Sunteți pe pagina 1din 37

Definiie Anestezia este metoda terapeutic prin care se obine pierderea temporar a sensibilitii pe baza unor reacii complet

reversibile, datorat administrrii unor substane chimice sau aplicrii unor ageni fizici. Cuvantul anestezie provine din limba greaca si semnifica absenta sau pierderea senzatiei. Anestezicul este substanta care atenueaza sau inlatura temporar durerea. Exemple: xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina.

Exista trei tipuri mari de anestezie:


Anestezia locala - este cea produsa prin contactul substantelor anestezice, de tip local, pe receptorii periferici ai excitatiei dureroase. Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata unor interventii de mica amploare. Anestezia de conducere - blocheaza transmiterea influxurilor dureroase prin nervii periferici, plexurile nervoase, caile medulare. Include: anestezia plexala, tronculara.

Anestezia generala - cu o tehnica complexa utilizand o multitudine de substante si o aparatura speciala, ea realizeaza mai multe deziderate: analgezia (inlaturarea durerii si a reactiilor vegetative ale acesteia), hipnoza (sau somnul anestezic), relaxarea musculara si echilibrarea functiilor vitale.

Zona anesteziata nu amorteste. Cauza: anomalia anatomica a zonei anesteziate. Anestezia nu se prinde atunci cand in zona anesteziata este o infectie, iar pH-ul organismului este in scadere (5-6) fata de valoarea normala (7,4). Dureri foarte mari in timpul injectiei. Cauza: injectarea direct in nerv sau in artera. Pentru a scadea durerea la efectuarea anesteziei, se poate aplica, pe suprafata unde va intra acul, un anestezic, benzocaina. Tot din cauza anatomiei locale, acul poate nimeri o structura nervoasa.

La pacientii mai slabi, probabilitatea de a nimeri o structura nervoasa sau o artera este mai mare. Hematoamele care apar in urma injectarii anestezicului in artera apar din cauza vasoconstrictorului, care provoaca ischemie (lipsa fluxului sangvin).

Dureri prelungite, amorteala, parestezie, leziuni vasculare, nervoase, pareza tranzitorie de nerv facial (efectele dispar in aproximativ o ora) in cursul anesteziei pentru dintii inferiori, hematomul obrazului, necroza mucoasei, fracturi ale acului, inghitirea sau aspirarea acului, intoxicatii sistemice, nevritele postanestezice, reactii de hipersensibilitate sau alergice, reactii adverse date de vasoconstrictor, riscul de infarct miocardic, trimusul.

In stomatologie si chirurgie OMF, anestezia generala prezinta multiple elemente de dificultate si risc specific acestui teritoriu din cauza: -zonelor reflexogene mai numeroase in teritoriul bucomaxilo-facial care expun pacientul la declansarea unor reflexe nocive; - dezvoltarii unor procese patologice (tumori, supuratii) in raporturi strinse cu caile aeriene superioare; - limitarii sau imposibilitatii deschiderii gurii in constrictiile de maxilare sau anchilozele temporomandibulare; - dificultati de a mentine permeabilitatea cailor respiratorii care risca sa fie compromisa in cursul interventiilor prin secretii, sange, corpi straini; - desfasurarii in acelasi teritoriu a activitatii operatorului si anestezicului si limitarii reciproce a campului lor de actiune;

- dificultati de urmarire clinica a mersului anesteziei prin supravegherea miscarii globilor oculari, a reflexelor palpebrale Utilizata in: oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana, esofagiana, kerato-conjunctiva, vezicala

Mucoasa se usuca pentru a usura absorbtia anestezicului. Administrarea se face prin clatirea gurii, instilatie, badijonare, masaj timp de 1 minut pe mucoasa cu pasta analgezica si in mod curent prin aplicarea unui tampon imbibat cu anestezic si lasat cateva minute pe locul unde se va interveni, sau prin pulverizare sub presiune. Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de aproximativ 1-2 minute, iar durata medie de 10-15 minute. Concentratia anestezicului, cantitatea utilizata si intinderea zonei de aplicare trebuie atent controlate. Disparitia senzatiei de voma se obtine prin clatirea gurii cu pantocaina 0,5%, cocaina 2% sau prin pulverizarea acestor solutii. Badijonarea declanseaza ea insasi reflexul de voma.

