CURS 12 Betonul rutier

1. GENERALITATI

Primii constructori de drumuri cu adevrat durabile au fost romanii. La construirea Via Appia care lega Roma de Capua (198Km - execuie nceput n anul 312 .e.n), Via Flaminia ntre Roma i Arminium (execuie 220 .e.n.) . In timpul lui Octavian August s-au utilizat liani hidraulici (gen ciment) care amestecai cu apa se ntreau. Sistemul rutier folosit a fost executat din straturi succesive de bolovani de ru i din pietri amestecat cu

mortar de var i puzzolane (grosime 50-80cm) - practic o mbrcminte impermeabil la ap de o extraordinar durabilitate. Primul experiment de realizare a unei structuri rutiere din beton de ciment n Europa s-a efectuat n 1865 pe un sector de 50m lungime in Scotia. Prima mbrcminte din beton de ciment dat n exploatare n SUA a fost executat n 1893 (Ohio). In 1909 se executa 3km in Elvetia, apoi in Italia si Germania. In Germania in 1945 erau realizati 1860 km autostrazi cu imbracaminte din beton de ciment. Actualmente reteaua de drumuri cu imracaminte rigida depaseste 200.000 km reprezentand peste 80% din reteaua interstatala in S.U.A. si circa 25% din reteaua de autostarzi in Franta, Anglia, Austria. In Europa Germania are cea mai extinsa retea de drumuri cu imbracaminti de beton de ciment aproximativ 3000 km. n Romania, la execuia primelor drumuri s-a folosit mbrcmintea bituminoas (antrepriza Calender Iai, 1871). n urma extinderii activitii companiei n Bucureti, aceasta a modernizat strzi nsumnd 5 Km (structura rutier executat a fost 5 cm asfalt compactat pe o fundaie din beton de ciment de 23 cm grosime). Dup rzboiul din 1916 - 918, Romnia nu a mai putut ine pasul din punct de vedere economic cu rile europene n domeniul drumurilor; mpietruirile acestora se prezentau n cea mai mare parte a lor puternic degradate. Cu toate aceste dificulti de ordin economic, au fost fcute cteva experimente izolate cu mbrcmini din mixturi bituminoase din care putem aminti: 1915: oseaua Bucureti-Ploieti (Km 8 Km 10) sub conducerea lui Elie Radu; Incepnd cu 1931, se constat o aciune masiv de modernizare a drumurilor; de acest an se leag i ncheierea primului contract important de modernizare, aa numitul contract suedez.Prin acest contract, societatea Svenska Vgaktiebolaget (cunoscut sub numele de Vega) n calitate de antreprenor general i subantreprenorii Strabag i SARM (Frana) se angajau s execute 750Km drumuri modernizate pe urmtoarele trasee: Bucureti Giurgiu; Bucureti Braov Sibiu Cluj - Oradea; Bucureti Oltenia; Bucureti Alexandria; Bucureti Piteti; Ploieti Buzu; Arterele de penetraie n Iai, Craiova i Timioara.

Cu ocazia acestui contract s-au executat pentru prima oar pe reeaua rutier a Romniei mbrcmini din beton de ciment (pn n 1931, betonul de ciment se folosise exclusiv ca strat suport pentru mixturi bituminoase la osele i trotuare). Primul experiment de punere n oper a betonului de ciment n cadrul acestui contract l reprezint execuia unui sector pe drumul Bucureti-Giurgiu (1931). n anul 1932 se realizeaz tronsoane cu mbrcmini din beton de ciment de 10.3 Km (DN1 - Cluj-Oradea) la ieirea din Cluj, la traversarea oraului Huedin precum i la intrarea n Oradea. Pn n 1979, anul n care Consiliul Drumurilor hotrte ca betonul de ciment s constituie mbrcmintea prioritar la drumuri, mixturile bituminoase au dominat lucrrile de modernizare i extindere ale reelei rutiere. Decizia Consiliului Drumurilor din 1979 a fost de ordin strategic: s-a impus schimbarea radical a soluiei preponderente de realizare a drumurilor, ca urmare a necesitii restrngerii importurilor de petrol (bitum), efect al cresterii preturilor pe plan mondial. Viitorul aparine n egal msur mbrcminilor din beton de ciment i bituminoase. Alegerea uneia din aceste soluii pentru execuie depinde de muli factori. Pentru by-pass-uri, autostrzi, platforme comerciale sau industriale, se poate lua n consideraie solutia mbrcminilor din beton de ciment, datorita asigurrii condiiei de durabilitate n condiiile expunerii la solicitrile date de traficul greu i foarte greu . Avantajele imbracamintilor din beton de ciment :

