Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău

Catedra Ştiinţe ale Educaţiei

CURRICULUM DISCIPLINAR
FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI
Autori:
Cojocaru M., dr. conf.univ., e-mail:mayacojocari @ yahoo.com
Papuc L., dr. conf.univ.,e-mail:lpapuc @yahoo.com
Sadovei L., dr., lect. sup., e-mail:nlsadovei @ yahoo.com
Rurac A., dr., conf.univ., e-mail: arurac@virgilio.it
Cod Credite Pentru Semestrul Lucrul Teorie Seminar Lab. Total
ECTS specialităţile individual ore
-------
F.01.O.001 3 I 45 30 15 0 90
Obiective
La nivel de cunoaştere:
• să conştientizeze esenţa fundamentelor pedagogice;
• să explice funcţiile teoriei educaţiei în standardul de formare profesională iniţială;
• să identifice problemele fundamentale ale teoriei şi metodologiei educaţiei;
• să definească termenii de bază;
• să cunoască metodologia educaţiei;
La nivel de aplicare:
• să explice cauzele fenomenelor educaţionale;
• să proiecteze/realizeze/evalueze activităţi educative;
• să analizeze finalităţile dimensiunilor educaţiei;
• să utilizeze/îmbine eficient diverse forme ale educaţiei;
La nivel de integrare:
• să-şi asume responsabilitate pentru opţiunea de a se produce ca pedagog;
• să răspundă provocărilor lumii contemporane ca specialist în educaţie.
Evaluare
• curentă - calitatea participării studenţilor în cadrul seminariilor: discuţii, dezbateri,
răspunsuri orale, elaborarea şi susţinerea proiectului orei educative, consultarea surselor
bibliografice de bază, sumarizate de cele două probe obligatorii (test, portofoliu).
Rezultatele evaluării curente constituie 60% din cota notei finale.
• finală - examen. Nota la examen va contstitui 40% din cota notei final
Frecvenţa
Standardul profesional al disciplinei este disponibil online la nivel de obiective, conţinuturi şi
evaluare. În scopul formării competenţelor de domeniu prezenţa la curs este obligatorie.
Studenţii devin responsabili de studierea conţinutului, realizarea sarcinilor şi lucrărilor de
laborator în cazul absenţelor motivate şi nemotivate.
Unităţi de conţinut:
1. Statutul ştiinţelor educaţiei. Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei.
2. Clasic şi modern în educaţie. Analiza acţiunii educaţionale.
3. Finalităţile educaţiei. Reforma educaţională.
4. Dimensiunile educaţiei. Abordarea noilor educaţii pentru societatea cunoaşterii.
5. Sistemul de educaţie. Proiectarea activităţii educative.
6. Agenţii educaţiei. Organizarea şi evaluarea activităţii educative.
7. Proiectarea şi realizarea acţiunii educaţionale.
Bibliografie de bază:
1. Legea Învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 62-63 / 9 noiembrie 1995.
2. Cristea S., Fundamentele ştiinţelor educaţiei, Litera educational, Bucureşti, 2003.
3. Macavei, El., Pedagogie. Teoria educaţiei, Vol.I, Aramis, Bucureşti, 2001.
4. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Rurac A., Teoria educaţiei. Suport de curs, UPS
„I.Creangă”, Chişinău, 2006.
5. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria educaţiei, Ghid metodologic. Editura UPS
„I.Creangă”, Chişinău, 2006.
6. Silistraru N., Vademecum în pedagogie, USM, Chişinău, 2004.
7. http://edu.md
Repartizarea activităţilor didactice universitare (ADU)
Învăţămînt cu Învăţămînt cu
frecvenţă la zi frecvenţă
Tematica ADU redusă

Seminar
Curs

Curs

Seminar
Nr

1. Statutul ştiinţelor educaţiei şi 4 1

dezvoltarea ştiinţelor educaţiei. 2
2. Clasic şi modern în educaţie. 4 2
Analiza acţiuni educaţionale. 2 2
3. Finalităţile educaţiei. 4 2
Reforma educaţională. 2
4. Dimensiunile educaţiei. 6 2
Abordarea noilor educaţii pentru 2
societatea cunoaşterii.
5. Sistemul de educaţie. 4 2
Proiectarea activităţii educative 2 2
6. Agenţii educaţiei. 4 2
Organizarea şi evaluarea activităţii 2
educative.
7. Proiectarea şi realizarea acţiunii 4 1
educaţionale.
Evaluarea proiectului, a orei 3 2
educative (de dirigenţie) şi calitatea
activităţii dirigintelui.
Total 30 15 12 6

