1

CAPITOLUL I
ELECTROSTATICA
1. Cmp electric in vid
Acest capitol se ocupa cu studiul legilor si fenomenelor care presupun sarcina electrica
staionara. Energia se considera nmagazinata iar forele de interaciune nu produc deplasri.
1.1. Sarcina electrica. Stare de electrizare.
Sarcina electrica este o proprietate intrinseca a materiei respectiv a particulelor
elementare. La nivelul cunotinelor actuale se cunoate faptul ca sarcina electrica genereaz
cmp electric in regim staionar si cmp electromagnetic in regim variabil.
Cuanta elementara de sarcina este sarcina electronului :
] [ 10 6 , 1 1
19
C e

=
In constituia materiei intra particule elementare cu sarcina negativa, pozitiva sau
neutre. Atunci cnd numrul sarcinilor negative este egal cu cel al sarcinilor pozitive corpul
apare ca neutru din punct de vedere electric. Daca printr-un procedeu oarecare (frecare) se
realizeaz un schimb de electroni intre doua c orpuri (primire / cedare) se spune ca ele s-au
ncrcat cu sarcina electrica (fenomen de electrizare). Surplusul de electroni conduce la
ncrcare cu sarcina electrica negativa iar deficitul nseamn sarcina electrica pozitiva.
Sarcina electrica are 3 propriet i fundamentale
1. Se conserva
2. Se cuantifica
3. Este un invariant relativist
1.2. Distribuii continue de sarcina electrica
In cazul corpurilor de dimensiuni mari care nu pot fi aproximate ca fiind punctiforme
se introduce noiunea de densitate de sarcina, ca fiind distribuia de sarcina electrica pe
unitatea de element geometric. Se cunosc 3 tipuri de distribuii:
a) Distribuia liniara (de lungime) in cazul firelor ncrcate
2
Daca sarcina este uniform distribuita, adic este constant:

= = =
m
C
L
q
L q ct
b) Distribuia de suprafaa (superficiala) o ntlnim in cazul suprafeelor:

= = =
= =
A A
=
A
A
=
}
A
2
0
A
q
A q constant
suprafatei a dimensiune , suprafata pe de sarcina
lim
m
C
dA q dA dq
A q
dA
dq
A
q
A
A

c) Distribuia de volum o ntlnim in cazul corpurilor cu 3 dimensiuni

=
= =
= =
=
A
A
=
}
A
3
0
constant
lim
m
C
V
q
V q
dV q dV dq
dV
dq
V
q
v
V

1.3. Cmpul electric. Interaciunea electrostatica

Cmpul electric este o forma de existenta a materiei ce poate exista si in afara
corpurilor si se manifesta in jurul corpurilor electrizate sau polarizate. Cmpul electric este
caracterizat de linii de cmp care in cazul corpurilor punctiforme sunt or ientate radial in jurul
acestora si au un astfel de sens nct ies din sarcini pozitive si intra in cele negative.
Mrimea fizica vectoriala ce caracterizeaz cmpul electric in orice punct se numete
intensitate a cmpului electric. Se noteaz cu E si se msoar in

m
V
Intensitatea cmpului electric generata de un corp punctiform cu sarcina q la distanta r
fata de acesta are expresia :
0
2
0
4
r
r
q
E

=
}
= =
A
A
=
A
A
=
A
l
l
dl q dL dq
l
s a rci n a q
dl
dq
l
q

firului lungimea
fir pe de
lim
0
3
unde:

=

m
F
12
0
10 85 , 8 si se numete permitivitate electrica absoluta a vidului .
Asupra unui corp ncrcat cu sarcina q si amplasat intr-un cmp electric de intensitate
E, cmpul va aciona cu o fora E q F =
Presupunem cazul particular a doua corpuri punctiforme amplasate in vid la distanta r
unul de altul.
0
2
0
1
2 , 1
2 , 1
2
2 , 1
4
r
r
q
E
E q F

=
=
0 2
0
2 1
12
4
r
r
q q
F =

- Teorema lui Coulomb

O exprimare echivalenta pentru teorema lui Coulomb:

~ = K
K = =
2
2
9
0
0
2
2 1
21 12
10 9
4
1
C
m N
r
r
q q
F F

Pentru deducerea relaiei s-a considerat ca fiecare sarcina se gsete amplasata in

cmpul electric al celeilalte. Fora este de atracie pentru sarcini de semne opuse si de
respingere pentru sarcini de acelai semn.
1.4. Tensiune electrica. Potenial
Presupunem o sarcina electrica
0
q pe care dorim sa o deplasam intr-un cmp electric intre
doua puncte. Raportul dintre lucrul mecanic efectuat de forele cmpului pentru aceasta
deplasare si valoarea sarcinii, definete o mrime scalara numita tensiune electrica.
j
j 2 si 1 punctele intre tensiunea
2 , 1
0
12
V
q
W
U
A
=
Definim voltul ca fiind tensiunea intre doua puncte in cmp intre care daca deplasam
sarcina electrica pozitiva de un coulomb se cheltuiete energie de un joule.
4
Daca consideram punctul 2 la infinit definim mrimea scalara potenial electric ca
fiind lucrul mecanic efectuat de forele cmpului pentru deplasarea sarcini din punctul
considerat la infinit.
j
2 1
) , (
) (
12
0
V V U
V
q
r W
r V
=
A
=
Tensiunea electrica dintre doua puncte se exprima ca diferena potenialelor celor doua
puncte.
2. Cmp electric in substana
2.1. Dielectrici in cmp electric
Prezenta dielectricilor in cmp electric conduce att la modificarea unor propriet i
fizico-chimice ale corpurilor cat si la modificarea parametrilor cmpului electric. Aciunea
unui cmp electric asupra unui atom sau molecula are ca efect desfacerea centrelor de
sarcina (pozitiva si negativa) si la apariia unei entit i numite di pol el ectri c.
dipolului al ] [ el ectri c momen t m C d q p =
Aceasta schimbare de simetrie a centrelor de sarcina definete fenomenul de
polarizaie el ectri ca .
Dipolul electric care este amplasat ntr-un cmp tinde sa se roteasc dup direcia
liniilor de cmp. Mrimea fizica vectoriala ce caracterizeaz fenomenul de polarizare electrica
poarta numele de polarizaie el ectri ca .
volum de unitatea in indusi dipoli de nr - N
electrica e polarizati vector -
2
P
m
C
p N P

=
5
2.1.1. Legea polarizaiei temporare
In orice moment si in orie punct, vectorul polarizaie electrica este proporional cu
intensitatea cmpului electric.
ui materialul a electrica tate susceptivi -
0
e
e
E P

=
Relaia anterioara definete l egea polarizaiei tempora re si este o lege de material.
Rotirea dipolilor dielectrici in cmp conduce la apariia unui cmp electric de
polarizare de sens invers celui iniial, care se suprapune peste acesta.
0
E
p
p
p
E E E
E E E
E
=
+ =

0
0
polarizare de camp
Mrimea fizica vectoriala ce caracterizeaz cmpul electric in medii dielectrice se
numete inducie electrica.
( )
ui materialul a electrica atea permitivit -
nala) (adimensio mediului a relativa electrica atea permitivit -
:
1
0
0 0 0 0
2
0

r
r
r e e
E D
n ota m
E E E E D
m
C
P E D
= =
= + = + =

+ =
2.2. Conductori in cmp electric
Corpurile conductoare au proprietatea ca poseda electroni liberi ce se pot dep lasa pe
suprafaa acestora, fapt din care deriva o serie de propriet i specifice.
2.2.1. Capacitatea electrica. Condensatoare
Corpurile conductoare au proprietatea de a nmagazina sarcina electrica. Acest lucru
se evalueaz cantitativ prin noiunea de capacitate electrica iar dispozitivul fizic ce realizeaz
acest lucru se numete condensator. Se definete capacitatea electrica a unui corp ncrcat cu
sarcina Q si aflat la potenialul V:
6
j F
V
Q
C =
Submultipli faradului sunt:
F pF
F n F
F F
F mF
12
9
6
3
10 1
10 1
10 1
10 1

=
=
=
=

Capacitatea unui sistem format din doua corpuri conductoare ncrcate cu sarcini
electrice de semne opuse si aflate la poteniale diferite se definete:
12 2 1
U
q
V V
q
C =

=
Simbolizarea condensatorului
Armaturile condensatorului se ncrca cu sarcini electrice egale si de semne opuse
Acest lucru deriva din proprietatea de conservare a sarcinii electrice. Daca consideram
condensatorul ca un sistem fizic izolat, suma algebrica a sarcinilor de pe armaturi este
nula att in cazul condensatorului nencrcat cat si in cazul condensatorului ncrcat.
7
2.2.2. Tipuri de condensatoare
Din punct de vedere geometric condensatoarele pot fi:
a. Condensatoare plane (armturile sunt plan paralele) . n acest caz capacitatea (notat
cu C) a condesatorului este:
d
A
C

=
unde : d - este distana dintre armturi
A - este suprafaa armturilor
- este permitivitatea electric a dielectricului dintre armaturi
b. Condensatoare cilindrice (formate din doi cilindri metalici coaxiali de raze diferite).
n acest caz capacitatea condesatorului este:
1
2
ln
2
r
r
L
C

=
unde :
1
r este raza bazei cilindrului int erior
2
r este raza bazei cilindrului exterior
L este lungimea condesatorului
c. Condensatoare sferice (formate din doua sfere metalice concentrice). Capacitatea
condensatorului sferic este urmtoarea:
1 2
2 1
4
r r
r r
C

