substanta de contrast iodata #tiroida, rinichi(. $antitatile de substanta de contrast sunt variabile, in !eneral mari, cu un debit de 6-< ml > s, dar in ansamblu, a!resiunea asupra bolnavului este minora )ata de bene)iciul dia!nostic. -a adult se )oloseste doza de aproximativ 3 ml > D! c in cazul )olosirii de compusi iodatati ?< N, doza ce poate )i redusa in )unctie de varsta, starea )unctiei renale, hidratare, sau crescuta in cazul sclerozei in placi. ?.?. $isterno!ra)ia $% cu substanta de contrast hidrosolubila , prin in*ectare suarahnoidiana lombara este utila prin in)ormatiile in dinamica pe care le poate )urniza in

Pagina ! din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cazul hidroce)aliei sau a leziunilor chistice. /ste indispensabila in bilantul rinoreei traumatice pentru depistarea bresei osteo-durale. "paratul are o memorie operationala care stocheaza ima!inile realizate in timpul examinarii propriu-zise. "ceste ima!ini pot )i apoi trans)erate pe benzi ma!netice, )loppKdisD sau pe un )ilm cu particularitati speciale, constituind ast)el o ima!ine Lla purtatorM, care nu mai poate )i ast)el supusa nici unui arti)iciu tehnic. ?.6. Indicatiile $% in %$$ "paritia $% si aplicarea acesteia pe scara lar!a a permis aplicarea ei din ce in ce mai )recventa in conditii de ur!enta, deschizand o noua perspectiva de abordare dia!nostica si terapeutica a %$$. "ceste considerente )ac din $% metoda principala de investi!are a %$$. Indicatii9 +olitraumatizatii cu indicatie de interventie chirur!icala imediata. %ulburari neurolo!ice precoce > tardive9 -de)icit motor@ -tulburari de cunostinta@ -midriaza. %ablou de hemora!ie menin!ee. +neumoence)alie : document medico-le!al in stadiu de sechela ?.4. "l!oritmul investi!atiilor paraclinice in %$$ Radio!ra)ie standard de craniu si coloana cervicala. $% 2uprave!ere prin9 -$% repetat -masurarea presiunii intracraniene "n!io!ra)ie cerebrala R&', daca exista9 -suspiciune de hematom subdural izodens -tulburari neurolo!ice inexplicabile prin $% 6. Rezonanta ma!netica nucleara +rincipiul de baza al obtinerii ima!inilor pe cale R&' consta in traducerea de semnale optice a intensitatii semnalelor de radio)recventa emise in anumite conditii de nucleii atomici ce apartin structurilor anatomice examinate.

Pagina 5 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&etoda exploateaza proprietatile protonilor de a )i LanimatiM la aplicarea unui camp electroma!netic exterior )oarte puternic, constant pe tot timpul examinarii si care produce LaliniereaL in aceeasi directie a dipolilor ma!netici nucleari urmat apoi de aplicarea unui curent de radio)recventa ce determina rezonanta nucleilor. .nda de radio)recventa este apoi suprimata, nucleii continuand insa sa oscileze si sa emita ei insisi o unda de radio)recventa ce poate )i detectata ca rezonant ma!netic al nucleilor. Receptia semnalului este posibila prin )aptul ca unda respectiva induce un curent electric intr-o bobina, semnal electric transmis apoi unui computer ce il trans)orma apoi in pixeli. 1aloarea pixelului este proportionala cu intensitatea semnalului ce provine din nucleii rezonanti ai unui voxel. urata semnalului R&' este impusa de doua procese )izice9 %impul de relaxare spin-retea sau constanta de scadere exponentiala % %impul de relaxare spin-spin sau %. % este mai scurt in lipide decat in lichide, iar intre lichide, apa pura are un % mai lun! decat apa din tesuturile biolo!ice. 6.5. /cou de spin -a aplicarea unui puls de radio)recventa de O7 nucleii proceseaza sincron, dupa care, la scurt timp se aplica un puls de 5<7, ei se inverseaza in spatiu si apare un semnal R&' de amplitudine mare. "cest semnal apare cu intarziere )ata de primul puls si se numeste ecou. Intervalul dintre pulsul de O7 si ecou este numit timp de ecou #%/(. 6.3. 2pectometria R&' +ermite determinarea in vivo a nivelului di)eritilor metaboliti in tesuturile umane. 2pre exemplu, la nou nascuti care au su)erit as)ixii la nastere, raportul )os)ocreatina > piruvat obtinut din spectrul )os)orului este mult mai mic decat acelasi raport obtinut din studiul unui creier normal. 6.?. %ehnica L2pin--ocDedM 2e bazeaza pe utilizarea unui camp de radio)recvena in plus )ata de cele utilizate in secventa clasica. /ste utilizat pentru determinarea varstei unui in)arct cerebral sau a varstei placilor de demielinizare in scleroza multipla. 6.6. %ehnica R&' cu a!enti de contrast parama!netici +rimul a!ent de contrast de acest tip #!adopentat dime!lumin( a primit aprobarea o)iciala de a )i )olosit in investi!atiile cerebrale si ale coloanei in 5O<<. "precierea ima!inilor obtinute pe cale R&' se )ace in )unctie de hiper > hipo sau izointensitatea dintre doua structuri9

