Studiu cu privire la gradul de dezvoltare a localitaii Deta

Capitolul 1 1.1.Prezentarea localitaii Deta

1.1.1. Localizarea i poziia geografic Pe teritoriul oraului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacic, prefeudal i feudal. n perioada roman aici a existat castrul roman Potula. Prima atestare documentar a localitii Deta are loc n 13 !, sub denumirea de Ded, fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care deriv numele actual. n anii 1"11 i 1"#$, localitatea este consemnat cu denumirile Ded i respectiv Dedu %ic. n perioada dominaiei otomane, decade. n &urnalele de cltorie din 1 !'1 ", cltorul turc (vli)a *elebi care vizita +anatul, afirm c Deta era locuit de rom,ni. Din anul 1$#", c,nd a inceput colonizarea +anatului de ctre germanii provenind din +avaria i -lsacia./orena, localitatea a renscut, denumirea ei fiind transformat n Detta. 0olonizrile au nceput n 1$3$ i au durat p,n pe la 1$1", iar pe l,ng germani au mai fost colonizate i c,teva familii de italieni. n secolul 232 cunoate o dezvoltare rapid, n special dup 1454 ' anul n care a fost dat n folosin calea ferat 6imioara ' 7amu %are, care trecea prin Deta. /a 141!, era de&a declarat ora. n 1454 se d n folosin calea ferat 6imioara ' +azia, care trecea prin Deta. Deschiderea cii ferate creeaz condiii favorabile pentru comerul cu cereale i animale. Pe aceste dou componente, localitatea reuete n scurt timp s'i construiasc prosperitatea. n 14 $, dup ncorporarea +anatului la 8ngaria, s'a nfiinat plasa Deta, cu 13 comune, care aprinea de comitatul 6imi. 6ot atunci este recunoscut drept important centru economic. 0unoate o nsemnat dezvoltare edilitar, se construiesc coli, instituii, se efectueaz lucrri de canalizare, se toarn trotuare i se introduce telefonul 91411:. n secolul 232 se construiete ;otelul +ellavista, loc de

nt,lnire a t,rgoveilor rom,ni i s,rbi din zon. n 11!# se construiete uzina electric i se introduce iluminatul electric. <raul Deta este un mic centru administrativ, economic i cultural, de importana microregional, situat in partea de vest a tarii noastre, intre 6imioara i frontiera cu =erbia i %untenegru, la o distanta de "" >m de 6imioara pe D? 51 si 114 >m. de +elgrad. (ste un nod rutier situat ca un punct catre care converg mai multe drumuri locale, dar in care se intretaie i doua artere importante i anume@ drumul ce leaga 0ampia 6orontalului cu muntii caraseni si cel ce face legatura intre reedinta &udeului i punctul vamal de frontiera cu =erbia si %untenegru, respectiv soseaua ( $!. Deta polarizeaza atat din punct de vedere economic cat si socio'cultural viaa localitailor@ Denta, %oravita, Aataia,Boiteg, +anloc, 7amu %are, Aiera, Aiulvaz. (ste aezat in campia &oasa a +arzavei i este traversat de raul +irdeanca, afluent al +arzavei care in perioadele de inundaii are rol de supapa a +arzavei. /ocalitatea are o latitudine nordica de "5C#3D si o longitudine estica de #1C1#E, fiind situata la un nivel de 11 m. deasupra marii. Din teritoriul administrativ al orasului Deta face parte si satul <patita situat la o distanta de 3,5 >m. fata de oras, pe D0 1$# 9Deta'+irda:. 6eritoriul administrativ al oraului Deta se invecineaz cu teritoriile administrative ale urmatoarelor localitati@ spre nord cu Boiteg, la nord'est si est cu Aataia, la sud cu Denta si la vest cu +anloc. 1.1.2. Relieful i structura geologic Felieful oraului, identic cu o parte a reliefului &udeului 6imi este rezultatul unui lung proces de evoluie, prin care s'a format Depresiunea Panonic i s'a continuat p,na la scoaterea c,mpiei de sub domeniul lacustru 9lacul panonic: i s'a acoperit cu o ptur de loess sau cu depozite aluviale. -lctuirea litologic de suprafa a +anatului, s'a format la nceputul Guaternarului, n urma unor mari frm,ntri tectonice, succedate de retragerea lacului Panonic ce acoperea ntinsul es de azi al 0,mpiei Bestice. -ctivitile scoarei terestre din ultima glaciaiune a determinat o mare eterogenitate de roci eruptive, metamorfice i