=
unde :
1
r este raza sferei interioare
2
r este raza sferei exterioare
2.2.3. Conexiuni de condensatoare
Pentru a obine diverse valori de capacitate sau tensiuni de lucru, condesatoarele pot fi
grupate n mai multe tipuri de conexiuni (serie, paralel, stea, triunghi).
Se numete capacitate echivalent a unei reele de condesatoare raportul dintre sarcina
electric absorbit din exterior i tensiu nea la bornele reelei. Expresia se scrie astfel:
AB
e
U
Q
C =
1.Conexiunea serie
Se obine prin legarea succesiv ntre bornele de acces a mai multor conde nsatoare.
8
Ca urmare a proprietii de conservare a sarcini electrice la conexiunea serie fiecare
condesator se ncarc cu aceeai sarcin electric indiferent de valoarea capacitilor
condensatoarelor din conexiune.
q q q q
n
= = = = ...
2 1
_
=
= + + + = + + + =
n
k k AB n AB n AB
C C
s a u
C C C C C
q
C
q
C
q
C
q
1 2 1 2 1
1 1
:
1
...
1 1 1
...
Expresia reprezint rel aia de calcul a capacitaii echivalente la legarea serie.
Daca: C C C C
n
= = = = ...
2 1

n
C
C
AB
=
n cazul particular a dou condesatoare legate in serie notm:
2 1
2 1
12
C C
C C
C
+
=
2
1
2
2
1
2
1
2 1
1 ) 1 (
C
C
C
C
C
C
C
C C
<
+
=
+
=
Analog se obine:
1 12
C C <
La legarea serie se obine o capacitate mai mica dect oricare din capacit ile
condensatoarelor din reea..
2. Conexiunea paralel sau derivaie
Se obine prin legarea mai multor conde nsatoare la o aceeai diferen de potenial sau
surs (au laturile comune doua cate doua).
9
n AB AB AB AB AB
n
AB n
C U C U C U C U
q q q q
U U U U
+ + + =
+ + + =
= = = =
...
...
...
2 1
2 1
2 1

_
=
=
n
k
k AB
C C
1
Expresia reprezint relaia capaciti echivalente la legarea condensatoarelor n paralel.
n C C C C C C Da ca
AB n
= = = = = ... :
2 1
3. Conexiunile stea i triunghi. Transfigurare
Trei condensatoare sunt conectate n stea dac ele sunt conectate ca in figura alturat
(fig. 1).
Trei condensatoare sunt legate n triunghi dac ele sunt conectate ca n fig.2.
n calculul capacitilor echivalente se impune uneori nlocuirea unei conexiuni de tip
stea cu una de tip triunghi, sau invers. Aceast nlocuire presupune calculul capacitilor
condesatoarelor din noua conexiune n funcie de capacitile vechi i conexiuni i se numete
transfigurare.
nlocuirea unei conexiuni cu cellalt tip de conexiune nu trebuie s afecteze
potenialele celor trei vrfuri. Acestea pot avea orice valoare i vom considera cazul particular
cnd ele sunt pe rnd nule .
Capacitatea msurat ntre V
3
i V
2
de la legarea stea trebuie s fie egala cu V
3
i V
2
de
la legarea n triunghi:
Rezolvnd sistemul de ecuaii n raport cu capacitile din triunghi (necunoscute) se
obin relaiile de transfigurare stea triunghi:

+
+ =
+
=
+
+ =
+
=
+
+ =
+
=
23 13
23 13
12
2 1
2 1
3
23 12
23 12
13
3 1
3 1
2
12 13
12 13
23
3 2
3 2
1
0
0
0
C C
C C
C
C C
C C
V
C C
C C
C
C C
C C
V
C C
C C
C
C C
C C
V
10
3 2 1
3 1
13
3 2 1
3 2
23
3 2 1
2 1
12
C C C
C C
C
C C C
C C
C
C C C
C C
C
+ +
=
+ +
=
+ +
=
Dac C
1
=C
2
=C
3
=C

C=
3
1
C

Pentru transfigurarea invers se obin relaiile de transfigurare triunghi -stea :

n cazul n care : C
12
=C
23
=C
13
=C, atunci :
A
= C C 3

2.2.4. Energia electrostatic

Energia electrostatic a unui sistem de mai multe conductoare ncrcate cu sarcini
electrice q
k
aflate la un poteniale V
k
este :
_
=
=
n
k
k k
V q W
1
2
1
.
n cazul particular a dou conductoare (cazul unui condesator), energia elec trostatic
nmagazinat are expresia:
) (
2
1
2
1
2
1
2 1 2 2 1 1
V V q V q V q W = + = U q =
2
1
unde U este tensiunea dintre armturi .
2
2
2
1
2
1
CU W s a u
C
q
W = =
n cazul condesatorului plan:

+ + =
+ + =
+ + =
12
23 13
23 13 3
13
23 12
23 12 2
23
13 12
13 12 1
C
C C
C C C
C
C C
C C C
C
C C
C C C
11
2 2 2 2
2
1
2
1
) (
2
1
2
1
E v E d A d E
d
A
CU W

= = = =
unde: v este volumul dielectricului.
Se definete energia specific (a unitii de volum):
2
0
2
1
E
v
W
W = =
D E W E D Da ca
2
1
:
0
= =
n cazul general cnd vectorii cmpului nu sunt coliniari :
D E W =
2
1
0
Energia electrostatic a ntregului d ielectric:
}
=
V
dV D E W
2
1