Pagina " din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In secventele spin-ecou din % --$R apare relativ ne!ru@ -substanta alba este alba@ -substanta cenusie apare !ri@ -semnalul cel mai slab apare ne!ru pe mar!ini9 aer, corticala osoasa, tesuturi )ibroase dense #li!amente, tendoane(, calci)icari si condensari osoase, -$R si ima!ini cu )lux rapid al vaselor san!vine@ -semnalele intermediare au pe mar!ini nuante de !ri si corespund substantei cenusi, substantei albe si muschilor@ -semnalele cele mai intense apar in alb si corespund celulelor !rasoase, maduvei osoase si )luxurilor lente de san!e. In secventele spin-ecou din % . --$R devine alb@ -semnalele cele mai putin intense in % #in ne!ru pe mar!ine(, corespund aerului, osului, tesuturilor )ibroase dense, )luxurilor rapide@ -semnalele intermediare #!ri pe mar!ini( sunt date de parenchim si !rasimi@ -semnalele cele mai intense #alb pe mar!ine( sunt cele date de apa. -$R, )luxuri lente@ -hipersemnalul lezional in %3 este nespeci)ic, putand )i raportat unui proces tumural, chistic, hemora!ic, edem perilezional, etc. 6.4. ia!nosticul radioizotopic 2e bazeaza pe depistarea si cuanti)icarea radiatiei emise de nucleii unor atomi in cursul dezinte!rarii lor. "cesti atomi sunt izotopi arti)iciali obtinuti prin prelucrarea in reactoare nucleare a unor elemente naturale stabile. +rincipiul se bazeaza pe detectarea radioactivitatii la nivelului intre!ului corp sau la nivelul unui or!an a radionuclidului introdus pe cale orala sau intravenoasa. Ima!inea obtinuta :scinti!rama- rezulta din suma semnalelor produse de emisia radioactiva detectate si inre!istrte !ra)ic. $ele mai )olosite substante sunt9 %ecnetiu OO m Indiu 55? m Iod 5?5 m +entru inre!istrarea 2'$ se pre)era %c OO m, in timp ce leziunile osoase se deceleaza cu a*utorul scinti!ra)iei osoase cu %c OOm di)os)onat.

Pagina # din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ap. 1II 2%. I. $,&+"R"%I1 "'"%,&,-I&";I2%I$ "2%R.$%.RI-,R '/R1,"2/ I'%R"$R"'I/'/ n cele ce urmeaz voi prezenta succint aspectele comparative ale seciunilor anatomice la nivelul ence)alului cu seciuni $% pentru a putea stabili un corespondent ntre substratul anatomic i aspectul ima!istic. /ste )oarte important s cunoatem poziia exact a structurilor anatomice deoarece n )uncie de topo!ra)ie i ntinderea leziunilor se poate aprecia !ravitatea i posibila evoluie a pacientului traumatizat i de asemenea putem aprecia severitatea sechelelor i posibilitile de recuperare i reintre!are socio-pro)esional. %eritorializarea corect a leziunilor coroborat cu o bun cunoatere a datelor clinice permit aprecierea necesitii interveniei chirur!icale sau, dimpotriv, contraindicnd intervenia chirur!ical. "tunci cnd leziunile substanei nervoase sunt ntinse, pro)unde i dominante la nivelul emis)erei stn!i se pre)er tratamentul conservator unei interveniei chirur!icale care ar putea accentua distruciile de substan nervoas. impotriv, n cazul leziunilor super)iciale #cortico subcorticale( sau extracerebrale #epi>subdurale( !estul chirur!iei este de prim intenie pentru a decomprima structurile nervoase adiacente. /xaminarea complet a pacientului n cel mai scurt timp posibil de la producerea leziunii crete ansa de recuperare postoperatorie aproape complet, ne)iind timp s se instaleze leziuni ireversibile. -a )iecare din seciunile prezentate voi )ace un scurt comentariu privind topo!ra)ia ariilor corticale i a elementelor nervoase precum i comparaie cu datele de $%. "m selectat seciuni la diverse nivele, seciuni )oto!ra)iate pe cadavru, prelucrate pe computer i comparate cu seciunile $% prelucrate.

