Albert

Einstein:

Fenomenul

radioactivitii

este

fora

cea

mai

revoluionar a progresului tehnic, de la descoperirea focului de ctre omul preistoric i pn astzi

!E"#$%$ &$ 'E!()E )E *E)+%E*E A ,(-+A*$$ *A)$(A%!$.E A &(-+-+$

ARGUMENT

De la aparitia sa, omul a influentat mediul si a implicat ecosistemele, in scopul indeplinirii necesitatilor sale. O data cu cresterea populatiei,multe ecosisteme naturale s-au transformat in ecosisteme ale asezarilor umane,cu urmatoarele consecinte: -distrugerea sau afectartea biocenozelor naturale; -modificarea calitatii aerului,apei,solului prin diferite deseuri de origine menajera,industriala si agricola (gunoaie,detergenti,pesticide,deseuri radioactive,reziduuri industriale etc.); -introducerea de specii noi de plante si animale etc. oluarea -consta in impurificarea mediului cu diferite substante -poluanti-datorita activitatilor umane.!a actioneaza in atmosfera,apa si sol. "n afara de poluarea biologica,industriala si c#imica a solului,e$ista azi si poluarea radioactiva de care se face vinovat tot omul. %olul este spatiul de viata pentru numeroase vietuitoare,dar si baza de constructie pentru asezarile umane,drumuri etc. oluarea solului este strans legata de poluarea aerului si a apei. !a se produce insa,mai ales,cu pesticide si ingrasaminte c#imice pe baza de azot si fosfor. O parte dintre acestea ajung in corpul animalelor si al omului, alterand functia diferitelor organe.

&

!$perientele nucleare efectuate in unele zone ale 'errei,deseuri radioactive depozitate,precum si emanatiile de la centrele nucleare unde s-au produs accidente(cum este cea de la (ernobal-)craina) sunt un foarte mare pericol pentru viata oamenilor si animalelor. (ei mai periculosi radionuclizi sunt cei de viata lunga emisi de reactoarele nucleare: strontiul *+ rezista &, de ani,iar cesiul 1-. de ani,c#iar jumatate de secol /0ceste elemente radioactive ucigase se concentreaza in sol,de unde trec usor la plante si animale. De pilda, in zonele nordice ale !uropei si 0mericii,acolo unde s-au facut e$periente nucleare, lic#enii depoziteaza cesiu radioactiv, iar renii, care se #ranesc cu lic#eni,depoziteaza la randul lor izotopi. (onsumand carne de ren, laponii sau incarcat cu izotopi radioactivi de zeci de ori mai mult decat alte populatii nordice,care n-au fost contaminate nuclear. rin urmare, oamenii nu numai ca se #ranesc si se imbraca pornind de la sol, dar si construiesc pe el. %olul nu este la fel peste tot, marea diversitate a modului de viata, a constructiilor, a modului de ocupare a spatiului reflecta e$traordinara diversitate a 1nvelisului pedologic si a relatiilor dintre oameni si sol. 2n accep3iunea politic4, ocrotirea naturii, ca 5i protec3ia mediului 1nconjur4tor considerat 1n ansamblul s4u, a devenit o condi3ie indispensabil4 pentru progresul social. 2n acela5i timp, realit43ile contemporane conving tot mai mult c4 ideea de politic4 ecologic4 trebuie s4 dob6ndeasc4 aceea5i importan34 ca 5i politica economic4, generaliz6ndu-se ideea c4 prognoza ecologic4 1n fundamentarea deciziilor trebuie s4 aib4 aceea5i importan34 ca 5i cea economico-social4. rezenta lucrare isi propune sa studieze indeaproape problema poluarii

radioctive si prezinta diferite te#nici de reducere a acestui mod de poluare care are o importanta deosebita si este de un risc foarte ridicat.

