REFERAT

IMPLICATII ASUPRA TACTICII DIN PERSPECTIVA DEZVOLTARII TEHNOLOGICE

-2O1O-

n acest nceput de mileniu amenintrile la adresa securittii nationale, regionale sau globale cunosc cea mai puternic dezvoltare si diversificare. Pe timpul Rzboiului Rece, amenintrile, riscurile si provocrile erau lansate de ctre entitti statale. Prin urmare au fost preferate armatele de mari dimensiuni, bazate pe armament conventional, la care se adaug arsenalul nuclear. Astfel s-a constatat c aceste armate pe care le-am mostenit n urma Rzboiului Rece au fost sau sunt inadecvate provocrilor actuale n care conflictele se poart, de regul, ntre state si alti actori nestatali, cum ar fi, de pild, organizatiile teroriste sau alte fractiuni rebele [1 . !omeniul militar a suferit sc"imbri profunde prin modificarea esential a centrelor de putere, a caracterului si a continutului amenintrilor, a mediilor de desfsurare, a diversittii actiunilor, armelor si tacticilor. Academia #rupelor de $scat, asa cum era denumirea ei la nfiintare, prin planurile de nvtm%nt si disciplinele &militare' din cadrul acestora, a fost nevoit s rspund provocrilor acelei perioade de &cutri' si de tranzitie de la tactica bazat pe masivitatea sociote"nic a organismului militar, la actiuni n care se pun pe primul plan informatiile si efectele asupra tintelor. n momentul de fat, conceptele de utilizare a fortelor si tacticile n varianta clasic a unui rzboi simetric &armata contra armat' sunt apuse de(a, apr%nd &revolutia n afacerile militare'. )lasificrile revolutiilor difer de la un autor la altul, n functie de modul n care sunt surprinse te"nologiile de lupt, de modul n care este realizat cronologia, de modul n care sunt prezentate categoriile etc. $n e*emplu este oferit de +repinevic" [, care identific zece astfel de revolutii nafacerile militare, dar noi vom aminti doar c%teva revolutia la nivelul infanteriei, n care rolul acesteia a crescut n raport cu cavaleria. revolutia n domeniul artileriei. revolutia n domeniul armelor de foc. revolutia napoleonian n logistic si organizare. revolutia modului de ducere a rzboiului naval /aparitia submarinului0. revolutia nuclear. !ac la nceputul celui de al !oilea Rzboi 1ondial revolutia n afacerile militare a nsemnat folosirea combinat /ntrunit0 a Aviatiei cu 2ortele #erestre, astzi e*ist cel mai comple* concept de ducere a luptei armate- actualizarea, optimizarea doctrinelor si armonizarea lor cu capacitatea te"nologic. 3mediat ce a aprut un nou tip de arm sau o nou lectie nvtat din teatrele de operatii, trebuie

