Sunteți pe pagina 1din 4

STAREA CALITATII APELOR SUBTERANE Regimul natural al apelor subterane a suferit, in timp, o serie de modificari cantitative si calitative.

Aceste modificari sunt datorate atat folosirii lor ca sursa de alimentare cu apa potabila si industriala pentru populatie, executarii unor lucrari hidrotehnice si hidroameliorative, cat si factorilor poluatori (naturali si antropogeni). Din punct de vedere cantitativ, al rezervelor de apa, anii bogati n precipitatii au dus la cresterea nivelurilor piezometrice. Astfel, n zona cmpiilor !ile"ti, Romana#i "i !r!gan se pot produce cresteri ale nivelurilor piezometrice de $ % &' m, iar n Dobrogea de (ud cresterea poate fi de $%&) m. *n perioadele secetoase se produc scaderi naturale puternice ale nivelurilor piezometrice (de peste + m). ,fectul este amplificat de prelevarile excesive de apa din subteran, prin captari (ex. Bucureti, n cazul (tratelor de -r!te"ti sau Rovinari si Baia de Arama, ca urmare a secarilor din zonele miniere). .ericolul cel mai mare n acest caz l reprezinta scaderea drastica a debitelor exploatabile ale captarilor din zonele afectate precum si atragerea accelerata de ape poluate spre zonele depresionare. Din punct de vedere al distributiei spatiale a fora/elor de monitorizare a calitatii apei subterane se evidentiaza concentrarea acestora in zonele /oase, de campie (unde potentialul acvifer este mai mare dar si vulnerabilitatea la poluare a acviferelor este mai mare) si o distantare din ce in ce mai mare in zonele inalte. 0a o evaluare de ansamblu a informatiilor primite din toate bazinele hidrografice, se constata o situatie critica a calitatii acviferului freatic din numeroase zone ale tarii. Desi in ultimii ani intensitatea impactului antropic a scazut (reducerea volumului productiei industriale si a zootehniei a dus la scaderea cantitatilor de substante poluante evacuate in receptorii naturali) si au inceput sa se puna in practica masuri de epurare a apelor uzate, totusi calitatea apelor subterane a ramas inca necorespunzatoare datorita ritmului lent de autoepurare a acestora. -ora/ele monitorizate in $))1 au fost urmarite dupa noul Sistem de monitoring pentru ape su terane, implementat in anul $))2, care urmareste o supraveghere mai atenta si mai concreta in ceea ce priveste calitatea apei. *n anul $))1 au fost monitorizate un numar de !"#" fora/e, din care !$%& sunt fora/e care fac parte din reteaua hidrogeologica nationala (din care $3 sunt izvoare) si '(' sunt fora/e de urmarire a poluarii amplasate in /urul marilor centre industriale. Au mai fost monitorizate, prin intermediul Directiilor de (anatate .ublica 4udetene, in bazinul hidrografic (omes, !'" de )antani a caror apa este este nepotabila din cauza depasirilor inregistrate la amoniu, azotati si indicatorii bacteriologici, fantani care sunt in general infestate din cauza amplasarii grupurilor sanitare nehidroizolate in vecinatatea acestora. Din analiza datelor prelucrate in urma monitorizarii parametrilor fizico%chimici la fora/ele situate in stratul freatic, cele mai multe depasiri s%au inregistrat la indicatorii5 substante organice, azotati, amoniu, duritate totala, fier. 6a/oritatea hidrostructurilor au suferit in timp procese de contaminare a apei cu azotati. *n ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu azotati, depasiri ale concentratiei admise la acest indicator s%au inregistrat in '#* )ora+e, ceea ce reprezinta &$,)27 din totalul fora/elor monitorizate. .oluarea se resimte insa diferentiat, existnd zone in care in acvifer sunt concentratii ce se situeaza cu mult peste limita de ') mg8l (0egea 9'38$))$) admisa pentru acest indicator, distribuite in ma/oritatea bazinelor hidrografice. :auzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si au un caracter cumulativ. :ele doua surse ma/ore, cu pondere importanta in contaminarea

