Sunteți pe pagina 1din 3

Caderea Constantinopolului

Capitala lumii, Roma, a fost cucerita de Constantin si apoi mutata la Bizantia pe la anul 300. Odata cu puterea politica, s-a mutat si cea birocratica, materializata prin arhiva imperiala. Putem banui ca cele mai marete documente antice concentrate la Roma au ajuns in final la Constantinopol. a caderea Constantinopolului sub !ehmet "", netrebnicii pa#ini au incendiat orasul, unul din focarele principale fiind $rhiva "mperiala. %e spune ca ar fi ars trei zile si trei nopti cu flacari pina la cer. %aracia informatiilor din perioada asa zis &intunecata& a 'uropei este direct le#ata de dezastrul istoric al Constantinopolului. 'ste deja cunoscut ca perioada &intunecata& nu a fost de fel asa, cu o viata infloritoare si moderna emanata de la Constantinopol. (aca este ceva intunecat, provine din cenusa celui mai lon#eviv si impunator "mperiu al tuturor timpurilor, cel Roman. Pierderile culturale si istorice rezultate din iresponsabilitatea hoardelor mon#olo-turcesti este incomensurabila si poate fi comparata cu dezastrul $le)andriei '#iptene. $sediul Constantinopolului a *nceput la 3 $prilie +,-3. "mp.ratul Constantin /" (ra#ases 0+,,1-+,-32 avea circa 3000 soldati, *n mare parte italieni, condusi de 4iovanni 4iustiniani on#o. Primele asalturi sunt respinse5 mai ales cel din +1 $prilie, la care particip. si sultanul. a 6+ $prilie, turcii realizeaz. o actiune spectacular.5 70 vase au fost transportate pe colina din Pera, cu ajutorul scripetilor, alunec8nd de acolo pe uscat, ca pe ap., *n Cornul de $ur, de unde putea controla manevrele bizantinilor. a 63 !ai, pe un pod de pontoane, armata turc. atac.. 9ot.r*t s. termine cu ::#hiaurii:: 0crestinii2, consiliul de r.zboi turc declanseaz. ultimul atac *n noaptea de 61;63 !ai +,-3. $utorit.tile civile si reli#ioase ale Constantinopolului, *n frunte cu *mp.ratul, au participat la o %f. itur#hie *n catedrala %f. %ofia, s:au *mp.rt.sit si au plecat s. apere cetatea. upta a fost cr8ncen..<unul lui Orban 0=rman2 sparse zidul, un #ol de 30 m., l8n#. Poarta %f. Roman. !asacrul turcesc a fost teribil. <rei zile orasul a fost pr.dat. %f. %ofia a fost transformat. *n moschee. $u fost, *ns. crutate, biserica %f. $postoli, bisericile din cartierul %tudion si cele din >anar, sultanul #8ndindu-se la un statut juridic al crestinilor *n cadrul statului turc, primul Patriarh dup. +,-3 devenind 4henadios %cholarios care era si etnarh 0conduc.tor politic2 prin ::berat:: - ul 0porunca scris.2 sultanului.$stfel a luat sf8rsit "mperiul bizantin, dup. mai bine de o mie de ani de e)istent.. ?ene@ienii afla@i *n oraA au luptat cu vitejie pentru apBrarea sa. Cel care i-a condus a fost *nsuAi bailul 4irolamo !inotto care, dupB victoria otomanB, va fi decapitat *mpreunB cu fiul sau si cu alti sapte patricieni venetieni . $l@i 63 de patricieni vene@ieni au fost captura@i, *mpreunB cu C00 de solda@i, iar pierderile materiale totale ale ?ene@iei s-au ridicat la aproape 600 000 de duca@i . Dn aceastB situa@ie, dupB ce a anun@at, papei Ai lui $lfons ?, la 30 iunie, cBderea Constantinopolului, ?ene@ia fiind primul stat italian care a aflat vestea, cu o zi mai