s apar modificri n doctrine si tactici. !eci revolutia n afacerile militare presupune acordarea doctrinelor de utilizare a fortelor armate, a structurilor militare n general si a tacticilor, cu capacitatea te"nologic a armamentului si a te"nicii, cu care fortele armate sunt dotate. $ltimele rzboaie /cele din 3ra40 au fost, asa cum se cunoaste, de tip asimetric, adic o confruntare ntre o te"nologie de v%rf /a viitorului0 si una caracteristic unei tri n curs de dezvoltare, care avea un concept strategic si utiliza tactici corespunztoare secolului trecut [5 . Aceste tipuri de tactici s-au studiat si n institutia noastr n primii ani de la nfiintare, dar apoi datorit necesittii compatibilizrii cu armatele membre 6A#7 si sc"imbrilor aprute n fizionomia conflictelor, tacticile militare au evoluat n mod considerabil. 8intagma de tactic general, asa cum era utilizat la nfiintarea academiei, este depsit.Acest lucru se datoreaz at%t metodologiei instruirii si a pregtirii comple*e a trupelor pe timp de pace, c%t si conducerii fortelor n rzboi. 9ocul ei fiind luat de sintagma atotcuprinztoare legat de trepiedul conducere : forte : actiune. #actica general este perimat pentru etapa actual. #actica militar este acea ramur a artei militare al crei obiect este dat at%t de actiunile militare, de lupta /ciocnirea0 sau operatiile subunittilor, unittilor si marilor unitti tactice, c%t si de oamenii cu calitttle lor morale, de te"nica de lupt folosit si de organizarea trupelor pentru lupt. n esent si prin esenta sa, tactica este, deopotriv, arta si stiinta folosirii fortelor n lupt. n acest fel, tacticile se coreleaz str%ns cu arta operativ si cu strategia, crora li se subordoneaz. Problemele apar des pe c%mpul de lupt si dau senzatia unei stri de contradictii ntre cunostinte, l pun pe lupttor n situatia de a astepta ceva care ar fi fost descoperit sau urmeaz s fie descoperit, l fac s se confrunte cu ceva incert si s fie indecis. 8e instaleaz apoi cutarea febril de solutii, goana dup informatii, totul sub presiunea crizei de timp. )omportamentul sc"itat mai sus este caracteristic situatiilor de lupt si problemelor ridicate de o cauzalitate cunoscut dinainte, usor previzibil, dar realitatea ultimelor confruntri demonstreaz c, prin e*celent, c%mpul tactic va fi dominat de mai multe ascunzisuri, de imprevizibil, de surprize, de conte*te n care solutiile practice antecunoscute nu se mai potrivesc ori nu mai las timp pentru nvtarea la fata locului, din mers. ;ste perfect adevrat c%nd se afirm c- realitatea c%mpului de btaie este c pe el nu se studiaz. se face ce se poate pentru a se aplica ceea ce se stie. #actica militar, n general, si tactica fortelor terestre, n particular, devin astfel si o stiint a nvtrii, o metodologie a instruirii cu valenta sa didactic de disciplin important a nvtm%ntului militar si a procesului de instructie, de pregtire pentru lupt. !e mare important n actualitate si cu at%t mai mult n

perspectiv este tactica, prin valenta sa didactic, ntruc%t de(a fortele terestre din armatele statelor dezvoltate si bazeaz profesionalismul si pregtirea pentru lupt pe metodologii si te"nologii de instruire prin simulare [< . !ac p%n n anul 1=== se studiau tacticile utilizate n conflictele clasice, cu dou armate fat n fat, n care predominau actiunile specifice luptei armate, s-a trecut apoi s se vorbeasc si despre actiuni militare nonviolente, despre actiuni n spri(inul pcii ca apoi s se treac la conceptul de operatii de stabilitate si de spri(in. )ercetrile si studiile asupra tipurilor de tactici au continuat si s-au aprofundat ctre sf%rsitul secolului trecut si nceputul celui actual. ntr-un asemenea studiu de referint sunt desc"ise trei directii ma(ore de dezvoltare a acestei temea0 valorificarea selectiv si adaptarea la conditiile prezentului a acelor percepte tactice acumulate anterior de e*perienta universal si rom%neasc. b0 noi acumulri de principii, reguli si norme impuse mi(loacelor de lupt moderne. c0 fizionomia luptei moderne care se caracterizeaz prin dinamism si rapiditate deosebit n desfsurare. )%mpul de lupt n viitoarele conflicte a nceput nc de pe acum s-si probeze si s-si demonstreze noile caracteristici: ostilittile nu mai sunt doar o ciocnire ntre forte si mi(loace, ci o adevrat confruntare ntre inteligentele umane, conferind astfel actiunilor militare dinamism, ncordare si fermitate. : structuri tactice suple, mobile, cu mare capacitate de lovire si de manevr. : diversificarea procedeelor de actiune p%n la realizarea rolului "otr%tor al surprinderii si asigurarea initiativei si suprematiei. : dominarea procesului conducerii de ctre elementul informational-decizional pentru coordonarea permanent a tuturor categoriilor de forte si genuri de arm, at%t pe vertical, c%t si pe orizontal. : disparitia frontului precis delimitat ntre ,,trupele proprii' si ,,trupele inamicului'. : ponderea actiunilor n mediul urban. : actiuni &c"irurgicale' pe baza unor informatii precise. : o important deosebit acordat spri(inului, fie el letal sau neletal, c"iar si unor grupuri de valoare mic. : actiunile mpotriva adversarului, de multe ori, se desfsoar pe baza unor reguli de utilizare a fortei /reguli de anga(are0.

