Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Bucuresti,Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

RAPORT de PRACTICA Colegiul National Mihai Viteazul

Profesor indrumator: Nicolae Mitrofan Autor:Gheorghe Andreea Ioana, seria 1,grupa 4

Stagiul de practica s-a desfasurat in cadrul Colegiul National Mihai Viteazul sub indrumarea domnului profesor Nicolae Mitrofan. Prezentarea succinta a institutiei Colegiul National Mihai Viteazul este una dintre unitatile de invatamant prestigioase din municipiul Bucuresti. La implinirea a 145 ani de existenta merita amintite cateva dintre momentele cele mai importante ale trecutului sau. Scoala ce poarta numele ilustrului voievod al Tarii Romanesti, ctitor al primei uniri a Tarilor Romane a luat fiinta in anul 1865, ca o subdiviziune a liceului Sf.Sava. Dupa doi ani si-a dobandit statutul autonom si s-a mutat in casele din strada Polona, unde locuise pentru o lunga perioada de timp Ion Heliade Radulescu. Una din cele mai de seama organizatii care a functionat sub egida liceului a fost corul de muzica, condus de profesor Nica Valeria-Chirita si care ani de-a randul a obtinut numeroase rezultate meritorii la concursurile si festivalurile de muzica. Mihai Viteazul a fost si ramane un liceu cu precadere orientat spre pregatirea de foarte buna calitate in domeniul stiintelor matematica, fizica si chimie Misiunea scolii Colectivul Colegiului National Mihai Viteazul isi propune asigurarea conditiilor pentru ca elevii sa dobandeasca o pregatire generala buna si cunostinte aprofundate in domeniile legate de cariera pe care o vor alege, astfel incat sa poata urma cu succes o forma de invatamant superior, sa-si formeze competente necesare insertiei sociale. Profilul absolventului liceului Mihai Viteazul include si urmatoarele trasaturi:

Responsabilitate fata de propria pregatire; Deprinderi de munca intelectuala pentru a putea invata pe tot parcursul vietii; Flexibilitate, adaptabilitate, mobilitate.

43 de olimpici naionali, 21 de mentiuni

CNMV ofer o gam larg de activiti extracolare(Departamentul de actvitati, Corul

CNMV,Trupa de teatru Orpheus,Clubul Mun,Certficatele ECDL si CISCO,Clubul de dezbateri PACHE,Echipele de bachet si fotbal.), desfurate n cadrul liceului sau n colaborare cu diverse organizaii, fundaii i instituii. Una dintre cele mai importante este Departamentul de Activiti. Acesta ofer posibilitatea de a lua parte la deciziile care i privesc pe elevi. Prin acest departament sunt organizate majoritatea activitilor din liceu alturi campaniile de promovare a liceului, precum Ziua Porilor Deschise sau

prezena la Trgul Educaional.Departamentul de Activiti a fost fondat n septembrie 2011

Corul beneficiaza de o traditie care urca inapoi pana la ultimile decenii ale secolului al

XIX-lea, traditie cultivata cu devotament si statornicie, chiar atunci cand vitregia unor programe analitice nu favorizau activitatea muzicala.

Cu o prezenta prestigioasa in viata Colegiului, a vietii muzicale a capitalei si a tarii,

acest ansamblu coral s-a facut cunoscut si peste hotare, in tari renumite precum Austria (1974), Spania (1978), Republica Moldova (1997), Franta(1994).Astfel, in competitii nationale sau ale capitalei, corala a fost adesea distinsa cu premii pentru performantele interpretative si pentru exemplara consecventa a nivelului artistic.

In strainatate, ca mesager al culturii tineretului roman, ansamblul are numeroase

premii obtinute precum: Medalia oraselor Bayeux si Paris-Asniers; Diploma festivalului Tineretul si muzica la Viena; Diploma si Medalia Gavril Musicescu (Chisinau), iar pentru valoarea de simbol a reusitelor sale, corala a fost invitata la importante evenimente aniversare precum Bicentenarul Beethoven, aniversarea I.D. Chirescu (la 80 de ani de viata); aniversarea D.D. Botez sau evocarile Lucian Blaga, Nichita Stanescu, Mihai Eminescu.