cu azotati sunt5 spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de catre precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii si apa de suprafata (ruri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati. 0a aceste doua surse, ce au un caracter cvasipermanent, se adauga sursele cu caracter aleator generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. *n aceste ultime zone concentratiile azotatilor se situeaza frecvent in /urul valorii de &)) mg8l, putnd atinge, valori si de peste &))) mg8l. ,xploatarea apei in special pentru utilizari casnice si agricole a contribuit la mentinerea suprafetelor contaminate, in general in zona ruralului. *n anul $))1 cele mai mari concentratii de azotati s%au inregistrat5 in (patiul ;idrografic Banat :ristesti -9 ($2+),<' mg8l), (oimus -& (++2,&1mg8l), :ich -$+ (9$)) mg8l), in b.h. Timis la .ischia -$ ( $&),+< mg8l), ecicherecu 6ic -9 ( 93<,'$ mg8l), =ormac -& (+9)) mg8l),in b.h. Jiu la =urburea -$ ( $9',' mg8l) >avalu -& ($)&,' mg8l), *salnita .2 (+9+,1 mg8l), in b.h. Olt in zona (tre/esti ($)<& mg8l), :oteanca -& ($<9,' mg8l) si ?herghesti -$ (&&$2,99 mg8l), in b.h. Ialomita Buzau in zona @topeni ($&&,+< mg8l), Dragomiresti Rudeni -&A (+&',1& mg8l), =eiu din Aale -& ($&+,21 mg8l), in b.h. Barlad in zona Dragalina la toate fora/ele si -& (imila (peste +)) mg8l), in b.h. rut in zona (adoveni ( +<),3 mg8l), anu -9 ($23,3 mg8l), 0unca anului -&($9<,&$ mg8l), :osmesti -1 ( $3&,& mg8l), in b.h. !unarea aferent zonei de sud%est a :ampiei Romane in zona 0uciu ?iurgeni ( 1&2% 329 mg8l) si b.h. !unarea dintre "erna si raul Olt zona cu cea mai mare concentratie de azotati se intilneste la Aartop ($92,1 mg8l), :araula ($+2,' mg8l), :oveiu (&2& mg8l). Acvifere puternic contaminate cu azotati sunt concentrate si in /urul principalelor zone industriale (.:. A>@6BR,( =g. 6ures, (.:. -* R,C si (.:. ?A.R@:@ (avinesti, (.:. :AR@6 @nesti, (.:. ARAD:AR= Ad/ud, (.:. A>@:;*6 Roznov, (.:. AD=* *@=*:, *asi, (.:. D@04:;*6 :raiova, acviferele astfel contaminate sunt de tip insular. *n ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu fosfati, !$# de )ora+e (3,9 7) au concentratii ce depasesc limita admisa. ,le sunt situate in special in (patiul hidrografic Banat, in bazinul hidro#rafic $r#es %&edea, in bazinul hidro#rafic rut, bazinul hidro#rafic 'omes si (ures. .oluarea cu fosfati a apelor subterane freatice are in general cauze si surse similare cu cele ale poluarii cu azotati. ,xista insa si numeroase acvifere, situate in bazinul hidrografic 4iu, @lt, *alomita, uzau, bazinul hidrografic Dera :erna, bazinul hidrografic Dobrogea% 0itoral, in care prezenta acestui indicator nu a fost semnalata sau au fost semnalate foarte putine cazuri (ex. bazinul hidrografic (iret, bazinul hidrografic arlad, b. Aranca) . @ alta cauza a calitatii nesatisfacatoare a apelor subterane o constituie contaminarea intensa a acviferelor, situate la nivelul intregii tari, cu substante organice si amoniu. *n $'( din fora/ele analizate (+$,$+ 7) s%au inregistrat depasiri la indicatorul substante organice si in (*" de fora/e ($3,+7) s%au constatat depasiri la indicatorul amoniu. :omparativ cu anul anterior, in anul $))1 s%a constatat o tendinta de crestere a contaminarii acviferelor cu aceste substante. -ormele cele mai intense de depreciere multipla a calitatii apelor subterane s% au identificat in zonele de intravilan rural unde, datorita lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, deseurile lichide a/ung in subteran atat in mod direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate, a san#urilor si rigolelor, etc.) ct si indirect,

