Sunteți pe pagina 1din 2

Controlul emotiilor

Odata cu inaintea in varsta, anumite abilitati si perfomante din tinerete devin deficitare sau sunt pierdute definitiv. Insa nu este si cazul capacitatii de autocontrol emotional, care, paradoxal, devine din ce in ce mai eficient catre batranete. Aceasta este concluzia unui nou studiu aparut in ultimul numar al publicatiei "Psychology and Aging". Studiu a pus pe tapet problema influentei emotiiilor reglatoare - cum ar fi reducerea emotiilor negative si inhibarea gandurilor "negre" -, in sensul ca acestea pot fi o sursa de control al comportamentului unui individ, dar si un mijloc de imbunatatire a randamentului la anumite teste mai ales in cazul tinerilor, care au un grad ridicat de impulsivitate. Emotiile functioneaza ca regulatori ai unor parti din sistemul cognitiv individual, in sensul ca regleaza reactiile fata de evenimente. Aceasta reglare presupune fie schimbarea activitatilor curente cu activitati noi, fie mentinerea activitatilor curente. "Acest studiu este printre primele care demonstreaza ca, in anumite privinte, "costurile" emotiilor reglatoare variaza in functie de varsta unei persoane" - a declarat Fredda Blanchard-Fields, director al Centrului de Studii in Psihologie Georgia Tech. Cercetarile, efectuate pe un lot de 72 de adulti tineri, cu varste cuprinse intre 20 si 30 de ani, si alti 72 de adulti cu varste cuprinse intre 60 si 75 de ani, au fost sponsorizate de Institutul national american de sanatate. In cadrul experimentelor, trei sferturi dintre participanti au vizionat un clip video de doua minute in care o femeie manca un produs dezgustator pentru a castiga bani, intentia specialistilor fiind de a le induce subiectilor sentimentul de dezgust. Restul participantilor la studiu au vizionat un alt videoclip care de data aceasta ii prezenta pe doi babrati discutand despre rochia unei femei in timp ce beau cate o sticla de bere, fara nicio intentie de a provoca vreo reactie emotionala. Dupa sedinta de vizionare a clipurilor, fiecare persoana a fost invitata sa participe individual la un joc de calculator pentru testarea memoriei (afisarea secventiala pe ecranul PC-ului a unor cifre care trebuiau memorate si reproduse ulterior in ordinea aparitiei lor). Scorurile obtinute la aceste teste au determinat expertii sa concluzioneze ca reactiile emotionale negative influenteaza categoric randamentul unei persoane, in vreme ce emotiile pozitive relaxeaza si stimuleaza capacitatea de efort, abilitatile intelectuale si diferite procese psihice. Specialistii considera ca starea emotionala a unui individ influenteaza numeroase aspecte ale procesarii informatiilor, incluzand codificarea si apelarea (engl. retrieval) informatiilor, strategia de procesare, evaluarea si judecarea, precum si creativitatea. Totodata, unii psihologi sustin ca, atunci cand materialul de invatat are un inteles semantic, stimulul va fi codificat corespunzator cu intelesul sau, iar influenta dispozitiei asupra codificarii si a proceselor ulterioare va fi minima. Totusi, atunci cand stimulul este lipsit de inteles semantic (cuvinte carora nu le pricepem sensul), indiciile contextuale, printre care se afla si dispozitia din momentul expunerii, pot fi codificate odata cu materialul invatat. Ulterior, in momentul amintirii, itemii de informatie care au foarte putine asocieri semantice, vor fi favorizati in functie de potrivirea celor doua stari ale dispozitiei (cea din momentul invatarii si cea din momentul amintirii). Indivizii aflati intr-o stare afectiva pozitiva au tendinta de a face evaluari mult mai pozitive ale stimulilor, in comparatie cu indivizii aflati intr-o stare neutra sau negativa, indiferent daca stimulii evaluati sunt alti oameni, bunuri de consum, viata personala in general ori evenimente punctuale. De exemplu, oamenii carora li se induce o dispozitie pozitiva isi evalueaza mai favorabil masina sau televizorul personal, in comparatie cu oamenii carora li se induce o dispozitie neutra. In cazul evaluarilor bazate pe memorie, atunci cand informatia apelata este denaturata de dispozitie, evaluarile care urmeaza vor fi si ele denaturate. De asemenea, efectuarea imediata (on-line processing) a evaluarii poate fi si ea influentata de starea afectiva, datorita apelarii preponderente a informatiilor care sunt congruente cu respectiva dispozitie. Astfel, se considera ca principala functie a emotiilor este auto-reglarea dupa scopuri (engl. self-regulation of goals). Fiecare scop (sau plan) are asociat un mecanism de monitorizare care evalueaza evenimentele relevante (in raport cu respectivul scopul). Atunci cand se produce o schimbare substantiala a probabilitatii atingerii scopului, mecanismul de monitorizare emite catre sistemul cognitiv un semnal, care il poate activa pentru a raspunde schimbarii. Oamenii traiesc inconstient aceste semnale si stari de activare, care se transforma in emotii. Emotiile sunt "starnite" in punctele cruciale ale unui plan, de regula atunci cand se schimba evaluarea (constienta sau neconstienta) cu privire la probabilitatea de reusita a planului. Emotiile pozitive (fericirea, bucuria, mandria) sunt asociate cu atingerea scopului, ceea ce conduce la decizia de continua planul. Emotiile negative (frustrarea,

dezamagirea, anxietatea) apar odata cu esecul in atingerea scopurilor dorite.