Pagina 8 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5

sinusul sa!ital superior coasa creierului )isura laterala lobul parietal sinusul sa!itala superior

tablia interna osoasa santul central santul precentral diploia sinusul )rontal

Pagina $ din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5

sinusul )rontal lobul )rontal !irusul cin!ulat santul central lobul occipital

substanta cenusie substanta alba muschiul temporal !irul )rontal superior osul )rontal

Pagina !% din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5

ventriculul lateral #corn anterior( putamen )ornix capsula externa coada nucleului caudat

!irul cin!ulat talamusul dorsal bratul posterior al capsulei interne bratul anterior al capsulei interne !enunchiul corpului calos

Pagina !1 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5

etmoid nerv optic chiasma optica tract optic )ormix

cortex cerebelar tectul hipocamp ventriculul III santul rinal

Pagina !2 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 2 9 6 8 7 6 3 4 5

septul nazal cartila!inos osul etmoid artera carotida interna trunchiul cerebral emis)era laterala cerebeloasa

sinusul transvers pedunculul cerebelos mi*lociu meatul auditiv extern portiunea bazala a osului occipital

Pagina ! din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5

vena )aciala sinusul maxilar artera carotida interna bulb cisterna mare

vene cervicale pro)unde arcul anterior al atlasului dintele axisului vena *u!ulara interna palatul dur

Pagina !! din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5

sinus )rontal osul )rontal lobul )rontal substanta alba substanta cenusie sinusul sa!ital superior $"+I%,-.- 1III

lobul parietal )isura cerebrala lon!itudinala ventricul lateral diploia

+RI'$I+"-/-/ -/0I.'I %R".&"%I$/ "-/ 2.A2%"'%/I '/R1,"2/ -eziunile cerebrale posttraumatice sunt e)ectul diversilor a!enti traumatici asupra extremitatii ce)alice, cu interesarea atat a continatorului reprezentat de scalp si craniu, cat si a continutului, reprezentat de creier, nervi cranieni si menin!e. ,rice traumatism al capului, inchis sau deschis, prin mecanism direct sau indirect, are repercusiuni asupra creierului, )unctie de intensitatea actiunii a!entului traumatic si reactivitatea creierului, la politraumatizati adau!andu-se si impulsurile stresante peri)erice care conver! asupra creierului de*a a!resionat, intretinand si a!ravand leziunile cerebrale existente. %$$ pot )i penetrante sau nepenetrante, limita intre cele doua )iind stabilita de interesarea sau nu a durei mater.

Pagina !5 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

esi %$$ trebuiesc interpretate in stransa corelatie cu e)ectele sistemice, !ravitatea lor este data in mod cert de !ravitatea leziunilor cerebrale. <.5. -eziuni primare <.5.5. $omotia cerebrala Reprezinta doar o entitate clinica, mani)estata printr-o scurta pierdere de cunostinta si neavand substrat anatomic lezional. 8enomenul se datoreaza unei depolarizari brutale a neuronilor sistemului veticulat activator ascendent, cu caracter tranzitoriu si total reversibil, deci )ara repercursiuni ulterioare. <.5.3. $ontuzia cerebrala e data aceasta este o entitate anatomo-clinica ce se mani)esta clinic printr-o alterare a starii de cunostinta, care poate mer!e pana la coma, de durata si intensitate variate, insotita de semne neurolo!ice de )ocar mai mult sau mai putin ample, rezultatul unei leziuni cerebrale. ia!nosticul clinic si de laborator se bazeaza pe urmatoarele date9 $ontuzie cerebrala minora9 pierdere de cunostinta de cateva minute@ la revenirea starii de cunostinta bolnavul acuza ce)alee, examenul obiectiv releva redoarea ce)ei, iar punctia lombara un -$R san!vinolent. Aolnavul este echilibrat hidro-electrolitic si poate avea E%" tranzitorie reactiva. $ontuzie cerebrala medie9 pierderea de cunostinta dureaza pana la 57-53 ore, iar la revenire bolnavul prezinta tulburari de cunostinta de !rade di)erite, dezorientare temporospatiala si nici semne neurolo!ice de )ocar@ are de asemenea redoarea ce)ei, -$R san!vinolent, este echilibrat hidro-electrolitic si poate prezenta E%" tranzitorie reactiva. $ontuzie cerebrala !rava9 se datoreaza unor leziuni intinse emis)erice, de nuclei cerebrali sau trunchi cerebral@ bolnavul este comatos #!rad I-1(, -$R-ul este san!vinolent. In !eneral, bolnavul este echilibrat hidro-electrolitic, cu exceptia leziunilor bulbare cand poate aparea hipotensiunea arteriala si dezechilibrul metabolic /xploatarea paraclinica neinvaziva reprezentata de $% este indicata in toate cazurile. &etoda poate vizualiza !radul de edem cerebral asociat sau coexistenta unui revarsat subarahnoidian nedetectat clinic. $ontuzia apare ca o hiperdensitate puncti)orma , in banda sau !iri)orma, localizata pe convexitatea superioara a lobilor )rontali sau occipitali #cel mai )recvent(. 1izualizarea si cuanti)icarea leziunilor de trunchi cerebral -care duc invariabil la contuzii !rave din punct de vedere clinic- sunt posibile prin exlorarea cu a*utorul $%.

