Sunteți pe pagina 1din 49

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

CUPRINS

Introducere.......................................................................................................pag.1 Caracteristicile constructive si functionale ale reductorului..............................pag.3 Clasificarea transmisiilor.................................................................................pag.4 Cedari specifice reductoarelor.........................................................................pag.8 Elaborarea unui sistem de mentenanta al reductorului mecanic......................pag.13 Aplicatie.........................................................................................................pag.15 Elemente constructive care pot influenta aparitia defectarii la arborii reductorului...................................................................................................pag.16 Defectari influentate de pene.........................................................................pag.20 Defectari influentate de rulmenti...................................................................pag.20 Defectari influentate de pierderea uleiurilor..................................................pag.21 Concluzii.......................................................................................................pag.26 Anexa 1.........................................................................................................pag.27 Anexa 2.........................................................................................................pag.28 Anexa 3.........................................................................................................pag.37 Anexa 4.........................................................................................................pag.42 Anexa 5..........................................................................................................pag.47 Bibliografie...................................................................................................pag.48
Ploiesti 2013 Page 1

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

INTRODUCERE

Aceasta lucrare are drept tem studiul unui sistem de transmisii mecanice, cu un reductor de turaie necesar acionrii unei maini de lucru, utilizat ntr-un proces tehnologic din domeniul aferent forajului, extraciei sau transportului de produse petroliere. Reductorul de turaie, ca mecanism de sine stttor aflat n componena sistemului de transmisii mecanice proiectat, conine o serie simpl de organe de maini. Pentru realizarea lucrrii sunt necesare cunotine din mai multe discipline: Desen tehnic, Tehnologia materialelor, Studiul materialelor, Mecanic, Rezistena materialelor, Teoria mecanismelor i evident Organe de maini. Organele de maini cu care ne vom ntlni pe parcursul lucrrii sunt: roi dinate, curele, arbori, rulmeni, cuplaje de legtur, carcas, roi de curea, pene, anumite accesorii de montaj. Toate componentele au alocate calcule plecnd de la schema de princ ipiu i ipoteza prin care se determin forma acestor piese i dimensiuni aferente, apoi transpunerea grafic, trecerea pe desen cu aceste calcule. Materialele folosite sunt de uz general, conforme cu standardele, se aleg n baza orientrilor de economicitate i rezisten.

Ploiesti 2013

Page 2

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE ALE REDUCTORULUI Pentru realizarea ciclurilor tehnologice , mainile de lucru trebuie s primeasca micare i energie mecanic . Din acest punct de vedere , innd seama de caracteristicile destul de limitate pe care le au elementele de acionare , mrimile caracteristice ale micrii de rotaie trebuie adaptate la cerinele de regim ale mainii de lucru .

fig.1 Diferite tipuri de transimisie : roti dintate , curele , cu lant , cu dantura inclinata.

Acest deziderat este posibil prin interpunerea unui sistem mecanic de adaptare a elementului de acionare i mainii de lucru . Sistemul de transmisii mecanic astfel creat , are dublu rol : modific turaia furnizat de motorul de antrenare i concomitent cu aceasta , ridic valoarea momentului de torsiune transmis elementului acionat. Sistemele de transmisii mecanice pot fi definite ca ansambluri cu rol de transmitere i modificare a caracteristicilor micrii de rotaie .

Ploiesti 2013

Page 3

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

CLASIFICAREA TRANSMISIILOR a) dup tipul constructiv al transmisiei : transmisie prin curele ; transmisie cu lan ; transmisie prin cablu ; transmisie prin roi de friciune ; transmisie cu roi dinate . b) dup componena de baz a transmisiei : transmisii directe ; transmisii cu element intermediar ; c) dup posibilitatea existenei alunecrii ntre elementele implicate : fr alunecare : angrenaje , transmisii cu lan ; cu alunecare : transmisii prin curele , prin roi de friciune , prin cablu . d) dup poziia relativ a axelor : cu axe paralele ; cu axe concurente ; cu axe oarecare . e) dup sensul de rotaie : cu pstrarea sensului de rotaie ; cu inversarea sensului de rotaie . f) dup raportul de transmitere : cu raport de transmitere constant angrenaje ; cu raport de transmitere cvasiconstant transmisii cu lan , curele , roi de friciune ; cu raport de transmitere variabil . g) dup poziia n spaiu a axelor de rotaie : orizontal ; vertical ;
Ploiesti 2013 Page 4

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

oarecare .

