Intoxicatia alimentara sau toxiinfectia alimentara este o afectiune datorata consumului de alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme patogene.

Aceasta contaminare bacteriana sau virala a alimentelor poate aparea in timpul transportului, al prepararii sau al manipularii si constituie un factor de risc pentru un numar din ce in ce mai mare de oameni. Fie ca sunt contaminate sau nu sunt pregatite in mod corespunzator, carnea de pasare, de vita, pestele si ouale - se afla printre cauzele cele mai comune ale toxiinfectiei alimentare, in timp ce alte tipuri de intoxicatii rezulta de pe urma consumarii de alimente toxice cum ar fi, de pilda unele ciuperci. Agenti patogeni si simptome Un numar mare de virusuri, bacterii si alti microbi reprezinta o amenintare in ceea ce priveste siguranta alimentelor. In mod normal ele sunt prezente in cantitati mici in mancare, dar se inmultesc pana la un nivel periculos cand aceasta nu este gatita cu atentie sau este lasata la temperatura camerei mai mult de de 1-2 ore. Cele mai obisnuite microorganisme care duc la infectii alimentare sunt: - Salmonella. Apare in special in friptura de pasare, in oua, in lapte si in peste cand acestea sunt lasate afara la temperatura camerei mai mult timp sau cand nu sunt gatite in mod adecvat. - Stafilococul. Anumite tulpini ale acestui microorganism contamineaza mancarea, in mod normal, atunci cand cel care o pregateste stranuta sau tuseste intr-un fel care permite bacteriei sa ajunga din corp in mancare. Bacteria respectiva creeaza o toxina si aceasta este cea care provoaca diaree, voma si crampe abdominale. - Clostridium botulinum. Aceasta bacterie poate cauza botulismul, un tip de toxiinfectie alimentara rara, dar potential fatala. Botulismul apare, in mod frecvent, in urma consumului de legume sarace in acid sau carnuri care n-au fost conservate corespunzator, adesea in casa. Dupa 12-36 de ore de la consumarea hranei contaminate cu C. botulinum pot aparea ameteli, vorbire incoerenta, dificultati de respiratie si inghitire, stari de greata, voma, diaree si dureri abdominale. - Escherichia coli. Hamburgeri tinuti prea putin in cuptor poate usura dezvoltarea acestei bacterii, care se gaseste in intestinele omului si in cele ale vitelor. Unele variante ale E.coli pot fi responsabile de toxiinfectii ca urmare a contaminarii carnii in timpul scarificarii. Procesarea si pregatirea in conditii neigenice pot permite inmultirea bacteriilor chiar pana la acel punct in care nici pregatirea corecta nu le mai poate distruge pe toate. Cand mai multi oameni care au mancat impreuna se imbolnavesc la diferente de o zi-doua, de vina este toxiinfectia alimentara. Cele mai usoare simptome care seamana cu gastroenterita sunt: diaree, varsaturi si dureri de stomac. In functie de agentul infectant, simptomele pot aparea in 30 de minute dupa consumarea unui aliment contaminat sau dupa 48 de ore.. Riscul major il prezinta deshidratarea datorata diareei si varsaturilor.

Primul ajutor El este important atunci cand simptomele apar dintr-o data si sunt grave, cauzand probleme cum ar fi dificultati in respiratie si durere abdominala acuta. Iata pasii care ar trebui facuti: - Chemati medicul sau centrul local de control al intoxicatiilor. Raspundeti la intrebarile legate de victima. Nu folositi antidoturi sau neutralizanti fara sfatul medicului. Daca puteti sa provocati varsaturi, acest lucru poate fi bine pentru victima. - Identificati cauza intoxicatiei. Daca este un aliment din bucatarie, pastrati intr-un conteiner resturile pentru eventuale analize ulterioare. Daca persoana varsa, luati probe de vomismente pentru analiza. - Controlati caile respiratorii, circulatia si respiratia. Calmati victima. - Asigurati hidratarea persoanei cu lapte, apa sau ceai de plante. Tratamente Cele mai multe cazuri de intoxicatii alimentare raspund la tratamente simple, ce includ odihna la pat si multe lichide. Pana nu se linisteste stomacul, consumul altor alimente inrautateste lucrurile. Alimentele usor digerabile, precum supele de legume, sunt cele mai indicate. Se pot recomanda medicamente pentru a combate diareea si varsaturile. Daca este identificata bacteria vinovata prin coprocultura, atunci medicii pot prescrie si antibiotice, cum ar fi ampicilina. Cand simptomele sunt puternice, deshidratarea mare si durerile insuportabile ar trebui sa contactati medicul de specialitate. Remediile naturiste sunt preferabile medicamentelor care pot interfera cu incercarile organismului de a elimina toxinele. Iata cateva mai lesnicioase: - Luati carbune activ sau argila alimentara pentru a absorbi si a inlatura toxinele din tubul digestiv. - Luati un produs din seminte de scaiete de lapte pentru a ajuta ficatul in prelucrarea toxinelor. - Luati o doza mare de vitamina C cu bioflavonoide care pot ajuta la eliminarea toxinelor din corp. - Masati usor tot capul. - Folositi alte remedii homeopatice ca cele cu arsenic, ipeca, belladonna sau nux vomica. - Incercati unul dintre remediile populare: dizolvati 1-2 linguri de ulei de ricin intr-un pahar cu suc de lamaie si sorbiti; beti ceai negru, lapte de magneziu sau apa cu lamaie sau mancati paine prajita, ceapa si usturoi; stati un timp in sauna incalzita; frecati si masati punctul moale din adancitura de sub degetul mijlociu de la picior. Dupa ce ati trecut printr-o intoxicatie alimentara, urmatoarele masuri v-ar putea ajuta sa va insanatositi mai repede si mai bine:

- Treceti temporar la alimentatia cu sucuri proaspete. - Daca nu vreti sa postiti, cel putin mancati mai usor. Feriti-va de alimente grase, condimentate sau foarte dulci. - Beti mai multa apa sau alte lichide. - Luati acidophilus pentru a ajuta repopularea florei bacteriene din intestine. Prevenirea toxiinfectiilor alimentare Precautiile simple pot preveni boala; iata sumar cateva dintre cele mai importante recomandari: - Pastrati-va mainile curate cand pregatiti si manuiti alimentele. Cand sunteti bolnavi, lasati pe altcineva sa pregateasca masa. - Pastrati suprafetele de preparat, fundurile de taiat, ustensilele de gatit curate. Spalati si frecati cu apa si detergent orice lucru a fost atins de o bucata de carne sau de pui. - Aruncati cutiile de conserve umflate, ouale crapate si orice aliment cu gust sau miros neplacut. - Congelati carnea de orice fel si nu o lasati sa ajunga la temperatura camerei dupa ce a fost gatita. - Gatiti alimentele cu atentie, in asa fel incat sa dispara culoarea roz din carne, iar pestele sa se inmoaie (macereze). - Alimentele servite la picnicuri ar trebui tinute intr-un racitor pana sunt servite. Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode: - pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si tesuturile animale pot fi colonizate de diferite tipuri de microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca acestea pot contamina persoana care manevreaza carnea - pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor, care pot fi contaminate mai ales daca sunt folosite ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa contaminata - in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in cazul persoanelor care sunt purtatoare a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor bolnave, care de asemenea pot contamina alimentul - prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf, pamant, apa. Dintre aceste microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un parazit), Clostridium botulinum (bacterie care provoaca botulismul) sau Clostridium perfringens (o bacterie care in cazuri grave poate provoca diaree sanghinolenta). Evolutie Majoritatea intoxicatiilor alimentare au simptome si evolutie asemanatoare. La cateva ore (in cazuri mai rare, zile) de la ingestia alimentului contaminat, apar si simptomele caracteristice. Microorganismele patogene trec prin stomac (sunt rezistente la

aciditatea gastrica) si ajung la nivelul intestinului subtire unde se ataseaza de peretii acestuia si incep sa se multiplice. Unele microorganisme raman in peretele intestinal, altele produc toxine care sunt eliberate in circulatia sanghina iar altele invadeaza diferite tesuturi si organe. Simptomele depind in mare parte de tipul agentului patogen. Majoritatea intoxicatiilor alimentare au simptome comune, precum diareea, greata, varsaturile sau crampele si durerea abdominala. Diareea si varsaturile sunt de fapt un mecanism de aparare al organismului, care incearca astfel sa elimine microorganismele responsabile de infectie. Identificarea (prin teste de laborator) agentului patogen responsabil de infectie nu este necesara decat in cazul unor epidemii. In majoritatea cazurilor, evolutia este favorabila, persoanele imunocompetente (sanatoase) reusesc sa combata infectia si sa elimine agentul infectios dupa cateva zile de la debutul bolii. Cu toate acestea simptomele unor intoxicatii alimentare pot fi mai grave, de exemplu: - botulismul, care poate produce paralizii nervoase si musculare la 24-36 de ore de la infectie, uneori fiind necesara ventilatia mecanica, pentru a combate insuficienta respiratorie (aceasta apare datorita paraliziei musculaturii respiratorii). Rata mortalitatii a scazut mult in ultimele decenii datorita introducerii tratamentului cu antitoxina botulinica, cu toate ca recuperarea poate dura luni de zile si este deseori asociata cu o fatigabilitate marcata care poate dura pana la un an de la boala initiala - toxoplasmoza, care de obicei este saraca in simptome, poate prezenta adenopatii si dureri musculare care pot dura mai multe luni. In cazul femeilor gravide, infectia are implicatii extrem de grave in ceea ce priveste sanatatea fatului - salmoneloza, care in unele cazuri poate necesita spitalizare si poate dura mai multe zile - listerioza, o infectie care afecteaza in primul rand sistemul nervos central (creierul) si poate determina infectie la acest nivel (meningita). De asemenea, ca si in cazul infectiei cu toxoplasma gondi, infectia cu listeria poate provoca avort spontan sau infectia fatului sau nou-nascutului. In cazuri relativ rare, toxiinfectiile alimentare pot provoca leziuni renale sau articulare.