Pagina !" din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

<.5.?. ilacerarea cerebrala Reprezinta o leziune cu caracter distructiv, deci cu lipsa sau dezor!anizare de substanta cerebrala corticala sau cortico-subcorticala. ;ravitatea leziunilor este direct le!ata de intinderea, localizarea lor si prezenta edemului cerebral de insotire, deosebit de !rave )iind leziunile la nivelul nucleilor bazali si trunchiului. $% este o metoda de electie in dia!nosticul paraclinic al dilacerarilor cerebrale )iind apta in a preciza natura precisa a leziunii. In stadiile initiale #primele 53-36 h( exista o arie circumscrisa de hipodensitate cu e)ect de masa asupra sistemului ventricular. .lterior, aria de dilacerare este relevata de zone de hipo si hiperdensitate, mai mult sau mai putin circumscrisa, uneori cu aspect polilobat. Intr-un al treilea stadiu, aria de dilacerare devine cu aspect hiperdens, omo!en, incon*urata de un halou de edem cerebral. "vanta*ele metodei sunt reprezentate de posibilitatea vizualizarii dilacerarilor cerebeloase, de trunchi cerebral, mai !reu sau imposibil de detectat an!io!ra)ic. <.3. -eziuni secundare 2unt leziuni care apar uneori pe parcursul evolutiei traumatismelor cranio-cerebrale si se caracterizeaza clinic printr-o simptomatolo!ie cu evolutie in doi timpi separati de un interval liber. "st)el, acesti bolnavi prezinta in primul timp semnele clinice consecutive leziunilor primare, urmeaza apoi un interval liber #asimptomatic(, cu durata variabila de la cateva ore la cateva luni, iar in al doilea timp apar hipertensiunea intracraniana si semnele neurolo!ice de )ocar, cu deterioararea starii de cunostinta pana la coma. 'edia!nosticarea precoce, leziunile secundare duc la an!a*are cerebrala cu compresiunea centrilor vitali bulbari si deces. <.3.5. Eematomul extradural 2unt revarsate san!uine circuscrise cu e)ect compresiv asupra parenchimului cerebral, dezvoltandu-se intr-un spatiu virtual dintre dura mater si endocraniu, pe care ast)el il trans)orma in spatiu real prin decolare. 2ursa de san!erare poate )i9 arteriala #artera menin!ee medie sau una din ramurile acesteia(, venoasa #sinusurile durale sau venele lor emisare( sau osoasa #din lacunele diplaice(.

Pagina !# din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2an!erarea din sistemul arterei menin!ee medii este provocata, in ma*oritatea cazurilor, de o )ractura temporala care intereseaza santul vaselor menin!ee, cu aparitia )ormei acuta sau supraacuta a hematomului extradural. -ocalizarea cea mai )recventa este in re!iunea temporala #adernta durei mater este mai stabila(. Importanta mare prezinta localizarea la vertex, datorita e)ectului compresiv pe care il exercita asupra sinusului sa!ital cu stan*enirea intoarcerii venoase si implicit a)ectand resorbtia -$R. "lte localizari9 )rontal, parietal, occipital, exceptional in )osa cerebrala posterioara. "vand ori!ine exclusiv traumatica este asociat altor leziuni, ceea ce determina un pro!nostic rezervat. ia!nosticul clinic se bazeaza pe a!ravarea rapida in al doilea timp si triada simptomatica9 hemiple!ie contralaterala, midriaza ipsilaterala si coma. %omo!ra)ic se prezinta ca o zona de hiperdensitate biconvexa, situata *uxtaosos, cu e)ect de masa nearmonios. <.3.3. Eematomul subdural Revarsate san!uine care iau nastere si se dezvolta in spatiile subdurale, au evolutie pro!resiva si comportament de procese expansive, exercitand e)ect compresiv asupra creierului subiacent. 2pre deosebire de hematoamele extradurale, la care ori!inea san!erarii era arteriala, in acest caz san!erarea se datoreaza lezarii venelor, in special parasa!itale. 2unt hematoame care,in )orme cronice au capsula )ormata dintr-o )oita parietala de 3? mm si una viscerala de 5 mm. Intervalul liber variaza )unctie de )orma clinica9 5-53 ore pentru )orme acute@ 3-56 zile pentru )orme subacute@ 3-37 saptamani pentru )orme cronice. Eematoamele subdurale recente #neincapsulate, acute si subacute(. 2tudiile arata ca sunt mai )recvente decat hematoamele extradurale sau intraparenchimatoase. -a examinarea $% apar ca o zona de hiperdensitate laterocerebrala cu e)ect de masa armonios. -ocalizarea este variabila, respectand polul )rontal si occipital. Eematoamele incapsulate #cronice( /ste delimitat de o capsula histolo!ic or!anizata, are un continut )luid sau mixt si exercita compresiune pe creierul subiacent. -ocalizarea sa este pe cenvexitatea superioara a

