Drago

Revist colar dedicat elevilor, prinilor si cadrelor didactice

Din cuprins: Simboluri si obiceiuri pascale,pagini ale profesorilor, creaii ale elevilor, imagini de la activiti colare

coala cu clasele I-VIII Drgoteti

4/23/2008

aprilie, 2008 Nr.2

Drago

Cu drag pentru tine !

coala cu clasele I-VIII DRGOTETI
2

COLECTIVUL DE REDACIE
Profesor coordonator : Constantin Constantina-prof. lb. franceza

Colaboratori : Radu Adriana - director-manager Covlea Adrian director adjunct Calomfir Marina-institutor Jiroveanu Veronica-prof. matemamtica Patuleanu Marioara-prof. biologie Vica Melania- prof. religie Oprica Claudiu-prof. cultura civica Nicola Felicia- prof. romana Terci Claudia prof. geografie Matei Luisa- prof. istorie/engleza Opric Ileana- educatoare

Tehnoredactare: Constantin Constantina

MUGURI DE PRIMVAR

ZMBETE TUTUROR CELOR DIN JUR I EMAN GINGIE I BLNDEE. NUMR STELELE ,GNDINDU-TE LA PERSOANELE PE CARE LE IUBETI. SUN-I PRIETENII I SPUNE CUIVA,,MI-E DOR DE TINE! VORBETE CU DUMNEZEU I UIT CUVNTUL ,,RANCHIUN. INE-I PROMISIUNILE , RZI , CERE AJUTOR ,CNT, ALEARG, AMINTETE-I DE O ANIVERSARE, AJUT UN COPIL NEVOIA DE VRSTA TA. ASCULT DIN CND N CND CNTECUL GREIERILOR I AL PSRELELOR , VISEAZ CU OCHII DESCHII, PRIVETE O FLOARE CU ATENIE SI TERGE LACRIMILE DE PE OBRAZUL UNUI COLEG DRAG. ASCULT-I UN PRIETEN , MNGIE-L ATUNCI CND SUFER I F-L S SE SIMT BINEVENIT. D-I VOIE S GREETI ATUNCI CND IERTAREA VINE NEGREIT I INTERZICE-I S SPUI ,,NU POTMCAR VREME DE O ZI . NVA S PRACTICI CURAJUL DIN LUCRURILE MICI , CA MAI APOI S DEVII UN CURAJOS. DESCOPER UN LUCRU NOU, CEVA FRUMOS , CEVA INTERESANT. CITETE O POVESTE , POVESTETE-O ALTUI COPIL. MULUMETE-LE MENTORILOR SI PROFESORILOR TI , SDETE TU UN ARBORE AL VIEII N MINTEA I SUFLETUL LOR. DRAG COPILE , ACESTEA SUNT NUMAI CTEVA DIN LUCRURILE INFIME PE CARE LE POI FACE ZI DE ZI CU UURIN , DAR CARE I POT ADUCE APOI O NEMSURAT MULUMIRE SUFLETEASC. I UREZ SUCCES !!! DIRECTOR, RADU ADRIANA LAURA