sedimentare. Hona de c,mpie, reprezent,nd fundul colmatat al lacului, este format dintr' o succesiune de straturi aluviale 9argile, marne, nisipuri:, acoperite pe alocuri cu o manta de loess'uri foarte fertile. n medie altitudinea 0,mpiei 6imiului n zona oraului Deta este de aproximativ de 1! metri, deasupra nivelului mrii, fiind numit 0ampia &oas a 6imiului, caracterizat printr'o denivelare care abia poate fi n eviden. 0,mpia este alctuit din prundiuri cristaline acoperite cu o ptur cu grosimi variabile de argile rosii pleistocene. 3nterfluviile sunt plane, fragmentate de vi largi, puin ad,ncite. 6erenurile mai ridicate cu nivelul apelor freatice aflate la o ad,ncime mai mare au fost folosite pentru stabilirea aezrilor omeneti. ntre 6imi i +,rzava, aceast c,mpie de , subsiden se caracterizeaz printr'un numr mare de bli i cursuri prsite, fapt datorat tot pantei foarte mici a c,mpiei, ce a favorizat mult aciunea de meandrare i de apariie a cursurilor prsite. Iormarea solurilor n aceast unitate de relief a fost influenat de ad,ncimea mic a nivelului freatic i ca urmare predomin lacovitele, care prin drenare au devenit foarte fertile. (vident c, n general luncile cursurilor de ap 9+,rzava: ofer, at,t prin soluri c,t i prin prezena apelor freatice la mic ad,ncime, terenuri bune pentru practicarea agriculturii. Densitatea mare a aezrilor omeneti aflate de'a lungul principalelor vi ale r,urilor dovedete existena unor condiii optime de locuire datorit topoclimei, apei freatice uor exploatabile, terenurilor arabile 9n lunci i pe terase: i punilor de pe versani i culmi. /a contactul dintre zona piemontan i de c,mpie, cernoziomurile levirate gleizate apar pe aliamentul Deta, /iebling, =acoul 6urcesc, dar pe suprafee restr,nse sau cu caracter insular. =olurile negre sau brune, slab humefere, argiloase compacte 9smolnie: apar pe suprafee destul de mari i n zona Deta'<patia. =olurile hidromorfe 9lacovitele ocup suprafaa terenurilor drenate din valea +,rzavei:. Iormate pe depozite loesside i av,nd o textur luto'argiloas sau chiar argiloas, ele ocup cele mai &oase pri ale c,mpiei cu un drena& slab i cu ad,ncimea apelor freatice cuprins de regul ntre 1'# metri. 0ea mai mare parte a suprafeelor ocupate cu aceste soluri sunt folosite ca terenuri agricole n urma lucrrilor de drenare, care scz,nd nivelul apei freatice le'a

mbuntit fertilitatea natural. (xecutarea lucrrilor de drena& la aceste soluri cu ape slab mineralizate este necesar pentru a evita apariia fenomenelor de srturare. =olurile azonale sunt reprezentate i prin solurile aluviale, care se nt,lnesc frecvent n albia ma&or i pe terasele &oase ale +,rzaviei. (le se caracterizeaz printr'un stadiu incipient de solificare, dar sunt favorabile culturilor agricole i n special al legumelor, fiind uor irigabile. -meliorarea i valorificarea potenialului productiv se poate realiza n condiiile abordrii integrate a msurilor hidroameliorative i culturale curente, care vor viza asigurarea unui regim aerohidric n sol cu parametrii optimi de funcionalitate. De asemenea, se impune reabilitarea i modernizarea lucrrilor de irigaii i extinderea acestora pe terenurile agricole cu deficit de umiditate, pretabile la irigaii n condiii de eficien economic, reabilitarea zonelor umede prin amena&area de orezrii, rchitrii i heletee destinare creterii diri&ate a petilor i broatelor 9activiti ce au o tradiie local: i modernizarea celor existente. Hona Deta este locul unde se produc cutremure de pm,nt care au epicentrul i hipocentrul n localitile +anloc i Para. (le sunt de mic intensitate, dar energia lor pornete de la mic ad,ncime 4'1! >ilometrii, care este i cauza efectelor devastatoare. 0auz primar a producerii lor este existena faliilor i micarea de reaezarea a stratelor. 1.1.3 Clima ?uana local a climei temperat'continental specific ntregului inut este dat de masele de aer maritime din vest cu un grad ridicat de umiditate, apoi de influen a uoar a maselor de aer subtropicale i cu oarecare pondere de masele de aer continetale din est. Fezultanta acestor interferene definete regimul elementelor climatice 9temperatura aerului, precipitaiile, presiunea i umiditatea atmosferic:. 0urbura 0arpaiilor adpostete 0,mpia 6imiului mpotriva invaziilor aerului rece continetal, iar deschiderea spre vest i sud permite acoperirea c,mpiei cu aer temperat maritim. Felieful plan contribuie la uniformizarea climei locale.

