Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 1 -Analiza de pret

Stabilirea valorii de investitie a unui obiectiv de investitie Un obiectiv de investitie contine mai multe obiecte de investitie. Exemplu: A) un campus universitar B) reabilitarea unui sector de drum Obiectivele se impart in obiecte. Pentru A), camine, cantina alei, spatii verzi, teren de sport, etc. Pentru B), drumul, podurile, podetele, santuri, consolidari Obiectele de investitie se impart in categorii de lucrari Pentru camin fundatii, structura de rezistenta, finisaje, instalatii Pentru pod fundatii, elevatii, infrastructura, suprastructura, racordul cu terasamentul, lucrari in albie. Categoriile de lucrari se impart in articole de lucrari. Pentru A) stalpi, grinzi, plansee, etc. Pentru B) grinzi, dala, cale de pod, parapeti, trotuare, etc. Fiecare articol de lucrare se imparte in articole de deviz. Pentru stalp preparare beton, turnare beton, cofraj (transport, montare), armatura (procurare, transport, fasonare, montare) Valoarea obiectului de investitie se obtine parcurgand drumul invers in sensul ca se face evaluarea fiecarui articol de deviz, se insumeaza articolele de deviz si rezulta articolul de lucrare. Se insumeaza articolele de lucrari si rezulta valoarea articolelor de lucrari. Prin insumarea articolelor de lucrari rezulta valoarea obiectului.. Prin insumarea obiectelor rezulta valoarea obiectivului. Faze de realizarea a unei investitii 1. Proiectarea 2. Avizarea proiectului 3. Achizitia publica a lucrarilor 4. Executia investitiei 5. Receptia investitiei 1. Proiectarea Fazele de realizare: a) Studiul de prefezabilitate (SPF) Pentru investitii noi se realizeaza un SPF, iar pentru constructii existente se efectueaza o expertiza tehnica. b) Studiul de fezabilitate SPF SF

Expertiza DALI (documentatie de avizare a lucrarilor de interventie) c) Proiectul tehnic +caiete de sarcini +documente de licitatie d) Detalii de executie Legea care reglementeaza continutul cadru al SPF, SF si DALI este HG 28/2008, cu normele de aplicare. Continutul proiectului tehnic este dat de ordinul 863/2008. In mod obisnuit se elaboreaza documentatia pana in faza SF pe baza acestei documentatii se aproba devizul general si indicatorii tehnico-economici, iar din acest moment pentru continuarea investitiei se poate proceda astfel: - Se scoate la licitatie proiectarea+executia (procedura numita design & build) - Se scoate la licitatie proiectarea In prima situatie, contructorul isi alege proiectantul cu care doreste sa colaboreze si isi asuma responsabilitatea atat asupra proiectului, cat si a executiei In cea de-a doua varianta, se achizitioneaza doar proiectarea, proiectantul preda proiectul tehnic, obtine autorizatia de constr. Si pe baza antemasuratorii si a proiectului tehnic se organizeaza procedura de achizitie a executiei lucrarilor.

Curs 2 Formarea pretului materialelor


Formarea pretului unui obietciv de investitie presupune impartirea acestuia in obiecte de investitii. Obiectele de investitii se impart in categorii de lucrari. Categoriile de lucrari se impart in articole de lucrari, iar articolele de lucrari in articole de deviz. Ex: - reabilitarea unui drum reprezinta obiectul de investitie - un posibil obiect de investitie e un pod saun sectorul de drum respectiv - pentru obiectul pod, categoriile de lucrari sunt: infrastructura si suprastructura - pentru obiectul drum, categoriile de lucrari sunt: terasamente drum, suprastructura drum, dispozitive de scurgere a apelor. Podete, consolidari, etc. - Un articol de lucrari: stratul de balast, strat de mixtura asfaltica sau, pentru obiectul pod: fundatia, elevatia, etc. - Articolele de deviz: pentru betonarea fundatiei: preparare, transport, turnare beton Pentru articolele de deviz exista in indicatoarele de norme de deviz extrase de resurse pentru materiale, manopera si utilaje. Pentru fiecare dintre aceste resurse se poate stabili un pretu unitar. Part.dev=Csi*Pui Csi=consum specific pentru fiecare material Pui= pret unitar aferent Part.dev = pret articol deviz