prin infiltrare lenta (de la depozitele de gunoi de gra/d, gropi de deseuri mena/ere improvizate, etc). -actorii poluatori ma/ori care afecteaza calitatea apei subterane se pot grupa in urmatoarele categorii5 produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (ingrasaminte, pestice) utilizate in agricultura ce provoaca o poluare difuza greu de depistat si prevenit, produse menajere si produse rezultate din zootehnie, metale grele, radioactivitatea, necorelarea cresterii capacitatilor de productie si a dezvoltarii urbane cu modernizarea lucrarilor de canalizare si realizarea statiilor de epurare, exploatarea necorespunzatoare a statiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare si gestionarea deseurilor si a namolurilor de epurarea apelor industriale uzate. E,emp-u. % poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Pra/ova0Te-ea+en % se datoreaza rafinariilor Petro0Bra1i, Astra si Petrote- P-oiesti, poluarea acviferului din depresiunea Baia 2are0se datoreaza atat statii-or si depo1ite-or de car uranti din /udetul 2aramures cat si unitatilor Petrom Baia 2are, influenta calitatii apelor subterane datorita campurilor de aspersie a apelor fenolice de la (.:. So-ventu- 2arginea din bazinul hidro#rafic Bega0 Timis, poluarea cu produse petroliere a apelor subterane din zona rafinariei RA3O Onesti din b.h. Siret, precum si conducte-or de transport produse petro-iere din toata tara (degradari, spargeri, etc.)E % poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor in a#ricultura (azotati si compusi azotici, fosfati, pesticide, etc.) % se regaseste fie in zona marilor producatori de astfel de substante (A>@6BR,(, D@04:;*6 0 :raiova, @0=:;*6 0 Rm4 Alcea, A?R@-,R=*0 0 Roznov, :odlea, fosta AR:;*6 Arad, etc.) fie in zonele agricole, unde se produce si fenomenul de concentrare (poluare suplimentara) datorita administrarii incorecte a acestor fertilizatori. .oluarea difuza a acviferelor freatice produsa in acest fel a afectat in special puturile individuale din zonele rurale dar si multe captari de ape subterane. 0a nivelul anului $))1 se constata totusi o diminuare a ionilor respectivi ca urmare a reducerii chimizarii agriculturiiE % poluarea cu produse rezultate din procesele industriale % apare in zonele din /urul marilor platforme industriale 56ictoria, 3agaras, Cod-ea, To/anu 6ec/i, Bod, Isa-nita, Craiova, Rm4 6a-cea, Tg4 2ures, etc474 @ problema deosebita privind zonele critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane o constituie radioactivitatea acestora, din cauza lignitilor care prin ardere in termocentrala de la Isa-nita rezulta cenusa si zgura care au nivelul de radiatii ce a/unge la valori de '9' F8Gg, sau zona ,rghevita din /ud. 6ehedinti, la cca &) Gm de =r. (everin unde se pare ca apele subterane sunt cauza D, (nefritopatiei endemice balcanice), afectiune care creaza o insuficienta renala grava. (e impune studii aprofundate privind calitatea apelor din zonele unde se pare ca stratele de carbuni au o radioactivitate ridicata, impunidu%se un program de monotorizare al radiatiilor. % poluarea cu produse mena)ere si produse rezultate din activitatea zootehnica (substante organice, compusi azotici, bacterii, etc47 0 apare in apele subterane din zona marilor aglomerari urbane ( Pitesti, Oradea, Timisoara,

Bucuresti, C-u+, Suceava, etc7 si in zona marilor complexe zootehnice (2o)tin, Pa-ota, Naidas, Ce)a, 8a-ciu, Bontida, Periam, Poiana 2aru-ui, Ba eni, Bi-ciuresti, etc74 % poluarea cu metale #rele are $ cauze principale5 de natura antropica % zone cu concentratii mari in metale grele ( plumb, cupru, zinc, cadmiu, cianuri, etc) situate in apropierea exploatarilor miniere, a uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia Borsa, Baia 2are, Copsa 2ica, 2edias, Tarnaveni, Isa-nita, Craiova,6a-cea, Pitesti, etc479 datorita fondului natural care prezinta concentratii ridicate de ioni de fier si mangan % zone intalnite in Podisu- 2o-dovei (bazinul hidro#rafic Siret), :epresiunea ;etica (bazinul hidro#rafic O-t si bazinul hidro#rafic <iu), in bazinul hidro#rafic Bu1au si in bazinul hidro#rafic Bega0Timis % nu mai pot constitui surse de alimentare cu apa potabila pentru populatia din multe zone ale tarii (exemplu5 impurificarea pnzei freatice produsa de (: -* R,C (avinesti si (: A>@:;*6 % Roznov a afectat alimentarea cu apa potabila prin surse proprii a localitatilor, Roznov, >arnesti si partial captarea de apa :racau a platformei chimice (avinestiE aceste localitati fiind acum alimentate din reteaua orasului .iatra Deamt). .oluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si are consecinte grave asupra folosirii rezervei subterne la alimentarea cu apa potabila. Depoluarea surselor de apa din panza freatica este extrem de anevoioasa daca nu chiar imposibila.