1. POLUAREA RADIOACTIV

oluarea radioactiv7 apare datorit4 emisiei 5i propag4rii 1n spa3iu a unor radia3ii, capabile de a produce efecte fizice, c#imice 5i biologice nedorite asupra organismelor vii. %ubstan3ele radioactive radionuclizii, radioizotopii, izotopii radioactivi - sunt unele din cele mai periculoase substan3e to$ice . Din 1.++de nuclizi cunoscu3i cca &,+ sunt stabili. 2n general, toate substan3ele radioactive sunt ob3inute pe cale artificial4 din minereu de uraniu. )raniu, sub form4 de o$izi, se g4se5te 1n peste 18+ minereuri, dintre care cele mai r4sp6ndite sunt pec#blenda (uraninit), micele uranifere, carnotit, nasturan etc. %unt numai c6teva substan3e radioactive rezultate pe cale natural4, una dintre ele fiind radonul, gaz foarte to$ic, de care se va vorbi mai 1n detaliu. %ubstan3ele radioactive se g4sesc 1n stare lic#id4, gazoas4 5i solid4. "zotopii radioactivi, din cauza instabilit43ii nucleului, caut4 s4 treac4 1n atom stabil prin eliminarea particulelor nucleare. 'recerea unui element radioactiv 1n stare de element stabil se face prin emisie de radia3ii alfa, beta, gama, foarte bogate 1n energie. 0cestea se deosebesc, printer altele 5i prin puterea de penetrare p6n7 la absorb3ie complet7. 0stfel:

Radiaiile alfa constau din particule cu num4r de ordine & 5i num4r de mas4 9, 1nc4rcate pozitiv (nuclee de #eliu). !le p4trund 1n aer :,8 cm, 1n ap4 +,+1 cm, iar 1n foi de aluminiu +,++8 cm. 2n drumul lor ionizeaz4 aerul sau gazelle str4b4tute. Radiaiile beta sunt formate din particule elementare de electricitate negativ4 ; electroni; ace5tia iau na5tere 1n momentul emisiei radioactive a unui neutron din nucleu. arcursul 1n aer a radia3iilor beta este de &+ cm; 1n ap4 &,: cm; 1n foi de aluminiu de 1 mm 5i au putere de ionizare mic4. Radiaiile gama sunt de natur4 electromagnetic4 5i 1nso3esc dezintegr4rile beta 5i alfa; sunt radia3ii ondulatorii electromagnetice de aceea5i natur4 cu lumina 5i razele <, dar cu lungime de und4 mult mai mic4 dec6t a acestora. 0u putere de p4trundere mai mare ca razele alfa 5i beta, str4b4t6nd pl4ci de plumb de c63iva cm grosime 5i strate de aluminiu groase de 1&+ cm. =adia3iile electromagnetice pot fi unde radio, termice, infraro5ii, vizibile, ultraviolete, <, >, 1n func3ie de lungimea de und4. ?egea dezintegr4rii radioactive este dat4 de rela3ia : N=No e-@t, 1n care: No este num4rul de atomi prezen3i la un moment dat; A B num4rul de atomi ce r4m6n nedezintegra3i dup4 un timp t; @B constanta de dezintegrare. Ciecare izotop radioactiv este caracterizat, 1n principal, de dou4 m4rimi: energia, e$primat4 1n electronvol3i, 5i felul radia3iilor emise, 5i perioada de

emitere a radiaiilor respective, e$primat4 prin timpul de 1njum4t43ire (perioada de timp 1n care radioactivitatea unui element scade la jum4tate 1n raport cu valoarea ini3ial4). entru N=No/2 rezult4: T1/2= ln2/ . radia3iile ionizante sunt radia3iile alfa, beta 5i gamma ce au proprietatea de a ioniza gazele prin care trec, f7c6ndu-le conductoare de electricitate. %e remarc4 izotopi radioactivi cu via34 lung4 (1+&- 1+1& ani) 5i cu via34 scurt4, de ordinul secundelor p6n4 la al lunilor (e$.: )(natural) 9,8$1+* ani etc.). Radiaiile constau 1n emisia 5i transmiterea 1n spa3iu a energiei sub form4 de unde electromagnetice corpuscular4). sau asociat4 particulelor (radia3ie
&&&

=n(natural) -,, zile,

&-,

2. TEHNICI I METODE DE REDUCERE A POLURII RADIOACTIVE

2.1. Msuri de pro e!"ie pe# ru redu!ere$ po%urii r$dio$! i&e rotec3ia 1mpotriva polu4rii radioactive cuprinde o serie de m4suri comple$e 5i combinate, cum sunt: - con5tientizarea riscului de radiere; - respectarea condi3iilor de e$ploatare 5i 1ntre3inere a instala3 iilor;

