Sunteți pe pagina 1din 27

Capitolul 1: Introducere in calculatoarele personale

Capitol Introducere

Informatiei IT" repre%inta proiectarea, 1.1 Tehnolo!ia 1.1 Explicarea certificarilor din industria IT de%voltarea, implementarea, asistenta si mana!ementul componentelor hard-are ale unui calculator si al aplicatiilor soft-are. 1.1.1 Identificarea nivelului educatiei si certificarilor 1.1.2 Descrierea certificarii A+ *n profesionist IT este informat in ceea ce priveste sistemele de calculatoare si sistemele 1.1.3 certificarii EUCIPo ima!ine de ansam#lu a certificarilor din domeniul de operare. Descrierea Acest capitol va pre%enta IT si a componentelor unui calculator personal de #a%a. acestui capitol, veti putea indeplini urmatoarele o#iective' 1.2 Dupa 1.2 parcur!erea Descrierea unui calculator Explicarea certificarilor din industria IT. unui calculator. 1.3 1.3 Descrierea Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare 1.3.1 alimentare. Descrierea carcaselor 1.3.2 Descrierea surselor de alimentare Identificarea numelor, scopurilor si caracteristilor componentelor interne. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si ca#lurilor. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispo%itivelor de intrare. numelor, scopurilor si caracteristicilor echipamentelor iesire. 1.4 1.4 Identificarea Identificarea numelor, scopurilor si caracteristilor componentelorde interne 1.4.1 Identificarea numelor, scopurilor sirolul caracteristicilor Explicarea resurselor sistemului si acestora. placilor de a!a
1.4.2 1.4.3 1.4.4 1.4.& 1.4.' 1.4.( E"plicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor procesoarelor Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor #$% si #A% Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de e"tensie Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ca lurilor interne

1.5 1.& 1. 1.'

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor porturilor si cablurilor Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor dispo!iti"elor de intrare Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ec$ipamentelor de iesire Explicarea resurselor sistemului si rolul acestora

1.# 1.( 1.% 1.)

1 Explicarea certificarilor din industria IT Acest curs se va concentra asupra calculatoarelor de tip desktop si laptop. Se va discuta si despre echipamente electronice, precum PDA-urile personal di!ital assistant" si telefoanele mo#ile. Pre!atirea si experienta califica un tehnician pentru a putea opera si depana aceste calculatoare si echipamente electronice personale. $eti o#tine a#ilitatile tehnice speciali%ate necesare pentru a instala, intretine si repara calculatoare. &#tinerea unei certificari va va oferi mai multa incredere si va va creste oportunitatile in domeniul IT. Acest curs se concentrea%a pe urmatoarele doua certificari' (ompTIA A) The European (ertification of Informatics Professional E*(IP" IT Administrator (ertification +odulele 1- ," Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o#iective' Identificarea nivelului de pre!atire si certificarilor. Descrierea (ertificarii A). Descrierea (ertificarii E*(IP. 1. 1 Explicarea certificarilor din industria IT 1.1.1 Identificarea nivelului educatiei si certificarilor Tehnolo!ia informatiei IT" este un termen care cuprinde relatia dintre hard-are, soft-are, retele si asistenta tehnica acordata utili%atorilor. IT Essentials: PC Hardware and Software acopera informatiile de care are nevoie un tehnician pentru a avea succes in 1

domeniul Tehnolo!iei Informatiei. Acest curs acopera urmatoarele teme (alculatoare personale Procedurile de securitate in la#orator Depanare Sisteme de operare .aptop-urile Imprimante si scannere /etele Securitate A#ilitati de comunicare (ursul IT Essentials se concentrea%a asupra a doua certificari din industria hard-are si soft-are' (ompTIA A) si E*(IP. Acest curs este numai o introducere in lumea IT. *n tehnician poate ale!e sa-si continue studiile si sa primeasca urmatoarele certificari' ((0A 1 (isco (ertified 0et-orkin! Associate ((0P 1 (isco (ertified 0et-orkin! Professional ((IE 1 (isco (ertified Internet-orkin! Expert (ISSP 1 (ertified Information S2stem Securit2 Professional +(P 1 +icrosoft (ertified Professional +(SA 1 +icrosoft (ertified S2stems Administrator +(SE 1 +icrosoft (ertified S2stems En!ineer 0et-ork) 1 (ompTIA 0et-ork (ertification .inux) 1 (ompTIA .inux (ertification (ertificarile IT pot fi folosite drept acreditari pentru !rade universitare si de cole!iu in domenii precum telecomunicatiile si informatica. 1. Explicarea certificarilor din industria IT 1 1.1.2. Descrierea certificarii A+ (omputin! Technolo!2 Industr2 Association (ompTIA" a de%voltat pro!ramul de certificare A). & certificare (ompTIA A), pre%entata in 3i!ura 1, atesta faptul ca posesorul ei este un tehnician hard-are si soft-are calificat. (ertificarile (ompTIA sunt recunoscute in intrea!a comunitate IT ca fiind una dintre cele mai #une metode de a interactiona cu domeniul tehnolo!iei informatiei si de a construi o cariera solida. *n candidat pentru certificarea A) tre#uie sa treaca doua examene. Primul examen este (ompTIA A) Essentials. Al doilea examen avansat depinde de tipul de certificare dorit. 3iecare examen avansat evaluea%a competente speciali%ate din una din urmatoarele domenii' Tehnician IT Tehnician de asistenta la distanta Tehnician pentru calculator Examenul (ompTIA A)' Essentials Toti candidatii tre#uie sa treaca examenul A) Essentials 445-651". Examenul acopera calificarile necesare pentru a instala, repara, confi!ura, depana, optimi%a, dia!nostica si mentine componente hard-are ale calculatoarelor personale si sisteme de operare. Examenul (ompTIA A)' Tehnician IT Examenul (ompTIA A) 445-654" evaluea%a un candidat pentru speciali%area tehnician de teren. Tehnicienii de teren lucrea%a atat in medii mo#ile cat si in #irouri corporative. Examenul (ompTIA A)' Tehnician de asistenta la distanta Examenul (ompTIA A) 445-65," evaluea%a candidatii pentru speciali%area de tehnician de asistenta la distanta care sunt responsa#ili pentru asistenta clientilor fara a avea acces la echipamentele acestora. *n tehnician de asistenta la distanta lucrea%a intr-un callcenter unde va re%olva pro#leme le!ate de sistemul de operare sau conectivitate folosind o linie telefonica sau Internetul. 4

Aceasta calificare poate fi intalnita si su# alte denumiri' tehnician help-desk, tehnician call-center, specialist tehnic sau repre%entant tehnic. Examenul (ompTIA A)' Tehnician pentru calculator Examenul (ompTIA A) 445-657" examinea%a cunostintele unui tehnician pentru calculator. Tehnicianul pentru calculator are o interactiune limitata cu utili%atorul si lucrea%a in ateliere sau in la#oratoare. Tehnicianul pentru calculator este denumit si tehnicianul de #anca. . 1