Transmisii mecanice simple sau mecanismele elementare ale micrii de rotaie au urmtoarele caracteristici structurale , constructive i funcionale. Angrenajele sunt transmisii directe ntre dou roi dinate : roata conductoare i roata condus; micarea se transmite prin angrenare forat a dinilor i este cea mai utilizat transmisie mecanic ; dantura poate fi exterioar sau interioar , roile pot avea diverse forme iar axele au o mare diversitate de poziii n spaiu sau poziii relative .

Fig.2 Schema cinematic a transmisiei prin angrenaje : - roata dinat conductoare - roata dinat condus

Mecanismele cu roi dinate denumite reductoare de turaie sunt unele dintre cele mai cunoscute aplicaii ale angrenajelor . Acestea reprezint un ansamblu general format dintr-unul sau mai multe angrenaje montate pe arbori , care sunt rezemai pe elementul fix , de tip carcas .

Ploiesti 2013

Page 5

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Din puncte de vedere funcional , un reductor de turaie realizeaz reducerea vitezei unghiulare , concomitent cu creterea momentului de torsiune. Datorit utilizrii foarte largi , exist o mare varietate constructiv de reductoare de turaie , clasificat dup mai multe criterii . Dintre criteriile de clasificare ale reductoarelor de turaie pot fi menionate urmtoarele : dup numrul de angrenaje : cu una , cu dou , cu trei sau mai multe trepte ; dup tipul angrenajului : cilindric conic sau melcat ; dup poziia axelor : orizontal , vertical sau oblic ; dup felul angrenajelor utilizate : angrenaje de acelai fel sau angrenaje de tipuri diferite ; dup mobilitatea axelor : cu axe fixe sau cu axe mobile ; dup felul danturilor utilizate : cu dini drepi , cu dini nclinai sau cu dini curbi ; dup forma arborelui de intrare : orizontal sau vertical ; dup posibilitatea de ramificare a fluxului : fr ramificare sau cu ramificare.

Ploiesti 2013

Page 6

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Scheme cinematice ale unor tipuri reprezentative de reductoare de turaie utilizate n construcia de maini sunt prezentate in figura de mai jos:

b
Fig.3 Scheme cinematice :

a - reductor de turaie ntr-o singur treapt cu angrenaj cilindri cu dini nclinai; b - reductor de turaie n dou trepte , coaxial , cu angrenaje cilindrice cu dini nclinai.

Ploiesti 2013

Page 7

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

CEDARI SPECIFICE REDUCTOARELOR

Un rol foarte important in buna functionare a unui reductor il are arborele rotii motoare care este solicitat la torsiune si incovoiere.

Fig.4 Solicitarea la torsiune si solicitarea de incovoiere

Aceste solicitari fac ca arborele reductorului sa se uzeze in timp,sufera degradari ireversibile ,constand in initierea si popagarea fisurilor a caror efect final il reprezinta ruperea la oboseala. Aceasta poate aparea in jurul concentratorilor de tensiune cum ar fi filete,canale de pana,caneluri,etc. Fenomenul ruperii la oboseala se desfasoara in 3 trepte: a)-nucleatia fisurilor,determinate de modificarile locale ale caracteristicilor fizicomecanice ale materialului ; b)-propagarea fisurilor prin cresterea lor succesiva pana la atingerea unor valori critice ;
Ploiesti 2013 Page 8

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

c)-ruperea sectiunii transversale remanente a piesei . Initierea fisurilor in materialele policristaline are loc ca urmare a solicitarii repetate a arborelui,ceea ce conduce la o ecruisare ciclica localizata initial in cristalele orientate favorabil in raport cu directia solicitarii. Dupa un numar relativ redus de cicluri de solicitare in cristalele orientate favorabil,miscarea dislocatiilor se concentreaza in anumite plane formand benzi de alunecare in care au loc eruptii de material in folii subtiri denumite extruziuni,concomitent cu formarea unor adancituri numite intruziuni(fig.5) .

Fig.5 Extruziuni si intruziuni

Aparitia benzilor de alunecare si a intruziunilor reprezinta stadiul de nucleatie al fisurilor. Caracteristica principala a acestui stadiu o reprezinta propagarea intermediara a fisurii prin deschiderea si inchiderea fisurilor la fiecare ciclu de solicitare ,fenomen ce se materializeaza si pe suprafata de rupere a arborelui prin prezenta unor striuri caracteristice.