- purtarea dozimetrelor individuale pentru 1nregistrarea permanent4 a nivelului de iradiere; - adoptarea m4surilor pentru prevenirea accidentelor generatoare de poluare cu radia3ii; - interzicerea, prin tratate interna3ionale, a e$perien3elor cu arme nucleare, cu e$cep3ia celor subterane. %e porne5te de la m4surile de protec3ie c#iar 1n faza 1n care radia3iile se produc, astfel 1nc6t s4 nu e$iste sc4p4ri de elemente radioactive 5i de radia3ii care s4 sc#imbe sensibil i'edi$ (cazul Diros#ima) sau (# i'p (efect cumulat) nivelul fondului de radia3ii pe p4m6nt. 2n ceea ce prive5te centralele nuclearo-electrice, problemele sunt mai comple$e 5i se 1mpart 1n: probleme ap4rute 1n timpul func3ion4rii normale a reactorului evitarea riscului unui accident major O caz aparte 1l constituie reziduurile nucleare rezultate din operarea normal4 a reactorului. (iclul normal al combustibilului nuclear are etapele urm4toare : - !$trac3ia minereului de uraniu natural; repararea;

- !$ploatarea 1n reactor; - =eprocesarea combustibilului; - %epararea plutoniului 5i uraniului din combustibilul uzat. Din faza de e$ploatare rezult4 de5eu de trei categorii: cu radioactivitate mic4, medie 5i mic4. !le provin din diverse faze de lucru, iar cele mai periculoase sunt, fire5te, cele cu radioactivitate mare, care constau 1n principal,

din materialele r4mase dup4 separarea uraniului 5i plutoniului din combustibilul uzat. 2n cadrul unei centrale nucleare, reducerea riscurilor de accident major implic4: proiectarea foarte atent4 a 1ntregului sistem; dublarea 5i triplarea i temelor de control 5i conducere computerizat!, cu prevederea posibilit43ii de oprire for3at4 a procesului 1n cazuri e$treme (e$. 1n cazul unui seism); proiectarea "i con truirea utila#elor ce intr4 1n componen3a centralei, astfel 1nc6t s4 se ob3in4 o fiabilitate de cel puin $%-1%% ani, pentru toat4 perioada de func3ionare a centralei; preg!tirea corespunz4toare a per onalului care deserve5te centrala; ampla area centralei 1ntr-o zon4 c6t mai sigur4 sub aspect seismic 5i geologic; limitarea de"eurilor radioactive, 3in6nd seama c4 unele z4c4minte de gaz sunt asociate cu izotopi radioactivi (radon, 1n special).

/0/0 'etode de gestionare i control a deeurilor radioactive

(onform sc#emei al4turate, din activitatea centralelor nucleare, rezult4 de5euri radioactive. De5eurile nucleare pot fi rezultatul fiec4rei trepte a ciclului de prelucrare a combustibilului nuclear, 1mp6r3indu-se 1n trei mari categorii: de5euri cu nivel redus de radioactivitate, cu nivel mediu 5i de nivel 1nalt. ?a nivel mondial, 1n anul 1**+ de5eurile de radioactivitate 1nalt4

reprezentau cca &1 +++ m-, cele cu nivel mediu &. +++ m-, iar cele cu nivel redus de radioactivitate, specifice mineritului erau de -.+ +++ m-. Depunerea direct4 pe sol a de5eurilor nucleare cu nivel redus de radiaoctivitate este cea mai uzual4 metod4, dar este riscant4 deoarece se pot infesta radioactiv apele freatice. %e mai practic4 5i depozitarea 1n incinte subterane care trebuie s4 fie controlate o perioad4 de -++ ani. 2n =om6nia e$ist4 sta3ii de tratare a reziduurilor radioactive unde acestea ar trebui prelucrate: "C"A, Eucure5ti-F4gurele, "(A, ite5ti (oliba5i 5i (imitirul na3ional de reziduuri radioactive de la E4i3a ;Ei#or.