In ultimul deceniu, prezenta coralei s-a facut simtita si in spatiul bisericii, cu concerte

religioase si colinde traditionale.Astfel, fiecare aparitie a fost un eveniment deosebit atat pentru public cat si pentru elevii coralisti.

In 2005 Trupa Orpheus a pus in scena piesa Burghezul Gentilomdupa Moliere

bucurandu-se de un succes formidabil la Teatrul de Comedie din Bucuresti. Pe langa spectacolul sustinut aici ce a adunat aplauzele tuturor spectatorilor, aceasta adaptare contemporana a Burghezului Gentilom a castigat premiu pentru CEA MAI BUNA REGIEsemnata de Vlad Cristache la concursul Jos palaria organizat de Clubul UNESCO Adolescentii sub directia d-lui George Mihaita, si premiul pentru CEL MAI BUN ACTOR acelasi Vlad Cristache - la concursul LicArt.

Model United Nations (MUN) nseamn organizarea i participarea la simulri ale

conferinelor ONU ce au loc n limba englez. Acestea au loc n diferite ri precum Germania, Italia, Olanda i i propun s pun la curent participanii despre evenimente importante la nivel global, relaii internaionale, diplomaie i agenda ONU. Elevii au roluri de delegai sau ambasadori (acetia fiind responsabili de ntreaga delegaie a rii pe care o reprezint i trebuind s in un scurt discurs n ceremonia de deschidere)

reprezentnd o anumit ar sau un ONG. Acetia trebuie s reprezinte interesele rilor lor, dar i s ncerce sa gseasc soluii viabile pentru anumite probleme.

Centrul CNMV este acreditat pentru certificarile ECDL. Permisul european de conducere a computerului (ECDL European Computer

Driving Licence) este cel mai rspndit standard de certificare a abilitilor de utilizare a computerului, recunoscut la nivel internaional.

Certificrile ECDL se adreseaz oricrei persoane care are nevoie i dorete s i Clubul de Debate PACHE i propune mbuntirea spiritului critic, a abilitilor

certifice la standard recunoscut internaional abilitile de utilizare a computerului.

oratorice i de retoric ale membrilor si. Dezbaterile i ajut pe practicani s i organizeze discursurile ct mai eficient, s poat vorbi fr fric n faa unui public astfel ncat s fie convingtori, i poate cel mai important, formeaz un mod de gndire ce nu se limiteaz la aspectele de suprafa, ci caut i exploateaz micile detalii pe care muli le trec cu vederea.

Obiectivele practicii pedagogice. Practica pedagogic, parte integrant a procesului de nvmnt, are urmtoarele obiective:
o

consolidarea i aprofundarea pregtirii de specialitate, psihopedagogice i metodice; nvarea, exersarea i formarea abilitilor i competenelor necesare exercitrii profesiunii didactice; cunoaterea documentelor colare care fundamenteaz organizarea i conducerea procesului didactic; aplicarea particularizat la disciplinele de nvmnt a tuturor componentelor procesului general de predare-nvare-evaluare (principiile, finalitile, coninutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor colare); formarea i dezvoltarea abilitilor practice de proiectare didactic; efectuarea i exersarea unor aciuni specifice procesului de nvmnt pe baza pregtirii teoretice de psihologia educaiei, pedagogie, didactic a specialitii; formarea capacitii de cunoatere a elevilor (individual i n grupul colar), n vederea tratrii difereniate a acestora; cultivarea abilitilor i a capacitilor de autoevaluare i de integrare a rezultatelor autoevalurii n proiecia personal a dezvoltrii profesionale.