Explicarea certificarilor din industria IT 1.1.3. Descrierea certificarii E CIP Pro!ramul E*(IP IT Administrator ofera o certificare recunoscuta de competenta in domeniul IT. (ertificarea acopera standardele descrise de (onsiliul European al Societatilor de Informatica Profesionala (EPIS". (ertificarea E*(IP IT Administrator consta in cinci module, cu un examen pentru fiecare modul. Acest curs va pre!ateste pentru modulele 1-,. +odulul 1' (omponentele 8ard-are ale (alculatorului +odulul (omponentele 8ard-are ale (alculatorului are ca cerinte intele!erea constructiei de #a%a a unui calculator personal si functiile componentelor. (andidatul ar tre#ui sa poata dia!nostica si repara in mod eficient pro#lemele hard-are. (andidatul ar tre#ui sa poata sa dea sfaturi clientilor cu privire la hard-are-ul potrivit. +odulul 4' Sisteme de &perare +odulul Sisteme de &perare are ca cerinte familiari%area cu procedurile de instalare si de aducere la %i a celor mai utili%ate sisteme de operare si aplicatii. (andidatul ar tre#ui sa poata folosi uneltele de sistem pentru depanarea si repararea sistemelor de operare. +odulul ,' /eteaua .ocala si Servicii de /etea +odulul /eteaua .ocala si Servicii de /etea are ca cerinte familiari%area cu procedurile de instalare, utili%are si mana!ement ale retelelor locale. (andidatul ar tre#ui sa poata adau!a si ster!e utili%atori si resurse parta9ate. (andidatul ar tre#ui sa poata folosi uneltele de sistem pentru depanarea si repararea retelelor. +odulul 7' *tili%are Avansata a /etelelor Acest modul iese din domeniul cursului IT Essentials, desi anumite su#iecte sunt acoperite. +odulul *tili%are Avansata a /etelelor are ca cerinte intele!erea comunicarii in .A0. +odulul :' Securitate IT Acest modul iese din domeniul cursului IT Essentials, desi anumite su#iecte sunt acoperite. +odulul Securitate IT are ca cerinte familiari%area cu metodele de securitate si particularitatile disponi#ile pentru calculatoare i%olate sau conectate in retea.

1. 4

Descrierea unui calculator

*n sistem informatic este alcatuit din componente hard-are si soft-are. (omponentele hard-are repre%inta echipamentele fi%ice precum' carcasa, discurile de stocare, tastaturile, monitoarele, ca#lurile, #oxele si imprimantele. Termenul de soft-are include sistemul de operare si pro!ramele. Sistemul de operare da instructiuni de operare unui calculator. Aceste operatii pot include identificarea, accesarea si procesarea informatiei. Pro!ramele sau aplicatiile indeplinesc functii diferite. Pro!ramele sunt extrem de diverse in functie de tipul informatiei accesate sau !enerate. De exemplu, instructiunile pentru verificarea contului #ancar sunt diferite de instructiunile pentru a simula o realitate virtuala pe Internet. Sectiunile urmatoare din acest capitol vor pre%enta componentele hard-are dintr-un calculator. Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de ali!entare (arcasa calculatorului prote9ea%a si sustine componentele interne ale calculatorului. Toate ,

calculatoarele au nevoie de o sursa de tensiune pentru a transforma curentul alternativ A(" de la pri%a in curent continuu D(". Dimensiunea si forma unei carcase depind de placa de #a%a si alte componente interne. Puteti ale!e o carcasa de dimensiuni mai mari in care sa incapa componente suplimentare de care ati putea avea nevoie in viitor. Puteti de asemenea ale!e o carcasa de dimensiuni mai mici care ocupa un spatiu redus. In !eneral, carcasa tre#uie sa fie re%istenta, usor de intretinut si sa ai#a spatiu suficient pentru o extindere ulterioara. Sursa tre#uie sa asi!ure suficienta ener!ie electrica pentru componentele instalate si pentru a permite adau!area ulterioara de noi componente. Daca ale!eti o sursa care asi!ura doar alimentarea componentelor instalate este posi#il sa fie necesara inlocuirea acesteia atunci cand veti adau!a alte componente. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele sarcini' Descrierea carcaselor. Descrierea surselor de alimentare. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de alimentare 1.,.1 Descrierea carcaselor (arcasa unui calculator ofera cadrul pentru componentele interne in timp ce permite inchiderea necesara pentru un plus de protectie. (arcasele de calculator sunt de o#icei facute din plastic, otel si aluminiu si sunt disponi#ile intr-o !ama variata de stiluri. Dimensiunea si aran9area carcasei poarta denumirea de factor de forma. Sunt mai multe tipuri de carcase, dar factorul de forma pentru carcase este de o#icei desktop sau turn. (arcasele desktop pot fi su#tiri sau de dimensiune normala si cele turn pot fi mini sau de dimensiune normala, asa cum sunt pre%entate in 3i!ura 1. (arcasele au denumiri diferite' Sasiu (a#inet Turn (utie 8ousin! Pe lan!a protectie si sustinere, carcasele asi!ura un mediu proiectat pentru a pastra componentele la o temperatura adecvata. $entilatoarele de carcasa sunt folosite pentru a misca aerul in interiorul carcasei. Aerul care trece pe lan!a componentele calde, a#soar#e caldura si apoi iese din carcasa. Prin acest proces este impiedicata supraincal%irea componentelor calculatorului. Sunt mai multi factori care tre#uie luati in considerare cand ale!eti o carcasa' Dimensiunea placii de #a%a 0umarul de locuri pentru unitati de stocare interne sau externe Spatiul disponi#il In 3i!ura 4 este pre%entata o lista a tuturor detaliilor. Pe lan!a protectie fata de factorii de mediu, carcasele previn deteriorarea componentelor din cau%a electricitatii statice. (omponentele interne ale calculatorului sunt impamantate prin atasarea acestora la carcasa. 0&TA' Ar tre#ui sa ale!eti o carcasa in functie de dimensiunile fi%ice ale sursei de alimentare si ale placii de #a%a. Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor carcaselor si ale surselor de ali!entare 1.3.2 Descrierea surselor de ali!entare Sursa de alimentare, pre%entata in 3i!ura 1, transforma curentul alternativ A(", care provine dintr-o pri%a, in curent continuu D(", care are un volta9 mai sca%ut. (urentul continuu este folosit pentru alimentarea tuturor componentelor unui calculator. (onectori 7