Conţinuturile disciplinei
1. Statutul ştiinţelor educaţiei
Evoluţia ştiinţelor pedagogice/educaţiei. Pedagogia între prejudecăţi şi intenţii.
Conceptul, definiţia, caracteristicile şi rolul pedagogiei. Locul pedagogiei în sistemul de
ştiinţe socioumane.
Categoriile de bază ale pedagogiei: educaţie, educabilitate, dezvoltare, instruire, învăţămînt.
Sistemul de ştiinţe ale pedagogiei: domeniul teoretic fundamental, domeniul specializat,
domeniul interdisciplinar, domeniul aplicativ. Taxonomia ştiinţelor pedagogice/educaţiei.
Problema unităţii educaţiei. Tendinţele generale ale dezvoltării ştiinţelor educaţionale la
etapa actuală. Problematica teoriei educaţiei universale.
Etapele de constituire a pedagogiei ca ştiinţă. Teoretizarea fenomenului educaţional.
Normativitatea pedagogică.
 II. Clasic şi modern în educaţie
Tradiţie şi modernitate în educaţie. Semnificaţia etimologică şi evoluţia istorică a
conceptului de educaţie. Instrucţie şi educaţie – sensuri. Caracteristicile educaţiei ca obiect de
studiu al pedagogiei.
Naţional şi universal în educaţie. Caracterul prospectiv. Funcţiile şi caracteristicile
educaţiei. Structura şi funcţionarea educaţiei.
Interdependenţa formelor generale ale educaţiei. Educaţia formală. Educaţia nonformală.
Educaţia informală. Direcţii de evoluţie a educaţiei: educaţia permanentă şi autoeducaţia.
Educaţia – cadru integrator al eredităţii şi mediului. Teorii ale dublei şi triplei determinări.
Puterea şi limitele educaţiei. Conceptul de educabilitate, creştere, maturizare, dezvoltare şi
formare a personalităţii.
Mediul – factor social şi cultural. Conceptul de mediu educaţional. Principalele medii
educaţionale: familia, şcoala, comunitatea confesională, naţională, etnică, internaţională.
III. Finalităţile educaţiei
Problematica şi funcţiile finalitatilor educatiei.
Niveluri si categorii de finalitati ale educatiei.
Dimensiunea teleologică a educaţiei. Finalităţile educaţiei: ideal, scop, obiective. Idealul
educativ: concept, caracteristici. Coordonate şi valenţe ale idealului educaţional în şcoală.
Scopul: concept, funcţii. Obiective: concept, criterii de clasificare. Constituirea taxonomiei
pedagogice.
Modele taxonomice pe domenii: cognitiv, afectiv, psihomotor.
IV. Dimensiunile educaţiei
Definirea conţinuturilor generale ale educaţiei.
Dimensiunile educaţiei. Metode de educaţie. Sistemul metodelor educaţionale. Clasificarea
metodelor: de influenţare (directă, indirectă), de evaluare (aprobative, dezaprobative), de terapie
educaţională, corective.
Educaţia morală. Problematica educaţiei morale contemporane. Morală, moralitate,
educaţie morală. Educaţie morală – educaţia civică: delimitări şi conexiuni. Componentele
educaţiei morale: educaţia în spiritul înaltelor valori general- umane, educaţia pentru şi prin
valori morale, educaţia pentru democraţie şi umanism.
Metodologia educaţiei morale. Cadrul organizatoric.
Educaţia intelectuală. Conceptul şi interpretări ale educaţiei intelectuale. Obiectivele şi
conţinutul. Educaţia intelectuală în societatea contemporană. Creativitatea şi educaţia
intelectuală. Formarea intelectuală a personalităţii. Metode şi tehnici de muncă intelectuală.
Educaţia estetică. Esenţa educaţiei estetice. Educaţia estetică – educaţia artistică. Funcţiile
şi obiectivele educaţiei estetice. Metode şi forme de realizare a educaţiei estetice. Educaţia
estetică şi lumea contemporană. Dezvoltarea aptitudinilor artistice în diferite domenii ale artei.
Conţinutul şi modalităţile de realizare a educaţiei estetice în şcoală.
Educaţia psihofizică. Sportul şi igiena în viaţa omului contemporan. Metode şi forme de
realizare. Obiectivele educaţiei psihofizice. Conceptul de educaţie pentru sănătate.
Obiectivele şi conţinutul educaţiei nutriţionale. Consecinţele fumatului, abuzului de alcool,
folosirii drogurilor, relaţiile sexuale accidentale.
Educaţia tehnologică: concept, obiective şi forme de realizare. Importanţa, conţinutul şi
obiectivele educaţiei tehnologice.
Educaţia profesională: concept, obiective, conţinuturi, strategii şi forme de realizare.
Orientarea profesională.
„Noile educaţii. Caracterul deschis al conţinuturilor: educaţia relativă la mediu; educaţia
pentru pace şi cooperare; educaţia pentru participare şi democraţie; educaţia pentru comunicare
şi mass-media; educaţia pentru schimbare şi dezvoltare; educaţia economică şi casnică modernă;
educaţia nutriţională; educaţia pentru timpul liber.
 V. Sistemul de educaţie
Sistem de educaţie şi sistem de învăţămînt. Structura de funcţionare. Procesul de învăţămînt
Managementul şi schimbarea în sistemul de învăţămînt. Procesul educaţional ca activitate
complexă de instruire şi educaţie. Legităţile şi principiile procesului educaţional.
Forme de realizare a educaţiei: lecţia, ora clasei, excursii, vizite, competiţii, olimpiade,
serate, întîlniri.
VI. Agenţii educaţiei
Perspective de abordare a personalităţii profesorului. Dimensiunile competenţei
profesorului: de specialitate, psihopedagogică, psihosocială, managerială. Relaţia pedagogică.
Formarea profesorului: roluri, competenţe, stiluri. Apariţia şi evoluţia profesiei de
educator. Funcţiile profesorului şi rolul sistemului de învăţămînt în soluţionarea problematicii
lumii contemporane.
Profesorul–diriginte. Autoritatea deontică şi epistemică. Stiluri educaţionale. Grupul şcolar
ca factor educaţional.
Personalitatea elevului şi comportamentul şcolar. Valorificarea factorilor dezvoltării psihice
a personalităţii (mediul, ereditatea, educaţia) şi factorilor educativi. Cunoaşterea personalităţii
elevului – condiţie necesară pentru succesul acţiunii educative.
Conceptul de particularităţi de vîrstă şi de particularităţi individuale.
VII. Proiectarea şi realizarea acţiunii educaţionale
Proiectarea curriculară. Repere conceptuale.
Teoria şi metodologia educaţiei.
Curriculum la dirigenţie.
Activitatea educativă a dirigintelui