devreme, la 63 iunie , %enatul a hotBr8t, la - iulie, sB trimitB la sultan, pe l8n#B Bartolomeo !arcello, Ai pe EiccolF %a#ondino , iar la +6 iulie a ridicat valoarea cadourilor ce vor fi fBcute sultanului de la -00 la + 600 de duca@i . Peste alte c8teva zile, la +7 iulie, Bartolomeo !arcello primea noi instruc@iuni conform cBrora trebuia sB arate sultanului ferma dorin@B de pace a ?ene@iei, sB cearB restituirea navelor vene@iene capturate, sB spunB cB are *mputernicirea necesarB pentru a confirma pe loc pacea din +,,C, dar dacB sultanul are alte preten@ii, el le va comunica %enatului. %imultan, vene@ienii cButau sB-Ai *ntBreascB pozi@ia *n ne#ocieri Ai prin realizarea pBcii *n "talia Ai prin cucerirea unor foste posesiuni bizantine *n !oreea, dar, pentru moment, au eAuat *n ambele direc@ii. (in aceastB cauzB ei au fost obli#a@i sB accepte propunerile de pace formulate de sultan, la +- ianuarie +,-, Ai sB semneze definitiv pacea, la 63 aprilie acelaAi an , dar *n condi@ii ceva mai pu@in avantajoase dec8t cele anterioare, stabilite *n +,,C. "n ciuda acestei pBci, care salva o parte importantB din privile#iile sale comerciale, ?ene@ia a *n@eles, dupB cBderea Constantinopolului, cB o ciocnire majorB cu "mperiul otoman devenea inevitabilB Ai decisivB pentru destinul pozi@iiilor sale din Romania Ai evant , ciocnire care va avea loc *n timpul *ndelun#atului rBzboi din +,C3-+,73Ai se va termina *n dezavantajul ei, raportul de for@e din !editerana OrientalB fiind radical modificat *n favoarea turcilor. Dn +,-3 statele italiene erau mai pu@in interesate *nsB de apBrarea Constantinopolului dec8t de rBzboiul care le diviza pe ele *nsele, opun8nd alian@a dintre !ilano Ai >loren@a, alian@ei dintre ?ene@ia Ai $lfons ?. (e aceea fiecare cButa sB-Ai #BseascB alia@i *n e)terior, interesante, *n acest sens, fiind tentativele fBcute pe l8n#B "ancu de 9unedoara. >iecare dintre cele douB alian@e ar fi dorit o interven@ie militarB a acestuia *n "talia *n favoarea sa, dar "ancu a considerat de datoria lui sB-i *mpace pe beli#eran@i pentru a putea, dupB aceea, sB le *ndrepte for@ele contra turcilor, ceea ce e)plicB faptul cB s-a lBsat atras *n aceste tratative. P8nB la urmB *nsB, nici una din pBr@i nu Ai-a atins obiectivele. (in toate cele spuse p8nB aici putem tra#e concluzia cB, *n +,-3, *n ciuda temerilor provocate *n lumea creAtinB de ofensiva otomanB decisivB *mpotriva capitalei bizantine, nu e)istau for@e capabile *n 'uropa sB ofere un sprijin rapid Ai eficient pentru a salva Constantinopolul de la o iminentB prBbuAire finalB. "ancu de 9unedoara, care *ncercase de mai multe ori, dar fBrB succes, sB-i scoatB pe turci din 'uropa, s-a vBzut de data aceasta *n imposibilitatea de a *ntreprinde ceva pentru a salva marele oraA Ai a fost obli#at de *mprejurBri sB asiste pasiv la cucerirea lui de cBtre aceAtia, cucerire care a consfin@it definitiva instalare a lor pe pBm8ntul european. Consecin@ele cuceririi Constantinopolului de cBtre turci au fost deosebit de favorabile pentru aceAtia, deoarece le-au deschis un c8mp, practic nelimitat, de e)pansiune *n zona !Brii Ee#re Ai de-a lun#ul (unBrii, spre 'uropa CentralB. Dn schimb, pentru statele italiene, pentru =n#aria Ai pentru spa@iul rom8nesc consecin@ele au fost la fel de ne#ative pe c8t de favorabile au fost ele pentru otomani. ')ista, totuAi o diferen@BG dacB italienii sim@eau Ai vedeau cB balan@a puterii politice Ai militare din *ntre# evantul, din !editerana OrientalB, !area Eea#rB Ai Peninsula BalcanicB, *ncepea sB *ncline tot mai

mult de partea "mperiului otoman, sursele lor de comer@, de prosperitate Ai de putere fiind #rav amenin@ate, ceea ce nu le amenin@a, dec8t poate indirect, fiin@a lor statalB Ai putea doar sB le arunce *n r8ndul puterilor de ran# inferior, *n schimb, pentru @Brile rom8ne, la fel ca Ai pentru =n#aria, cBderea Constantinopolului putea sB *nsemne o limitare drasticB a independen@ei lor, chiar, *n anumite *mprejurBri, desfiin@area ei completB Ai definitivB, *nso@itB Ai de dispari@ia statului, aAa cum s-a *nt8mplat *n cazul ultimei care, dupB numai c8teva decenii, se va prBbuAi definitiv *n urma bBtBliei de la !ohHcs 0+-6C2. Pentru turci, una din consecin@ele imediate ale cuceririi Constantinopolului a fost aceea cB ei au pus stBp8nire absolutB asupra navi#a@iei prin str8mtorile Bosfor Ai (ardanele Ai au *nceput politica de cucerire a *ntre#ului bazin al !Brii Ee#re, politicB ce se va *ncheia cu succes, peste trei decenii, *n +,1,, c8nd vor fi cucerite ultimele bastioane creAtine importante, cetB@ile moldoveneAti Chilia Ai Cetatea $lbB. $t8t controlul %tr8mtorilor, c8t Ai controlul *ntre#ii navi#a@ii din !area Eea#rB erau necesare "mperiului otoman din mai multe motive. Pentru a asi#ura securitatea deplinB a le#Bturii dintre $natolia Ai Rumelia, precum Ai pentru *nlBturarea primejdiei unui atac prin surprindere asupra capitalei, pentru asi#urarea aprovizionBrii "stanbulului, pentru a pune capBt Ai a se substitui domina@iei economice Ai politice a statelor maritime italiene, pentru ob@inerea de beneficii *n favoarea tezaurului otoman din activitatea comercialB a re#iunii, *n care statele tributare se bucurau de un re#im preferen@ial. (in toate aceste motive, *n vara anului +,-3, statele riverane !Brii Ee#re au fost somate, prin ultimatumuri, sB se supunB noului stBp8nitor de pe malurile Bosforului.