Pagina !8 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

emis)erelor cerebrale, )ronto-bazal sau )ronto-polar, occipital. -a $% apare ca o zona biconvexa laterocerebrala, cu e)ect de masa ma*or #ventriculi homolaterali colabati, cei contralaterali sunt dilatati, ventriculul lateral de aceeasi parte posibil an!a*at pe sub coasa creierului(. <.3.?. Eematomul intracerebral Reprezinta un ervarsat san!uin circumscris si bine delimitat , dezvoltat in substanta cerebrala de re!ula, intr-un )ocar de contuzie sau de dilacerare si comportandu-se ca un proces expansiv. Intervalul liber este de 5-53 ore in )orme acute, 3-56 zile in cele subacute si 57-56 zile in cele cronice. $% pune in evidenta o zona de hiperdensitate intracerebrala cu e)ect de masa sau nu, localizata cel mai )recvent in polul temporal, )rontal, occipital. $ronicizarea hematoamelor se evidentiaza tomodensitometric prin scaderea intensitatii absorbtiei, leziunea devenind mult mai transparenta, apropiindu-se treptat de densitatea parenchimului cerebral <.?. Revarsate si colectii lichidiene intracraniene postraumatice <.?.5. &enin!ita seroasa 2e datoreaza tulburarii de circulatie a -$R subarahnoidian, localizata in ariile contuzionale cu acumulare de -$R in spatiul subdural si avand ca e)ect hipertensiunea intracraniana si compresiunea cerebrala. tulburari psihice si redoarea ce)ei. $% evidentiaza o zona de hiperdensitate lichidiana localizata bilateral-)ronto-temporal sau, mai rar, unilateral. <.?.3. EK!roma durei mater /ste un revarsat lichidian sub )orma de colectie circumscrisa intr-o zona din spatiul subdural care poate )i delimitat de o neomembrana continand lichid xantocromic #hK!roma( sau )ara membrana si cu lichid clar #hKdroma(. $linic este imposibil de di)erentiat de hematomul subdural. $% pune in evidenta o zona de hiperdensitate in!usta cu mar!ini aproape paralele. <.6. -eziuni si sindroame vasculare posttraumatice %raumatismele cranio-cerebrale au un e)ect complex asupra nevraxului, implicand toate structurile acestuia, inclusiv compartimentul vascular. -eziunile de microvascularizatie ia!nosticul clinic se bazeaza pe evolutia in doi timpi separati de un interval liber de 4-57 zile si aparitia de semne neurolo!ice discrete,

Pagina !$ din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cerebrala sau numai perturbarile acesteia sunt responsabile de multiple si uneori importante e)ecte cerebrale, printre care cele mai )recvente sunt contuzia cerebrala #prin vasodilatatie, vasoparalizie capilara si precapilara(, edemul cerebral vaso!enic spasmovascular posttraumatic. -eziunile marilor vase !enereaza un numar de sindroame vasculare traumatice dintre care cele mai )recvente sunt sindroamele ocluzive si )istulele arterio-venoase, mai rar anevrismele si emboliile vasculare. <.6.5. 2indroame vasculare ocluzive 2ediul trombozei este in bulbul carotidian sau cu 5-3 cm cranial de acesta, in lumenul carotidei interne si mai rar la ori!inea uneia dintre ramurile terminale. -eziunile cerebrale induse sunt de tip ischemic, )ara a exista relatie directa intre !radul de trombozare arteiala si amploarea e)ectului in)arctizant.

<.6.3. 8istula carotido-cavernoasa 2e realizeaza prin ruperea peretelui carotidian in se!mentul intracavernos, ceea ce duce la o insu)icienta iri!are cerebrala. ebutul clinic poate surveni imediat dupa impact sau la cateva ore si este datorat rapiditatii instalarii )istului prin leziuni simultane ale celor doua componente.$% evidentiaza dilatatia venei o)talmice superioare si dilatatia lo*ei cavernoase. <.4. "n!a*area transtentoriala /xamenul $% pune in evidenta ster!erea homolaterala a cisternelor supraselare, dilatatia cisternelor selare ale un!hiului pontocerebelos si ale scizurii tentoriale, rotatia tuberculilor cvadri!emeni, romolisment cerebral occipital prin compresiunea arterei cerebrale posterioare pe mar!inea libera a cortului cerebelului. <.B. /)ectele cerebrale subsecvente ale traumatismelor <.B.5. /demul cerebral traumatic 2e asociaza de re!ula cu contuzia cerebrala !rava si se )ormeaza constant in *urul ariei de dilacerare cerebrala si coexista cu hematoamele intracerebrale, determinand hipertensiunea intracraniana posttraumatica cu consecinte immediate si anume9 compresiunea axiala #verticala( a trunchiului cerebral, compresiuni laterale sau asa numitele hernieri cerebrale. $onsecintele tardive sunt reprezentate de atro)ii neuronale care contribuie in mare masura la aparitia si dezvoltarea ence)alopatiei posttraumatice. <.B.3.$olapsul cerebro-ventricular