Ploiesti 2013

Page 9

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

La atingerea unei anumite valori a lungimii fisurii survine ruperea finala prin propagarea brusca a fisurii atunci cand tensiunile de solicitare pe sectiunea remanenta a piesei depasesc rezistenta materialului.

Astfel,sectiunea de rupere la oboseala a arborelui va avea 3 zone distincte: -initierea ruperii -zona de propagare a fisurii -ruperea finala brusca. In zona de propagare a fisurii materialul are un aspect relativ neted iar in zona ruperii finale are un aspect rugos,ca in figura 6 :

Fig.6 Zona de propagarea a fisurii

Criteriul de baza pentru caracterizarea comportarii materialelor arborilor la solicitari variabile il constituie rezistenta la oboseala definita ca tensiune maxima a ciclului de solicitare in valoare absoluta care poate fi suportata cu o durabilitate nelimitata (15000-20000 ore de functionare) fara a interveni ruperea.

Ploiesti 2013

Page 10

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

De asemenea,comportarea materialului la solicitari variabile se poate caracteriza si prin durabilitatea la oboseala , care reprezinta numarul de cicluri la care se produce ruperea ,in conditii de solicitare date. Comportarea la oboseala este influentata si de alti factori care pot duce in exploatare la ruperea arborelui dupa un numar redus de functionare. In general,pentru arborii reductoarelor se aleg oteluri de genul OLC 55,OLC 50,conform stasurilor in vigoare (STAS 880/80). Factorii care influenteaza comportarea la oboseala sunt: -factori metalurgici -factori tehnologici -factori constructivi -factori de exploatare. Influenta factorilor metalurgici consta in procedeul de elaborare a otelului , gradul de dezoxidare , granulatia otelului si incluziunile gazoase . Influenta factorilor tehnologici consta in obtinerea semifabricatelor din care este obtinut arborele,prin deformare plastica la rece , ceea ce conduce la cresterea limitei de curgere si a rezistentei la rupere. Prelucrarile mecanice de finisare influenteaza caracteristicile mecanice ale acestuia , crescand rezistenta la oboseala prin modificarea rugozitatii,ecruisarii,tensiunilor reziduale , modificarea compozitiei chimice , etc. Prelucrarile mecanice de finisare duc in general la cresterea rezistentei la oboseala cu aproape 30% din rezistenta la oboseala initiala.

Ploiesti 2013

Page 11

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Influenta factorilor constructivi actioneaza asupra rezistentei la oboseala prin concentratori interni de tensiuni (pori , fisuri) cat si prin concentratori externi (filete , treceri de diametru , canale de pana) , ca in figura 7 :

canal

de

pana

treceri de diametru

Fig.7 Treceri de diametru si canal de pana

Ploiesti 2013

Page 12

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

ELABORARAEA UNUI SISTEM DE MENTENANTA AL REDUCTOARELOR MECANICE

Din punct de vedere al mentenantei reductoarelor trebuie sa luam in considerare parametrii specifici dati de constructori , avand in vedere : -vitezele de lucru ale reductoarelor , - randamentul total al reductorului, -temperatura de lucru a reductorului, -caracteristicile uleiurilor de ungere . In functie de acesti parametrii , putem elabora un sistem de mentenanta tehnic,economic, organizatoric (timp de reparatie , timpi de functionare). Din punct de vedere tehnic ,carcteristicile uleiurilor de ungere le putem clasifica dupa viteza de lucru a reductoarelor : v 0-0.8 m/s se recomanda unsori , vasilina ; v 0.8-4 m/s se recomanda unsoare sau ulei ; v>4 m/s se recomanda uleiuri minerale sau sintetice . Dupa temperaturile de lucru recomandate de constructor : t t + pana la + -max -se recomanda uleiuri minerale sau sintetice ; - se recomanda unsori,vaselina sau uleiuri .

Ploiesti 2013

Page 13

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Daca temperatura reductorului ajunge la maxim intervenit pentru a constata defectul . Un alt parametru pentru mentenanta reductoarelor reductorului . ..... unde : n-numarul de roti scufundate in baia de ulei ; randamentul treptei de roti dintate .

