Sunteți pe pagina 1din 3

STRUCTURA UNUI ESEU DE TIP ARGUMENTATIV Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei

trebuie sa fie ntotdeauna prezente. 1. Introducerea:

In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care l face autorul este de a introduce subiectul pe care arede gnd sa l prezinte. Scopul primului paragraf este de a capta atenia cititorului si de a-i da cteva repere referitoare la subiect. aragraful iniial urmeaz! de obicei o serie de pa"i, de la situaii mai generale nspre situaia specifica ce urmeaz! sa fie abordata. #e"i nu e$ista nici o formula pentru redactarea introducerii, urm!toarele elemente apar de cele mai multe ori: ropoziia de introducere: rima propoziie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasc! mai departe. %ceasta propoziiear putea fi una provocativ! sau o ntrebare ma&ora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. 'ormularea tezei(ipotezei): * de obicei ultima propoziie a primului paragraf si serve"te ca linie directoare a eseului. *a reprezint! ideea care va fi susinuta de-a lungul ntregului eseu. entru muli pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei prefernd sa lase pentru sfr"itul eseului e$primarea poziiei lor in argumentare. +u toate acestea, e firesc si dezirabil ca cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu. ,. +uprinsul: Susinerea tezei-ipotezei

.dat! ce in introducere a fost preg!tit terenul pentru discuie si a fost prezentata poziia ce va fi adoptata, urmeaz! partea cea mai e$tinsa a eseului in care se vor prezenta argumentele menite sa conving! cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite elemente sunt adev!rate si pentru ca anumite convingeri sunt mp!rt!"ite de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile autorului. /odul cel mai obi"nuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi suporturi, dovezi, e$emple care sa o confirme *, de asemenea posibil, sa se nceap! cu o rezumare a e$emplelor (dovezile) si apoi sa se e$trag! concluzia . . practica obi"nuita in eseul argumentativ este ca autorul sa "i prezinte opiniile si apoi sa considere critic posibilele p!reri opuse (contraargumentele). * de asemenea posibil sa se nceap! cu e$punerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a face loc p!rerii sale. 0. +oncluziile

In condiiile in care s-a spus de&a in introducere ce p!rere va fi susinuta, muli autori de argumentari sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. +oncluzia e o parte foarte importanta a eseului pentru ca nsumeaz! teza si argumentele in favoarea ei, l!snd cititorului o imagine clara asupra poziiei pe care o adopta autorul. 1u e recomandat ca la acest stadiu sa se introduc! idei noi, care nu au fost abordate in eseu. * de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc de e$primare a opiniei proprii, ca loc pentru 2ceea ce cred eu3.