Pagina 5% din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2e dezvolta in special la pacientii in varsta si este secundar di)eritelor !rade de contuzie. $% evidentiaza edemul cerebral di)uz cu compresia simetrica a ventriculilor laterali cu linia mediana nedeplasata si ster!erea santurilor sKlviene. <.=. /)ectele cerebrale tardive ale traumatismelor cranio-cerebrale <.=.5./nce)alopatia posttraumatica Reprezinta un sindrom cronic involuntiv !enerat de leziuni cerebrale de!enerative, abiotro)ice, cu tablou chimic polimor) determinat de dezor!anizarea celulara si !lioza. 2e poate prezenta sub doua aspecte9 2cleroza atro)ica a substantei albe este rezultatul unor tulburari vasculare secundare unei leziuni primare tip contuzie si mai putin dilacerare, vindecate cicatricial, de unde pornesc stimuli care produc tulburari vasculare in substanta alba urmate de hipoxie, hipertro)ia !liala, distructia tecilor de mielina. "ceasta hipoxie cronica duce la !lioza di)uza a substantei albe, iar in stadiile tardive si la leziuni corticale. $icatricea menin!o-cerebrala se )ormeaza secundar traumatismelor cranio-cerebrale deschise si este constituita dintr-un bloc cutaneo-menin!o-cerebral. $ortexul cerebral adera de dura mater. "lterarile substantei cenusii constau in balonizarea si distructia celulelor. 2ubstanta alba prezinta la randul sau modi)icari9 scleroza atro)ica intinsa in special subcorticala cu arii intinse de demielinizare, )ibre nervoase distruse sau de!enerate, scleroza !liala. &ani)estarea clinica cea mai )recventa a cicatricei menin!o-cerebrale este epilepsia posttraumatica. <.=.3. &enin!o-ence)alita posttraumatica /ste consecinta patrunderii endocraniene a microbilor secundara )racturilor bazei carniului in dreptul )oselor nazale sau conductului auditiv extern, precum si pla!ilor calotei netratate la timp. Indiciul clinic al acestor )racturi il reprezinta )istulele -$R nazale sau otice. <.=.?. "bcesul cerebral posttraumatic Intervalul de timp intre producerea traumatismului cranio-cerebral si dia!nosticarea abcesului cerebral variaza mult, ast)el ca acestea din urma se pot clasi)ica in9 "cute : cu interval pana la 56 zile 2ubacute : cu interval intre 56 si ?7 de zile $ronice : cu interval cuprins intre ?7 de zile si un an %ardive - cu interval care depaseste un an

Pagina 51 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$% )urnizeaza date concludente privitoare la sediul , )orma si numarul abceselor, indica pro)unzimea si aspectul incapsulat sau nu al colectiei purulente. -eziunea este rotundovala, hipodensa, cu o capsula izodensa. "bcesul este de obicei incon*urat de o zona de edem perilezional. 2%. I. / $"0 +artea de studiu personal se constituie sub )orma unei analize epidemiolo!ice de tip retrospectiv pe un lot de B6= cazuri investi!ate computer tomo!ra)ic n secia de Ima!istic i &edicin 'uclear a 2pitalului .niversitar Aucureti n perioada 54.57.5OO<-54.74.5OOO. +entru e)ectuarea acestui studiu am )olosit ca material de lucru )oile de observaie din arhiva clinicii, protocoalele de investi!are computer tomo!ra)ice i condicile de internare. n satis)acerea studiului statistic am parcurs urmtoarele etape9 cule!erea datelor, prelucrarea i centralizarea lor@ calculul indicilor@ prezentarea unor cazuri considerate caracteristice tipului lezional. +rima etap a studiului clinic a constat n selecionarea materialului de lucru, reprezentnd un eantion de B6= cazuri internate cu dia!nostic de Ltraumatism craniocerebralM. intre aceste B6= de cazuri, 6=6, reprezentnd =?,3BN au )ost brbai i 5=? #3B,=?N( au )ost )emei, acest lucru putndu-i !si o explicaie n )aptul c accidentele de munc sau rutiere, precum i a!resiunea )izic sunt mai )recvente n rndul brbailor, ast)el nct i incidena traumatismelor poate )i mai mare.#vezi )i!ura 5(. %ipurile de leziuni investi!ate au )ost reprezentate de9 contuzii edematoase i hemora!ice, un numr de 57= cazuri#5B,4?N( prezentnd acest tip lezional@ dilacerri cerebrale, n numr de <3 de cazuri #53,B=N(@ hematoame intracerebrale , n numr de ?3 cazuri #6,O6N(@ edem cerebral #di)uz sau localizat( 3,=5N@ inundaie ventricular 5O cazuri #3,O?N(@ abcese cerebrale posttraumatice 3 cazuri #7,?N(@ empiem 5 caz #7,54N(. %rebuie menionat )aptul c n restul cazurilor leziunile au )ost ale structurilor osoase i menin!elui. #vezi )i!ura 3(.

Pagina 52 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ntre traumatismele cranio-cerebrale analizate, 6O7 #=6,4N( au )ost acute, iar 54= #34,4N( au )ost cronice, lucru deloc inexplicabil ntruct n literatur se citeaz pn la 37N cazuri cu traumatisme cranio-cerebrale minore, i!norate, urmate de interval liber asimptomatic i apariia, n al doilea timp, al mani)estrilor clinice lezionale. #vezi )i!ura ?(. n studiul e)ectuat leziunile la nivelul emis)erelor cerebrale au )ost repartizate ast)el9 emis)erul drept 5?5 cazuri #37,36N( emis)erul stn! 533 cazuri #5<,<4N( ambele emis)ere 4B cazuri #<,B4N( alte localizri #nu emis)erice( 576 cazuri #54,O5N( )r leziuni decelabile prin metoda )olosit 3?6 cazuri #?B,5BN( #vezi )i!ura 6(. 2tarea de contien i contiin n momentul examinrii $% a )ost alterat de la stupor i obnubilare #n 5=? cazuri, reprezentnd 3B,=?N(, la com de di)erite !rade la 6=6 cazuri, reprezentnd =?,3=N. #vezi )i!.4(.