6rsturile climei temperat'continentale n ultimul timp sunt marcate de diversitatea i neregularitatea proceselor atmosferice. n mod frecvent, chiar n timpul iernii, sosesc dinspre -tlantic mase de aer umed, aduc,nd ploi i zpezi nsemnate, mai rar valuri de frig. Din septembrie p,n n februarie se manifest frecvente ptrunderi ale maselor de aer polar continetal, venind dinspre est. 0u toate acestea, n zona Deta se resimte puternic i influena ciclonilor i maselor de aer cald dinspre %area -driatic i %area %editeran, care iarna genereaz dezghe complet, iar vara impun perioade de cldur nbuitoare. 6emperatura medie multianual este de J11 grade 0elsius. Date privind temperaturile medii, maxime i minime absolute ale aerului, preum i cantitile anuale de precipitaii nregistrate la staia meteorlogic +anloc din &udeul 6imi. Presiunea atmosferic, valoarea i variaiile sale neperioadice au o nsemntate climatologic foarte mare. n unele cazuri rolul lor devine chiar determinant de exemplul legat de direcia i viteza v,ntului. %edia anual a presiunii atmosferice se distribuie destul de uniform, diferenele nu sunt mai mari de 1'# mm. Fegimul v,nturilor este determinat de caracterul, succesiunea i frecvena sistemelor barice i a proceselor circualiei atmosferice. Felieful modfic esenial direcia i viteza v,ntului. Fegiunea este dominat de v,nturi care bat din direcia nord' vest. <raul Deta fiind situat n sectorul vestic al rii este supus activitii ciclonice i invaziei aerului umed din vest i sud'vest. =e resemite o oscilaie n distribuia precipitaiilor medii anuale ca i n distribuia temperaturii marcat printr'o scdere sensibil n funcie de dispariia pdurii. 0antitatea normal de precipitaii a fost 1!' 3! mm, iar mai recent este ntre 53!'51! mm. n raport cu media multianual se constat c la unele staii meteorologice s'au nregistrat cantiti de precipitaii care depesc cu mult aceast valoare. 1.1.4. idrografia

-pa constituie una din resursele naturale importante pentru desfurarea n bune condiii a activitii economice i sociale de pe orice teritoriu. Feeua hidrografic