DIRECTOR, RADU ADRIANA LAURA

Invierea Domnului
Patele sau Invierea Domnului reprezinta in Ortodoxie "sarbatoarea sarbatorilor"- sarbatoarea luminii si a bucuriei. Invierea Domnului este evenimentul fara pereche in istoria lumii. Importanta ei intrece in mod absolut tot ce se intampla si se poate intampla in univers. Ca si creatia tot asa si invierea, nu sunt evenimente propriu-zis istorice, intrucat nu se datoresc unor cauze launtrice, nu pot fi explicate. Tot asa de putin istoric este, sub acest raport, evenimentul invierii Domnului. Cel care lucreaza si de asta data in calitate de cauza este tot Dumnezeu. . Invierea Domnului nu se datoreaza vreunei puteri din natura omeneasca a Domnului, sau altor puteri naturale de prin imprejur. Invierea lui Hristos este adevarul cel mai de pret al crestinilor. Fiind tezaurul cel mai de valoare al Bisericii, Invierea este si realitatea cea mai contestata de catre dusmanii acesteia. Invatatura crestina cuprinde foarte multe elemente esentiale. Niciunul insa n-a fost intampinat cu mai multa ostilitate de uratorii de adevar precum Invierea lui Hristos. Spre acest Adevar - Hristos cel mort si inviat - s-au indreptat, de-a lungul veacurilor, cele mai dusmanoase atitudini si calomnii. Textul din Evanghelia scrisa de Sfantul Apostol Matei (Matei 28, 11-15) care se citeste in noaptea de Pasti in toate bisericile ortodoxe din intreaga lume ne face sa intelegem mai bine, pe de o parte, faptul Invierii si, pe de alta parte, amploarea minciunii indreptata impotriva ei . A fost, astfel, inaugurat un intreg sir de intrigi la adresa adevarului Invierii. Astazi, in vreme de libertate, atacurile la adresa Invierii n-au incetat. Dimpotriva, ele s-au intensificat, imbracand haine din ce in ce mai sofisticate si subtile pentru a insela pe cat mai multi.( Din Pastorala IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, la Invierea Domnului 2007) De ce, oare, crestinii acorda o asemenea atentie adevarului despre Inviere? Raspunsul este cat se poate de simplu. Fara Inviere nu exista Hristos, nu exista Biserica, nu exista vesnicie. Invierea constituie fundamentul a tot ceea ce este adevar, lumina si sens in existenta umana si in cea a universului. Totul este legat de Inviere. Pentru ca daca Hristos a inviat, fiind inceput (al invierii) celor adormiti , atunci vom invia si noi. Iar daca vom invia, viata noastra are un sens. Tragedia mortii si bezna mormantului nu-si mai pun definitiv pecetea asupra existentei umane. Relatiile dintre oameni, iubirea mai ales, dar si suferinta, pot fi traite intr-o alta lumina prin prisma Invierii. Iata pentru ce noi crestinii consideram Invierea ca inima si suflet ale credintei noastre. Datoria noastra, in acest context, este aceea de a fi martori, aparatori si marturisitori ai Invierii lui Hristos, ai propriei noastre invieri si ai innoirii, prin Inviere, a tot ceea ce exista.In Iisus Hristos viata cea noua, eshatologica, e realizata. El este inceputul pentru toti care cred in invierea Lui, pentru intregul univers, care actual boleste. Viata cea noua nu este numai promisiune, ci este in El realizata, prezenta. Noi insa traim mai departe in istorie, dar cu ochii credintei si ai sperantei spre El, spre viata cea adevarata, deplina, ultima si fara de moarte.(Pr. Dumitru Staniloaie). Cand zicem cu credinta: HRISTOS A INVIAT! afirmam implicit: Noi toti vom invia!

Melania Vica Profesor religie

Simboluri pascale

Crucea Crucea este simbolul crucificarii, opusul invierii. Totusi, la consiliul de la Nicaea, in anul 325 i.H., Constantin a decretat ca intocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. Crucea nu este numai simbolul pascal, dar este utilizata foarte mult de biserica catolica, ca simbol al credintei.

Iepurasul Iepurasul nu este o inovatie moderna. Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pagane de Eastre. Simbolul pamantesc al zeitei Eastre era iepurele. Germanii au adus cu ei simbolul iepurasului pascal in America. Numai dupa razboiul civil devine raspandit ca fiind simbol crestin. De fapt sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pana la acea data. Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe meleaguri germane si simbolizeaza fertilitatea.

Oul Oul simbolizeaza invierea. Ouale rosii aveau menirea de a tine raul departe si simbolizau sangele lui Hristos.

Mielul Reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mantuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu.

Ce cuvinte i adreseaz oamenii cnd se ntlnesc n zilele de Pati?

Obiceiuri pascale
Desi la fel ca majoritatea sarbatorilor si Pastele are origini crestine, de fapt aceastaa fost o sarbatoare pagana. Vechii saxoni au sarbatorit venirea primaverii aducand omagii zeitei primaverii, Eastre. Cand in secolul al II-lea misionarii crestini au ajuns in mijlocul triburilor nordice cu serbarile lor pagane, au incercat sa ii converteasca la crestinism. Au reusit, insa numai intr-o masura oarecare. Pentru noii crestini interdictia de a-si serba vechile sarbatori pagane ar fi insemnat moartea. Pentru a salva vieti, misionarii au decis sa isi popularizeze mesajul religios incet, permitand populatiilor sa isi continue celebrarile pagane insa acestea trebuiau sa fie in maniera crestina. Asa cum s-a intamplat, sarbatoarea pagana Eastre avea loc la aceeasi data ca si sarbatoarea crestina a renasterii Domnului. Astfel s-a alterat festivalul insasi, devenind o sarbatoare crestina, iar numele vechi de Eastre s-a schimbat in varianta moderna de Easter (Pastele in limba engleza).