Pagina 5 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1oi prezenta n continuare cteva cazuri pe care le-am considerat reprezentative pentru tipurile de leziuni menionate. $"0.RI In continuare voi prezenta cateva cazuri care mi s-au parut reprezentative9 Aolnavul 1.;., in varsta de B= de ani, a )ost internat, in urma unui accident de circulatie, cu varsaturi, ce)alee intensa, ameteli. /xamenul radio!ra)ic nua evidentiat leziuni osoase cu caracter traumatic. 2ectiunea $% de ? mm transventriculara a pus in evidenta multiple arii de contuzie hemora!ica, dispuse bi)rontal si parietal de partea dreapta, insotite de amputarea cornului )rontal al ventriculului lateral drept.

Aolnavul ".1. in varsta de ?< de ani, a )ost adus la camera de !arda con)uz, !reu cooperant, dis)azic, cu pupile e!ale reacive, re)lex pulpilar prezent bilateral, )ara de)icite motorii. 1entileaza spontan si raspunde la stimuli. /xamenul $% evidentiaza o zona de revarsat san!uin ce intereseaza polul )rontal al lobului temporal stan!. 2ectiunea de ? mm e)ectuata zoom-at pe re!iunea selara si paraselara evidentiaza de asemenea o solutie de continuitate a sozului temporal de aceeasi parte.

Aolnavul %.&., in varsta de 66 de ani, a )ost internat de ur!enta cu traumatism craniocerebral rezultat in urma unui accident rutier. Aolnavul este in coma pro)unda, #;las!oQ $oma 2cale B(. /xamenul $% a permis decelarea unei zone de contuzie hemora!ica importanta ca intindere cu dilacerare )rontal de partea stan!a, insotita de edem cerebral perilezonal.

Aolnava +.&., in varsta de ?6 ani, este internata cu traumatism cranio-cerebral !rav, rezultat in urma unei a!resiuni. /xamenul radio!ra)ic nu a pus in evidenta traiecte de )ractura, in schimb examinarea $% a permis observarea unei contuzii hemora!ice )rontale pro)unde pe partea dreapta.

Pagina 5! din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aolnavul %.,., in varsta de 4= de ani, a su)erit un traumatism cranio-cerebral urmat de instalarea unei come pro)unde #;las!oQ $oma 2cale 4(. /xamenul radio!ra)ic nu a evidentiat traiecte de )ractura post-traumatice. /xamenul computer tomo!ra)ic a pus insa in evidenta existenta a multiple contuzii hemora!ice diseminate in special la nivelul emis)erului drept, rezultate in urma unui accident de munca.

Aolnavul verti*.

.&., de 65 de ani, prezinta un traumatism cranio-cerebral prin precipitare,

in urma caruia su)era o pierdere de constiinta de scurta durata, urmata de ce)alee intensa si /xamenul $% e)ectuat la data internarii evidentiaza o zona de contuzie-dilacerare )rontala stan!a. 'u se intervine operator, bolnavul )iind in cele din urma externat. /xamenul $% e)ectuat la 4 luni de la traumatism permite vizualizarea unei cavitati porence)alice post-traumatice reprezentand zona de rezolutie a leziunilor primare.

"celasi caz detaliu.

"celasi caz #ima!ine ne!ativa(, care demonstreaza caracterul lichidian al zonei de distructie a substantei nervoase postraumatic.

$oncluzii In conditiile dezvoltarii continue a tehnicilor de investi!atie, apare ca imperios necesara cunoasterea dispozitiei si )unctionalitatii structurilor nervoase pentru a putea )ace corelatii asupra consecintelor leziunilor in cazul unor traumatisme cranio-cerebrale. 2-a demonstrat ca exista o stransa le!atura intre !radul de interesare lezionala a unui centru nervos si mani)estarile clinice ale su)eintei nervoase. &ani)estarile sunt !ravate de asocierea la leziunile distructive a unui !rad variabil de edem, in )unctie de severitatea traumatismului.