o o

Coninutul i secvenele practicii pedagogice


4

Componentele de baz ale coninutului practicii pedagogice sunt:

cunoaterea unitilor de nvmnt, ca organizaii sociale avnd ca misiune formarea, educarea i socializarea tinerei generaii; cunoaterea structurii organizatorice, a relaiilor funcionale dintre compartimentele i serviciile componente, a sistemelor manageriale ale unitilor colare; cunoaterea sistemului de activiti didactice, educaionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaiilor i a interaciunilor reciproce dintre acestea; nelegerea raporturilor reciproce dintre coal-familie-organizaiile sociale i ale administraiei locale, comunitile locale i a schimburilor permanente cu mediul n care acioneaz; asimilarea principalelor componente, calificri, responsabiliti, ndatoriri i drepturi ale profesiei de cadru didactic ; capacitatea de transpunere a coninutului tiinific, de specialitate al obiectelor de studiu, n coninuturi didactice, n msur s fac posibil i accesibil nsuirea de ctre elevi a valorilor tiinei, tehnologiei i culturii; construirea de demersuri i strategii didactice adecvate finalitilor i coninuturilor disciplinelor de studiu, formarea i dezvoltarea deprinderilor de apreciere i susinere a activitilor didactice cu elevii; formarea abilitilor i a capacitii de observare i de studiere a particularitilor de vrst i individuale ale elevilor; dezvoltarea capacitii de evaluare i apreciere a activitilor instructiveducative proprii, ale elevilor i ale colegilor. Desfurarea optim i realizarea corespunztoare a obiectivelor practicii pedagogice implic n mod necesar participarea efectiv i responsabil a studenilor la toate aciunile, proiectele i programele nscrise n sistemul general al practicii pedagogice, component organic, esenial a pregtirii pentru profesiunea didactic.

Modul in care isi pregateste lectiile,cum si le proiecteaza De cele mai multe ori,doamna profesor folosea stilul predarii lectiei mixte ce viza realizarea, n msur aproximativ egal, a mai multor scopuri sau sarcini didactice :
5

comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Structura relativ a lectiei: 1. moment organizatoric ; 2. verificarea coninuturilor insuite verificarea temei ; verificarea cunotinelor, deprinderilor, priceperilor dobndite de elev ; 3. pregtirea elevilor pentru receptarea noilor cunotine (se realiza de obicei, printr-o conversatie introductiv, n care erau actualizate cunotine dobndite anterior de elevi , relevante pentru noua tem); 4. precizarea titlului i a obiectivelor : profesorul comunica elevilor, ntr-o form accesibil, ce ateapt de la ei la sfritul activitii ; 5. comunicarea/nsuirea noilor cunotine, printr-o strategie metodic adaptat obiectivelor, continutului temei i elevilor i prin utilizarea acelor mijloace de invmnt care pot facilita i eficientiza realizarea acestei sarcini didactice ; 6. fixarea i sistematizarea coninuturilor predate prin repetare i exerciii aplicative ; 7.explicaii pentru continuarea invrii acas i pentru realizarea temei.

Alte surse informationale in afara manualului: Pe parcurusul stagiului de practica, doamna profesor i-a implicat pe elevi in diverse activitati ce vizau dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor n activiti ct mai variate i bogate n coninut, cultivarea interesului pentru activiti socio-culturale. I-au vizitat pe elevi la ora de psihologie un grup de tineri proveniti din asisenta sociala cu rezultate bune in invatamant, cativa dintre ei,studenti fiind la facultate,condusi de o doamna asistent social care dorea sa faca elevii si tinerii sa interactioneze,ca elevii sa afle mai multe despre grupul de tineri din asistenta sociala ,cu o situatie mai grea decat a lor. Doamna asistent social facea partea din "Tineret in actiune"."Tineret in Actiune" (Youth in Action) este programul Uniunii Europene care sustine activitatile de invatare nonformala pentru tineri, prin finantarea de proiecte. Acesta vine in continuarea programului "Tineret" (Youth) si va fi implementat in perioada 2007 - 2013. Programul, cu finantare de la Comisia Europeana, vizeaza promovarea cetateniei active in randul tinerilor, dezvoltarea sentimentelor de solidaritate si toleranta, sprijinirea intelegerii reciproce intre tinerii din diferite tari, promovarea cooperarii europene si contributia la imbunatatirea calitatii sistemelor de sustinere a activitatii de tineret. Dupa parerea mea, acea ora in care fiecare dintre elevi trebuia sa invete ceva despre el (cat de norocos este ca se afla intr-o familie) sau despre tinerii defovaorizati,s-a transformat intr-o "lupta" pentru ca doamna asistent social nu a stiut sa gestioneze intrebarile,nu a stiut sa
6