, apare un defect si trebuie este randamentul total al


rel. 1,

In general , pierderile de randament ale reductoarelor cauzate de perechile de roti dintate , prin uzura acestora , sun insesizabile si reductorul se defecteaza doar in momentul in care apare ruptura unui dinte sau a mai multora . In mentenanta reductoarelor , mult mai sesizabile sunt uzura perechilor de lagare care sustin arborele principal ,aceasta determinand o crestere a coeficientului de frecare in lagar ( rulment ) , ceea ce duce la o pierdere de putere . randamentul unei perechi de lagare , calculat cu relatia : =1in care : -puterea la arborele pe care sunt montate lagarele ; -puterea pierduta prin frecarea in lagar , determinata cu relatia: = in care : -coeficientul de frecare in rulment ;
Ploiesti 2013 Page 14

rel. 2 ,

Kw

rel. 3 ,

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

-diametrul arborelui, in mm ; -rectiunea din lagar , in mm ; -vitez unghiulara a arborelui , in rad/s .

APLICATIE Duratele de reparatie a unui reductor au fost de 560 ore pentru 52 de reparatii . Daca durata normata de reparare a reductorului este de 5 ore : a)-care va fi procentul de reductoare dintr-o schela ce pot fi repararate ? b)-care va fi acest procent de reparare daca durata normata creste la 10 ore? c)-daca dorim o mentenabilitate M= 95% , care este durata normata de reparare a unui reductor Rezolvare : a) =1MTR= =1=10.76 ore deci = =1-0.63=0.37% = =0.092

Procentul de ce pot fi reparate este de 37 % . b) =1=1-0.398=0.61% . =>ln 0.05=-0.092*t=>

c) =0.95=1=>1-0.095= =>2.995=0.092*t=> t=32.55 ore.

Pentru a obtine o mentenabilite de 95 % a reductoarelor , durata normata de reparatii ar trebuie sa fie de 32-33 ore .
Ploiesti 2013 Page 15

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

ELEMENTE CONSTRUCTIVE CARE POT INFLUENTA APARITIA DEFECTARILOR LA ARBORII REDUCTOARELOR

Arborii drepti se executa din oteluri carbon obisnuite (pentru constructii) si de calitate si din oteluri aliate. Otelurile aliate se folosesc numai n cazuri speciale: cnd pinionul este confectionat din otel aliat si face corp comun cu arborele, la arbori puternic solicitati, la turatii nalte, n cazul restrictiilor de gabarit, la osiile autovehiculelor etc; otelurile aliate, tratate termic sau termochimic, se folosesc numai n masura n care acest lucru este impus de durata de functionare a lagarelor, canelurilor sau a altor suprafete functionale. Pentru arborii drepti si pentru osii, se recomanda: oteluri de uz general pentru constructii (OL 42, OL 50, OL 60), pentru arborii si osiile care nu necesita tratament termic; oteluri carbon de calitate de mbunatatire (OLC 45 etc.) si oteluri aliate de mbunatatire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc.), pentru arbori mediu solicitati ; oteluri carbon de calitate de cementare (OLC 15, OLC 20) si oteluri aliate de cementare (13 CrNi 30 etc.), pentru arbori puternic solicitati si pentru arborii care functioneaza la turatii nalte. Ca semifabricate, pentru arborii de dimensiuni mici si medii, se folosesc laminate rotunde, iar la productia de serie semifabricate matritate; pentru arborii de dimensiuni mari se folosesc semifabricate forjate sau turnate. Arborii drepti se prelucreaza prin strunjire, suprafetele fusurilor si ale canelurilor, urmnd sa se rectifice.

Ploiesti 2013

Page 16

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

La proiectarea arborilor, o atentie deosebita trebuie acordata formei constructive, care influenteaza rezistenta la oboseala, corectitudinea fixarii axiale a organelor sustinute, tehnologicitatea si costul acestora. Rezistenta la oboseala este influentata hotartor de concentratorii de tensiuni (coeficientii bks si bkt), care pot fi diminuati prin masuri constructive, dependente de tipul concentratorului. n continuare, se prezinta masuri constructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni, n functie de tipul concentratorului. Concentratorul trecere de sectiune (salturile de diametre) :