TEHNICA

Prin aceasta metoda se mai poate obtine anestezia nervului nazopalatin aplicand cate un tampon imbibat in anestezic pe planseul foselor nazale langa septul nazal, indaratul subseptului; cutanat anestezia nervului lingual prin aplicarea tamponului pe mucoasa planseului bucal in santul paralingual la nivelul ultimului molar.

Sunt restranse la interventiile superficiale si de scurta durata, adica, incizia unui abces superficial subcutanat sau submucos, extractia unui dinte temporar. Se izoleaza campul operator, se usuca regiunea si se proiecteaza jetul de kelen de la o distanta de 25-30 cm, urmarind linia de incizie printr-o miscare continua a jetului de-a lungul ei. Pentru grabirea evaporarii se poate proiecta concomitent asupra regiunii un jet de apa. Aparatele speciale pentru administrarea locala a kelenului ii maresc eficienta. Instalarea analgeziei este indicata prin aparitia unei coloratii albe; zona respectiva devine dura si se acopera cu un strat asemanator cu zapada.

Sunt necesare instrumente de examinare; seringi Record sau din material plastic de 2 si 5 cm; ace de injectie inoxidabile cu bizoul scurt, bine ascutite, nu prea subtiri, de lungimi diferite, scurte de 2.5-4 cm, lungi de pana la 12cm; pensa anatomica pentru manipularea acelor; comprese sterile; eter, alcool 70% simplu sau iodat de 2%.

Reguli generale: bolnavul este examinat corect; ne asiguram ca nu prezinta contraindicatii pentru anestezia locala si ca a fost corect efectuata preanestezia. Pentru anestezia pe cale cutanata se barbiereste locul de punctie, se degreseaza pielea si se antiseptizeaza cu alcool 70% sau iodat, aplicat de la centru spre periferie. Pentru anestezia pe cale orala, bolnavul isi clateste gura cu solutie antiseptica, apoi i se aplica aspiratorul de saliva.

Se realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in tesuturile pe care se intervine chirurgical sau in jurul acestora, si sau prin injectarea anestezicului local la distanta (anestezie in baraj) de locul unde se intervine chirurgical. Acestea pot fi: directa intramucoasa punctiforma liniara (superficial, profunda) difuza intragingivala plexala - indicata pentru anestezia unui dinte injectarea anestezicului in dreptul dintelui.

in baraj - afectiuni superficiale situate la nivel tegumentar (abces tegumentar) tronculara - anestezia unuia sau mai multor dinti deodata introducerea anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar intraligamentara anestezicul local se depune in tesutul periodontal intrapapilara - la nivelul papilei dentare intraseptala - se foloseste rar intraosoasa - se foloseste foarte rar intrapulpara - la nivelul pulpei dentare Acestea pot fi folosite in proceduri stomatologice ca: obturatii, curatarea cariilor, pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale.

Pentru a face intepatura mai usor de suportat, se efectueaza o anestezie topica cu pantocaina 2% sau un spray analgezic. Acul este schimbat pentru o fiecare noua intepatura si se evita atingerea sa de buze, dinti, limba. Bizoul acului este indreptat spre planul osos. Consta in injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-1 %) pe linia de incizie pana la aparitia efectului de coaja de portocala (buton dermic) - in abcese.

Interesata este doar o zona anume. Tehnica: La o interventie complicata necesita o cantitate mare de anestezic si provoaca o dilacerare a tesuturilor. Se foloseste procaina 0.5-1% sau xilina de 0.25-0.50%. Se face mai intai un buton intradermic sau intramucos si apoi se introduce solutia anestezica treptat pe traiectul liniei de incizie, plan cu plan, in piele sau mucoasa, tesut celular, muschi. Acul este impins aspirand si injectand incet solutia anestezica in tesuturi, apoi este retras partial si introdus in alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziat anterior. Anestezia se instaleaza in 5 minute.

Se obtine pornind din 2-4 puncte dermice asezate la distanta, circumscriind intr-o figura geometrica regiunea in care se va interveni. Conform actiunii fiziologice este o anestezie terminala, deoarece blocheaza ramuri foarte fine. Prezinta avantajul ca nu deformeaza campul operator si nu diminua vizibilitatea . Indicatii - restranse, in interventiile pe obraz, regiunea submandibulara etc., in special pentru extirparea unor tumori.

Indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui. Arcada superioara - acolo unde corticala osoasa e subtire; Aria anesteziata : periostul, osul, mucoasa vestibulara, 1 maxim 2 dinti daca substanta anestezica se lasa intr-un singur loc.

Indicatii: pulpectomii vitale extractii dentare rezectii apicale extirpari chisturi, epulide, etc. plastii limitate mucoasa sau os

Contraindicatii: interventii de chirurgie parodontala anestezia unui grup de dinti infectie sau inflam a mucoasei corticala anormala, groasa (la copii in dreptul apex molari). Tehnica - punctia se efectueaza in vestibulul bucal in mucoasa mobila (in fixa => distensie = durere) - bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost) - directia ac = oblica, se va orienta deasupra apex dinte dar si M si D de acesta - injectarea sol. imediat dupa ce s-a traversat mucoasa, lasandu-se anestezicul sub mucoasa, intre aceasta si periost, lent, fara presiune.

- lasarea anestezic pe o arie mai larga (M si D de apex) duce la o instalare mai rapida a anesteziei (difuzare pe mai multe canale Havers) + pe o arie mai intinsa pentru anestezia IS punctia anestezica se poate face trecand cu acul prin frenul buzei superioare, dinspre partea opusa zonei pe care dorim sa o anesteziem datorita dispozitiei filetelor nervoase prin anastomozele cu ramurile nervoase contralaterale.

In zona incisivilor, si in special la copii si tineri Indicatii: anestezia a 1-2 dinti frontali anestezia mucoasa si periost reg V frontale vasoconstrictia unui teritoriu Contraindicatii: afectiuni de tip infamator in regiunea frontala procese tumorale Tehnica -idem

Anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar este o anestezie de conductie. Solutia anestezica actioneaza pe traiectul trunchiului nervos sau la nivelul orificiilor osoase de intrare sau iesire a trunchiurilor nervoase, intrerupand conductibilitatea si propagarea sensibilitatii dureroase: 1. Daca solutia anestezica e introdusa in ganglionul Gasser se produce anestezia lui si a tuturor ramurilor nervului trigemen. 2. Daca solutia anestezica e depusa la baza craniului (la gaura rotunda mare) ea actioneaza asupra nervului maxilar. 3. Daca solutia anestezica e depusa la baza gauri ovale, actioneaza asupra nervului mandibular si a maxilarului superior si a tuturor ramurilor lui.

4. Daca solutia asestezica e depusa la orificiile unde intra nervii dentari supero-posteriori sau nervul dentar inferior sau pe unde ies nervii suborbitari si supraorbitari, nasopalatin, palatin mare, mentonier si incisiv. Daca se depune la nervul lingual, bucal, maseter, sau maseterinul, care se desprind din trunchiul principal mandibular, anestezia se numeste tronculara periferica. Este o anestezie sigura, reduce volumul solutiei injectate, reduce numarul de intepaturi, tehnica este simpla, atat exo cat si endo. Anestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar (terminala a nervului oftalmic), ca zone de anestezie sunt cuprinse tegumentul pleoapei superioare, tegumentul unghiului intern al orbitei, tegumentul regiuni frontale pana la vertex, osul frontal cu musoasa sinusului frontal, tegumentul radacinii nasului, tegumentul varfului si aripilor nazale, lobulul sacul lacrimal si segmentul medial al pleoapelor.

Indicatii: pt alcolizari in nevralgia de trigemen, in interventia din chirurgia maxilo-faciala, pt regiunile invecinate nervului supraorbitar, pt plastii sau interventie pe sinusul frontal. Dezavantaje: posibilitatea intepari glubului ocular, dificultati in reperarea orificiului
REPERELE GAURII SUPRAORBITARE (osoasa) - pe arcada sprancenoasa la 2-3 mm deasupra marginii osoase, - la 1 cm lateral de unghiul intern al orbitei, - pe aceeasi verticala cu gaura suborbitara si mentoniera

Tehnica: se dezinfecteaza tegumentul cu iod, alcool, dupa care se trece la intepatura, acul patrunde la cativa mm deasupra arcadei sprancenoase, in 1/3 interna a arcadei sprancenoase, medial cu orif. supraorbitar. Directia acului si profunz. , usor in jos, inafara si inapoi. Imediat dupa ce se inteapa se cade pe os, in scobitura supraorb. si fara sa se patrunda in orif. supraorb., dar pastrand contact cu osul, aici se va depune anestezicul. Pt anestezia ambelor ramuri ale nervului oftalmic, locul de intep. e intersprancenos. Directia acului va fi impins intr-o parte si alta, subcontinent, de-a lungul unei linii care trece prin reg. sprancenoasa dintii incisivi si caninul, partial premol.50% din cazuri, osul, parodontiul si mucoasa vestibulara, pleoapa inf. si fata latero-nazala, jumatatea buzei superioare, peretele osos antero sinusal si mucoasa corespunzatoare a sinusului. E folosita in procedurile stomatologice si in chirurgia maxilo, atunci cand anestezia plexala e insuficienta sau cand anestezia nu se pot face din motive patologice.