fie impartiala,nu a stiut sa vorbeasca pe intelesul unor copii de clasa aX-a si a trecut la subiecte mult prea grele si responsabile pentru varsta lor de 15 ani,de exemplu a pus problema lipsei locurilor de munca pentru tineri proveniti din asistenta sociala bolnavi de HIV iar discutiile intre elevi si tineri pe tema cunoasterii unui alt mediu decat traiesc ei nu a avut loc pentru ca s-a pus problema cersetorilor,a celor bolnavi de HIV si faptul ca nu sunt acceptati in societate. 10 minute s-au pierdut cu aranjatul clasei dupa dorinta doamnei asistent social de a-i grupa pe elevi intr o parte,pe tineri in cealalta parte,sa fie pusi fata in fata. Aceasta aranjarea a copiilor dupa parerea mea,i-a distantat foarte mult nelasandu-i sa se apropie cu intrebari sa fie deschisi,mesajul inconstient perceput,cel putin de mine a fost "ei nu sunt ca noi". La sfarsitul orei,nu s-a cerut un feedback elevilor,nu s-a intrebat ce au inteles,daca au vreo intrebare,daca au ceva de impartasit. Nu stiu care a fost scopul venirii acelei doamne cu tinerii si daca s-a gandit dinainte ce anume vrea sa vorbeasca in fata unor elevi de clasa aXa. Am stat de vorba cu o fata din grupul adus de dansa si nici ei nu stiau de ce au venit acolo. Ar fi fost de preferat sa le fi spus dinainte ce subiect vrea sa abordeze ca sa se pregateasca si ei pentru eventuale intrebari din partea elevilor. Mi-a placut la un moment dat interventia doamnei profesor care a observat ca aceasta intalnire nu a fost ce spera dansa sa fie si a stopat discutia lipsei locurilor de munca spunand ca nici ei-elevii care termina un liceu cu 9,10 si urmeaza o facultate si nu sufera de nicio boala nu au unde sa se angajeze. Dupa vreo luna de zile,la clasa aXi, si-au facut prezenta reprezentanti ai asociatiei Global Young Leader,o organizatie non guvernamentala. Le-au cerut elevilor sa se imparta in grupuri de cate 2-3. Li s-au impartit hartiute colorate. Elevii au fost rugati sa se gandeasca la ce inseamna pentru ei demnitatea. Acest lucru face parte dintr-un proiect european pentru a vedea daca demnitatea inseamna acelasi lucru pentru toti elevii din Europa. Dupa ce li s-a dat un anumit timp,s-au strans hartiutele de la fiecare grupa si au fost lipite pe tabla. Apoi s-a purtat o discutie pe aceasta tema,in care elevii au fost foarte implicati,au raspuns,au dat exemple personale,au pus intrebari. La sfarsit nu li s-a cerut feedback. In schimb, reprezentanta a dat un feedback ca nimeni nu a avut incredere ca acest lucru vor reusi sa il faca cu elevi de clasa aXa,dar ei au avut incredere ca se pot descurca si au avut incredere si in puterea de perceptie si inteligenta elevilor. Mi-a placut modul de abordare a acestor reprezentanti pentru ca au inceput printr-un joc si acest lucru i-a atras pe elevi i-a tinut concentrati. A fost o lectie tip seminar care a presupus dezbaterea unui subiect in timpul orei pe baza studiului prealabil de catre elevi a unor materiale informative ; se realizeaza, de asemenea cand nivelul de pregatire si interesul elevilor pentru disciplina sunt ridicate. Celor
7

de la organizatia Global Young Leader le-a reusit captarea atentiei elevilor,comunicarea cu ei.Cred ca elevii au mai avut un motiv de motivare din partea doamnei profesor care i-a informat ca cei activi vor fi punctati in plus.