+a9oritatea conectorilor din %ilele noastre sunt conectori codati. (onectorii codati sunt proiectati pentru a fi inserati intr-o sin!ura directie. 3iecare parte a conectorului are un fir colorat cu un curent de volta9 diferit care il parcur!e, dupa cum este pre%entat si in 3i!ura 4. (onectorii diferiti sunt folositi pentru conectarea anumitor componente si diverse %one de pe placa de #a%a' *n conector +olex este un conector codat utili%at la conectarea unei unitati optice sau un hard disk. *n conector ;er! este un conector folosit la conectarea unei unitati de discheta. (onectorul ;er! este mai mic decat conectorul +olex. Placa de #a%a este conectata prin conectori de 45 sau 47 de pini. (onectorul cu 47 de pini are doua randuri a cate 14 pini fiecare si cel de 45 de pini are doua randuri de cate 15 pini fiecare. *n conector de alimentare auxiliar de 7 sau < pini are cate doua randuri de cate doi sau patru pini si alimentea%a toate %onele de pe placa de #a%a. Acesti conectori de patru sau opt pini au aceeasi forma cu conectorul principal de alimentare dar sunt de dimensiuni mai mici. Standardele mai vechi de surse de alimentare foloseau doi conectori numiti P< si P= pentru conectarea la placa de #a%a. P< si P= sunt conectori necodati. Din aceasta cau%a puteau fi le!ati invers, putand astfel sa deteriore%e placa de #a%a sau sursa de alimentare. Instalarea presupunea alinierea conectorului astfel incat firele ne!re sa fie impreuna la mi9loc. 0&TA' Daca nu puteti insera un conector, incercati alta directie sau asi!urati-va inainte ca nu exista pini indoiti sau o#iecte straine care sa va impiedice. Amintiti-va ca daca vi se pare !reu sa inserati orice ca#lu sau componenta este posi#il sa fie ceva in nere!ula. (a#lurile, conectorii si componentele sunt proiectate in asa fel incat sa se potriveasca perfect. 0u fortati conectorii sau componentele. (onectorii care sunt inserati in mod incorect vor deteriora pri%a sau conectorul. 0u va !ra#iti si asi!urati-va ca manipulati in mod corect componentele hard-are. Electricitate si .e!ea lui &hm Exista patru marimi de #a%a in electricitate' $olta9 $" (urent I" Putere P" /e%istenta /" $olta9ul, curentul, puterea si re%istenta sunt termeni electronici pe care un tehnician tre#uie sa ii cunoasca' $olta9ul tensiunea" este o marime care masoara forta necesara pentru a impin!e electronii printr-un circuit. $olta9ul se masoara in volti $". Sursa de alimentare a unui calculator produce de o#icei mai multe volta9e diferite. (urentul este marimea care masoara cantitatea de electroni care trece printr-un circuit. (urentul se masoara in amperi A". Sursele de tensiune ale unui calculator produc diferite ampera9e corespun%atoare fiecarui volta9. Puterea este marimea care masoara presiunea necesara pentru a impin!e electronii printr-un circuit, numita volta9, inmultita cu numarul de electroni care circula prin acel circuit, numit curent. *nitatea de masura pentru putere este -att >". Sursele de tensiune sunt clasificate in functie de puterea disipata. /e%istenta este masura prin care un circuit se opune trecerii curentului. /e%istenta se masoara in ohmi. & re%istenta mai mica permite trecerea unui curent mai mare, deci mai multa putere. & si!uranta #una are o re%istenta mica sau masoara aproximativ 5 ohmi. Exista o ecuatie de #a%a care pre%inta relatia acestor marimi. Aceasta ecuatie indica faptul ca volta9ul este e!al cu produsul dintre curent si re%istenta. Aceasta relatie repre%inta :

.e!ea lui &hm. $ ? I/ Intr-un sistem electric, puterea P" este e!ala cu produsul dintre volta9 si curent. P ? $I Intr-un circuit electric, o crestere a curentului sau a volta9ului re%ulta intr-o crestere de putere. De exemplu, ima!inati-va un circuit simplu care are un #ec de = $ conectat la o #aterie de = $. Puterea disipata de #ec este de 155 >. 3olosind ecuatia de mai sus, putem calcula valoarea curentului necesar pentru a o#tine 155 > prin #ecul alimentat la = $. Pentru re%olvarea acestei ecuatii avem urmatoarele informatii' P ? 155 > $?=$ I ? 155 >@= $ ? 11.11 A (e se intampla in ca%ul in care folosim o #aterie de 14 $ si un #ec de 14 $ pentru a o#tine o putere de 155 >A 155 >@14 $ ? <.,, A Sistemul produce aceeasi putere, dar foloseste mai putin curent. (alculatoarele folosesc de o#icei surse de alimentare din intervalul 455 > - :55 >. Totusi, unele calculatoare au nevoie de putere cuprinsa intre :55 > si <55 >. .a asam#larea unui calculator, ale!eti o sursa de alimentare cu o putere suficienta pentru a alimenta toate componentele. Informatii despre puterea componentelor pot fi o#tinute din documentatia producatorului. (and ale!eti o sursa de alimentare, asi!urati-va ca acea sursa produce suficienta ener!ie pentru a alimenta componentele instalate. A$E/TIS+E0T' 0u deschideti sursa de alimentare. (apacitatile din interiorul sursei de alimentare, pre%entata in 3i!ura ,, pot ramane incarcate pentru o perioada lun!a de timp.

.7 Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne Aceasta sectiune pre%inta numele, scopurile si caracteristicile componentelor interne ale unui calculator. Dupa parcur!erea acestei sectiuni, veti putea indeplini urmatoarele o#iective' Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de #a%a. Explicarea numelor, scopurilor si caracteristicilor procesoarelor. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor sistemelor de racire. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor memoriilor /&+ si /A+. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor placilor de extensie. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor unitatilor de stocare. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor ca#lurilor interne. Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 6

1.$.1 Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor #lacilor de %a&a Placa de #a%a este circuitul inte!rat principal si contine ma!istralele, sau caile circuitelor electrice, ce se !asesc intr-un calculator. +a!istralele permit datelor sa circule intre diferitele componente care alcatuiesc un calculator. 3i!ura 1 pre%inta o varietate de placi de #a%a. & placa de #a%a este cunoscuta si su# numele de placa de sistem, #ackplane, sau placa principala. Placa de #a%a cuprinde unitatea centrala de procesare *(P", memoria /A+, sloturi de extensie, ansam#lul format din radiator si ventilator, chip-ul ;I&S si circuitele incorporate care interconectea%a placa de #a%a cu celelalte componente. Socket-urile, conectorii interni si externi si diferitele porturi sunt de asemenea ase%ate pe placa de #a%a. 3actorul de forma al placii de #a%a depinde de dimensiunea si forma placii. De asemena descrie ase%area fi%ica a diferitelor componente si echipamente pe placa de #a%a. Exista diferiti factori de forma pentru placile de #a%a dupa cum se poate o#serva si in 3i!ura 4. *n set important de componente de pe placa de #a%a il repre%inta chip set-ul. (hip set-ul este compus din diferite circuite inte!rate atasate la placa de #a%a cu rolul de a controla modul de interactiune al sistemului hard-are cu *(P si placa de #a%a. *(P este instalata intr-un slot sau socket de pe placa de #a%a. Socketul de pe placa de #a%a determina tipul de *(P care poate fi instalat. (hip set-ul placii de #a%a permite procesorului sa comunice si sa interactione%e cu celelalte componente din calculator si sa schim#e date cu memoria sistemului sau /A+-ul, hard disk-uri, placi video si alte dispo%itive de iesire. (hip set-ul sta#ileste cata memorie poate fi adau!ata la placa de #a%a. (hip set-ul determina de asemenea tipul de conectori de pe placa de #a%a. +a9oritatea chip set-urilor sunt impartite in doua componente distincte' 0orth#rid!e si South#rid!e. Scopul fiecarei componente varia%a in functie de producator, dar in !eneral north#rid!e-ul controlea%a accesul catre /A+ si placa video si vite%ele la care *(P-ul poate comunica cu acestea. Placa video este cateodata inte!rata in 0orth#rid!e. South#rid!e-ul, in cele mai multe ca%uri, permite procesorului sa comunice cu hard diskurile, placa de sunet, porturile *S; si alte porturi de intrare@iesire. Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor co!#onentelor interne 1.$.2 E'#licarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor #rocesoarelor *nitatea centrala de prelucrare *(P" este considerata creierul calculatorului. Este cunoscuta si su# numele de procesor. +a9oritatea calculelor se efectuea%a in procesor. In termeni de putere de procesare, unitatea centrala de prelucrare este cea mai importanta componenta a unui calculator. *(P-urile sunt fa#ricate su# diverse forme, fiecare stil avand nevoie de un anumit tip de slot sau socket pe placa de #a%a. (ei mai cunoscuti producatori de microprocesoare sunt Intel si A+D. Socketul sau slotul unui procesor este conectorul care 9oaca rol de interfata intre placa de #a%a si procesor. +a9oritatea socketilor si procesoarelor folosite la ora actuala au la #a%a arhitectura pin !rid arra2 PBA", in care pinii de pe partea de dedesu#t a procesorului sunt inserati in socket, fara a folosi forta %ero insertion force - CI3". CI3 se refera la forta necesara pentru a insera un procesor intr-un socket sau slot de pe placa de #a%a. Procesoarele #a%ate pe sloturi sunt proiectate in forma de cartus si intra intr-un slot asemanator cu cele folosite de placile de extensie. 3i!ura 1 pre%inta cele mai comune specificatii ale unei *(P. *nitatea de procesare executa un pro!ram, care repre%inta o secventa de instructiuni stocate in preala#il. 3iecare model de procesor are un set de instructiuni pe care le executa. Procesorul executa pro!ramul prin procesarea fiecarei secvente de date dupa cum este !hidat de pro!ram si de setul de instructiuni. In timp ce unitatea centrala de procesare executa un pas din pro!ram, instructiunile ramase si datele sunt stocate in apropiere intr-o memorie speciala numita cache. Exista doua arhitecturi ma9ore ale setului de instructiuni' /educed Instruction Set (omputer /IS(" 1 Aceste arhitecturi folosesc un set relativ mic de instructiuni si chip-urile /IS( sunt proiectate sa execute aceste instructiuni D