Pagina 55 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"pariia $omputer %omo!ra)iei i aplicarea acesteia pe scar lar! precum i utilizarea din ce n ce mai )recvent n condiii de ur!en a deschis o nou perspectiv de abordare dia!nostic i terapeutic a traumatismelor cranio-cerebrale prin rezultatele sale calitative i cantitative de excepie. +rocedeu )undamental al rRent!endia!nosticului i n acelai timp al ima!isticii moderne, $omputer %omo!ra)ia reproduce )idel structurile anatomice, permind vizualizarea creierului, menin!elui i craniului, avnd o valoare deosebit n inventarierea leziunilor i monitorizarea bolnavului prin examinri de control n vederea depistrii complicaiilor i a sechelelor posttraumatice. n studiul meu incidena traumatismelor cranio-cerebrale a )ost mai crescut la brbai #=?,3BN( )a de )emei, a cror pondere a reprezentat 3B,=?N. %ipurile de leziuni ale structurilor nervoase intracraniene studiate au avut urmtoarele ponderi9 contuzii edematoase i hemora!ice 5B,4?N@ dilacerri cerebrale 53,B=N@ hematoame intracerebrale 6,O6N@ inundaie ventricular 3,O?N@ abcese cerebrale 7,?N@ empieme 7,54N. -eziunile posttraumatice au )ost localizate predominent n emis)erul drept #37,36N( )a de cel stn! #5<,<4N(, localizarea bilateral )iind ntlnit n <,B4N din cazuri. +e ln! celelalte metode de investi!are a traumatismelor cranio-cerebrale #radio!ra)ia standard, an!io!ra)ia, pneumoence)alo!ra)ia( $% are marele avanta* al )urnizrii de in)ormaii precise i )r risc asupra dilacerrilor multiple>bilaterale, existena revrsatului san!uin intracranian, !radul de edem cerebral, toate n contextul neinvazivitii metodei. 1aloarea deosebit a metodei att pentru dia!nostic, dar mai ales n ale!erea conduitei terapeutice imediate, o )ace de nee!alat n explorarea actual prin cantitatea de in)ormaii )urnizat i prin posibilitatea vizualizrii precise a structurilor anatomice a)ectate. %omo!ra)ia computerizat ar trebui s reprezinte o metod de screenin! n toate traumatismele cranio-cerebrale, lucru din pcate imposibil de realizat la ora actual, pe de o parte datorat costului insu)icientei dotri cu aparatura necesar.

Pagina 5" din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$oncluzii In conditiile dezvoltarii continue a tehnicilor de investi!atie, apare ca imperios necesara cunoasterea dispozitiei si )unctionalitatii structurilor nervoase pentru a putea )ace corelatii asupra consecintelor leziunilor in cazul unor traumatisme cranio-cerebrale. 2-a demonstrat ca exista o stransa le!atura intre !radul de interesare lezionala a unui centru nervos si mani)estarile clinice ale su)eintei nervoase. &ani)estarile sunt !ravate de asocierea la leziunile distructive a unui !rad variabil de edem, in )unctie de severitatea traumatismului. "pariia $omputer %omo!ra)iei i aplicarea acesteia pe scar lar! precum i utilizarea din ce n ce mai )recvent n condiii de ur!en a deschis o nou perspectiv de abordare dia!nostic i terapeutic a traumatismelor cranio-cerebrale prin rezultatele sale calitative i cantitative de excepie. +rocedeu )undamental al rRent!endia!nosticului i n acelai timp al ima!isticii moderne, $omputer %omo!ra)ia reproduce )idel structurile anatomice, permind vizualizarea creierului, menin!elui i craniului, avnd o valoare deosebit n inventarierea leziunilor i monitorizarea bolnavului prin examinri de control n vederea depistrii complicaiilor i a sechelelor posttraumatice. n studiul meu incidena traumatismelor cranio-cerebrale a )ost mai crescut la brbai #=?,3BN( )a de )emei, a cror pondere a reprezentat 3B,=?N. %ipurile de leziuni ale structurilor nervoase intracraniene studiate au avut urmtoarele ponderi9 contuzii edematoase i hemora!ice 5B,4?N@ dilacerri cerebrale 53,B=N@ hematoame intracerebrale 6,O6N@ inundaie ventricular 3,O?N@ abcese cerebrale 7,?N@ empieme 7,54N. -eziunile posttraumatice au )ost localizate predominent n emis)erul drept #37,36N( )a de cel stn! #5<,<4N(, localizarea bilateral )iind ntlnit n <,B4N din cazuri. +e ln! celelalte metode de investi!are a traumatismelor cranio-cerebrale #radio!ra)ia standard, an!io!ra)ia, pneumoence)alo!ra)ia( $% are marele avanta* al )urnizrii

Pagina 5# din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de in)ormaii precise i )r risc asupra dilacerrilor multiple>bilaterale, existena revrsatului san!uin intracranian, !radul de edem cerebral, toate n contextul neinvazivitii metodei. 1aloarea deosebit a metodei att pentru dia!nostic, dar mai ales n ale!erea conduitei terapeutice imediate, o )ace de nee!alat n explorarea actual prin cantitatea de in)ormaii )urnizat i prin posibilitatea vizualizrii precise a structurilor anatomice a)ectate. %omo!ra)ia computerizat ar trebui s reprezinte o metod de screenin! n toate traumatismele cranio-cerebrale, lucru din pcate imposibil de realizat la ora actual, pe de o parte datorat costului insu)icientei dotri cu aparatura necesar.

Pagina 58 din 58