Sunteți pe pagina 1din 10

Tu cunoti limbajul spaiului?

Aa cum limbajul corpului ne influeneaz atunci cnd comunicm, prin expresia feei, gesturi sau poziia corpului, la fel o poate face i limbajul spaiului, prin modul n care folosim spaiul din jurul corpului nostru.

Limbajul spaiului reprezint chiar obiectul de studiu al proxemicii, tiina care studiaz perceperea i utilizarea spaiului de ctre om.

n activitile de zi cu zi, fiecare persoan i revendic spaiul din jurul trupului ca fiind spaiu su personal, pe care ni-l putem imagina ca pe un balon sau o bul de aer care nconjoar omul. nclcarea acestui spaiu genereaz disconfort, nervozitate i chiar conflicte, fiecare tip de relaie ntre oameni implicnd anumite reguli de organizare a spaiului i distanelor.

Pentru a putea ntelege semnificaiile distanelor care ne despart de ceilali, spaiul care ne nconjoar poate fi mprit n patru zone: intim, personal, social i public. Zona intim / 0-45 cm Este zona care ne nconjoar trupul i care permite doar accesul persoanelor de ncredere: prini, copii, so/soie, prieten/prieten. Atunci cnd persoane antipatice i invadeaz aceast zon te simi iritat, deoarece n plan psihic te plaseaz pe o poziie defensiv. Din acelai motiv te irit i aglomeraia din autobuz sau lift.

Zona personal / 46 cm-1,22 m Aceasta corespunde distanei normale dintre doi oameni care vorbesc. La aceast distan oamenii se pot atinge doar dac amndoi ntind braele, astfel n aceast zon suntem protejai de atingerea celorlali. Ca i n cazul zonei intime, invadarea zonei personale de ctre strini sau persoane nedorite poate instala o stare de nervozitate sau iritare.

Zona social / 1,23 m-3,5 m Zona social este distana pe care o impunem ntre noi i strini, dar i n relaiile oficiale, n vnzri, negocieri sau n relaiile profesionale. Este spaiul pe care l meninem fa de colegi, efi, vnztori, adesea, acest tip de distan fiind marcat de ghieu, birou sau tarab.

Zona public / peste 3,5 m

Acest tip de distan apare n raporturile oficiale, cnd o persoan se adreseaz unui grup de asculttori, de pe o poziie oficial, dominant: profesor, preot, politician, judector etc. Vorbim aici despre discursul public, cu caracter oficial, formal.

Nevoia de spaiu variaz aadar de la o persoan la alta, de la o profesie la alta, de la un context social la altul.

ns, trebuie s tim c atunci cnd avem veti bune sau suntem veseli avem tendina de a ne apropia de interlocutor, iar cnd avem veti proaste sau sentimente negative lum distan n mod instinctiv. Nimic mai adevrat! Cnd ai veti bune abia atepi s le comunici tuturor, ns cnd eti suprat preferi s te retragi sau s te izolezi un timp.

n concluzie ncearc s te adaptezi la situaia n care te afli la un moment dat pentru a da dovad de respect fa de interlocutor. Atunci cnd nu tii ce atitudine s adopi, e mai bine s fii mai distant dect s invadezi spaiul altor persoane.

Acum, c ai aflat despre limbajul spaiului, te-ai gndit vreodat c exist attea zone i distane n viaa noastr?

Bonus: tiai c nevoia de spaiu variaz i de la o cultur la alta? Distanele sunt mai mari n America, Australia, Canada i mai mici n Europa i Japonia. i chinezii au spaii personale mici i de aceea ciocnirile neintenionate pe strad nu necesit scuze. Iar la noi oamenii care triesc la ar tind s se apropie mai mult dect cei de la ora!

Managerii folosesc nu numai cuvinte pentru a comunica, ci comunica si nonverbal cu ajutorul gesturilor, expresiei fetei, modului cum se imbraca sau cum isi aranjeaza biroul. Comunicarea nonverbala poate srijini, contrazice sau substui comunicarea vebala avand si un rol regulator si de control al acesteia. Elementele comunicarii nonverbale sunt: Limbajul corpului Expresia fetei, gesturi, pozitia corpului Limbajul spatiului Modul in care utilizam spatiul personal, social, intim, public Limbajul timpului A veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa iti petreci timpul cu cineva

Prezenta personala Comunica prin vestimentatie, igiena personala, accesorii vestimentare Limbajul tacerii Comunica aprobare, dezaprobare, pastrarea unei taine, admiratie, etc. Limbajul lucrurilor Colectiile, obiectele de uz curent (casa, masina, mobila) Limbajul culorilor Culorile calde stimuleaza comunicarea, cele reci o inhiba Limbajul paraverbal Calitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza de vorbire). Caracteristicile vocale (ras, plans, soptit, oftat). Parametrii vocali (intensitate, inaltime).