foarte rapid. Co!#le' Instruction Set Co!#uter (CISC) 1 Aceste arhitecturi folosesc un set lar! de instructiuni, re%ultand mai putini pasi executati pentru o operatie. *nele procesoare incorporea%a h2perthreadin! pentru o crestere de performanta. In ca%ul folosirii tehnicii hiperthreadin!, unitatea centrala de procesare poate executa simultan mai multe se!mente de cod pe fiecare #anda de asam#lare. Pentru un sistem de operare, un sin!ur procesor care foloseste h2perthreadin! apare ca doua procesoare. Puterea unui procesor este masurata prin vite%a si cantitatea de date pe care o poate procesa. $ite%a unui procesor este evaluata in ciclii pe secunda. $ite%a unui procesor actual este masurata in milioane de ciclii pe secunda, numiti me!ahert%i +8%" sau miliarde de ciclii pe secunda, numiti !i!ahert%i B8%". (antitatea de date pe care un procesor o poate procesa la un moment dat depinde de ma!istrala de date a procesorului. Aceasta este numita si ma!istrala procesorului sau front side #us 3S;". (u cat ma!istrala este mai mare, cu atat este mai puternic procesorul. Procesoarele actuale au o ma!istrala de date de ,4 sau 67 de #iti. &verclockin!-ul este o tehnica folosita pentru a determina procesorul sa functione%e la o vite%a mai mare decat specificatiile ori!inale. &verclockin!-ul nu este o metoda si!ura de crestere a performantei unui calculator si poate avea ca efect defectarea procesorului. ++E este un set de instructiuni multimedia incorporate in procesoarele Intel. Procesoarele care suporta ++E pot efectua multe operatii multimedia o#isnuite care sunt efectuate de o#icei de placi de sunet sau video separate. Totusi, doar aplicatiile soft-are scrise special pentru a apela instructiuni ++E pot folosi avanta9ele acestui set de instructiuni. (ele mai noi tehnolo!ii de proiectare a procesoarelor a re%ultat in !asirea de noi moduri de a incorpora mai multe unitati centrale de prelucrare pe acelasi cip. +ai multe procesoare sunt capa#ile sa procese%e concurent mai multe instructiuni' Procesoare Sin!le (ore 1 *n sin!ur nucleu core" aflat pe cip se ocupa de toate prelucrarile. *n producator de placi de #a%a poate asi!ura socketuri pentru mai mult de un sin!ur procesor, dand astfel posi#ilitatea de a construi un calculator multi-procesor puternic. Procesoare Dual (ore 1 Doua nuclee intr-un sin!ur cip in care am#ele nuclee procesea%a informatia simultan.

<

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 15

7 1.7., Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor siste!elor de racire (omponentele electronice !enerea%a caldura. (aldura este !enerata la trecerea curentului prin componentele sistemului. (omponentele unui calculator functionea%a mai #ine intr-un mediu racoros. In ca%ul in care caldura nu este evacuata, este posi#il ca sistemul sa functione%e mai lent. Daca se acumulea%a prea multa caldura, componentele calculatorului pot fi deteriorate. (resterea circulatiei aerului in interiorul carcasei unui calculator permite o evacuare mai eficienta a caldurii. *n ventilator de carcasa, pre%entat in 3i!ura 1, este instalat in carcasa calculatorului pentru a face procesul de racire mai eficient. In plus fata de ventilatoarele de carcasa, radiatorul de pe procesor inlatura caldura de pe nucleul acestuia. *n ventilator aflat deasupra radiatorului, pre%entat in 3i!ura 4, evacuea%a caldura de pe procesor. Alte componente sunt de asemenea suscepti#ile la deteriorare din cau%a caldurii si sunt cateodata dotate cu ventilatoare. (a si procesorul, placile video produc o cantitate mare de caldura. Exista ventilatoare dedicate pentru racirea unitatii de procesare !rafica, precum cele pre%entate in 3i!ura ,. (alculatoarele care au unitati centrale de procesare sau unitati de procesare !rafica foarte rapide pot folosi sisteme de racire cu apa. & placa de metal este ase%ata deasupra procesorului si apa este pompata pe deasupra acesteia pentru a colecta caldura produsa de unitatea centrala de procesare. Apa este pompata catre un radiator pentru a fi racita cu a9utorul aerului si apoi este recirculata.

11

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 1.$.$. Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor !e!oriilor *+, si *A, /&+ (hip de memorie /ead-&nl2 +emor2 /&+" sunt locali%ate pe placa de #a%a. (hip-urile /&+ contin instructiuni care pot fi accesate in mod direct de catre unitatea centrala de procesare. Instructiunile de #a%a folosite la pornirea #oot" calculatorului si la incarcarea sistemului de operare sunt stocate in /&+. (hip-urile /&+ isi pastrea%a continutul chiar si dupa ce a fost oprita alimentarea. (ontinutul acestora nu poate fi sters sau modificat prin mi9loace o#isnuite. Diferitele tipuri de /&+ sunt pre%entate in 3i!ura 1. 0&TA' /&+ poate fi !asit si su# denumirea de firm-are. Acest lucru poate crea confu%ie deoarece firm-are repre%inta de fapt soft-are-ul pastrat intr-un chip /&+. /A+ /andom Access +emor2 /A+" este o memorie care stochea%a temporar datele si pro!ramele care sunt accesate de catre procesor. /A+ este o memorie volatila, ceea ce inseamna ca isi va pierde continutul atunci cand calculatorul este inchis. (u cat exista mai multa memorie /A+ in calculator cu atat creste capacitatea de stocare si procesare a pro!ramelor si fisierelor de dimensiuni mari, crescand de asemenea performanta 14