Lectia de fixare si sistematizare-recapitularea A vizeazat, in principal, consolidarea cunostintelor insusite, dar si aprofundarea lor si completarea unor lacune. Conditia de baza a eficientizarii acestui tip de lectie o constituie redimensionarea continuturilor in jurul unor idei cu valoare cognitive relevantei, astfel incat elevii sa fie capabili de conexiuni care s permita explicatii din ce in ce mai complete si de aplicatii optime si operative in contexte din ce in ce mai largi ale cunoasterii. Structura orientativa a acestui tip de lectie pe care l-a abordat doamna profesor. 1. precizarea continutului, a obiectivelor si a unui plan de recapitulare 2. recapitularea continutului pe baza planului stabilit : aceast etapa e destinat clarificarii si eliminarii confuziilor constatate de profesor, stabilirii unor conexiuni prin largirea contextului cunoasterii si diversificarea perspectivelor de abordare a continutului parcurs si realizarii unor scheme sau sinteze care sa-l pund in relatie tot ceea ce reprezinta esentialul la nivelul continutului analizat ; 3. realizarea de catre elevi a unor lucrri pe baza cunostintelor recapitulate; in cazul lectiilor de consolidare de deprinderi, aceast etapa ocupa ponderea cea mai mare in structura lectiei si se concretizeaza, in functie de specificul disciplinei, prin : rezolvare de exercitii din manual 4. aprecierea activitatii elevilor ; 5. precizarea si explicarea temei. - lectia de sinteza: se realizeaza la sfarsitul unor unitati mari de continut : capitole mari, trimestru sau an scolar; Pornind de la metodele sau mijloacele utilizate n desfurarea lectiei variantele mentionate pot conduce la noi variante : lectie de recapitulare sau de sintez pe baz de exerciii aplicative (atunci cnd se urmrete consolidarea unor deprinderi),lectia recapitulativ pe baz de fise (concepute n functie de nivelul dezv. intelectuale i al pregtirii i de ritmul de lucru al fiecrui elev) etc.

Ce modalitati de evaluare a elevilor foloseste? Evaluarea este aplicabila in doua planuri:

1. cu referire la efectele invatarii - vizeaza relatia profesor-elev: nivelul de pregatire a elevilor si evolutia acestuia in timp, in functie de posibilitatile lor reale de invatare prin raportare a performantelor obtinute de scoala la cele asteptate de societate. 2. cu referire la insusi procesul instructiv-educativ - vizeaza autoestimarea profesorului, factorii de indrumare si control ai invatamantului in vederea asigurarii unei verificari sistematice si integrale a performantelor elevilor, a conceperii si realizarii unui proces instructiv-educativ capabil sa cultive interesul ptr studiu al elevilor. Notarea elevilor: Una dintre notari a constat in relizarea unui eseu cu titlul "Cine sunt eu?" de 2 pagini A4. Doamna profesor a notat elevii care i-au respectat cerinta cu nota maxima ,iar pe ceilalti nu. Mi-a palcut ca ne-a implicat si pe noi, studentele, in actiunile care le organiza doamna profesor. De exemplu, ne-a propus sa citim eseurile,iar noi am acceptat cu bucurie. Erau copii care chiar daca nu au respectat intocmai cerinta,scrisesera cu sinceritate ,si depusesera efort sa scrie despre ei,despre personalitatea lor. Intr-un fel,doamna profesor avea dreptate pentru ca le spusese de mult timp despre acest eseu de 2 pagini,la care aveau timp sa se gandeasca,i-a invatat ca trebuie sa respecte exact ce cerinte li se cere. La un loc de munca , in domeniul vanzarilor de exemplu ,daca ti se spune ca primesti bonus daca vinzi la 20 clienti si tu vinzi la 18 clienti,nu trebuie sa ai asteptari ca o sa primesti bonus,pentru ca nu ai atins ceea ce ti s-a spus. Doamna profesor a fost corecta din acest punct de vedere ca si-a respectat prima conditie pusa pentru a obtine o nota maxima. Interesul a fost cantitatea,nu si calitatea. O pagina pentru a scrie despre tine e prea putin - minim 2 pagini ar fi de ajuns,ar cuprinde cate ceva din ceea ce ai de spus. Alte modaliatati de evaluare e elvilor:ascultarea orala,intrebari,teste. Cum motiveaza elevii pentru a creste atractivitatea lectiei? Pentru motivarea elevilor,doamna profesor apela la urmatoarele: -in mod constant apela la feedback pozitiv pentru ca in acest fel vor creste increderea elevului ca s-a descurcat cum trebuie si ca pot sa faca un lucru destul de bine; -asigura sanse propice pentru elevi prin acordarea unor proiecte care solicita cat de cat cercetare si munca in echipa; - ajuta elevii cand vine vorba de materiale, acordandu-le referinte si carti daca este nevoie; -creea o atmosfera deschisa si pozitiva; -ajuta elevii sa simta ca sunt valorati ca membrii activi intr-o comunitate in care se pune accentul pe invatatura si cunostinte; -obtinerea unor note mari. Ce alte modalitati de recompensare a elevilor foloseste
9