Procesiunea de la miezul noptii Slujba de Inviere incepe de la miezul noptii, asa este inca din Evul Mediu, cand oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru a se porni in procesiune spre biserica.

Ritualuri de stropit Binecunoscut obicei pascal este stropitul fetelor, in a doua zi de Pasti. fetele sunt stropite in Ardeal cu apa de colonie, obicei unguresc, iar in Polonia, Germania si Ucraina fetele se stropesc cu apa. Pe langa udat se fac si urari de sanatate de vreme ce se crede ca zapada topita le face mai frumoase si este aducatoare de noroc. Conform credintei religioase, obiceiul isi are radacinile in faptul ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea invierii Domnului.

Haine noi In occident, si mai ales englezii isi cumpara haine noi, iar irlandezii participa la concursuri de dans cu premii. In Franta nu se trag clopotele intre Vinerea Mare si Duminica Pastilor. In Suedia, copiii dau scrisori vecinilor si primesc de la acestia dulciuri sau bani, obicei asemanator cu cel de Halloween: "trick or treat".

Institutor Calomfir Marina

PROBLEME RECREATIVE 1) Melc alpinist a) Un melc urc n timpul zilei pe un copac 3 m si alunac noaptea 2 m.Dup cte zile ajunge n vrful copacului nalt de 10 m? b)Aceeai problem dac ziua urc 3 m ,iar noaptea coboar 1 m, trebuind s <<escaladeze>> un copac de 13 m. Rspuns a) n ultima zi va urca 3 m(nu inem seama de coborrea din noaptea care urmeaz, pentru c el a ajuns deja n vrful copacului!).Restul de 10-3=7 m l-a parcurs cu o vitez de 1m/zi, deci n 7 zile.La aceasta adugm ziua n care a urcat 3 m i vom constata c melcul a ajuns la inta sa dupa 8 zile. b) Prin raionament analog rezult 6 zile. 2) O problem cu vrstele Un tat are 41 ani i patru copii de 8; 6; 4 i 2 ani.Dup cti ani tatl va avea vrsta egal cu suma vrstelor copiilor (la acea dat)? Rspuns a) aritmetic n prezent, suma vrstelor celor patru copii este de 20 de ani, deci cu 21 de ani mai puin dect vrsta tatlui.n fiecare an (tatl adaug evident un an, iar copiii patru ani), diferena se micoreaz cu trei ani.Rezult c n apte ani(21:3=7) vom opine egalitatea cerut prin text. b) algebric 8+6+4+2+4x=41+x 3x=21 x=7 ani 3) Elevii n bnci O clas obinuit, cu un numr de elevi i altul de bnci.Dac aezm cte 2 elevi n banc, rmn 7 elevi fr loc.Dac aezm cte 3 elevi n banc, rmn 2 bnci neocupate.Calculai numrul elevilor i al bncilor din acea clas. Rspuns(rezolvare algebric) Notm : x=numrul elevilor y=numrul bncilor Ecuaiile sunt: (1) 2y=x-7 (2) 3y=x+6 Se scade (2)-(1) => y=13 bnci x=33 elevi