C$ e)orii de de*euri. De5eurile radioactive se pot 1mp4r3i 1n trei mari categorii, 1n func3ie de activitatea lor: de5euri cu activitate sc4zut4, de5euri cu activitate medie 5i de5euri cu activitate ridicat4 (fig 8.:). De5eurile cu activitate sc4zut4 constau din obiecte ca #6rtia, 1mbr4c4mintea 5i ec#ipamentul de laborator folosite 1n zonele 1n care se manipuleaz4 materiale radioactive ca 5i p4m6nt contaminat 5i moloz de construc3ii. De5eurile cu activitate intermediar4 includ materialele sc#imb4toare de ioni folosite la tratarea gazelor 5i a lic#idelor 1nainte de deversarea lor 1n mediu, m6lurile care se acumuleaz4 1n bazinele unde se stoc#eaz4 combustibilul nuclear uzat 1nainte de reprocesare 5i materiale contaminate cu plutoniu. 'ermenul de de5euri cu activitate ridicat4 se refer4 la lic#idul produs c6nd se reproceseaz4 combustibilul uzat. 2n 34rile care nu s-au angajat 1n reprocesare, combustibilul 1nsu5i este considerat ca de5eu cu activitate mare.

Ad'i#is r$re$ de*euri%or. Obiectivele administr4rii (gospod4ririi de5eurilor) de5eurilor radioactive constau 1n prelucrarea acestora 1n a5a fel 1nc6t s4 fie preg4tite pentru stocare temporar4 sau permanent4 (perpetu4), iar ultima s4 se fac4 1n a5a fel 1nc6t s4 nu e$iste riscuri inacceptabile at6t pentru genera3iile prezente, c6t 5i pentru cele viitoare. %tocarea perpetu4 implic4 absen3a oric4rei inten3ii de a mai folosi de5eurile. )eeurile cu activitate mic0 2n general, de5eurile cu activitate mic4 nu au nevoie de tratare; ele pot fi 1ncapsulate 5i stocate perpetuu 1n mod direct, fie prin 1ngropare la ad6ncimi mici 1n diferite locuri, fie prin imersie controlat4 1n mare. (ele mai multe de5euri cu activitate intermediar4 nu apar sub o form4 convenabil4 pentru o stocare direct4; ele trebuie 1ncorporate 1ntr-un material inert ca betonul, bitumul sau r45inile. O parte dintre aceste de5euri poate fi stocat4 perpetuu prin scufundare 1n mare, dar cele mai multe de5euri sunt stocate temporar 1n diferite locuri, a5tept6nd o decizie privind metoda cea mai bun4 de stocare definitiv4, 1n prezent, toate de5eurile cu activitate ridicat4 sunt stocate temporar. De5eurile cu activitate ridicat4, rezultate din activitatea de reprocesare a combustibilului, sunt 3inute 1n tancuri r4cite, special construite. 2n unele 34ri se inten3ioneaz4 realizarea unei uzine de solidificare a acestor de5euri prin 1ncorporarea lor 1ntr-un material sticlos. Elocurile de sticl4 vor fi apoi stocate pentru c6teva decenii pentru a permite r4cirea lor 1naintea stoc4rii permanente finale.

De*euri cu activitate mic i intermediar0 Deoarece nici de5eurile cu activitate mic4, nici cele cu activitate intermediar4 nu genereaz4 cantit43i importante de c4ldur4, nu rezult4 nici un avantaj te#nic din stocarea lor

1+

temporar4 pe perioade lungi de timp. %tocarea temporar4 prelungit4 1nseamn4 doze de radia3ie pentru personal 5i c#eltuieli de e$ploatare care, am6ndou4, pot fi evitate printr-o stocare perpetu4 timpurie. 2ntruc6t aceste de5euri urmeaz4 s4 fie stocate c6ndva definitiv, f4c6nd acest lucru mai devreme dec6t mai t6rziu, probabilitatea de apari3ie a unui risc suplimentar pentru popula3ie este mic4. 2n prezent, anumite de5euri cu activitate sc4zut4 sunt lic#idate (stocate permanent) prin ardere 1n subteran la ad6ncime mic4. %-a stabilit c4 sunt necesare dou4 tipuri diferen3iate de terenuri pentru stocare permanent4 (sau lic#idare): unul de ad6ncime mic4 pentru a primi de5eurile cu activit43i sc4zute, 5i altul de ad6ncime mare pentru de5eurile cu activitate intermediar4. 2ngrop4rile de ad6ncime mic4 vor fi probabil localizate 1n forma3ii argiloase, deoarece argila are o capacitate mare de absorb3ie a radionuclizilor, iar vitezele de penetrare a apelor subterane prin argil4 sunt foarte mici. 2n principiu, 1ngroparea de5eurilor la ad6ncime se poate face sau 1ntr-o min4 p4r4sit4, sau 1ntr-o cavitate subteran4 special construit4. entru a asigura o compara3ie corect4 1ntre diferitele loca3ii, trebuie s4 se e$ecute investiga3ii geologice 1n diferite loca3ii posibile pentru fiecare tip de stocare. 2nainte de a se #ot4r1 un nou de lic#idare a de5eurilor, vor avea loc discu3ii publice. %e studiaz4 5i posibilitatea stoc4rii permanente a de5eurilor cu activitate intermediar4 sub platforma continental4, fie printr-un tunel cu intrarea de pe p4m6nt, fie 1n g4uri forate de o platform4 de foraj marin. De*euri !u $! i&i $ e ridi!$ . De5eurile cu activitate ridicat4 produse la reprocesarea combustibilului uzat con3in peste *8G din activitatea 1ntregului ciclu al combustibilului nuclear. Odat4 solidificate, de5eurile trebuie depozitate timp de secole cu r4cire corespunz4toare, supraveg#ere 5i renovare