Rezistente mari la uzura si la actiunea agentilor atmosferici indicate in regiuni cu climat umed Rezistente mecanice mai mari - avantajoase pentru trafic intens si greu Durabilitate - pentru autostrazi, la nivelul actual de trafic din Romnia, betonul de ciment necesita prima reparatie capitala dupa minim 25 ani; Nu se deformeaza sub actiunea traficului greu ( nu se formeaza fagase) Costuri scazute - costul total alocat (investitie si reparatii pe durata de exploatare) este mai scazut cu cel putin 15% din acelasi cost pentru mbracaminti din asfalt. In cazul betonului de ciment cheltuielile de reparatii sunt mult mai scazute. Imbracamintile din beton de ciment reprezinta varianta economica pentru trafic greu, cu viteze mari de circulatie.
3

Reparatiile suprafetelor de beton sau rosturilor degradate pot fi date rapid n exploatare; Drumurile si autostrazile din beton de ciment nu pun probleme deosebite legate de frecventa lucrarilor de ntretinere si reparatii, circulatia in zonele degradate ( fisuri, crapaturi, decolmatare rosturi, exfolierea suprafetei) fiind doar partial stanjenita in prima etapa. Rezistenta la agresivitatea mediului nconjurator - betonul de ciment este practic insensibil la variatii mari de temperatura si la actiunea apelor ncarcate chimic, gazelor de esapament, solventilor, carburantilor etc. Securitate n trafic - vizibilitate net superioara noaptea a betonului de ciment (culoare mai deschisa, n contrast cu zonele nconjuratoare) si aderenta mare a pneului ce asigura distante reduse de frnare, att la rularea pe carosabil ud ct si n conditii de nghet; Economie de carburant pentru transportatori cu pna la 20% consum de carburant mai redus la transportul cu vehicule grele n cazul betonului de ciment fata de asfalt. Economie de energie electrica la iluminatul public cu pna la 20% consum mai redus n cazul betonului de ciment (datorita culorii mai deschise ce reflecta lumina artificiala) fata de asfalt; Asigura protectia mediului nconjurator - betonul de ciment asigura o buna protectie a mediului la executie, reparatie (ntretinere) ct si n exploatare. Reducerea consumului de carburant la rulare are efect benefic asupra mediului nconjurator. Asigura protectia fonica - rularea pe mbracamintile din beton de ciment modern executate se face silentios, zgomotul produs este redus si comparabil cu cel de pe mbracamintile rugoase de asfalt.

Dezavantaje ale imbracamintilor din beton de ciment

Cheltuieli initiale de executie mari Existenta rosturilor transversale n mbracamintea rutiera din beton de ciment deranjeaza prin disconfortul provocat la traversare datorita colmatarii necorespunzatoare, decolmatarii sau tasarii inegale a dalelor
4

Defectiunile care pot aparea n mbracamintea rutiera din beton de ciment (executie, proiectare) se elimina greu si cu cheltuieli nsemnate. Se poate da n circulatie numai dupa ce betonul atesta rezistente mecanice corespunzatoare (3-4 saptamni); Tehnologie de executie mai complexa, utilaje performante Nu se preteaza la ameliorari progresive, consolidari succesive

2. ALCATUIREA IMBRACAMINTILOR RUTIERE RIGIDE Imbracamintile rutiere rigide spre deosebire de cele elastice au un mod diferit de preluare si transmitere a incarcarilor. In cazul acesta imbracamintea constituie elementul principal de rezistenta asigurand preluarea incarcarilor din trafic. Imbracamintile rigide se realizeaza pe toata latimea partii carosabile sub forma unor dale in grosime de 18-25 cm cu rosturi longitudinale intre benzi si rosturi transversale de contractie la distanta de 4-6 m si rosturi de dilatatie la distanta de 100m. Materialele utilizate la afbricarea betonului rutier sunt : - agregate - ciment - apa - adaosuri Agregatele utilizate la executia stratului de uzura sunt in general agregate concasate si nisip natural. In cazul platformelor, a drumurilor industriale sau a aleilor se admite si pietris concasat. La executia stratului de rezistenta se admite utilizarea pietrisurilor sortate sau concasate . Marimea maxima a granulei va fi de 1/2...1/3 din inaltimea dalei . In normativ se dau limite granulometrice pentru sorturi 0-25, 0-31(40).Nisipul recomandat este nisipul de rau. Cimentul utilizat va fi fie un ciment special pentru drumuri produs in Romania conform STAS10092-78 , fie un ciment Portland cu caracteristici si compozitie specifica. Caracteristici : rezistenta mare la intindere, contractie redusa. Datorita faptului ca cimenturile cu rezistente foarte mari au si contractii mari, se prefera cimenturi cu rezistente medii. Ca si compozitie mineralogica se prefera cimenturile cu un continut ridicat de silicat tricalcic C3S de min. 55% si feraluminat tetracalcic C4AF minim 18%. Se limiteaza la max. 6% continutul de aluminat tricalcic C3A. In general se utilizeaza cimenturi portlandalitice cu priza lenta, constanta de volum corespunzatoare si finete de macinare limitata datorita pericolului de
5