- raza de racordare, n cazul cnd diferenta ntre trepte este mica(fig.8, a); - doua raze de racordare diferite (fig.8, b) sau racordare de forma eliptica, n cazul arborilor foarte solicitati (fig.8, c); - tesirea capatului treptei de diametru mare, pentru treceri mici de sectiune(fig.8,d); - tesirea capatului treptei de diametru mare, combinata cu racordare la treapta de diametru mic (fig.8, e), pentru treceri de sectiune mari; - raza de racordare, combinata cu canal de descarcare pe treapta de diametru mare (fig.8, f); - raza de racordare, combinata cu executarea unei gauri pe treapta de diametru mare (fig.8, g); - canale de trecere, executate la capatul treptei de diametru mic (fig.8, h); la arbori de dimensiuni mari, se recomanda solutia din fig.8, i; - degajare interioara, executata n treapta de diametru mare (fig.8, j);

Ploiesti 2013

Page 17

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

- canale de trecere, combinate cu degajare interioara (fig.8, k); solutia asigura cresterea rezistentei la oboseala, accesul pietrei de rectificat pe toata lungimea tronsonului de diametru mic si un sprijin axial corect al organelor montate pe arbore; - raza de racordare, care necesita masuri speciale: tesirea piesei sustinute (fig.8, l); -ntrebuintarea de piese suplimentare (fig.8, m).

Concentratorul canal de pana sau caneluri

- canalele de pana se recomanda sa se execute cu capetele rotunjite (fig.8, n), fiind preferate canalele executate cu freze disc (fig.8, o); - se prefera arborii canelati cu iesirea canelurilor racordata, la care diametrul exterior al portiunii canelate este egal cu diametrul arborelui (fig.8, p); Concentratorul presiune de capat, din zonele de contact arbore organe

sustinute - ngrosarea portiunii de calare (fig.8, r); - tesirea sau rotunjirea muchiilor butucului (fig.8, s); - subtierea marginilor butucului (fig.8, t); - executarea canalelor de descarcare n arbore (fig.8, u) sau n butuc (fig.8, v).

Ploiesti 2013

Page 18

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Fig.8 Concentratori de tensiuni

Ploiesti 2013

Page 19

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

DEFECTARI INFLUENTATE DE PENE O alta defectare des intalnita la reductoarele pentru utilajul petrolier este si retezarea sau uzarea penelor de antrenare ale rotilor dintate din reductoare . Ele sunt realizate din oteluri de uz general (OL) sau din oteluri carbon de calitate (OLC) . De exemplu : OL50 este un otel carbon obisnuit cu rezistenta la rupere de 50 daN/ ; OLC45 este un otel carbon de calitate cu 0.45 % C cu rezistenta la rupere 5257 daN/ . DEFECTARI INFLUENTATE DE RULMENTI In constructia reductoarelor sunt foarte raspandite lagarele cu rulmenti . Rulmentii sunt tipizati , alegerea lor se face dupa standardele si cataloagele fabricilor producatoare pe baza diametrului arborelui pe care se monteaza , a sarcinilor pe lagar si a duratei de exploatare alese initial . Pentru a adopta un anumit tip de rulment se tine cont de : marimea si sensul solicitarii ; turatie ; temperatura de lucru ; conditii de exploatare . Recomandabil este ca rulmentii ce sprijina un arbore sa fie identici,din acest motiv se va lua in considerare rulmentul cel mai incarcat , din punct de vedere al sarcinii sau al solicitarilor radial-axiale .

Ploiesti 2013

Page 20

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

DEFECTARI INFLUENTATE DE PIERDEREA ULEIURILOR Pentru reductoarele de acest gen se recomanda folosirea de uleiuri minerale (de tipul k40 , k65) recomandat reductoarelor la care este necesar un control continuu al ungerii . Un alt rol foarte important il are si dispozitivul de etansare care consta in protejarea lagarului impotriva patrunderii din exterior a corpurilor straine si evitarea scurgerii lubrifiantului din corpul reductorului . Pentru etansare sunt prevazute constructiv la reductor capace cu garnituri de etansare ,atat intre capac si carcasa cat si intre capac si arbore . Tehnologia reconditionarii pieselor uzate a unui reductor cu 2 trepte de roti dintate cilindrice cu dinti inclinati. In tabelul de mai jos avem cateva recomandari ale producatorului privind timpii optimi pentru realizarea reviziilor,reparatiilor curente si reparatiilor capitale pentru cateva tipuri de reductoare frecvent intalnite in practica .