Felul in care sunt interpretate limbajele nonverbale difera de la individ la individ, de la un grup de munca la altul, de la o cultura organizationala la alta cultura, drept care se cere o folosire a acestora cu prudenta si numai de catre cei care le stapanesc foarte bine. 1.2 Comunicarea prin intermediul obiectelor Comunicarea prin intermediul obiectelor este o forma de transmitere a unui mesaj non-verbal, care foloseste, inafara de resursele corporale, recursul la obiecte. Asocierea gest-obiect poate interveni in comunicare in unele situatii. Gesturile care folosesc batiste, esarfe, palarii pentru semn de salut sau despartire ori pentru semnalizarea unei prezente. 1.3 Comunicarea prin situare Un alt gest de comunicare non-verbala neanalizat in literatura cu acest profil din romania. O persoana care nu doreste sa fie abordata se plaseaza intr-o zona retrasa, extrema sau marginala aratand ca nu este disponibila, o persoana interesata sa fie remarcata se plaseaza si se misca in centrul actiunii comunicandu-si disponibilitatea. 1.4 Comunicarea tactila Posibila numai in cadrul comunicarii inter-personale, aceasta forma de a transmite un mesaj, semnal este comuna si lumii animale. Ea se pastreaza inca si in societatile cele mai evoluate si are un caracter preponderent instinctual, desi de la un anumit nivel intervine constiinta. Cercetatorii au stabilit cinci clase de atingeri, dintre care numai patru privesc convorbirea: 1. Atingeri care transmit emotii pozitive, mangaierea, atingerea ca semnificatie consolatoare, atingerea de incurajare (strangerea tacuta de mana, batai pe umar), atingerea linistitoare, comunica afectiunea, participarea, aprecierea si au un efect pozitiv asupra starii de spirit a receptorului. 2. Atingeri ludice si acestea pot fi autonome sau in legatura cu comunicarea verbala (simularea unei mangaieri sau loviri, intr-un anumit context ludic), asemenea atingeri au un caracter abuziv si presupun un referential comun precum si o relatie de apropiere. 3. Atingeri "de control", in aceasta categorie sunt incluse acele semnale tactile care au rolul de a orienta comportamentul sau atitudinea, o asemenea atingere poate atentiona cu discretie, poate sugera un indemn sau din potriva, o retinere, in respect cu comunicarea verbala sau cu alta actiune. 4. Atingerea "rituala", din aceasta categorie fac parte atat atingeri cu semnificatie magica, in spatiul religios, cat si atingeri specifice spatiului profund, care si-au pierdut vechile sugestii, transmiterea

harului prin atingeri de la preot la preot sau de la preot la credincios, atingerea cu un obiect sacru, pastreaza caracterul de ritual; strangerea mainii in semn de salut, lovirea palmei drepte a doua persoane in semn de urare de succes sau de felicitare sunt atingeri care transmit implicarea desi uneori se golesc de sens si devin pur formale.

Comunicare nonverbala
Comunicarea nonverbal

Comunicare este procesul de transmitere a informatiilor si sentimentelor (idei, pareri, atitudini, opinii) de la un individ catre un alt individ sau de la un grup social catre un alt grup social.

Fascinanta si omniprezenta, comunicarea este insa, prin excelenta, o dimensiune fundamentala a existentei si dez

Comunicarea nonverbal este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, mesajul transmis prin cuvinte. A. Mehrabian si M. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au comunicarea oral, urmatoarea: 7% cuvinte, 38% paralimbaj (n principal intonaia i inflexiunile vocii), 55% alt Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor, restul fiind neverbal.De cte ori comunicm, noi trim sau vorbim, noi totui comunicm ceva, uneori neintenionat. Evident, noi putem utiliza imagini pentru a ne com verbal. Dar, voluntar, sau involuntar, cnd vorbim, comunicm de asemenea prin expresia feei- un zmbet, o ncruntare; gesturi- micarea minilor i a corpului pentru a explica sau accentua mesajul verbal; poziia corpului- modul n care stm, n picioare sau aezai; orientarea- dac stm cu faa sau cu spatele ctre interlocutor; proximitatea- distana la care stm fa de interlocutor, n picioare sau aezai; contactul vizual- dac privim interlocutorul sau nu, ct i intervalul de timp n care l privim; contactul corporal- o btaie uoar pe spate, prinderea umerilor; micri ale corpului- pentru a indica aprobarea/dezaprobarea sau pentru a ncuraja interlocutorul s continue; aspectul exterior- nfiarea fizic sau alegerea vestimentaiei;

aspectele nonverbale ale vorbirii- variaii ale nlimii sunetelor,tria lor i rapiditatea vorbirii, calitatea i tonu

aspectele non-verbale ale scrisului- scrisul de mn, aezare, organizare, acuratee i aspectul vizual general;

Ansamblul elementelor non-verbale ale comunicrii este uneori denumit metacomunicare (cuvntul gre fa de comunicare i trebuie s fim totdeauna contieni de existena sa. Trebuie s subliniem c metacomunicar Pease, M. Dinu) vorbesc despre limbajul tcerii, limbajul spaiului i limbajul corpului.