sistemului. Diferitele tipuri de /A+ sunt pre%entate in 3i!ura 4. +odule de memorie Primele calculatoare aveau /A+-ul instalat pe placa de #a%a ca chip-uri individuale. Aceste chip-uri individuale, numite chip-uri dual inline packa!e DIP", erau !reu de instalat si se desprindeau de pe placa de #a%a destul de des. Pentru a re%olva aceasta pro#lema, proiectantii au lipit chip-urile pe un circuit special numit modul de memorie. Diferitele tipuri de module de memorie sunt pre%entate in 3i!ura ,. -+TA: +odulele de memorie pot avea o fata sau doua fete. +odulele de memorie cu o sin!ura fata contin /A+ pe o sin!ura fata a modulului. +odulele de memorie cu doua fete contin /A+ pe am#ele fete ale modulului. (ache S/A+ este folosit ca memorie cache pentru a stoca datele folosite cel mai frecvent. S/A+ permite procesorului sa accese%e mai repede date pe care in mod normal ar tre#ui sa le citeasca din D/A+ sau memoria principala, care sunt mai lente. (ele trei tipuri de memorie cache sunt pre%entate in 3i!ura 7. $erificarea erorilor Erorile de memorie se produc in momentul in care datele nu sunt stocate corect in chipurile /A+. (alculatorul foloseste diverse metode pentru a detecta si corecta erorile de memorie. 3i!ura : pre%inta trei moduri diferite de verificare a erorilor de memorie.

1,

17

1:

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 1.$... Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor #lacilor de e'tensie Placile de extensie cresc functionalitatea unui calculator prin adau!area de controlere pentru echipamente specifice sau prin schim#area porturilor defecte. 3i!ura 1 pre%inta diverse tipuri de placi de extensie. Placile de extensie sunt folosite pentru a extinde si personali%a capacitatile unui calculator' Placa de retea (-etwor/ Interface Card 0 -IC) 1 (onectea%a calculatorul la o retea folosind un ca#lu de retea Placa de retea #entru cone'iune fara fir 1 (onectea%a calculatorul la o retea folosind frecvente radio Placa de sunet 1 &fera capacitati audio Placa video 1 &fera capacitati video ,ode! 1 (onectea%a calculatorul la Internet folosind o linie telefonica Ada#tor SCSI 1 (onectea%a echipamente S(SI, cum ar fi hard disk-uri si unitati de #en%i ma!netice la un calculator Ada#tor *AID 1 (onectea%a mai multe hard disk-uri la un calculator pentru a oferi redundanta si o crestere a performantei Port S1 1 Permite conectarea de echipamente periferice la calculator Port #aralel 1 Permite conectarea de echipamente periferice la calculator Port serial 1 Permite conectarea de echipamente periferice la calculator (alculatoarele au porturi de extensie pe placa de #a%a ce permit instalarea de placi de extensie. Tipul de conector folosit de placa de extensie tre#uie sa coincida cu cel al portului de extensie. & placa de extensie poate fi folosita pentru calculatoarele cu un factor de forma .PE pentru a permite celorlalte placi de extensie sa fie instalate ori%ontal. & placa de extensie de acest tip se utili%ea%a de o#icei pentru calculatoarele desktop slimline. In 3i!ura 4 sunt pre%entate diferite tipuri de porturi de extensie.

16

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 1.$.2. Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor unitatilor de stocare & unitate de stocare citeste sau scrie informatii pe medii de stocare ma!netice sau optice. & unitate de stocare poate fi folosita pentru a stoca date permanent sau pentru a citi informatii de pe un hard-disk. *nitatile pot fi instalate in carcasa calculatorului, ca de exemplu hard-disk-ul. Pentru porta#ilitate, unele unitati de stocare se pot conecta la calculator folosind un port *S;, 3ire>ire sau S(SI. Aceste unitati porta#ile sunt numite unitati detasa#ile si pot fi folosite de mai multe calculatoare. Exemple de unitati de 1D

stocare comune' *nitate de discheta 8ard disk *nitate optica *nitate flash *nitate de retea nitatea de disc3eta & unitate de discheta este un echipament de stocare care foloseste discuri flexi#ile de ,.: inch. Aceste discuri flexi#le ma!netice pot stoca D45 F; sau 1.77 +; de date. Intr-un calculator, unitatea de discheta este confi!urata ca fiind unitatea A' . *nitatea de discheta poate fi folosita pentru a porni calculatorul daca se foloseste o discheta de #oot. Exista si dischete de :.4: inch dar, fiind o tehnolo!ie veche, nu mai sunt folosite. Hard dis/ 8ard disk-ul este o unitate ma!netica de stocare care este instalata in interiorul unui calculator. Este folosit pentru a stoca date permanent. Intr-un calculator, hard disk-ul este de o#icei confi!urat ca partitia (' si contine sistemul de operare si aplicatiile. 8ard diskul este de o#icei confi!urat ca prima unitate in secventa de pornire. (apacitatea de stocare a unui hard disk este masurata in miliarde de #iti, adica !i!a#iti B;". $ite%a unui hard disk este masurata in numarul de miscari de revolutie pe minut /P+". Pentru a mari capacitatea de stocare se pot adau!a mai multe hard disk-uri. nitatea o#tica & unitate optica este o unitate de stocare ce foloseste tehnolo!ia laser pentru a citi date de pe mediul optic. Exista doua tipuri de unitati optice' (ompact disc (D" Di!ital versatile disc D$D" +ediile (D si D$D pot fi inre!istrate anterior read-onl2", inscripti#ile scriere o sin!ura data" sau reinscripti#ile citire si scriere de mai multe ori". (D-urile au o capacitate de stocare de aproximativ D55 +;. D$D-urile au o capacitate de stocare de aproximativ <.: B; pe o parte a discului. Exista mai multe tipuri de medii optice' (D-/&+ 1 +ediul (D read-onl2 este inre!istrat in preala#il. (D-/ 1 +ediul (D-recorda#le poate fi inscriptionat o sin!ura data. (D-/> 1 +ediul (D-re-rita#le care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat. D$D-/&+ 1 +ediul D$D read-onl2 care este inre!istrat in preala#il. D$D-/A+ 1 +ediul D$D random access memor2 care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat. D$D)@-/ 1 +ediu D$D-recorda#le care poate fi inscriptionat o sin!ura data. D$D)@-/> 1 D$D-re-rita#le care poate fi inscriptionat, sters si reinscriptionat. nitate flas3 & unitate de memorie flash, cunoscuta si ca stick de memorie, este un tip de echipament de stocare care se conectea%a la un port *S;. *n stick de memorie foloseste un tip special de memorie care nu are nevoie de alimentare pentru a stoca datele. Aceste tipuri de unitati de stocare pot fi accesate de sistemul de operare la fel ca si celelalte tipuri de unitati. Ti#uri de interfete 8ard-disk-urile si unitatile optice sunt fa#ricate avand diverse tipuri de interfete care sunt folosite pentru conectarea la un calculator. Pentru a instala o unitate de stocare in calculator, interfata de conectare tre#uie sa se potriveasca cu controller-ul de pe placa de #a%a. Exemple de interfete comune' IDE 1 Inte!rated Drive Electronics, cunoscuta si su# denumirea Advanced Technolo!2 Attachment ATA" este un tip de controller mai vechi care este folosit la conectarea hard-disk-urilor. Interfata IDE foloseste un conector cu 75 de pini. EIDE 1 Enhanced Inte!rated Drive Electronics, cunoscut si ca ATA-4, este o 1<

versiune mai noua a controller-ului IDE. EIDE suporta hard-disk-uri mai mari de :14 +;, foloseste acces direct la memorie D+A" pentru cresterea vite%ei si foloseste AT Attachment Packet Interface ATAPI" pentru a conecta unitatile optice si cu #anda ma!netica la ma!istrala EIDE. Interfata EIDE foloseste un conector de 75 de pini. PATA 1 Parallel ATA este o versiune cu transmisie paralela a interfetei ATA. SATA 1 Serial ATA este o versiune cu transmisie seriala a interfetei ATA. & interfata SATA are un conector cu D pini. S(SI 1 Small (omputer S2stem Interface este un controller de interfata care poate conecta pana la 1: unitati de stocare. S(SI poate conecta atat unitati interne cat si externe. & interfata S(SI foloseste conectori cu :5 de pini, 65 de pini sau <5 de pini.