Atunci cand elevii devin galagiosi doamna profesoara incearca sa ii stabilizeze anuntandu-i ca daca nu pastreaza linistea si nu coopereaza la lectie le va da un test iar notele vor fi trecute in catalog. Cand elevii au in aceeasi zi o teza sau o lucrare la o materie mai grea la care au avut mult de invatat, doamna profesoara ii recompenseaza pentru participarea activa la lectie lasandu-i 10-15 minute inainte de terminarea orei sa mai repete pentru acea teza/ test,avand o pauza mai lunga.

Modul in care comunica cu elevii Comunicarea didactic are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale comunicrii interumane: se desfoar ntre doi sau mai muli ageni: profesor i elevi, avnd ca scop comun instruirea acestora, folosind comunicarea verbal, scris, non-verbala i vizual, dar mai ales forma combinat; mesajul didactic este conceput, selecionat, organizat i structurat logic de ctre profesor, pe baza unor obiective didactice precise, prevzute n programele colare; stilul didactic al comunicrii este determinat de concepia didactic a profesorului i de structura lui psihic; mesajul didactic (repertoriul) are o dimensiune explicativ- demonstrativ i este transmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltrii intelectuale a acestora i nivelului de cunotine pentni a fi neles de elevi; - comunicarea se regleaz i autoregleaz cu ajutonil unor retroaciuni (feed-back i feedfarward), nlocuind blocajele care pot apare pe parcurs.
Pentru a fi eficace, comunicarii didactice i se cer anumite caracteristici:

1. Ale profesorului: - claritatea mesajelor - precizia acestora - utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor - utilizarea unui limbaj adecvat ( corect din p.d.v stiintific) - structurarea logic a mesajelor transmise; - prezentarea interesant a coninutului instruirii; - asigurarea unui climat adecvat comunicrii 2. Ale elevilor: - s aib capacitate de concentrare (pentru a putea recepta i inelege mesajul profesorului); - s posede cunotinele anterioare necesare nvrii ce urmeaz; - s fie motivai pentru a nva ( in general i la un anumit obiect studiu, n particular); - s cunoasc limbajele utilizate (de profesor sau de calculator, cazul instruirii asistate de acesta
10

n comunicarea didactica profesorul trebuie sa-i faca pe elevi sa simta ca are o vocatie n aceasta directie, ca este un partener de ncredere, care doreste un dialog autentic. Competenta de comunicare se va manifesta si prin capacitatea de ascultare a elevilor. Cei mai apreciati profesori sunt cei care permit libertatea de exprimare a elevilor, care nu-i fac nici sa se simta judecati, nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera sentimentul de siguranta si libertatea comunicari

Ce metode didactice foloseste mai frecvent Metoda didactic se refer la drumul sau calea de urmat n activitatea comun a profesorului i elevilor, n vederea realizrii obiectivelor instruirii. Metode didactice folosite frecvent de doamna profesoara sunt metodele de comunicare orala, metodele expozitive (explicatia, descrierea, prelegerea), metode conversative - dialog didactic realizat printr-o succesiune de ntrebri i rspunsuri, dezbaterea (schimb organizat de idei si opinii discutii de grup), problematizarea. Daca pregateste pentru lectii anumite materiale didactice Manualul reprezinta principalul material didactic dupa care are loc predarea. Ce mijloace de invatamant foloseste la lectii Doamna profesoara foloseste tablacare face parte din prima generatie, unde face o schema a lectiei predate. Celei de-a doua generaii i aparin mijloacele purttoare de informaii gata elaborate: manuale, alte texte tiprite. n acest caz, aciunea adultului asupra elevului este imediat prin intermediul unui cod scrisul.

11