11

periodic4 a cl4dirilor de depozitare. 'otu5i, timpi at6t de lungi de depozitare vor impune o povar4 asupra genera3iilor viitoare 5i va e$ista c#iar 5i un risc, de5i foarte mic, al unor scurgeri accidentale. Din aceste motive, 1n toate 34rile care au un program nuclear se desf45oar4 1n mod activ cercet4ri asupra metodelor posibile de lic#idare a de5eurilor cu activitate foarte mare. De5i la 1nceput au fost luate 1n considerare un num4r mare de op3iuni privind stocarea permanent4, acum numai dou4 se mai bucur4 de o aten3ie special4. 0cestea sunt: - depozitarea 1n forma3ii geologice de mare ad6ncime la nivelul uscatului (stocarea geologic4); - stocarea sub fundul m4rii (stocarea submarin4). +urse de de*euri r$dio$! i&e Deseurile radioactive rezulta, de obicei, din: - producerea de energie electrica pe cale nucleara, inclusiv activitatile cone$e ciclului combustibilului nuclear si celor de dezafectare; - functionarea reactorilor de cercetare; - folosirea radiatiilor si a materialelor radioactive in medicina, agricultura, industrie si cercatare; - prelucrarea materialelor ce contin radioactivi naturali. "n =omania, cele mai importante cantitati de deseuri nucleare sunt constituite din :

(ombustibilul nuclear uzat de la (A! ; (ernavoda ; Deseurile operationale de la (A! ; (ernavoda ; Deseurile provenind din dezafectarea (A! ; (ernavoda ;

1&

 (ombustibilul uzat de la reactorul '="H0 ; F'= ; Deseurile operationale de la reactorul '="H0 ; F'= ; Deseurile provenind de la dezafectarea reactorului '="H0 ; F'= ; Cragmente de combustibil uzat de la ?! " (laboratorul de e$pertiza post - iradiere) de la %(A itesti ; (ombustibil nuclear uzat de la reactorul de cercetare I=% ; Fagurele ; Deseuri provenind din dezafectarea reactorului de cercetare I=% ; Fagurele;

Deseuri radioactive institutionale; %urse radioactive inc#ise uzate;

Deseuri provenite din procesul de minerit si prelucrare a minereurilor de uraniu. CICLUL COM,U+TI,ILILOR NUCLEARI IN ROMANIA Dou4 mari depozite: cel de la centrala de la (ernavod4 1n mun3ii 0puseni 1ntr-o fost4 min4 de uraniu. 2n prezent, de5eurile radioactive de la (ernavoda sunt stocate 1ntr-un depozit intermediar, 1n butoaie din otel-ino$. rimul depozit modern de de5euri nucleare din =om6nia va fi amenajat p6n4 1n &+19 l6ng4 localitatea %alignJ. &epozitul va prelua de"eurile mediu "i lab radioactive provenite de la centrala nuclearelectric4 de la (ernavod4.