1. 7

Identificarea numelor, scopurilor si caracteristicilor componentelor interne 1.7. Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor ca%lurilor interne D *nitatile de stocare necesita atat un ca#lu de alimentare cat si un ca#lu de date. & sursa de alimentare va avea un conector de alimentare SATA pentru unitati SATA, un conector de alimentare de tip +olex pentru unitati PATA si un conector de tip ;er! cu 7 pini pentru unitati de discheta. ;utoanele si .ED-urile de pe fata carcasei se conectea%a la placa de #a%a prin ca#lurile de pe panoul din fata. (a#lurile de date conectea%a unitatile la controler-ul de disc, locali%at pe o placa de extensie sau pe placa de #a%a. Exemple de ca#luri de date o#isnuite' Ca%lu de date #entru unitatea de disc3eta (4DD) 1 (a#lul de date are maxim doi conectori de ,7 de pini pentru unitatea de stocare si un conector de ,7 de pini pentru controler-ul de disc. Ca%lu de date PATA (IDE) 1 (a#lul de date Parallel ATA are 75 de conductori, maxim doi conectori de 75 de pini pentru unitati de stocare si un conector de 75 de pini pentru controler-ul de disc. Ca%lu de date PATA (EIDE) 1 (a#lul de date Parallel ATA are <5 de conductori, maxim doi conectori de 75 de pini pentru unitati de stocare si un conector de 75 de pini pentru controler-ul de disc Ca%lu de date SATA 1 (a#lul de date Serial ATA are sapte conductori, un conector codat pentru unitatea de stocare si unul pentru controler-ul de disc. 1=

Ca%lu de date SCSI 1 Exista trei tipuri de ca#luri S(SI. *n ca#lu de date S(SI in!ust are :5 de conductori, pana la sapte conectori de :5 de pini pentru unitatile de stocare si un conector de :5 de pini pentru controler-ul de disc, denumit si host adapter. *n ca#lu S(SI lat are 6< de conductori, pana la cincispre%ece conectori de 6< de pini pentru unitatile de stocare si un conector de 6< de pini pentru host adapter. *n ca#lu de date S(SI Alt-7 are <5 de conductori, pana la 1: conectori de <5 de pini pentru unitatile de stocare si un conector de <5 de pini pentru host adapter. 0&TA' Dun!a colorata de pe un ca#lu identifica pinul 1 al acelui ca#lu. (and instalati un ca#lu de date, asi!urati-va ca pinul 1 de pe ca#lu este conectat la pinul 1 de pe unitate sau controller. *nele ca#luri pot fi codificate si in consecinta se pot conecta numai intr-un anumit sens la unitatea de stocare sau controler-ul de disc.

1. .

Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor #orturilor si ca%lurilor Porturile de intrare@iesire I@&" ale unui calculator conectea%a echipamente periferice cum ar fi imprimante, scannere si echipamente porta#ile. *rmatoarele porturi si ca#luri sunt utili%ate in mod curent' Serial *S; 3ire>ire Paralel S(SI /etea PS@4 Audio $ideo Porturi si ca#luri seriale *n port serial poate fi un conector D;-=, ca cel pre%entat in 3i!ura 1, sau D;-4: male. Porturile seriale transmit datele #it cu #it. Pentru a conecta un echipament serial, de exemplu un modem sau o imprimanta, tre#uie folosit un ca#lu serial. *n ca#lu serial poate avea o lun!ime maxima de 1:.4 metri :5 feet". (a#luri si porturi *S; Interfata *niversal Serial ;us *S;" este o interfata care are rolul de a conecta echipamente periferice la un calculator. Initial a fost proiectata pentru a inlocui conexiunile seriale si paralele. Echipamentele *S; sunt hot-s-appa#le, ceea ce inseamna ca utili%atorii pot conecta si deconecta echipamentele si in ca%ul in care calculatorul este pornit. (onectorii *S; sunt folositi de calculatoare, camere, imprimante, scannere, echipamente de stocare si multe alte echipamente electronice. *n hu# *S; este folosit 45

pentru a conecta mai multe echipamente *S;. *n sin!ur port *S; al unui calculator poate conecta simultan pana la 14D de echipamente diferite folosind mai multe hu#-uri *S;. *nele echipamente pot de asemenea sa fie alimentate prin intermediul portului *S;, eliminand astfel nevoia unei surse externe de alimentare. In 3i!ura 4 sunt pre%entate ca#luri cu conectori *S;. *S; 1.1 permitea transmisia la vite%e de pana la 14 +#ps in mod full-speed si 1.: +#ps in modul lo- speed. *S; 4.5 permite transmisia la vite%e de pana la 7<5 +#ps. Echipamentele *S; pot transfera date pana la vite%a maxima permisa de portul la care sunt conectate. Porturi si ca#luri 3ire>ire 3ire>ire este o interfata de mare vite%a, hot-s-appa#le care conectea%a echipamente periferice la un calculator. .a un sin!ur port 3ire>ire se pot conecta pana la 6, de echipamente. *nele echipamente pot fi alimentate prin portul 3ire>ire, eliminand astfel nevoia unei surse externe de alimentare. 3ire>ire foloseste standardul IEEE 1,=7 si este cunoscut si su# numele i..ink. Standardul IEEE 1,=7a permite vite%e de transfer de pana la 755 +#ps si ca#luri de lun!ime de pana la 7.: metri 1: feet". Acest standard poate folosi conectori cu 6 pini sau 7 pini. Standardul IEEE 1,=7# permite vite%e de peste <55 +#ps si foloseste conectori cu = pini. In 3i!ura , sunt pre%entate ca#luri cu conectori 3ire>ire. (a#luri si porturi paralele *n port paralel al unui calculator este un conector standard D;-4: female de tip A. *n port paralel al unei imprimante este un conector standard (entronics de tip ; cu ,6 de pini. *nele imprimante mai noi pot folosi conectori de tip ( cu ,6 de pini. Porturile paralele pot transmite < #iti de date la un moment dat si folosesc standardul IEEE 14<7. Pentru a conecta un echipament paralel, cum ar fi o imprimanta, tre#uie folosit un ca#lu paralel. *n ca#lu paralel, ca cel pre%entat in 3i!ura 7, are o lun!ime maxima de 7.: metri 1: feet". (a#luri si porturi S(SI *n port S(SI poate transmite date la o vite%a care depaseste ,45 +#ps si poate conecta pana la 1: echipamente. Daca doar un echipament S(SI este conectat la un port S(SI, ca#lul poate avea pana la 47.7 metri <5 feet" lun!ime. Daca mai multe echipamente sunt conectate la un port S(SI, ca#lul poate avea pana la 14.4 metri 75 feet" lun!ime. *n port S(SI al unui calculator poate fi unul din urmatoarele trei tipuri, pre%entate in 3i!ura :' (onector D;-4: female (onector female de mare densitate cu :5 de pini (onector female de mare densitate cu 6< de pini 0&TA' Echipamentele S(SI tre#uie sa ai#a terminatii la capetele lantului S(SI. Parcur!eti manualul echipamentului pentru a cunoaste procedurile corecte de terminare. ATE0TIE' *nii conectori S(SI se aseamana cu cei paraleli. Aveti !ri9a sa nu conectati ca#lul la portul !resit. $olta9ul folosit de formatul S(SI poate defecta o interfata paralela. (onectorii S(SI ar tre#ui sa fie clar etichetati. (a#luri si porturi de retea *n port de retea, cunoscut si su# numele de port /G-7:, conectea%a calculatorul in cadrul unei retele. $ite%a conexiunii depinde de tipul portului de retea. *n port Ethernet standard poate transmite la vite%e de pana la 15 +#ps, 3ast Ethernet de pana la 155 +#ps si Bi!a#it Ethernet de pana la 1555 +#ps. .un!imea maxima a unui ca#lu de retea este de 155 metri. ,4< feet" *n conector de retea este pre%entat in 3i!ura 6. Porturi PS@4 Portul PS@4 este folosit pentru a conecta tastatura sau mouse-ul la calculator. Portul PS@4 este un conector female cu 6 pini de tip mini-DI0. De o#icei, conectorii pentru tastatura si mouse sunt colorati diferit, ca cei pre%entati in 3i!ura D. Daca porturile nu sunt codificate prin culori, cautati un sim#ol de mici dimensiuni repre%entand un mouse sau o tastatura in apropierea fiecarui port. Porturi audio *n port audio conectea%a echipamente audio la calculator. (ele mai comune tipuri de 41

