SENSUL VIETII De-a lungul vremurilor, filosofi precum Camus, Nietzsche, Kant si Cioran dezbat tematica sensului vietii

in lucrarile lor, fiecare folosind o perspective diferita, avand o perceptie diferita si ajungand in final la o concluzie diferi ta. Sensul vie?ii este o manifestare a personalit??ii umane, const? n con?tie ntizarea de c?tre individ a propriei sale existen?e. Kant considera, c? sensul v ie?ii const? n supunerea benevol? a individului legilor morale; con?tientizarea d e c?tre individ a propriei sale existen?e fiind o condi?ie ?i o form? spiritua l? de ridicare a omului deasupra naturii sale. Fichte afirma, c? adev?ratul sens al vie?ii umane const? n realizarea de c?tre individ a unui acord deplin cu sine nsu?i, n ra?iune, n libertate, n activitate. Astfel,omul din produs al naturii devi ne fiin?? ra?ional? liber?. Sensul vie?ii este dezvoltarea adecvat? a omului cu natura sa proprie, fo rmarea personalit??ii. Acesta este diferit de la un individ la altul, are insemn atati diferite de la un individ la altul. Pentru unii oameni, sensul vietii se d efineste prin experienta si cunoastere, prin raportarea la lumea exterioara, pre cum si prin raportarea sa la propria persoana si la divinitati. n plan religios sensul vie?ii fiec?rui om aparte este determinat de o for ?? suprem?, exterioar? omului, care la urma urmei este Dumnezeu. Via?a omului es te un mijloc de supunere ?i servire acestui absolut, via?a de pe p?mant este num ai o preg?tire c?tre via?a de apoi. Apeland la ratiunea omului ,filozofia considera ca omul singur trebuie s? caute r?spuns la aceste probleme, folosind pentru asta for?ele spirituale pro prii. Astfel, fiecare via?? omeneasc? este o autovaloare ?i scop n sine ?i este d at? individului nu ntampl?tor (cum li s-ar p?rea unora) ?i nu f?r? sens, deoarece omul, individul, personalitatea sunt p?r?i componente a societ??ii umane. Cu al te cuvinte, n determinarea sensului vie?ii trebuie s? reie?im dintr-un sistem de valori. individual ?i social, via?a pentru s Sensul vie?ii omului are dou? aspecte ine ?i via?a pentru al?ii . Via?a fiec?rui individ este, pe de o parte autorealiz area omului, manifestarea capacit??ilor, necesit??ilor, posibilit??ilor creatoar e a lui ?i, pe de alt? parte, aceast? realizare are loc n lumea extracorporal?, o biectiv?, mai ntai de toate ntr-un anumit mediu social, care formeaz? anumite ceri n?e c?tre individ. Sensul vie?ii este un scop strategic con?tient al vie?ii omu lui, o problema pentru toat? via?a. Sensul vie?ii presupune ca vie?ia personala sa intre in concordanta si cu via?a poporului s?u, a grupurilor sociale si a soc iet??ii in ntregime, ori cu viata unor persoane eminente. Sensul vie?ii n con?tiin ?a ?i comportamentul individului cap?t? form? de datorii ?i idealuri care nu i s e impun for?at individului, ci sunt primite de el benevol ?i se manifest? ca lib ertatea voin?ei. Asadar unii oameni considera importante in viata bucuria simtur ilor prin trairi fizice sau cunoastere, pe cand altii definesc viata ca fiind dr umul scurt si neiertator catre Dumnezeu, divin, absolute, prin trairi revelate, spirituale, intangibile fizic, cu caracter de adevar absolut. Sensul vie?ii se realizeaz? ntr-o mul?ime de moduri de activitate n munc?, n via?a familiar?, n educarea copiilor, n ocuparea cu ?tiin?a, literatura ?i arta . Conceperea just? a sensului vie?ii se formeaz? atunci, cand omul poate d eosebi valorile adev?rate de false, cand n?elege z?d?rnicia pozi?iei individualis mului, absurditatea vie?ii numai pentru sine. Cel mai important sens al vie?ii e ste atunci, cand omul dezvolt? toate capacit??ile sale ?i le realizeaz? n activit atea sa pentru binele oamenilor, al societ??ii. Asa, sensul vie?ii are cea mai mare recuno?tin?? a societ??ii ?i n acela?i timp aduce omului cea mai mare satis fac?ie sufleteasc? ?i fericire personal?. ns? n via?a sa individual? omul niciodat ? nu atinge scopurile vie?ii omenirii ?i n acest sens el este o fiin?? care ve?ni c nu-?i realizeaz? adecvat scopurile sale. Acest moment de ve?nic? nesatisfac?ie a scopurilor sale l impune pe individ la o activitate creatoare, la o perfec?ion

are a capacit??ilor sale. Anume n aceasta ?i const? destinul omului, sensul vie?i i lui de a dezvolta multilateral toate aptitudinile sale, de a aduce aportul s?u personal n istorie, n progresul societ??ii, culturii ei. n asta ?i const? sensul v ie?ii unei personalit??i aparte, care se realizeaz? prin societate, ?i n principi u tot acesta este ?i sensul vie?ii societ??ii, omenirii n ntregime. A?a concep?ie despre sensul ?i valoarea vie?ii umane reiese din teoria filosofic? despre esen? a social? a omului. Conceperea sensului vie?ii este imposibil? f?r? a p?trunde n taina mor?ii. Moartea este sfar?itul vie?ii, este negarea ei ca o valoare suprem?. Toat? via? a con?tient? a omului este p?truns? de o contradic?ie ntre inten?ia nemuririi ?i mortalitatea lui real?, con?tientizat? de el. Aceast? contradic?ie se rezolv? pr in crearea concep?iilor nemuririi omului ?i respectiv concep?ii despre valoarea vie?ii, care sunt dou? elemente principale n via?a omului. Concep?iile religioase promit nemurirea sufletului ?i deci o via?? ve?nic? (n rai sau iad) n lumea ceala lt?. Filosofii din trecut (M. Montaigne, B.Spinoza, Kant ) subliniau, c? ideea nemuririi sufletului este o iluzie, dar ea este necesar? pentru nt?rirea moralit? ?ii n societate. Omul ca organism viu nu-i ve?nic, el se na?te, mb?trane?te ?i moa re, a?a sunt legile biologice. Via?a omului este unic?, irepetabil?, nu se rennoi e?te ?i de aceea ea cap?t? o valoare extraordinar?. Sensul mor?ii ?i dep??irea ei depinde de aceea cum noi n?elegem sensul vie ?ii. Dac? sensul vie?ii este conceput n aspectul ei social, atunci ?i moartea po ate fi dep??it?. Poetul tatar Musa Djalil spunea, c? trebuie de tr?it a?a, ca ?i dup? moarte s? nu mori. Cu alte cuvinte problema mor?ii nu-i altceva decat problema constituirii adev?ratelor valori ?i fundamentarea sensului vie?ii. Numai g?sindu-ne fa??-n fa ?? cu moartea noi putem concepe ?i aprecia adev?ratele valori ?i sensul vietii. Eu cred intr-un sens al vietii. Avem nevoie de valori pentru a descoperi cu ce ne confruntam de fapt si pentru a afla cine suntem noi. Dar sensul vietii nu il alegem noi . Viata ta e a ta,dar nu iti apartine. Esti trecator, nu poti co ntrola chiar toate lucrurile. Dar ai libertatea sa faci ce vrei. Ai dreptul de a alege. Ai ocazia sa joci in propriul tau film.. Munceste, iubeste, mediteaza, z ambeste, plimba-te, simte ca traiesti. Apoi adu-ti aminte ca trebuie sa fii resp onsabil in toate si lupta pentru a da sensul tau vietii tale.