GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL AUREL VLAICU ARAD

PROIECT PENTRU OBTINERE CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE NIVEL 3 SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ELECTROMECANIC

INSTALATIE ELECTRICA PUPITRU DE ALIMENTARE SI COMANDA LABORATOR DE FIZICA

ARGUMENT
In proiectul INSTALATIE ELECTRICA PUPITRU DE COMANDA ALIMENTARE SI COMANDA LABORATOR DE FIZICA se afla urmatoarele componente:

- 11 intreruptoare automate la 220V current alternative - 11 intreruptoare automate la 24V curent alternative - 11 intreruptoare automate la 24V curent continuu - 11 intreruptoare automate la 2V curent continuu - 1 voltmetru - 1 ampermetru - 1 buton de comanda generala - 1 potentiometru 2V-24V - 1 sursa de alimentare - 1 autotransformator, transformator

TRANSFORMATORUL ELECTRIC Transformatorul electric este un aparat costituit dintr-un system de infasurari electrice immobile, intre care are loc transfer de energie prin inductie electromagnetica. El este utilizat pentru modificarea parametrilor puterii electromagnetice transferate de la o retea electrica de curent alternativ, la alta retea tot de curent, pastrand frecventa. Acesti parametric sunt tensiunea si curentul, iar alteori si numarul de faze

AUTOTRANSFORMATOARE Autotrasformatorul este un transformator la care infasurarea de joasa tensiune este o parte din infasurarea de inalta tensiune. El poate fi monifazat sau trifazat, cand infasurarile sunt conectate in stea. Autotransformatoarele monofazate de mica putere sunt utilizate in aparate de uz casnic, in laboratoare, in instalatiile de automatizare, iar cele de mare putere si tensiune inalta sunt utilizate pentru zeglarea tensiunii in diferite puncte de interconectare a retelelor.

INTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE Intreruptorul automat este un aparat de conectare capabil sa inchida, sa suporte pe o durata specifica sis a intreruap curenti in conditii normale. In schemele electrice, deci, intreruptorul automat are rol dublu: sa asigure continuitatea circuitului, exercitand un control asupra valorii curentilor nominali sis a intrerupa continuitatea circuitului in instalatie, in punctual unde este montat, in cazul unor curenti care depasesc cvalorile nominale. Intreruptoarele automate utilizate in instalatiile electrice interioare se pot clasifica dupa sursa de energie utilizata pentru actionare, dupa felul curentului, dupa modul de fixare in instalati, etc. Interruptoare mici. Aceste intreruptoare sunt destinate protectiei conductoarelor din instalati casnice si industriale, precum si protectiei aparatajului din aceste instalatii. Intreruptoarele automate mici asigura protectia impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit si sunt utilizate frecvent pentru protectia instalatiilor care alimenteaza motoarele electrice de mica putere Deoarece intreruptoarele automate mici se executa in constructie monopolara, ele se mai numesc intreruptoare monopolare.

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Spre deosebire de contactoare ,intreruptoare automate se caracterizeaza prin faptul ca, odata inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia inchis cu ajutorul unui zavor mechanic numit broasca, acesta blocheaza un timp oricat de lung,fara vreun consum suplimentar de energie. La comanda voita de operator sau la comanda automata a unui releu de protectie, se indeparteaza zavorul mecanic, eliberand contactele mobile, care se deschid cu mare viteza sub actiunea unor resorturi puternice. Oricare ar fi varianta constructiva, un intreruptor automat este construit din urmatoarele elemente: circuitul principal camere de stingere a arcului electric piese izolante pentru sustinerea cailor de current si separarea fazelor mecanism de actionare si zavorare elemente de protectie cutia aparatului elemente accesorii

Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni: sa mentina intreruptorul in pozitia inchis; sa asigure declansarea libera,adica la axistenta unui ordin de declansare intreruptorul sa nu poata fi inchis.nici mentinut in pozitie inchis; sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motorului; sa asigure la inchiderea manuala a intreruptorului o viteza minima a contactului mobil Realizarea functiilor mentionate se obtin cu ajutorul clichetilor,mecanismelor cu genunchi sau combinati intre acestea. Intreruptoarele pot utilize pentru actionare surse de energie manuala,energia unui electromagnet sau a unui motor electric, energia unui dispozitiv pneumatic Camerele de stingere utilizate frecvent sunt cele cu placi metalice. Intreruptorul este definit ca fiind un aparat mechanic de conectare capabil sa inchida, sa suporte si sa intrerupe curenti in conditii normale prestabilite si, de asemenea sa inchida pe o durata specificata sis a intrerupa curenti anormali cum sunt curentii de scurtcircuit. Intreruptoarele principale se folosesc mai ales in urmatoarele situatii: ca intreruptooare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice; ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti; ca aparate normale de conectare, acolo unde trebuie evitata deschiderea automata a aparatului la scaderea tensiuni sau la disparitia acesteia; ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suporta vibratii si socuri mecanice importante.

Principiul mentineri in pozitia inchis a intreruptoarelor automate prin intermediul unui mechanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje:
posibilitatea obtineri unor capacitate de rupere mari, prin folosirea unor resorturi de declansare puternice. Viteza mare de deschidere, completeaza cu utilizarea unor dispozitive de suflaj magnetic si a unor camere de stingere bine studiate, permite realizarea unor capacitate de rupere de ordinal a 5-80 kA si, ca urmare, folosirea intreruptoarelor automate ca aparate de baza pentru protectia la scurtcircuite insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei, intreruptoru ramanand inchis chiar daca tensiunea dispare complet; economie de energie posibilitata de a se dimensiona electromagnetul mai economic-in cazul actionari prin electromagnet-dat fiind faptul ca el se afla sub tensiunea numai o fractiune de secunda, cat se poate produce inchiderea; rezistenta nult mai mare la solicitari prin vibrati si socuri mecanice. Filosirea zavorari mecanice are insasi dezavantaje, cele mai importante fiind: frecvenaat de conectare permisa este foarte mica, duarta de serviciu fiind de ordinal zecilor de mii de actionari aparatul are o constructie complicate, fiind in consecinta si relative scump.

APARATE DE MASURA PENTRU CURENT ALTERNATIV DE JOASA FRECVENTA APARATE FEROMAGNETICE Aparatele feromagnetice mai sunt cunoscute si sub denumirea de aparate electromagnetice sau aprate cu fier mobil. PRINCIPIU DE FUNCTIONARE Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza actiuni campului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul de masurat, asupra unor placute din material ferromagnetic, care sunt atrase asu respinse in interiorul bobinei.

DESCRIEREA APARATULUI Asa cum sa mentionat in principiul de functionare, pot exista doua variante constructive: cu atractie si cu respingere. Aparatul feromagnetic cu atractie are dispoziiv pentru producerea cuplului active compus dintr-o bobina fixa, plata, in interiorul careia, la trecerea curentului prin bobina, este atrasa o piesa din material ferromagnetic, asezata excentric pe axul al echipajului mobil. Cuplul rezistent este produs de un singur arc spiralat, care are un capat fixat pe un axul echipajului mobil, iar pe celalalt un collector zero. O data cu echipajul mobil se deplaseaza si acul indicator care, impreuna cu scaar gradata, formeaza dispozitivul de citire. Amortizorul este pneumatic cu paleta. Aparatul feroamgnetic cu respingere

AMPERMETRU Intensitatea curentului electric este definit drept cantitatea de electricitate ce trece in unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit. Unitatea de masura,aperul, este o unitate fundamentala a SI. In general,intensitatea curentului electric se masoara prin metode cu citire directa cu aparate indicatoare ce se numesc ampermetre.

MONTAREA AMPERMETRULUI IN CIRCUIT Deoarece la ampermetru indicatia depinde de intensitatea curentului ce le strabate,pentru a masura intensitatea curentului intr-un circuit este necesar ca ampermetrul sa fie montaat in serie in circuitul respective,pentru ca astfel curentul de masura sa treaca prin aparat CONCLUZIE: Cu ct rezistenta ampermetrului este mai mic fat de rezistenta, cu att erorile datorate acestei rezistente sunt mai mici, deci calitatea masurrii este mai buna

VOLTMETRUL Tensiunea electrica este definite ca diferenta de potential electric dintre doua puncte. Unnitatea de masura pentru tensiuni in sistemul SI este voltul, avand simbolul V In general, tensiunile electrice se masoara prin metode cu citire directa, cu aparate gradate in volti, numite voltmeter. In masurarile de mare precizie se utilizeaza metode de compensatie