porturi sunt pre%entate in 3i!ura <' .ine In 1 (onectea%a calculatorul la o sursa externa, cum ar fi un sistem stereo +icrofon 1 Se conectea%a la un microfon .ine &ut 1 Se conectea%a la #oxe sau casti Bameport@+IDI 1 Se conectea%a la un 9o2stick sau un echipament care dispune de o interfata +IDI Porturi si conectori video *n port video conectea%a un monitor la calculator. 3i!ura = pre%inta doua dintre cele mai comune porturi video. Exista mai multe tipuri de porturi si conectori video' 5ideo 6ra#3ics Arra7 (56A) 1 $BA are un conector female cu 1: pini aran9ati pe , randuri si asi!ura iesirea analo! spre un monitor. Di8ital 5isual Interface (D5I) 1 D$I are un conector female cu 47 de pini sau 4= de pini si asi!ura semnal di!ital comprimat de iesire catre un monitor. D$I-I asi!ura atat semnal analo! cat si di!ital. D$I-D asi!ura doar semnal di!ital. Hi830Definition ,ulti!edia Interface (HD,i) 1 8D+i are un conector cu 1= pini care asi!ura semnale di!itale de iesire atat video cat si audio. S05ideo 1 S-$ideo are un conector de 7 pini care asi!ura semnale video analo!. Co!#onent9*61 1 /B; are trei ca#luri ecranate rosu, verde, al#astru" cu mufe /(A si asi!ura semnale video analo!.

*S; (onnector

3ire>ire (onnectors

Parallel ca#le

S(SI (onnectors

44

0et-ork connector

PS@4 ports

Audio ports

$ideo ports

. 2

Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor dis#o&itivelor de intrare *n echipament de intrare este folosit pentru a introduce date sau instructiuni in calculator. Exemple de echipamente de intrare' +ouse si tastatura Aparat de foto!rafiat di!ital si camera video di!itala Echipament de autentificare #iometric Touch screen Scanner +ouse-ul si tastatura sunt cele mai folosite echipamente de intrare. +ouse-ul este folosit pentru a navi!a prin interfata !rafica pentru utili%ator B*I". Tastatura este folosita pentru a introduce comen%ile text ce controlea%a calculatorul. Aparatul foto di!ital si camerele video di!itale, pre%entate in 3i!ura 1, creea%a ima!ini ce pot fi stocate pe suport ma!netic. Po%ele sunt pastrate ca fisiere ce pot fi vi%uali%ate, printate sau modificate. Identificarea #iometrica foloseste particularitatile fiecarui utili%ator cum ar fi amprente, recunoasterea vocii sau scanarea retinei. In com#inatie cu numele de utili%ator normale, #iometria !arantea%a ca numai persoanele autori%ate accesea%a datele respective. 3i!ura 4 pre%inta un laptop care are incorporat un scanner de amprente. *n touch screen are un panou transparent sensi#il la modificari de presiune. *n calculator primeste instructiuni specifice in functie de %ona de pe ecran care este atinsa de utili%ator. *n scanner produce o ima!ine di!itala a unui document. Ima!inea di!itala este stocata intr-un fisier care poate fi vi%uali%at, printat sau modificat. *n cititor de cod de #are este un tip de scanner care citeste coduri universale de #are ale produselor. Este folosit la scara lar!a pentru informatii despre preturi si inventar.

1.

Identificarea nu!elor" sco#urilor si caracteristicilor ec3i#a!entelor de iesire 4,