fisurare pe care-l pezinta cimenturile prea fine. In Germania este limitat la 400 Kg/m3 continutul de fractiuni sub 0,25 mm si ciment. Aditivii utilizati sunt : - Plastifianti pe baza de lignosulfati in proportie de 0,5% din masa cimentului cu rol de imbunatatire a lucrabilitatii si crestere a timpului de priza - Superplastifianti pe baza de rasini sintetice cu rol tensioactiv in proportie de 1-3% din masa cimentului cu proprietati de reducere a dozajului de ciment, imbunatatirea lucrabilitatii, cresterea rezistentei mecanice si a rezistentei la inghet. - Antrenori de aer , substante tenioactive care antreneaza microbule de aer marind lucrabilitatea si rezistenta la inghet. Au dezavantajul ca reduc rezistentele mecanice. - Acceleratori de priza in proportie de 2-3 %. In cantitati mari pot spori contractiile. Caracteristicil ale betonului proaspat : - lucrabilitate maxim 3 - grad de compactare 1.15- 1,35 - densitate aparenta : 2400 +/_ 40 kg/m3 - continut de aer oclus 3,5+/_ 0,5 % Caracteristici ale betonului intarit : - rezistenta caracteristica la incovoiere pe prisme 150x150x 600: 3,5 5,0 Mpa - rezistenta caracteristica al compresiune pe cuburi cu latura de 141: 3045 Mpa - grad de gelivitate G100 In executie se va acorda o atentie deosebita realizarii corecte a rosturilor . Rosturile pot fi : - longitudinale sau transversale in functie de dispunere In functie de rolul indeplinit : - rosturi de contact pe toata grosimea dalei separa betoane de varste diferite - rosturi de contractie la distanta de 4-6 m pe o grosime de minim 1/3 din grosimea dalei obligatorii in toate cazurile, localizeaza si dirijeaza aparitia fisurilor in perioada de intarire a betonului - rosturi de dilatatie permit deplasarea in perioade de dilatatie , se realizeaza la distante de 100 m pe toata grosimea dalei. - rosturi de incovoiere
6

3. TIPURI SPECIALE DE IMBRACAMINTI RUTIERE RIGIDE Betonul utilizat in mod curent la executia imbracamintilor rutiere prezinta unele inconveniente legate de o rezistenta redusa la intindere, contractii mari care provoaca fisurarea dalelelor. In vederea obtinerii unor imbracaminti rutiere performante se fac studii care au ca obiectiv : - imbunatatirea calitatii betonului rutier legat de conditiile specifice de executie si exploatare - crearea de noi tipuri de betoane de ciment - armarea imbracamintilor rutiere Imbunatatirea performantelor betonului obisnuit se poate realiza prin : - utilizarea unor cimenturi rezistente la inghet-dezghet si la variatii mari de temperatura - folosirea cimenturilor speciale (expansive) pentru reducerea efectului contractiei - utilizarea aditivilor superplastifianti care maresc rezistenta si reduc perioada de intarire a dalelor permitand darea in circulatie dupa 2-3 zile - utilizarea aditivilor antrenori de aer care maresc rezistenta la inghet dezghet si la actiunea agentilor chimici utilizati la topirea ghetii si combaterea poleiului - folosirea revibrarii in perioada de priza - utilizarea cofrajelor glisante Noile tipuri de betoane care se pot utiliza la executia imbracamintilor rutiere sunt : - betonul cu armare dispersa - betonul cu polimeri Armarea imbracamintilor rigide permite reducerea distantei dintre rosturi sau chiar eliminarea lor in cazul utilizarii armarii continue sau a pretensionarii.

5. Standarde de referinta pentru betoane si betoane rutiere

SREN 13877-1 Structuri rutiere din beton . Materiale SREN 13877-2 Structuri rutiere din beton . Cerinte functionale SREN 13 863 -1 Determinarea grosimii dalei de beton SREN 13863-2 Determinarea aderentei intre straturi SREN 13036-1 Caracteristici ale suprafetei. Masurarea adancimii macrotexturii suprafetei SREN 12504-1 Incercari pe beton in structuri . Carote Seria SREN 12350 Incercari pe betonul proaspat Seria SREN 12390 Incercari pe betonul intarit SR EN 934-2 Aditivi pentru beton . Definitii, conditii, conformitate, Seria SREN 480 Aditivi. Metode de incercare SR EN 206-1 Beton . Specificatie, performanta, productie si conformitate