Tabelul 1 Timpi optimi pentru realizarea reviziilor


Ploiesti 2013 Page 21

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Presupunem ca reductorul din fig.9 a depasit ca timp de functionare 20000 de ore si s-a constatat ca in timpul functionarii produce zgomote de o intensitate destul de mare . La pornirea reductorului apar jocuri la transmisia miscarii si consumul de energie electrica a motorului de antrenare ceea ce ne face sa presupunem ca randamentul reductorului a scazut. Pentru ca orele de functionare ale reductorului (peste 20000 de ore) ne permit sa facem o reparatie capitala , putem spune ca avem de a face cu o mentenanta preventiva le termen planificat si atelierul de mentenanta are in magazie parti componente ale reductorului (pene,rulmenti,roti dintate). Avantajele mentenantei preventive sunt in general destul de mari pentru ca se stie cand procesul tehnologic poate fi oprit ,se planifica riguros atat resursa umana cat si resursa de piese (nu toate partile compnente si-au epuizat disponibilitatea) .

Ploiesti 2013

Page 22

MASTER MRIFUPP
1 3 3 4

Marius BADICA
1

2 7 10 12 7 11

13

Fig.9 Reductor cu dou trepte de roi dinate cilindrice cu dini nclinai

Ploiesti 2013

Page 23

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Pregatirea reparatiei se face pentru reductorul din fig. 9 astfel: -oprirea reductorului si decuplarea din cuplajul motorului electric - aducerea reductorului cu ajutorul unei macarale prin prinderea lui de urechile 1 ale reductorului in atelierul de mentenanta -golirea uleiului de racire prin busonul de golire cu magnet 2 -demontarea capacului de vizitare prin desurubarea suruburilor 3 -evaluarea cu ochiul liber a interiorului reductorului prin indepartarea capacului de vizitare 4 ; -daca se constata prin invartirea manuala a arborelui de antrenare anumite defecte in interiorul reductorului (dinti rupti de roti dintate ,jocuri in canalele de pana 5,jocuri axiale ale arborilor cauzate de jocurile in carcasa 6 a rulmentilor) atunci se desfac si suruburile 7 pentru a ne permite ridicarea semicarcasei in acest moment se poate face curatarea si spalarea cu substante chimice (detergenti, solutii slabe de acid) a pieselor componente : roti, rulmenti,arbori ai reductorului. -urmatoarea etapa in diagnoza defectelor reductorului este verificarea cu minutiozitate a canalului de pana 5 a arborelui de antrenare ,verificarea rulmentilor 9 a arborelui de antrenare cat si verificarea capacelor de etansare 10 a arborelui de antrenare , a arborelui intermediar si a arborelui final . Aici putem diagnostica pentru arborele motric daca: -canalul de pana 5 are dimensiunile nominale de lucru (prin masurare) -dantura rotii dintate 11 este in parametrii initiali de functionare(diametru exterior,grosimea dintelui) - capacele de etansare 10 sunt in stare optima de functionare -rulmentii 9 in general la o RK sunt schimbati chiar daca sunt optimi. -de asemenea se mai schimba si inele de etansre 12 . Pentru arborele intermediar se verifica prin masurare directa pana si canalul de pana 5,capacele de etansare 10 si daca danturile rotilor dintate a arborelui intermediar sunt la dimensiunile nominale de lucru . -rulmentii 9 arborelui intermediar se schimba dupa 10000 de ore.
Ploiesti 2013 Page 24