n zona oraului Deta este relativ srac, doar p,r,ul +irda trece prin localitate i la Denta se vars n +,rzava. /acurile antropice, sunt lacurile ce s'au format n excavaiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la 0rpini, =,nicolau %are, 7imbolia, Deta, 6imioara. n cadrul c,mpiei se observ numai uoare denivelri de terenuri. =unt mici ad,ncituri 9crovuri: rmie ale lacurilor, blilor sau mlatinilor, care au dinuit aici p,n n secolul 2B333 c,nd imperiul habsburgic a nceput un vast plan de desecri i ndiguiri. P,n atunci cea mai mare parte a 0,mpiei +anatului era teren mltinos plin de bli i un adevrat focar de epidemii datorit t,narilor. 8tilizarea apelor r,ului +,rzava la irigaii este menionat ntr'un document dat,nd din anul 14!1, c,nd la vest de Deta a luat natere orezria 6opolea. ntreaga cantitate de ap necesar pentru suprafaa amena&at 9orezrie, pescrie: este preluat prin intermediul canalului %orii, care se ramific din +,rzava pe malul drept n amonte de Deta, printr'o priz prevzut cu stvilar pentru reglarea debitului. 3nstalaia a fost perfecionat ulterior@ s'a amena&at n anul 141! un nou heleteu, n 1411 s'a construit un sifon pentru subtraversarea +,rzavei de ctre canalul %orii, n 14!" s'a modernizat bara&ul deversor din albia +,rzaviei, iar n 11!4 s'a modernizat stvilarul. n zona Deta structura i tectonica au contribuit la nfptuirea unui relief de c,mpie slab nclinat. F,urile fac numeroase meandre, au vi puin ad,nci 9fundul lor se colmateaz mereu: i produc stagnri de ape. Precipitaiile abundente czute pe terenuri slab permeabile i lipsite de pant, provoac inundaii prin stagnarea apelor de suprafa a terenului sau prin meninerea solului ntr'o stare de umiditate excesiv. De aici necesitatea de a fi drenate i ndiguite. 0analele fcute 3!'"! de ani n urm sunt nentreinute i trebuie reviziute. Din cauza nclinrii extrem de slabe a reliefului spre sud'vest, apele curgtoare care veneau din muni, intr,nd n zona de c,mpie aveau un curs foarte domol. -stfel c ele se rsfirau umpl,nd c,mpia de ap. Iundul, primvara i la viituri se colmata, a&ung,nd s nu mai aib maluri i la cea mai mic viitur inundau c,mpia.

1.1.!. "egetaie# flor# faun 3nterpretarea vegetaiei n ansamblu ei denot, relaiile directe i indirecte cu mediul n care s'a dezvoltat i a evoluat. 0aracterele fizico'geografice ale Fom,niei, clim, structur geologic, soluri, reea hidrografic la care se adaug calitatea factorului uman, au condiionat gruparea pe mari asociaii a vegetaiei rii, statornicindu'se astfel o specific eta&are pe vertical. Begetaia de c,mpie specific oraului Deta este reprezentat aici prin dou zone silvostep i step. =ilvostepa reprezint zona de tranziie ctre stepa propriu'zis cu indice de ariditate accentuat. (a se caracterizeaz prin prezena unor petece de vegetaie forestier, nglobat n domeniul vegetaiei ierboase, aceasta ca rezultat al condiiilor climatice i a interveniei directe a omului. =tepa este un mediu n care predomin vegetaia ierboas cu adaptri la un regim srac cu ap. Begetaia comunei caracteristic zonei de step i silvostep este reprezentat at,t prin plante lemndoase, c,t i ierboase. =paiul zone Deta'<patia se ncadreaz, din punct de vedere geobotanic, n zona pdurilor de ste&ar, distruse n trecut de oameni, pentru obinerea lemnului necesar construirii cetii i caselor, c,t i pentru ctigarea de terenuri cultivabile. n prezent teritoriul se ncadreaz n silvostepa antropogen ce caracterizeaz ntreaga 0,mpie Panonic. Peisa&ul este diversificat i de apariia vegetaiei de lunc, de'a lungul r,urilor, n cadrul creia predomin arborii de esen moale. =pecific orului Deta este parcul natural din centrul aezrii, o rmi a vechilor pduri, care este o mbinare de arbori@ ste&ari, tei, arari, pducel i salc,m, unele exemplare de ste&ari, av,nd o v,rst considerabil. (xistena acestuia se poate remarca i n harta oraului din 1$41. 6eritoriul oraului Deta aparine din punct de vedere fitogenic provinciei geobotanice central'europene, puternic influenat de vecintatea celei sud'europene, astfel c vegetaia prezint un numr relativ mare de specii i asociaii de plante adaptate la condiii de mediu extreme, de la dificit la exces de ap i sruri uor solubile.