REPERELE GAURII SUBORBITARE - osoase, dentare, de parti moi si mixte. Reperele osoase - marginea inferioara a orbiteila 6-10 mm sub marginea inferioara a orbitei - la unirea 13 interne cu cele 23 externe - pe linia verticala care trece prin mijlocul marginii inferioare a orbitei - pe linia verticala care uneste gaura supraorbitara, suborbitara cu gaura mentoniera - pe linia verticala care trece prin sutura maxilo-malara Repere dentare - pe verticala care trece prin axul PM2 superior sau intre primul si al doile premolar - cam la 25 cm deasupra apexului PM2 superior Reperele partilor moi - la 0,5 cm inauntrul liniei verticale, medio-pupilare, cand pacientul priveste inainte - pe verticala care trece prin marginea interna a corneei - pe vertiala care trece prin comisura bucala Repere mixte - la intersectia verticalei care trece prin cele 3 orificii cu linia oblica ce porneste de la marginea gingivala intre IC si IL omolateral si care merge la aproximativ 4 mm deasupra

partii interne a suturii fronto-malare. Repere pt situatia in cazul in care se face pe calea exobocala: reperele gaurii suborbitare,aripa nazala, santul nazo-genian, marginea inferioara a orbitei. Pe cale endobucala: repere la gaura suborbitara, fornixul vestibular superior, caninul, marginea inferioara a orbitei si fosa si bosa canina. Cea mai frecvent folosite sunt acele de mici dimensiuni, gura trebuie sa fie intredeschisa, se ridica buza pt a mentine fornixul vestibular intins, inainte se poate aplica o anestezie topica, se dezinfecteaza mucoasa cu alcool, se repereaza marginea inferioara a orbitei cu indexul si gaura suborbitara cu policele. Calea exobucala Este in caz de leziuni endobucale care impiedica anestezia pe cale endobucala.

ANESTEZIA LA SPINA SPIX (n alveolar inferior) - cale orala Indicatii interventii asupra osului si dintilor pe o hemiarcada, a mucoasei vestibulare, de la gaura mentoniera la linia mediana Contraindicatii procese inflamatorii sau tumori la locul de intepatura. Reperele - nivelul planului de ocluzie al M inferior - creasta temporala, medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular - plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian intern

La mandibula

Tehnica - capul bolnavului in continuarea trunchiului sau in usoara extensie, arcadele dentare larg deschise, expunandu-se bine regiunea retromolara - se fixeaza punctul in care se va face punctia anestezica prin palpare cu indexul mainii stangi cand anestezia se face la arcada dreapta sau cu policele cand se face la arcada stg - locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1 cm deasupra planului de ocluzie al Minf - directia acului e de la inceput sagitala ant-post pana cand se ia contact cu osul in zona crestei temporale, corpul seringii ramanand paralel cu arcada inferioara

- acul va progresa apoi in contact cu osul inaintand in profunzime pe fata interna a ramurei mandibulei si pe masura ce patrunde, datorita oblicitatii acesteia, necesitatea mentinerii contactului cu osul va face ca corpul seringii sa se deplaseze progresiv catre linia mediana a mandibulei ajungand chiar in dreptul C sau Pm arcadei popuse, in functie de gradul de inclinare a ramului mandibular; - injectarea anestezicului se incepe in momentul cand acul atinge osul si continua pana la 1.5-2 cm, profunzime - la 1 cm se anesteziaza nervul lingual - la 1.5 2 cm nv. alveolar inferior situat mai posterior