: ducerea actiunilor de lupt n zone nc locuite de civili, unde trebuie luate niste msuri specifice /restrictive0 de reducere sau c"iar eliminare a pagubelor colaterale. : o important deosebit acordat protectiei fortelor. : atingerea scopului luptei se asigur printr-o gam de forme, procedee si metode de actiune, adaptate n functie de caracteristicile situatiei, natura, valoarea si modul de actiune ale inamicului, dar, totodat, trebuie s fie corespunztoare conditiilor de teren, timp, anotimp, precum si valorii gruprii fortelor participante si caracteristicilor te"nico-tactice ale mi(loacelor la dispozitie, respectiv ale puterii proprii de lupt. : la nfptuirea scopului stabilit particip toate genurile si specialittile de arm din compunerea unittilor si a marilor unitti de arme si de arme ntrunite /grupri de forte constituite din elementele acestora0, ntr-un efort coordonat, aplic%nd anumite principii de ntrebuintare a acestora si n conformitate cu normele, regulile, metodele si procedeele de pregtire si ducere a luptei. !iversificarea tacticilor a fost determinat, n ultimii ani, de structura operational-actional pe care au mbrcat-o dispozitivele de actiune ale fortelor terestre, compuse din- fortele lupttoare, fortele de spri(in /sustinere0 al /a0 luptei si de spri(in logistic. 2iecreia dintre aceste genuri de forte i corespunde un tip de tactic, de unde rezult c astzi e*ist trei tipuri importante de tactic a fortelor terestre: tactica fortelor lupttoare /tactica armelor ntrunite0. : tactica fortelor de spri(in. : tactica logisticii trupelor. n cadrul tacticii interarme a fortelor terestre mai opereaz si criteriul ntrebuintrii armelor, at%t pentru unittile lupttoare, c%t si pentru cele de spri(inire a luptei. Aplic%nd cerintele acestui, se departa(eaz tipurile de tactici corespunztoare unittilor din fiecare arm /gen de arm0 si specialitate, cu precizarea c tacticii fortelor lupttoare i revine si rolul de tactic a actiunilor ntrunite. 7 atentie corespunztoare trebuie acordat si n studierea conflictelor militare din ultimele decenii, dar mai ales a Rzboiului din >olf, care a scos n evident noi procedee de actiune, mi(loace de lupt cu nalt precizie de lovire, rolul cresc%nd al operatiilor informationale, operatiilor psi"ologice si rzboiului electronic, at%t n pregtirea, c%t si n conducerea actiunilor de lupt. Realizrile ultimilor ani n domeniul militar au condus la o reform substantial a Armatei Rom%niei, cu precdere n domeniul actional, asigur%nd o mai mare fle*ibilitate si adaptabilitate la nivelul tuturor esaloanelor, n scopul elaborrii unor concept structurale, organizationale si actionale mult mai apropiate de realitatea teatrelor de operatii. !e asemenea, se poate afirma c n viitor, confruntarea militar modern va avea un aspect tot mai integrator, c%mpul de

lupt al viitorului fiind caracterizat de noi dimensiuni si trsturi ce se regsesc n fronturi discontinue, rapiditate n planificarea si e*ecutarea manevrelor, lovirea concomitent a trupelor si a obiectivelor at%t la contact, c%t si n ad%ncime. Actiunile de lupt de nivel tactic devin precise si eficiente, sunt pregtite si coordonate n cele mai mici detalii, rapide si cu pierderi mici, dar cu efecte ma(ore. 8e prefigureaz astfel o nou fizionomie a c%mpului de lupt modern, caracterizat de nalta te"nologie folosit, amploarea operatiilor speciale de actiuni psi"ologice, actiuni de diversiune, actiuni diversificate ale fortelor terestre speciale etc.

67#; ?3?937>RA23); [1 2runzeti, #., Armata : institutie de prestigiu a statului. n- Revista &8pirit 1ilitar 1odern', nr. 1-,, ,@@A, pp. 1@-11 [, Pun, B., Popa, A.1., 7 provocare strategic- Rzboiul informational, ?ucuresti, ;ditura $#3, ,@@,, p. C [5 7stropel, B., )onsiderarii asupra fizionomiei rzboiului la nceput de mileniu. n- volumul 8esiunii de comunicri stiintifice, 11 iunie ,@@<, sectiunea a 333-a, 8ibiu, pp. 1@C-1@D [< 3oan, 8.1., 6ivelul tactic : introducere, tipuri de tactici, sisteme de operare pe c%mpul de lupt, 9ectie la&?azele artei militare', 15 iunie, ,@@A, 8ibiu, p. E