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Pentru arborele final se fac urmatoarele verificari: -masurarea penelor si canalelor de pana 5 -verificarea capacelor de etansare 10 -schimbarea inelelor de etansare 12 si schimbarea rulmentilor 9 arborelui final. Din documentatia tehnica a reductorului putem afla dimensiunile nominale ale : -penelor si canalele de pana(lungime,latime ,adancime),daca cele demontate corespund le pastram daca nu le schimbam . -dimensiunile nominale ale rotilor dintate daca sunt corespunzatoare le pastram,daca nu , le schimbam -rulmentii chiar daca functioneaza si nu au joc ii schimbam -inelele de etansare se schimba -capacele de etansare se verifica si daca este cazul le inlocuim. Daca vreunul din canalele de pana ale arborelui reductorului este deformat (largit) , reabilitarea lui se face prin metoda compensarii pierderii de material prin incarcare cu sudura si frezare la dimensiunea nominala. Daca la diametrele nominale ale vreunui arbore al reductorului apare pe sectiunea de prindere a rulmentului pierdere de material , aceasta se poate face prin incarcare cu sudura si strunjire . Daca unul din rulmenti are joc pe diamtreul exterior in carcasa 13 a reductorului ,compensarea de material se poate face cu piesa de adaos (cu o bucsa) pentru a nu creste pretul de cost al reparatiei prin schimbarea carcasei reductorului. Reparatia cu pretul de cost cel mai ridicat la un reductor de acest tip este daca apar probleme la rotile dintate 11 ale arborelui motric si a arborelui intermediar pentru ca sunt roti dintate solidare cu arborele (strunjite in materialul arborelui).

Ploiesti 2013

Page 25

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

CONCLUZII

In programul de mentenanta al unui reductor ,la elaborarea procesului de reparatie operatiile generale sunt cele legate de: - capacul de vizitare 3 -demontarea carcasei superioare 8 , -schimbul de ulei , -schimbarea rulmentilor dupa numarul de ore de functionare , -schimbarea inelelor de etansare si a capacelor de etansare daca este cazul -schimbarea garniturii de etansare dintre cele doua carcase ale reductorului, -schimbarea penelor uzate . -curatirea de pe fundul rezervorului a reziduurilor uleiului reductorului. La repararea reductorului operatiile specifice pot aparea la : -uzura arborelor in zonele de contact cu rulmentii prin compensarea pierderii de material cu incarcare cu sudura si strunjire -la jocul in carcase a rulmentilor prin compensarea pierderii de material cu bucse pentru ca in general carcasele reductoarelor sunt din fonta si incarcarea cu sudura nu este recomandata,fonta avand sudabilitate scazuta . -incarcarea cu sudura a rotilor dintate solidare cu arborii si rectificarea acestora . Mentenana tinde s evolueze din domeniul tehnic, unde era responsabil n principalde aspectele tehnice ale ntreinerii i reparrii utilajelor, spre latura strategic a activitii ntreprinderii. Implicaiile sale sunt complexe i la nivelul tuturor funciilor ntreprinderii, motiv pentru care se va avea n vedere implicarea mentenanei ntr -un demers tip Management Productiv Total. Rezultatele practice culese din pia demonstreaz c ntreprinderile romneti, n general, nu aplic nc o strategie coerent n desfurarea mentenanei, evideniindu-se de cele mai multe ori aspectele legate de resursele consumate i mai puin cele referitoare la ctigurile directe i indirecte dobndite
Ploiesti 2013 Page 26

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Anexa 1 Instruciuni proprii de sntate i securitate n munc