Profesor matematica-Jiroveanu Veronica

Curioziti
Cea mai lung denumire de localitate din Romnia ar putea fi: Staiunea Climateric Smbta (27 de litere), un sat din jud. Braov. Cea mai lung denumire de localitate din Romnia format dintr-un singur cuvnt: Constantineti (14 litere) Cea mai scurt denumire de localitate din Romnia: Ip (2 litere) Cel mai lung cuvnt alctuit doar din vocale: UIUIU (5 litere) Cel mai lung cuvnt care conine o singur consoan: ACIOAIEI (8 litere) C este litera cu care ncep cele mai multe cuvinte n limba romn. Y este litera cu care ncep cele mai puine cuvinte n limba romn. Consoana cea mai frecvent n cuvintele limbii romne este R, urmat de T. n afara literelor Q, W i Y care nu sunt specifice limbii romne, cea mai rar consoan n cuvintele limbii romne este X, urmat de J. Singurul cuvnt din limba romn care are pluralul n - este OU Cea mai mare diferen de litere ntre forma de plural i singular o are substantivul OM - OAMENI (4 litere) Exist cteva cuvinte care att la singular ct i la plural se scriu i se pronun identic. Exemple: pui, ochi, rinichi, nume, codice, elice, spadice, pntece, torace, faringe, laringe, meninge, unchi, tei, baci, muchi, genunchi, ardei, arici, bieoi, broscoi, ciocoi, cobai, crai, holtei, lmi, licurici, pici, puti, pisoi, piigoi, poliai, vraci, csoaie, spate, foarfece i numele de agent terminate cu sufixul -toare (ex. nvtoare, lucrtoare, vrjitoare etc.) Unele substantive nu au form dect de plural: APLAUZE, BALE, CLI, CONFETI, IARI, MRUNTAIE, MOATE, NURI, OCHELARI, REPRESALII, ALE, TIEI, ZORI etc. Singurele substantive feminine terminate n -i din limba romn sunt cuvntul ZI i numele zilelor sptmnii de LUNI pn VINERI. Singurul substantiv feminin terminat n -o din limba romn este cuvntul CACAO Cuvinte care au cele 5 vocale (a, e, i, o, u) n ordine alfabetic: AMETITORUL, ANTERIORUL, CAVERNICOLUL Cuvinte care au cele 5 vocale (a, e, i, o, u) n ordine invers: BUCOVINEAN, BUTONIERA Care cuvnt este scris INCORECT n toate dicionarele limbii romne? Este cuvntul... INCORECT ! Care cuvnt din limba romn are 3 silabe i 31 de litere? Este cuvntul... ALFABET ! n cursul unei viei de 70 de ani, un om rostete peste un miliard de cuvinte. Urmtorul enun este adevrat: ACEAST PROPOZIIE E ALCTUIT DIN TREISPREZECE CUVINTE I APTEZECI I CINCI DE LITERE.

prof. limba romana- Nicola Felicia

tiai c ?
.. .la 5 km de Filiai se afl mnstirea Gura Motrului, ctitoria lui Matei Basarab, cu picturi din timpul lui Constantin Brncoveanu. .Motru a devenit ora industrial agrar n 1981 i Rovinari n 1982. numele de Cmpia Transilvaniei a fost dat de localnici pentru c este alctuit din dealuri mai domoale, lipsite de pduri. ..n SV munilor Mehedini, pe Valea Cernei, se afl staiunea Bile Herculane, cu ape minerale termale folosite de pe vremea romanilor. .muntele Raru mai este numit i Elveia Moldovei de ctre Simion Mehedini. .de jur mprejurul Obcinei Mari sunt mnstiri cu morminte domneti ( Putna, Rdui, Sucevia, Vorone, Gura Humorului) acestui munte pe drept cuvnt putndu-i-se zice Sfntul Munte. n muntele Puciosul sunt nite peteri ucigtoare care eman sulf., folosite de localnici n tratarea reumatismului. ..vulcanii au fost denumii dup zeul roman al focului ,Vulcanus? ...cel mai mare crater vulcanic se afl n Indonezia , n Toba, insula Sumatra Oceanul Indian ? eclipsele sunt fenomene astronomice care au loc atunci cnd un corp ceresc trece prin umbra altuia. eclipsa de Lun se produce atunci cnd Luna trece prin umbra Pmntului (Pmntul se afl ntre Soare i Lun). eclipsa de Soare se produce atunci cnd Pmntul trece prin umbra Lunii(Luna se afl ntre Soare i Pmnt)

Este bine s tim :

Romania este statul naional, suveran, independent , unitar si indivizibil Forma de guvernmant a statului este republica Romania este patria comun si indivizibil a tuturor cetenilor si fr deosebire de ras, de naionalitate, de origine etnic, de limb, de religie, de sex, de opinie, de apartenent politic,de avere sau de origine social Cetatenii sint egali in faa legii si a autoritilor publice, fr privilegii si fr discriminri.
(Constitutia Romaniei, art.1)

Opric Claudiu prof. Cultur civica

10

REBUSURI
GEOGRAFIE
A-B-RU CARE TRECE PRIN JUDEUL HUNEDOARA 1. Ru care trece prin Bucureti i se vars n Arge 2. Izvorte din munii Pdurea Neagr A
1 2 3 4 5 6 7

3. Ru ce formeaz grania de est a omniei . 4. Ru ce trece prin Timioara si se vars direct n Dunre 5. Al doilea bra al Dunrii 6. Alb, negru sau repede 7. Cel mai lung ru din grupa sudic

Terci Claudia profesor geografie

B

CULTURA CIVICA
VERTICAL A-B Materia care ne invata sa devenim cetateni informati si responsabili, sa ne cunoastem drepturile si obligatiile A
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. B 11 ORIZONTAL Legea fundamentala a statului. Infaptuieste justitia in numele legii. Norma obligatorie stabilita de stat. Institutia care emana , face legile. Pune in aplicare legile. Principiu al democratiei. Forma de organizare a unui popor. Se dobandeste la nastere. Este seful statului. Este un drept prin care putem alege. Se lupta in alegeri pentru putere. Reprezinta puterea poporului. Sentiment al dragostei fata de patrie.