Anestezia tronculara a nervului lingual - odata cu anestezia nv. dentar inf. (pt. anestezia n. lingual (endobucal) se depune la Spix, la o profunzime de 1 cm, (iar exobucal pe cale submandibulara, 5,5 cm) - odata cu anestezia altor nervi (situati in vecinatate) - anestezie separata tronculara a nv. lingual. Anestezia limbii Nv. bucal e o ramura terminala a nv. temporo-bucal. Trece prin spatiul pterigomandibular, are traiect descendent si spre anterior, paralel cu marginea ant a ramurii ascendente a mandibulei, pe care o incruciseaza la nivelul bazei apofizei coronoide (punct important pt anestezia tronculara) si se indreapta spre obraz, aici in dreptul bulei grasoase a lui Bichat se bifurca:

intr-o ramura interna - pt mucoasa jugala, gingia si periostul vestibular in dreptul molarilor inf (mai rar si in dreptul premolarilor, si uneori si zona vestibulara superioara corespunzatoare molarului 1) si o ramura externa - care inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio-comisurale. Tehnica anesteziei tronculare pe cale endobucala: Pacientul are gura larg deschisa. (Pentru a anestezia prin infiltratie plexala pacientul are gura intredeschisa). Mucoasa se dezinfecteaza cu alcool. Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior cu marginea anterioara a ramurii ascendente a mandibulei, la baza apofizei coronoide, distal si bucal de ultimul molar superior.

Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar superior; corpul seringii e indreptata spre comisura bucala de partea opusa; directia acului e inapoi, in afara si relativ orizontal. Profunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii ascendente la baza apofizei coronoide, fara a intepa periostul, (2-4 mm adancime), 0,3 ml/10 sec. Anestezia tronculara bazala Nivel de incostienta care este foarte apropiat de nivelul anesteziei chirurgicale complete. Pacientul nu raspunde la stimuli verbali, dar reactioneaza la stimuli durerosi (ex. intepaturi).

Anestezia nervului maxilar Nervul maxilar asigura sensibilitatea unui maxilar impreuna cu dintii si paradontiul respectiv, a sinusului maxilar, boltii si valului palatin, mucoasei foselor nazale si a vestibului bucal superior, hemibuzei superioare, aripii nasului si pleoapelor inferioare.
Anestezia ganglionara Anestezia ganglionului Gasser se poate obtine: pe cale lateral subzigomatica, folosind procedeul Braun pentru anestezia nervului mandibular si un ac curb pentru a patrunde prin gaura ovala sau pe cale anterioara prin procedeul Hartel care prezinta conditii mai favorabile de traversare a bazei craniului. Acul trebuie sa patrunda prin gaura ovala pe o distanta de 1-1.5 ml sol anestezica. In prezent acest tip de anestezie este inlocuita cu anestezia prin intubatie.

Anestezia regionala prin acupunctura sau electropunctura Anestezia regionala poate fi obtinuta prin stimulare periferica cu ajutorul unor ace in puncte de elective diferite in raport cu teritoriul in care urmeaza a se intervine. Mecanismul analgeziei in raport cu teritoriul in care urmeaza a se interveni. Pentru ca analgezia sa fie eficienta, este necesara colaborarea pacientului, increderea sa in succesul metodei. Stimularea acelor se poate obtine manual imprimandu-se miscari de rotatie sau de dute-vino efectuate de medic sau pacient, sau prin stimularea electrica utilizind un curent de intensitate slaba. Analgezia se instaleaza in 1520 de minute. S-a demonstrat ca acupunctura elibereaza in sistemul nervos central endorfine (hormoni cu efect analgezic). Mai mult, introducerea de ace, stimuland nervii periferici, ar distrage atentia de la durerea de baza.

Dupa medicina traditionala chineza, influxul vital, circula in corp in lungul a 24 meridiane sau linii de inaintare, in legatura unele cu altele. Pe lungimea fiecarui meridian se gasesc punctele-cheie. Ele se impart in 5 categorii: punctele de tonificare, al caror rol este de a stimula o functie organica deficitara punctele de dispersie, al caror rol este de a calma o functie organica ce sufera prin exces (hiperfunctie, hipersecretie etc.) punctele surse care regleaza punctele de alarma sau punctele Herault, dureroase spontan atunci cand meridianul pe care se gasesc este perturbat punctele de trecere, prin care se scurge energia vitala atunci cand ea se afla in exces intrun organ.

Tehnici de anestezie loco-regionala, Nicolae Ganuta, Ion Canavea, Adi A. Garfunkel, Al. Bucur, Ruxandra Cioaca, Cinel Malita, pg. 94