Elementele comunicarii nonverbale:


Element Limbajul corpului Limbajul spatiului Limbajul timpului Concretizare Expresia fetei, gesturi, pozitia corpului Modul in care utilizam spatiul personal, social, intim, public A veni la timp sau a intarzia la o sedinta, a alege sau nu sa iti petreci timpul cu cineva Comunica prin vestimentatie, igiena personala, accesorii vestimentare Comunica aprobare, dezaprobare, pastrarea unei taine, admiratie, etc. Colectiile, obiectele de uz curent (casa, masina, biblioteca) Culorile calde stimuleaza comunicarea, cele reci o inhiba Calitatile vocii (ritm, rezonanta, viteza de vorbire). Caracteristicile vocale (ras, plans, soptit, oftat). Parametrii vocali (intensitate, inaltime).

Prezenta personala Limbajul tacerii Limbajul lucrurilor Limbajul culorilor Limbajul paraverbal

Felul in care sunt interpretate limbajele nonverbale difera de la individ la individ, de la un grup de munca acestora cu pruden i numai de ctre specialisti. Exist anumite aspecte ale limbajului gesturilor care privesc pe fiecare dintre noi: cand dai mana cu cineva, trebuie sa o faci cu fermitate; cand vorbeste cineva trebuie sa-l asculti cu atentie si sa nu dai semne de pictiseala ; cand vrei sa-ti impui opiniile trebuie sa stai in picioare ,cat mai drept ; cand vorbesti trebuie sa-ti retii neastamparul mainilor si al degetelor ;

Limbajul tcerii

Tcerea departe de a fi lips de comunicare, este ncrcat cu profunde semnificaii comunicative. Cnd Aceast tcere e deosebit de tcerea omului plictisit sau de tcerea meditativului, de tcerea impus prin reduc recepionarea corect a mesajelor. Folosind-o cu pricepere, putem stimula comunicarea crend interlocutorului p ascunse. ncurajnd rspunsurile, tcerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare, prin care putem o innd seama i de ponderea pe care o are tcerea n acest tip de interaciuni. Astfel, studiile privind activitile p americane arat c apte minute din zece acetia sunt angajai ntr-o form de comunicare (N. Stanton, 1995). Ac 9% 30% vorbit 16% citit 45% ascult 61% recepioneaz 39% transmit

Acest proporie poate fi diferit la alte segmente de populaie a cror ocupaie implic ntr-o msur mai ascultarea, cel puin sub aspect cantitativ, aflndu-se n fruntea manifestrilor noastre comunicaionale. Ea reprez receptrii corecte a mesajului. Dac mesajul nu este recepionat corect, el nu reprezint dect un simplu zgomot d s se gndeasc la gnpropriul su rspuns, neglijnd ascultarea eficient. Limbajul spaiului

Acesta face obiectul de studiu al proxemicii, disciplin nou, fundat de Eduard Hall n anii '60 ai secolu folosire optim a acestor proprieti. Ideea de la care se pornete este c orice individ are tendina de a-i revendi consider drept spaiul su personal, ca o prelungire a propriului su trup. nclcarea acestui spaiu lezeaz profu tinde s menin o distan ntre el i celelalte persoane sau lucruri. i creaz un spaiu-tampon de o anumit m protecie, intimitate, siguran, odihn, reverie. n limbaj curent se spune: l ine la distan sau prieten apropia strine sau neagreate pstrm un spaiu mai mare n jurul nostru, pentru persoanele apropiate sau iubite reducem indivizi, orice nclcare genernd stress i blocaje de comunicare. n plan mai general, modul n care folosim spa

exemplu, spaiul este n relaie direct cu rangul individului: pe msur ce avanseaz n funcie, cresc dimensiuni strine este extrem de selectiv, n funcie de tipul de relaii pe care acestea le au cu proprietarul. Unele persoane s Spaiul personal, bula de aer ce-l nconjoar pe om, s-a bucurat de cea mai mare atenie din partea cercettorilo

Spaiul poate fi mprit n patru zone distincte, fiecare zon fiind mprit la rndul ei n dou subzone: un apro Deosebim astfel:

1. Zona intim, ce se ntinde de la suprafaa corpului pn la o distan de 46 cm. Este zona cea ma prini, copii, soul, soia) le este permis accesul n ea. 2. Zona personal e cuprins ntre 46 cm i 1,22 m. Distana personal ne protejeaz fa de atinger care se face de regul pe un teren neutru ncheietura minii aflndu-se la limita zonei intime a interl 3. Zona social desemneaz spaiul personal pe care-l meninem atunci cnd intrm n relaii oficiale (fa de vnztor, fa de factorul potal, de noul angajat), relaii din care elemenrul de intimitate este amplasarea unor bariere, a unor obiecte-tampon ntre interlocutori, cum ar fi de exemplu, biroul, cated 4. Zona public, peste 3,60 m, e distana corespunztoare atunci cnd ne adresm unui grup mare de Este totodat distana care se menine (n slile de tribunal) ntre politicieni i ziariti la conferinele d

Situaiile de aglomeraie din autobuz, lift, la cinema, cnd zonele intime ne sunt invadate de necunoscui, impersonal, vorbind sau micndu-se ct mai puin cu putin. Allan Pease (1993) amintete cteva reguli pe care 1. 2. 3. 4. 5. Nu ai voie s vorbeti cu nimeni, nici chiar cu cei pe care i cunoti. Trebuie s evii ca privirea ta s se ntlneasc cu privirile altora. S pstrezi o expesie de juctor de pocher, fr s afiezi vreo emoie. Dac ai o carte sau un ziar, s creezi impresia c eti cufundat n citirea lor. Cu ct aglomeraia e mai mare, cu att i poi permite mai puine micri ale trupului.

6. n lift s urmreti cifrele care indic etajele;

Modalitatea non-verbal a comunicrii este frecvent ntrebuinat n procesele de insruire, nvmnt, art dramatic, i n medi

exist dicordan, oamenii au tendina s se bizuie pe mesajul non -verbal ntruct este, de regul, mai sincer, mai puin supus controlulu

nivelul de pregtire, statusul social i disponibilitile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utilizate de ea pentru a transm

mai bine s comunuce mai bine prin cuvinte i fraze. Astfel de pesoan utilizez n principal limbajul verbal (bogat i diversificat), n ti

Limbajul vestimentaiei Exista numeroase materiale de specialitate privind felul in care trebuie sa se imbrace angajatul, manageru variaza.Imbracamintea trebuie sa fie adecvata muncii pe care o efectuam. Este indicat sa purtam haine de calitate putem schimba frecvent cravata, camasa, esarfa, bluza etc. Totul trebuie sa fie curat si calcat.Chiar daca detinem care renuntam (apelam la costum) in situatii formale.Semnificatia culorilor poate fi diferita in alte culturi.

De exemplu: in timp ce in Europa negrul este culoarea tristetii, in China si Japonia albul inseamna tristete verde, albastru) o inhiba. Comunicarea se desfasoara greoi si in cazul monotoniei sau varietatii excesive de culor

Limbajul culorilor Culorile influenteaza si ele comunicarea. Ele evidentieaza atitudinea omului fata de viata si fata de cei din

persoan ne comunica o serie de lucruri despre aceasta. Culoarea Rosu Roz Portocaliu Galben Verde Bleu Bleumarin Negru Informatie om plin de sentimente imi place sa iubesc, sa fiu iubita si sa am grija de altii sunt organizat si hotarat sa-mi realizez planul doresc sa discutam imi place schimbarea sunt inventiv imi place sa fiu sef si sa dau ordine stiu foarte bine ce am de facut

Limbajul timpului

Dintre toate resursele pe care le au managerii la dispozitie pentru a-si desfasura in conditii bune activitatea, una s

Acesta, ca resursa prezinta urmatoarele particularitati: Folosirea eficienta a timpului de lucru presupune p prioritati, priceperea de a contacta, intretine si cultiva relatii amiabile, capacitate de efort.In functie de modul in c comunica.Stiinta care se ocupa cu studiul limbajului timpului se numeste cronemica.

Biblografie :

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Chiribuc D. , Sociologia Comunicrii, Curs An III, p. 14, 2005 Lupu I. , Zanc I. , Sociologie Medical, Teorie i Aplicaii, p. 110, 111, 112 i 113, Ed. Polirom, Iai, 1999 Mihalcea I. , Consultant Asociaia de Comunicare Ethos Popescu Neveanu,Paul-,,PsihologieEditura Did.si Pedagogic,Bucureti,1997; Samuel C- Popescu Neveanu,Paul-,,PsihologieEditura Did.si Pedagogic,Bucureti,1997; Stanton N. , Comunicare, p. 2 i 3, Ed. tiin & Tehnic, Bucureti, 1995

S-ar putea să vă placă și