MONTAREA VOLTMETRULUI IN CIRCUIT Pentru ca voltmetrul sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit,el trebuie montat in paralel pe circuit intre cele doua puncte, astfel incat tensiunea de masura sa fie egala cu tensiunea de la bornele sale. Ca si in cazul ampermetrelor, la montarea voltmetrelor in circuit este necesara ca functionarea circuitului sa se modifice cat mai putin. CONCLUZIE: Pentru ca la montarea voltmetrului in circuit functionarea acestuia din urma sa se modifice cat mai putin, este necesar ca rezistenta voltmetrului sa fie mult mai mare decat rezistenta in pararel pe care se monteaza.

BUTOANE DE COMANDA
Butoanele de comanda sunt pravazute cu un contact normal deschis si unul normal inchis. Acestea se folosesc pentru pornirea si oprirea aaratelor electrice. Buroanle sunt actionate manual si nu o singura pozitie stabile dupa care revin in data cce nu mai sunt actionate. Butoanele de comanda se impart in doua grupe mari: pentru panou pentru cutii inchise Din punc de vedere a functiei indeplinite avem butoanele: - normale - ciuperca - cu cheie - cu lampa Cheile de comanda sunt variante ale butoanelor sedetoare sau comutatoare cu rame cu curent mic 10A-11A servind cu aparate de conectare pentru circuite de comanda.

PROCESUL DE MUNCA
Indiferent de natura activitati, in orice proces de munca, sunt implicate patru elemente, care interactioneaza si se influenteaza reciproc: factorul uman reprezinta componenta de baza a procesului si trebuie considerat in entitatea sa bio-psiho-sociala. Omul apare in calitate de factori de conceptie sau de decizie in spatele tuturor celorlalte componente ale sistemului: sarcina de munca, mijloace de protectie,iar o parte din elementele mediului fizic artificial sunt concepute sau actionate de om. sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care va trebui sa le intretina executantul in vederea realizarii unor repere, produs etc. Sarcina de munca este circumscrisa de demersurile comportamentele ale executantului in raport cu mujloacele de productie si cu mediu de munca mijloacele de productie reprezinta totalitatea mijloacelor de munca si a obiectelor munci mediu de munca reprezinta ambianta in care executantul isi desfasoara activitatea. Mediul de munca include atat mediu fizic ambient, natural sau fizic, cat si mediul social

NORME DE PROTECTIE A MUNCII GENERALITATI Masurile de prevenire a accidentelor sau a bolilor profesionale se constituie in normele a caror respectate este reglementarea prin lege. Instructaje: Normele de protecti munti trebuie cunoscute de tot personalul muncitor. In aecest scop, orice persoana care isi incepe activitatea este instruita pe linie de protectie a munci. Cu aceasta ocazie se prezinta specificul muncii organizarea activitatilor, notiuni detehnica a securitati insistanduse pe problemele de electrosecuritate, se prezinta reguri de igiena a munci si de acordare a munci de prim ajutor in caz de accidente Instructajul la locul de munca se face cu exemplificari practice si se prezinta modul de functionare a utilajelor, procedeele tehnice din modul de utilizare e dispozitivelor de protectie. Instructajul la locul de munca se verifica periodic. In afara de instructaje se mai utilireaza si ale forme de raspandire si de cunoastere a masurilor de protectie, cum ar fi afisele, anuntarile, recomandarile etc. Fara sa inlocuiasca normele de protectia a muncii, afisele au de multe ori effect tot atat de bun ca si explicatiile rationale eferite in timpul instructajelor. Incalcarea dispozitiilor legale cu privire la protectia muncii atrage dupa sine raspundere disciplinara, administrative, materiala sau penala. Fisa de instructaj este primul document care se consulta in situatii de accidente, pentru a se putea constata daca accidental a fost instruit cu cunostinte corespunzatoare, a caror aplicare corecta i-ar fi afigurat protectia. De organizatia si desfasurarea activitati de productie si de realizarea integrala a masurilor de functionare si exploatare a masinilor si utilajelor raspund maistri si ceilalti conducatori ai formatiilor de lucru.