Apophis este asteroidul care in aprilie 2029 va trece la doar 34.000 km departare de Terra. Aceasta trecere va modifica orbita asteroidului si abia atunci se va afla daca la urmatoarea trecere se va ciocni cu Pamintul. Apophis are numai 415 metri in diametru si prabusirea pe Terra ar produce pagube locale pe citeva mii de kilometri patrati. Specialistii spun ca cei mai periculosi asteroizi sunt cei cu peste un kilometru in diametru. Unul dintre acestia este 1950 DA, lat de 1,4 kilometri. A fost observat doar de citeva ori pina acum, in 1950 si 2000, iar din acele observatii a reiesit ca exista o mare posibilitate sa se ciocneasca cu Pamintul pe 16 martie 2880. In ultimii ani, asteroidul a fost pierdut, nemaifiind observat Energia eliberata in urma coliziunii cu Terra a acestui asteroid ar avea efecte devastatoare asupra climei si biosferei. Cea mai recenta trecere a unui asteroid pe linga Terra s-a produs pe 31 martie 2004, cind asteroidul 2004 FU162 a trecut la numai 12.900 km departare. Avea numai 15 metri in diametru si ar fi explodat in atmosfera.

Specialistii NASA au descoperit o stea a carei lungime colosala atinge 13 ani-lumina. Steaua a botezata Mira si se afla la 350 ani-lumina de Pamnt n constelatia Cetus. Desi a fost studiata timp de mai bine de 400 de ani, coada acesteia nu a fost fotografiata pna acum, ne informeaza NASA. Astronomii spun ca Mira atinge o viteza de 130 de kilometri pe secunda si ca lungimea cozii se datoreaza materialelor pe care steaua le elimina de peste 30.000 de ani.
(foto NASA)

Covlea Adrian- profesor fizica

12

Sanatatea noastra
Fumatul dauneaza grav sanatatii !

Fumul de tigara contine numeroase substante toxice care provoaca boli grave. Toxinele din tigari : Nicotina Gudron Monoxid de carbon Arsenic
Stanciu Ana Maria Clasa a V-a B

Boli produse din cauza fumatului : Bronsita tabacica-duce la acoperirea mucoasei pulmonare cu un strat imbacsit cu toxine.Acest strat produce dificultati in respiratie si este eliminat de fumatori prin tuse. Cancerul pulmonar-duce la distrugerea in totalitate a tesutului pulmonar. Cancerul pulmonar depinde de varsta la care se incepe fumatul si de numarul de tigari fumate pe zi. Speranta de viata a unui fumator inrait, care fumeaza aprox. 40 de tigari pe zi , este mai mica cu 8 ani fata de a unui nefumator. Astmul bronsic apare la nefumatorii care traiesc in preajma fumatorilor.Nefumatorii devin fumatori pasivi si prezinta urmatoarele simptome :respiratie dificila, senzatie de usturime in gat si tuse. Prof. biologie :Patuleanu Marioara
13

PAGINA VEDETELOR

CONCURSUL

CONCURSUL

SMART

MICUL MATEMATICIAN
LUPU STEFANIA - PREMIUL I CISMARU ALEXANDRU -PREMIUL II SEIMEANU ALINA PREMIUL I Inv. Calomfir Marina ANDREI ROXANA- PREMIUL III LUPU MARGARETA - Meniune CHIRIASU MADALIN -Meniune Inv. Opric Eugen POPA ANDREEA PREMIUL I POPA ANCUTA- PREMIUL II Inv. Marinoiu Adina

ROMANA LUPU IONELA ,a-V-a A, PREMIUL II DROSU ALINA, a-V-a A, PREMIUL II ANDREI CONSTANTINA-a-V-a A, PREMIUL III VLAICU GICU GHEORGHE, a-V-a A, PREMIUL III Prof. Nicola Felicia MATEMATICA CODRICEL IONUT, a-VI-a- PREMIUL III DUMITRU ALEXANDRA,a-VI-a- PREMIUL III BRATIE SORIN, a-VII-a, PREMIUL III MIHAESCU ANDREEA, a-V-a A,-PREMIUL III Prof. Jiroveanu Veronica