1-

 (ombustibilul nuclear uzat desc4rcat din reactoare, de5euri de 1nalt4 radioactivitate, vor fi 1ngropate 1ntr-un depozit geologic s4pat la ,++ de metri 1n roc4. 0cesta va fi 1ns4 abia 1n &+8+ func3ional. Au s-a ajuns 1nc4 la un consens privind cea mai buna metod4 pentru depozitarea de5eurilor radioactive. "ni3ial, elementele de combustibil folosite sunt depozitate deasupra p4m6ntului, adesea 1n apa rece, pentru c63iva ani sau c#iar decenii, p6n4 c6nd nivelul radioactivit43ii s-a redus. 2n acest stagiu, ele pot fi transferate la depozitare uscat4, de e$emplu, 1n cutii de metal. (#iar dac4 este sau nu este 1ndep4rtat plutoniul, multe planuri au ca obiectiv 1ncapsularea 5i imobilizarea reziduurilor, apoi 1ngroparea acestora ad6nc sub suprafa3a terestr4. (ontainerul pentru aceast4 1ncapsulare ar fi mai bine s4 fie realizat dintr-un metal puternic, rezistent la coroziune, cum ar fi titanul, sau cuprul. (utiile sunt f4cute pentru a dura c6teva sute de ani cel pu3in, 1nainte de a ap4rea scurgerile. 2n %uedia, cutiile sunt proiectate s4 dureze 1++.+++ ani, dup4 aceast4 perioad4 nivelul reziduurilor nefiind mai mare dec6t cel al minereului natural de uraniu. (utiile vor fi 1ngropate la 8++-1+++ m sub scoar34. (aracteristicile geologice ale p4r3ilor 1ngropate trebuie s4 includ4 stabilitate mare, pentru a nu fi distruse de cutremure sau erup3ii vulcanice 5i permeabilitate sc4zut4 pentru revenirea interac3iunii cu apa.

19

1ibliografie 1. &. -. 9. 8. (#iosil4, "., Oncescu, F., 5.a., Radioactivitatea natural! 'n Rom(nia, Oncescu, F., (#iosil4, "., Radioactivitatea artificial! 'n Rom(nia, Aegulescu, F., "anculescu, %., Kaicum, ?., Eonciu, H., 4tru, (., 4tru, %anielevici, 0l., Radioactivitatea. *enomene "i legi generale, vol. ", 'obologea, K., (re3u, K., +lemente de protecie a mediului, protecia

Eucure5ti, 1**9. Eucure5ti, 1**8. O., )rotecia mediului 'ncon#ur!tor, !ditura 'e#nic4, Eucure5ti, 1**8. !ditura 0cademiei =.%.=., 1*8:. apelor de uprafa!, a olului "i combaterea polu!rii nucleare, !ditura )niversit43ii H#. 0sac#i, &+++. :. .. ,. *. 1+. "onescu, (., E4loiu, ?., -ntroducere 'n problematica mediului Farcu, H#., Farcu, 'eodora, +lemente radioactive. )oluarea mediului Onu3u, "., %t4nic4 ; !zeanu D., )rotecia mediului, !ditura ) H &++-. LLL Dot4r6rea Huvernului nr. &:9M1**1 (ontrolul activit43ii nucleare. LLLN=adiation rotection Dome age.N 1**:. 'ncon#ur!tor, !ditura "?!<, &++&. "i ri cul iradierii, !ditura 'e#nic4, Eucure5ti, 1**:.

#ttp:MMOOO.umic#.eduMPbbusbJM.

18

0A!<0 1

%c#ema reactorului (0AD) (tip de reactor de la (entrala Aucleara (ernavoda

1:

0A!<0 &

1.

(!A'=0?0 A)(?!0=0 C)Q)%D"F0

0A!<0 =adia3iile electromagnetice 5i utiliz4rile lor Nr. Cr . 1. R$di$"ii Dertziene de frecven3e: - industrial e - joase - medii - 1nalte - foarte 1nalte &. -. 9. 8. :. "nfraro5ii Kizibile )ltraviolete < T 1+& m -1 Rm 1-1+ m 1mm-1m 1 S-1 mm 1+ - 0 1mm 1+-1+ - 0 1+-11+ - 0 U1+-9-1+ -1 0 - spectroscopie radioastronomie #ertzian4, radar, uscarea
&

Lu#)i'e$ de u#d 1+ ; 1+ Rm
& 9

U i%i-ri - instala3ii de putere, 1nc4lzire prin induc3ie, telecomand4, oscilatori de frecven3e sonice - telecomunica3ii, radio -idem, oscilatori - ultrasunete - televiziune, radioastronomie

1-1+& Rm

spectroscopie optic4, materialelor - luminat, spectroscopie

- spectroscopie, bactericide - spectroscopie <, radiologie - spectroscopie >, reac3ii nucleare, efecte fotoelectrice, (ompton, formare eV, e-

1,