Formaia de lucru care execut lucrarea, conform prevederilor prezentei instruciuni de lucru trebuie s dein calificarea corespunztoare i s ndeplineasc condiiile de autorizare cerute de "Regulamentul Petrom" prin permisele de lucru aprobate de eful de sector EP. La execuia lucrrii descris n prezenta instruciune de lucru, se vor respecta regulile de securitate a muncii, urmrindu-se n mod expres, respectarea urmatoarelor cerine: 1. Utilizarea echipamentelor individuale de protecie a muncii, precum i a sculelor i dispozitivelor specifice fiecrei operaii, indicate n prezenta instruciune de lucru. 2. Echipamentul de lucru al personalului de serviciu nu trebuie s aib pri care atrn, deoarece acestea pot fi antrenate de prile n micare ale echipamentelor de lucru aflate n funciune sau care sunt situate n imediat vecintate. 3. Menghinele de banc vor fi fixate la o nlime care s asigure muncitorului o poziie corect de lucru. 4. La locurile de ajustaj manual, operaiile respective pot fi ncepute numai dup ce piesa este bine fixat n dispozitivul de strngere. 5. In timpul transportului, prile periculoase ale uneltelor de mn cu tiuri, vrfuri, vor fi protejate cu teci sau aprtori adecvate. 6. In timpul lucrului cu uneltele de mn, la operaiile n care se pot produce scntei, achii metalice, etc, muncitorii vor purta ochelari de protecie, iar zona de munc va fi protejat pentru a mpiedica accidentarea personalului din apropiere. Maitrii i efii de echip vor efectua controlul n timpul lucrului asupra respectrii de ctre muncitori a celor de mai sus. 7. Pentru manevrarea pieselor grele n timpul operaiunilor de montaj sau ntreinere se vor utiliza numai cabluri verificate la termen si corespunzatoare sarcinii de lucru. 8. Mijloacele de ridicare trebuie s aib capacitatea corespunztoare greutii piesei manipulate i s fie autorizate ISCIR. 9. La execuia operaiilor de polizare sau de prelucrri prin achiere se vor respecta normele i regulile de protecie a muncii specifice acestora. 10. Este interzis s se efectueze operaii de lubrefiere n timpul funcionrii echipamentelor. 11. Este interzis strngerea oricrei mbinri a unui echipament n timpul funcionrii acestuia. 12. nainte de punerea n funciune a echipamentelor mecanice se va verifica dac sunt montate aprtorile transmisiilor mecanice (aprtori transmisii curele, aprtori cuplaje, etc.). 13. Dup fiecare lucrare de revizie/reparaie se verific cu atenie dac toate sculele au fost ndeprtate din echipamentul asupra cruia s-a intervenit i dac piesele, asupra crora s-a lucrat, au fost corect montate. n vederea securitii contra incendiilor se vor lua urmtoarele msuri: 1. Locurile de exploatare vor fi dotate cu instalaii i materiale pentru stins incendii. 2. Personalul de serviciu va fi instruit corespunztor pentru paza i prevenirea incendiilor. 3. Se vor respecta normele locale de securitate contra incendiilor.
Instruciune de lucru Petrom EPS MNT, cod: EPS MTN-RO-WI-06-09-01 R n vigoare de la: 01.12.2008 Instruciuni proprii de sntate i Page 27 din 1 securitate n munc Ediia: 01

Ploiesti 2013

Page 27

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Anexa 2

Ploiesti 2013

Page 28

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 29

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 30

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 31

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 32

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 33

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 34

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 35

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 36

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Anexa 3

Ploiesti 2013

Page 37

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 38

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 39

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 40

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 41

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Anexa 4

Ploiesti 2013

Page 42

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 43

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 44

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 45

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 46

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 47

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

BIBLIOGRAFIE

Ulmanu Vlad Mentenanta sistemelor tehnice , note de curs 2013 ; Drumeanu Adrian Mentenanta sistemelor tehnice , laborator 2013 ; http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/OM/Jula_Lates_2004/Cap4.pdf ; www.om.ugal.ro/om/biblioteca/Reductoare_cu_roti_dintate.Indrumar.pdf ; http://www.neptun-gears.ro/reductoare-uz-general.html ; http://www.neptun-gears.ro/fise-tehnice/reductoare-cilindrice-123trepte.pdf ; http://www.wattdrivemotor.ro/instructiuni.htm ; Dene, C.-Fiabilitatea i mentenabilitatea sistemelor tehnice. Suport de curs. Sibiu, Editura Alma Mater, 2003 ; 9. Fleer, T.-Mentenana utilajelor tehnologice. Bucureti, Editura Oficiului pentru 10. Informare i Documentare n Industria Construciilor de Maini, 1998 Trcolea, C.; 11. Tehnici actuale n teoria fiabilitii. Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1989 ; 12. erbu, T.- Fiabilitatea i riscul instalaiilor . Bucureti, Bucureti, EdituraMatrixRom, 2000 ; 13. Anexa 1 - Instruciuni proprii de sntate i securitate n munc Petrom membru OMV GROUP ; 14. Anexa 2 Instructiuni de lucru Petrom membru OMV GROUP ; 15. Anexa 3 Evaluarea practica a indicatorilor de fiabilitate prin gruparea pe subintervale a momentelor de defectare/cedare la un reductor ; 16. Anexa 4 Probabilitatea , fiabilitatea , nonfiabilitatea si rata de defectare a unui reductor prin legea de repartitie WEIBULL , cu programul WINDCHILL QUALITY SOLUTIONS ; 17. Anexa 5 SEW-EURODIRVE : Reductoare industriale,reductore cu roti dintate cilindrice si conico-cilindrice , Manual de utilizare. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Ploiesti 2013 Page 48

MASTER MRIFUPP

Marius BADICA

Ploiesti 2013

Page 49