Insumand toate articolele de deviz se obtine pretul articolului de lucrare. Insumand toate articolele de lucrari se obtine pretul categoriei de lucari Insumand categoriile de lucrari se obtine pretul obiectului Insumand obiectele se obtine pretul obiectivului. Modul de intocmire al unui obiectiv de investitie este reglementat de OUG 863/2008. Pentru exemplificarea formarii pretului la materiale, se va considera exemplul pentru 1 mc de beton. Pmc beton =Pmat+Pman+Put Pmat= pret total materiale Pman= pretul aferent manoperei Put=pretul aferent utilajelor Conform indicatoarelor de norme de deviz, materialele care intra intr-un mc de beton sunt: Agregate, ciment, apa Pagregate + Pciment +Papa Pciment= P facturare +P transport +P manipulare Pretul de facturare face obiectul unei negocieri intre furnizor/producator si consumator. Aceasta negociere se refera fie la discount-uri financiare, fie la inlesniri la plata. P facturare = Cost executie +Beneficiu (discount-ul se refera la scaderea cotei beneficiarului) Obisnuit, pretul de facturare se negociaza intre producator si client. P transport = 2D*Tarif/km + tc *Tarif/ora tc =td + ti +t asteptare incarcare +t asteptare descarcare td =ti = P manipulare = t descarcare *nr muncitori *salar orar/muncitor Pretul agregatelor =Pret/sort Pret agregat/sort=Pf + Pt +P manipulare Apa buletin de calitate

Curs nr. 3 Stabilirea pretului la manopera


In conformitate cu indicatoarele de norme de deviz, lafiecare articol, extrasul de manopera este dat pe clase si categorii. Acest mod de organizare al manoperei nu mai este actual economiei de piata si de aceea se tine cont doar de consumul total de manopera (existent la fiecare articol) Pretul unitar aferent acestui consum de manopera intr-o licitatie publica (oferta) va tine cont de pretul manoperei existent pe piata. Pretul mediu al salariilor necesar calculului unei oferte se calculeaza cu relatia. P mediu salar =

Ni nr muncitori Si salar muncitori Aceasta valoare medie se aplica consumului total de manopera. Acest tarif se reduce uneori astfel incat societatea sa fie competitiva la oferta, dar pierderea se recupereaza fie din componenta materiale, fie din performanta utilajelor, fie din optimizarea tehnologiei de executie. Componentele pretului unitar al manoperei - Salariul tarifar negociat intre angajat si angajator, in concordanta cu nivelul de pregatire al angajatului - Valoarea concediului de odihna - Plata sarbatorilor legale - Diurna pentru perioadele de plecare in delegatie - Plata unor sporuri pentru conditii deosebite de lucru - Sporul de vechime - Program de lucru peste 8 ore - Plata unor premii - Asigurarea cazarii - Etc. - La salariul negociat, daca negocierea se face la salarul net, se aduna recapitulatia la manopera (CAS, CASS, fond de risc, etc) si impozitul. Daca negocierea se face la salar brut, din suma negociata se scad cheltuielile pentru stat, iar la restul sumei se aplica impozit si rezulta salar net. Tot personalul aferent unei societati comerciale trebuie platit din incasarile pe lucrare astfel: - Personalul direct productiv (muncitorii) se platesc din manopera aferent executiei - Personalul TESA din cota de cheltuieli indirecte.

Cursul nr. 4 formarea pretului unitar la utilaje


Pretul la utialje tine cont de pretul de achizitie, salariul mecanicului si toate cheltuielie efectuate prin exploatarea acestuia. Elementele componente ale pretului unitar la utilaje: 1) Amortisment 2) Salariul mecanicului 3) Consumul de combustibil 4) Consumabile 5) Cheltuieli cureparatiile 6) Dislocari 1) Amortismentul: se defineste ca raportul intre pretul de achizitie si durata normala de amortizare in luni calendaristice, se mai numeste si rata lunara de amortizare sau amortisment lunar. pentru a ajunge la valoarea amortizarii din pretul unitar de inchiriere se imparte suplimentar rata de amortizare la nr de ore medii de functionare rata de amortizare = 2) Salariul mecanicului Se negociaza intre angajat si angajator Ex: 3000lei/luna = 16.6 lei

3) Consum de combustibil Este dat de cartea tehnica a utilajului pentru ora de functionare sau pe km 6l/ora *6 lei =36lei 4) Consumabile Becuri, filtre, baterie, cauciucuri, stergatoare, determinarea valorii consumabilelor se face impartind nr tuturor acestor elemente la nr orelor de functionare dintr-un an. Estimativ: aproximativ 1 leu/ora. 5) Cheltuieli cu reparatiile Valoarea aferenta acestor elemente se ia tot din contabilitate, impartind totalul valorii reparatiilor pe an la nr mediu de ore functionare pe an. Ex: aproximativ 4lei/ora. In acest moment, se poate prezenta valoarea de inchiriere prin insumarea tuturor sumelor calculate. In cazul exemplului actual: 16.6+16.6+36+1+4= 74.2 lei 6) Dislocarea