CALENDARUL CURAENIEI

CATIGATOARE : CLASA a VI- a CLASA CEA MAI CURATA !!! 14

Mama, fiinta cea mai drag

Mama este primul cuvant rostit in viata si este fiinta cea mai apropiata. Cand zici mama zici bunatate si iertare zici povata si exemplu,zici dragoste nesfarsita , caldura , zambet. Mama imi este foarte draga, mi-e drag chipul ei bland ochii ei plini de bunatate, frumusetea ei. Vorba dulce a mameisi blandetea ei imi calauzesc pasii oriunde si in orice fac. Cand stiu ca trebuie sa vina acasa, o astept cu nerabdare. In preajama ei ma simt in siguranta. O privesc cu mult drag. E de statura mijlocie , are parul negru si chipul mereu luminat de un zambet cald. Se imbraca frumos. E tare buna.. cand intra in casa se face lumina. Ochii ei mari si negri parca ma intreaba: -Ei cum a fost astazi ? Ce ai mai facut ?Eu ii spun totul : binele si raul.Pentru greseli primesc mustrari dar si povete. De la ea am invatat sa spun tot adevarul. Mama ma invata cum sa vorbesc si cum sa ma comport. Ma invata sa-I ajut pe cei ce au nevoie de sprijin sis a o ajut ori de cate ori este nevoie la treburile din casa. Ii urmez intotdeuna sfaturile si vreau sa-I fac numai bucurii. Toata viata o voi respect ape fiinta ce mi-a dat viata. Mama este fiinta cea mai draga. Fii binecuvantata, mama! Vasile Ionela Lavinia Clasa a-V-a B

O zi de primvar
Este primavara. Pomii sint imbrcai cu zale si cu flori albe si roz.Iarba a inverzit si isi arata acele verzi. Natura intinerise si se trezise la viata.Florile asternuse un covor multicolour.Gazele , soarele ne chemau la joaca. Pe pajiste erau Dana , Andreea, Alexandra, Cosmin si Robert. Dana si Andreea au plecat sa culeaga floricele a-si faca coronite. Baietii impreuna cu Alexandra au incins un joc de fotbal. La un moment dat Dana si Andreea au intrat si ele in joc alaturi de baieti. Soarele stralucea cu putere. Cand copiii au oboist s-au asezat pe iarba frageda. Ciripitul dulce al pasarilor se ingana cu vocile noastre. Mirosul suav al florilor ne umplea sufletul de bucurie. S-a asternut seara. Copiii au trebuit sa se desparta cu greu de frumusetile naturii. Au promis ca vor venii si data viitoare. Dumitrescu Andreea Clasa a IV-a, Popanzalesti 15

Coloreaz-m frumos !

De Pate
E primavar, e frumos In sat e totul luminos Soarele cu putere strlucete Si lumea parca inflorete Se apropie Patele Pomii toti sint inflorii Si fetele si femeile Si oamenii sint pregatii E cea mai mare sarbatoare Pe care o ateptm si o serbm La Invierea Domnului s mergem Ea este trectoare In noaptea de Inviere Biserica e plin Uitam si de durere Si ne trezim intr-o lumin Anafur si lumin Cu totii am luat Acum ciocnim cu ou Hristos a Inviat ! Lupu Alina Clasa a VI-a

Bun dimineaa , Primvar !

Un bob de roua a czut Pe o frunz de trifoi Pe o creang de alun Frumos cant un pitigoi Somnoroase floricele Dragele lalele Muguri de copaci Se trezesc din adormire. Stanciu Ana Maria Clasa a-V-a B

16

Ciobanu Diana clasa a-VI-a

Vasile Lavinia clasa aV-a B

Mateiescu Laurentiu clasa a-V-a B

Vasile Lavinia clasa a- V-a B

Dumitru Alexandra clasa a -VI-a 17

Concursul Micul matematician -faza local

Cercul pedagogic al invtorilor-aprilie 2008

Serbare scolar cu ocazia zilei de 8 Martie

In vizit la Manastirea Popanzalesti CENTRUL DE DOCUMENTARE SI INFORMARE

18

Trupa de dansuri a colii PETALE DE VIS

Revista DRAGO, nr. 1

19

CUPRINS

Muguri de primavara.4 Invierea Domnului.5 Simboluri pascale..6 Obiceiuri pascale7 Fara teme in vacan..8 Curioziti...9 Stiati c. ?.................................................................................................................................................................10 Sanatatea noastr..11 Pagina vedetelor.......14 Ne jucm, crem si de srbtori ne bucurm15

20