: *n echipament de iesire este folosit pentru a pre%enta utili%atorului informatii de la un calculator. Exemple de dispo%itive de iesire' +onitoare si proiectoare Imprimante, scannere si fax-uri ;oxe si casti +onitoare si proiectoare +onitoarele si proiectoarele sunt principalele echipamente de iesire pentru un calculator. Exista diferite tipuri de monitoare, dupa cum este pre%entat in 3i!ura 1. (ea mai importanta diferenta intre aceste tipuri de monitoare este tehnolo!ia folosita pentru a crea o ima!ine' C*T 1 +onitoarele cu tu# catodic repre%inta cate!oria cea mai intalnita de monitoare. *ndele de electroni de culoare rosie, verde si al#astra se deplasea%a pe suprafata im#racata in fosfor a ecranului. 3osforul luminea%a la contactul cu undele de electroni. Suprafata care nu este in contact cu undele de electroni nu luminea%a. (om#inatia %onelor luminate si neluminate creea%a ima!inea pe ecran. +a9oritatea televi%oarelor folosesc aceasta tehnolo!ie. ;CD 1 +onitoarele cu cristale lichide sunt folosite mai ales la laptop-uri si unele proiectoare. Sunt alcatuite din doua filtre polari%ate cu o solutie de cristale lichide intre ele. *n curent electric alinia%a cristalele astfel incat lumina sa fie sau nu lasata sa treaca. Ima!inea este produsa de efectul luminii care trece prin unele %one si prin altele nu. Exista doua tipuri de monitoare .(D, cu matrice activa sau cu matrice pasiva. +atricea activa este denumita si T3T thin film transistor". Tehnolo!ia T3T permite controlul fiecarui pixel, creand ima!ini in culori foarte clare. +onitoarele cu matrice pasiva sunt mai ieftine decat cele cu matrice activa dar nu permit un control al ima!inii la fel de #un. D;P 1 Procesarea di!itala a luminii este o alta tehnolo!ie folosita de proiectoare. Proiectoarele D.P folosesc o roata ce contine culori impreuna cu o retea de o!lin%i controlate de un microprocesor numit echipament di!ital de micro-o!lin%i di!ital micromirror device - D+D". 3iecare o!linda corespunde unui anumit pixel. 3iecare o!linda reflecta lumina catre sau dinspre sistemul optic al proiectorului. Prin acest proces se creea%a o ima!ine monocromatica cu pana la 1547 de nuante de !ri. /oata de culori adau!a informatiile despre culori pentru a completa ima!inea color proiectata. /e%olutia monitorului se refera la nivelul de detaliu la care poate fi reprodusa o ima!ine. 3i!ura 4 repre%inta un !rafic al celor mai utili%ate re%olutii. & re%olutie mai mare produce o ima!ine de o calitate superioara. Exista mai multi factori care influentea%a re%olutia unui monitor' Pi'el 1 Termenul pixel este o a#reviere a sinta!mei Hpicture elementH element al unei ima!ini". Pixelii repre%inta punctele mici care compun un ecran. 3iecare pixel are trei componente' rosu, verde si al#astru. Inalti!ea #unctului 1 Inaltimea punctului repre%inta distanta dintre pixeli pe ecran. & inaltime mai mica a punctului produce o ima!ine de o calitate mai mare. *ata de rei!#ros#atare 1 /ata de reimprospatare repre%inta frecventa la care ima!inea este reafisata. & rata de reimprospatare mai mare produce o ima!ine mai #una si reduce nivelul de oscilatie al ima!inii. Interlace9-on0Interlace 1 +onitoarele care folosesc tehnica intreteserii interlace" creea%a ima!inea scanand ecranul de doua ori. Prima scanare acopera liniile impare, de sus in 9os si a doua scanare acopera liniile pare. +onitoarele care nu folosesc tehnica intreteserii creea%a ima!inea prin scanarea ecranului o sin!ura data, linie cu linie, de sus in 9os. +a9oritatea monitoarelor (/T actuale sunt nonintretesute. Culori +ri&ontal05erticale (H5C) 1 0umarul de pixeli de pe o linie repre%inta re%olutia ori%ontala. 0umarul de linii de pe ecran repre%inta re%olutia verticala. 0umarul de culori care poate fi reprodus repre%inta re%olutia culorii. 47

*a#ortul de as#ect 1 /aportul de aspect repre%inta raportul dintre latimea si inaltimea suprafetei monitorului. De exemplu un raport de aspect 7', este echivalent cu o suprafata de vi%uali%are cu o latime de 16 inch si o inaltime de 14 inch. De asemenea un raport de aspect 7', este echivalent si cu o suprafata de vi%uali%are cu o latime de 47 inch si o inaltime de 1< inch. & suprafata de vi%uali%are de 44 inch latime si 14 inch inaltime are un raport de aspect de 11'6. +onitoarele au comen%i care a9ustea%a calitatea ima!inii. In continuare sunt pre%entate cateva exemple de setari ale unui monitor' .umino%itatea 1 Intensitatea ima!inii (ontrast 1 /aportul intre luminos si intunecat Po%itia 1 .ocali%area in plan vertical si ori%ontal a ima!inii pe ecran /eset 1 /evenirea monitorului la setarile initiale Imprimante, scannere si fax-uri Imprimantele sunt echipamente de iesire care creea%a copii fi%ice ale fisierelor din calculator. *nele imprimante sunt speciali%ate pentru aplicatii particulare cum ar fi imprimarea foto!rafiilor color. Alte imprimante multifunctionale, ca cea pre%entata in 3i!ura ,, sunt concepute pentru a furni%a mai multe servicii precum imprimare, fax si functii de copiere. ;oxe si casti ;oxele si castile sunt echipamente de iesire pentru semnale audio. +a9oritatea calculatoarelor au suport audio, fie inte!rat in placa de #a%a, fie printr-o placa de extensie. Suportul audio include porturi care permit intrarea si iesirea de semnale audio. Placa de sunet contine un amplificator care permite alimentarea castilor si a #oxelor externe, care sunt pre%entate in 3i!ura 7.

1. <

E'#licarea resurselor siste!ului si rolul acestora /esursele sistemului au rolul de a reali%a comunicarea intre unitatea centrala de procesare *(P" si alte componente dintr-un calculator. Exista trei resurse principale de sistem' (ereri de intrerupere I/I" Adresele porturilor de intrare@iesire I@&" Acces direct la memorie D+A" (ereri de intrerupere (ererile de intrerupere sunt folosite de componentele calculatorului pentru a cere informatii de la *(P. (ererea de intrerupere este transmisa printr-un ca#la9 de pe placa de #a%a catre *(P. (and unitatea centrala de procesare primeste o cerere de intrerupere, aceasta determina cum sa re%olve cererea. Prioritatea cererii este determinata de numarul intreruperii asociate cu acea componenta a calculatorului. (alculatoarele mai vechi aveau numai opt cereri de intrerupere pe care le puteau asocia echipamentelor. (alculatoarele mai noi au 16 cereri de intrerupere, numerotate de la 5 la 1:, dupa cum este pre%entat in 3i!ura 1. (a o re!ula !enerala, fiecare componenta a calculatorului tre#uie sa ai#a asociata o cerere de intrerupere unica. (onflictele intre cererile de intrerupere pot face unele componente sa nu mai functione%e sau chiar sa duca la #locarea intre!ului sistem. Avand in vedere numarul mare de componente care pot fi instalate intr-un calculator, este dificil de asociat o cerere de intrerupere unica pentru fiecare din aceste componente. In %iua de a%i, ma9oritatea numerelor cererilor de intrerupere sunt asociate automat folosind sisteme de operare plu! and pla2 PnP" si implementarea sloturilor P(I, a porturilor *S; si a porturilor 3ire>ire. Adresele porturilor de intrare@iesire I@&" Adresele de porturi intrare@iesire sunt folosite de comunicatia intre echipamente si soft-are. Adresa portului I@& este folosita pentru a trimite si primi date pentru o anumita componenta. .a fel ca in ca%ul cererilor de intrerupere, fiecare componenta are asociata un port I@& unic. Exista 6:,:,: de porturi de intrare@iesire intr-un calculator si sunt identificate printr-o adresa hexa%ecimala din intervalul 5555h pana la 3333h. 3i!ura 4 pre%inta un !rafic al celor mai des utili%ate porturi I@&. 4:

Acces direct la memorie (analele D+A sunt folosite de echipamente de mare vite%a pentru a comunica direct cu memoria principala. Aceste canale permit echipamentului sa ocoleasca interactiunea cu unitatea centrala de prelucrare si sa stoche%e sau sa citeasca informatii direct din memorie. 0umai anumite echipamente pot fi asociate unui canal D+A, cum ar fi adaptoarele S(SI sau placile de sunet. (alculatoarele mai vechi aveau numai patru canale D+A care puteau fi asociate componentelor. (alculatoarele noi au opt canale D+A numerotate de la 5 la D, dupa cum este pre%entat in 3i!ura ,. Interrupt /eJuests I/I"

Input@&utput I@&" Port Addresses

D+A (hannels 46

4D