Este un element care se negociaza separat si poate fi oferita de catre prestator ca si bonus, daca utilajul are o cantitate mare de lucrare de executat sau poate sa fie transportat utilajul de catre beneficiar sau se taxeaza de catre prestator. Prin insumarea pretului materialelor, al manoperei si al utilajelor se obtine valoarea pe articol de deviz si insumand toate articolele de deviz valoarea categoriei de lucrari. Incheierea de deviz In devizul pe categorii de lucrari sunt cuprinse doar materialele aferente productiei, manopera direct productiva si utilajele necesare executiei lucrarilor(inclusiv transportul) La o privire atenta, nu se regasesc: salariul inginerilor de pe santier, autoturisme, birotica, salariu director, secretare, etc. Din aceste motive, fiecare deviz de pe o categorie de lucrari contine incheierea de deviz.
a) material b) manopera c) utilaj nr crt 1 1 simbo l art. 2 TSC denum ire 3 u m 4 mc cantita te 5 5 a) b) c) d) n CZ01 M C 300 a) b) c) d) 300*a 300*b 300*c 300*d x d) transport 6 material 7= 5*6a

valoare manopera 8=5*6b utilaj 9=5*6 c transp ort 10=5* 6d total 11=7+8+9 +10

M= Mi

m=mi m=suma recapitulatie m=P%*m

U= Ui

T=T i

M+m+U +T

se insumeaza toate pe verticala Total 1 (inclusiv recapitulatia la manopera Cheltuieli directe Total cheltuieli (T2) Beneficiu Total

m+m=m(1+P %)

Total=M +m+m+ U+T

C=Total*P% T=C+Total B=T+P% T=T+B

Cheltuielile directe reprezinta cheltuieli pe care le face societatea comerciala in legatura cu bunul mers al productiei pentru o lucrare (salarii directori, lumina, portar) P2% -variaza functie de marimea firmei (10 -20%) Procentul P3% are valori intre 3-5% Pentru vanzare (pretul final) se mai adauga TVA In constructii se adauga TVA doar la pretul final Situatia de lucrari reprezinta extrase din oferta, in functie de realizarile lunare pana la terminarea lucrarilor. In situatia de lucrari trebuie sa se regaseasca pretul din oferta si doar la sfarsitul devizului (la sf. Situatiei) se majoreaza valoarea, daca pretul nu este ferm. Daca contractul prevede actualizare de preturi, valoarea finala se multiplica cu un coeficient K. K= , daca K<1, nu se ia in considerare.

Curs 5 elemente de programare a activitatilor Alaturi de respectarea pretului adjudecat, pentru o lucrare incadrarea in termenul ofertat este absolut obligatorie. Pentru acest fapt, este absolut necesar sa se elaboreze un grafic retea pe baza caruia sa se intocmeasca un plan calendaristic Obiectul de investitie se imparte pe articole de lucrari (cofrare, betonare, armare, balastare, etc). 1) Intocmirea listei de cantitati 2) Calculul duratelro La calculul duratelor, se tine cont de resursa predominanta (manopera sau utilaj) Exemplu: Se considera executia unei cladiri la rosu, inclusiv acoeprisul. Activitatile corespunzatoare sunt: Activitate 1) AM (aprovizionare materiale) 2) EZS1 (executie zidarie S1) 3) EZS2 4) CS1 (cofrare S1) 5) CS2 6) AC (aprovizionare cofraje) 7) AS1 (armare S1) 8) AS2 9) BP (betonare planseu) 10) EA (executie acoperis) Durata 2 4 3 5 4 2 4 2 1 10 37

In cazul impartirii pe sectoare, se lucreaza doar cu echipe specializate.

tmi Nr. activit ti M

d Simbol RL

tTm Rt tTM

Rt rezerva totala RL rezerva libera d durata tmi timp minim de incepere (activitatea incepe cel mai devreme) -se ia din activitatea precedenta tTm timp minim de terminare tiM timp maxim de incepere tTM= tiM+d tiM = tTM -d tTM corespunde activitatii urmatoare Rt = tTM (i) - tTm(i) RL = tmi (i+1) - tTm(i)