'!cnd a"a, cititorul poate avea impresia ca oricine poate gndi ce dore"te. In principiu, ideea e adev!rata. +u toate acestea, autorul trebuie sa-si aminteasc! scopul pentru care a scris eseul. %cesta e nu doar de a spune cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce gnde"te, ci si de a-i convinge de validitatea argumentelor sale, pe care sa doreasc! si ei sa le susin!, sau m!car sa le cunoasc!. #e aceea, e absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in egala m!sura de ndrept!ita. 4rasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt: Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt principalele puncte ale argumentului. 5eformularea tezei: %utorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a gravitat in &urul demonstr!rii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte eficienta. %lte persoane considera ca este bine a se reformula teza. Propoziiile de final: %ceasta seciune semnaleaz! sfr"itul eseului si da o impresie de final cititorului. Iat! cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii: 6 #iscuta viitorul subiectului prezentat. %ceasta poate accentua importanta eseului. #e asemenea, aceasta poate a&uta cititorul sa aplice noua informaie sau sa vad! lucrurile global 6 #a cititorului ceva la care sa se gndeasc!, poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi 6 5evine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului 6 une ntreb!ri, ori cititorului, ori ntreb!ri generale, care sa a&ute cititorul sa obin! o noua perspectiva asupra subiectului #e-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa aib! in minte cititorul c!ruia i se adreseaz! si care sunt a"tept!rile acestuia. 7innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui eseu va fi mai eficienta. Un model de argumentare: Scrie un te$t de tip argumentativ, de 18 9 ,: de rnduri, despre ur!, pornind de la ideea e$primat! n urm!toarea afirmaie: ; e cnd iubirea, de ori"ice fel ar fi ea, lumineaz! viaa "i-o ndulce"te, ura o-ntunec!, o umple de am!r!ciune "i-o face nesuferit!<. (/i=ai *minescu, .pere) Introducere +ine oare nu a incercat macar o data sa inteleaga dedesubturile iubirii si urii>... /! num!r printre cei care susin ideea enunat! n citatul dat "i anume aceea c! iubirea, de orice fel, este sentimentul care lumineaz! "i face viaa mai frumoas!, pe cnd ura nu face altceva dect s! aduc! am!r!ciune "i frustrare n viaa oamenilor.(opinie proprie?ipoteza-atentie, relationare cu citatul@@@) Cuprin An primul rnd, att iubirea pe care o d!ruim ct "i cea pe care o primim, ne face s! privim viaa "i din alte puncte de vedere "i s! uit!m de lucrurile materiale. %"a, noi oamenii, ne d!m seama c! avnd iubire avem o via! frumoas! "i nv!!m s! preuim momentele cu adev!rat minunate. %cest lucru l poate face orice tip de iubire, fie ea p!rinteasc!, pasional!, pentru prieteni sau pentru oricare dintre semenii no"tri, dar

consider c! dac! n viaa unui om se reg!sesc toate acestea, acel om poate spune c! este cu adev!rat mplinit. 'ire"te c! iubirea aduce "i suferin!, dar numai cunoscnd toate tr!irile pe care iubirea le aduce ne vom da seama c! nu e$ist! sentiment mai n!l!tor ca acesta.(argument 1 cu e$emplificare ) An al doilea rand, sunt de parere c! ura nu ar trebui s! e$iste n viaa noastr! ntruct ne face s! uit!m de noi, s! nu acord!m atenie lucrurilor frumoase din via! "i s! ne concentr!m doar pe a le face r!u celor din &urul nostru. %stfel nu vom deveni dect ni"te oameni frustrai care "i vor da seama n final c! viaa a trecut pe lng! ei "i nu s-au bucurat de lucrurile cu adev!rat importante.(argument ,-contraargument cu sustinere) Concluzie %"adar, fiecare are dreptul de a alege ceea ce face cu viaa lui dar n cele din urm! toi ne vom da seama c!, asa cum am sustinut prin cele afirmate anterior, prin iubire toate lucrurile frumoase sunt posibile, c! acest sentiment ne face mereu s! tres!rim de emoii "i ca nu mai e$ist! vreunul care s! dea mai mult! frumusee vieii, pe cnd ura ne va aduce doar o via! trist! "i ntunecat!.(reformularea ipotezei?perspectiva generalizatoare asupra temei eseului) Va !ai aduc in plu o li ta utila de conectori"ad#er$e% locuiuni ad#er$iale% con&uncii au locuiuni con&uncionale% tructuri #er$ale'( ace tia a&uta la e)pri!area ideilor de: * ucce iune% continuitate : +n pri!ul r,nd% +n al doilea r,nd% etc% pe de o parte--- pe de alt. parte% +n plu % de a e!enea * contra t: dar% +n .% ci% +n contra t cu% di!potri#. * ierar/izare: +nainte de toate% !ai pre u de toate% !ai i!portant dec,t * co!paraie: la fel cu% tot a0a% ca +n co!paraie cu% +n !od a e!.n.tor * pro$a$ilitate: pro$a$il% po i$il% e te cu putin.% 1ar putea ca * certitudine: cu i2uran.% de i2ur% fire0te% nu e te nici o +ndoial. c. * conce ie: de0i% totu0i% cu toate ace tea% c/iar dac. * concluzie: deci% a0a% prin ur!are% +n concluzie% +n con ecin.% la ur!a ur!elor