Begetaia arborescent este compus, ntre altele, de specii precum@ castanul, plopul, nucul, castanul slbatic, ararul, dudul, iar dintre specile cultivate@ prunul, mrul, prul, caisul, cireul i piersicul. Begetaia ierboas se manifest n funcie de soluri sau categorii de folosin. -sfel, pe terenurile &oase, umede, sunt prezente@ troscotul, plmida, mueelulK pe c,mpie@ volbura, mohorul, tirul, sulfina, neghinaK pe pauni@ ptlagina i troscotul. 0a subarboret, prezent pe marginea drumurilor i a pdurilor, se nt,lnesc@ pducelul, porumbarul, cornul. Dintre plantele cultivate, cele mai frecvent utilizate sunt@ gr,ul, orzul, secara, porumbul, ovazul, floarea sorelui, sfecla de zahr i cea fura&er, tutunul, trifoiul, lucerna. Produciile medii ale acestora sunt relative bune n prezent, dar ele ar putea fi simitor mbuntaite prin msuri agropedoameliorative i agrofititehnice adecvate. npadurarea secular de la marginea oraului, mamiferele sunt reprezentate de cerb, loptar, mistre,cprior, vulpe, dihor, nevstuic i veveri, de asemenea pdurea adpostete o varietete larg de specii de psri cum ar fi@ mierla neagra, turturica, cucuveaua, piigoiul, privighetoarea, eretele i fazanul. nveliul de sol prezint o mare complexitate i diversitate, urmarea influenei i aciunii n timp a factorilor pedogenetici 9relief, roc, clim, hidrologie:, precum i a interveniei directe a omului prin importante lucrri hidroameliorative ncepute n secolul al 2B333'lea i continuate n epocile urmtoare. 1.1.$. Populaia Datele ultimului recensam,t al populaei din anul #!1# eectuat pe teritoriul Fomaniei arat c populaia este de 5.1 3 locuitori, din care $1,4 L sunt de naonalitate rom,n 1",3 L maghiar,5" L german ",1 L sarb #,! rromi9igneasc: i !,# L alte naionaliti. 1.1.%. &gricultura -gricultura favorizat de clima temperat'continentala, dar si de respectul locuitorilor pentru pamant, astfel, ca orice ora de campie situat in partea de sud'vest a Fomaniei, o pondere importanta a economiei este realizata din agricultura.

%arimea si forma de exploatare a terenului au suferit modificari dupa 1141, de la infiintarea micilor exploatari de 1'5 ha, ulterior a&ungand chiar la #!!'3!! ha. 3n prezent exista 1 societati agricole, asociatii familiale si 3#! proprietari de teren care impreuna exploateazM suprafata de 3#$1 ha teren arabil. 3n ceea ce priveste structura culturilor se manifesta o specializare pentru cultura graului, orzului, porumbului si florii soarelui, razlet se cultiva mici suprafete de ovaz si sfecla de zahar, iar in intravilanul localitatii legumele ocupa primul loc. 0reterea animalelor ocupa deasemenea un loc important in domeniul agriculturii, prioritara fiind cresterea bovinelor, ovinelor si porcinelor. <raul Deta dispune de un strand termal, cu apa termala, care are proprietati terapeutice in afectiunile reumatismale, unele boli dermatologice si vindecarea ranilor. <raul Deta are un parc natural, ramasita vechilor paduri, ce reprezinta o imbinare de arbori@ ste&ari, tei, artari, paducel si salcami, unele exemplare de ste&ari avand o varsta considerabila de peste "!! de ani.

C&P'()L*L 2 &+&L',& S-)(

2.1. Puncte tari ' -propierea de resedinta de &udet si alte centre urbane 9la "" de >m de 6imi oara, 14 >m de vama =erbia:, fiind un important punct de frontier feroviar Ni rutier la graniOa dintre Fom,nia Ni =erbia. ' 0ondiii geografice favorabile, sol foarte bun pentru agricultur, existena argilei i a apelor termale. ' 3nfrastructur de transport optima Deta'6imioara i ntre localitile nvecinate. ' -coperire integral cu reea de telefonie i internet. ' =pitalul orenesc Deta reamena&at i modernizat. ' Arad de poluare relativ mic, existena de zone verzi i blile care pot mbogii microclimatul, mediul natural nu este afectat seminificativ de poluare, activitile industrial nefiind dezvoltate foarte mult. ' Posibiliti de agrement la trandul termal din Deta ' Dotarea unitilor de nvmant cu echipamente i materiale este optim, existena a dou instituii de nvm,nt, a unei sli de sport moderne i o bibliotec oreneasc. ' -propierea de 0entrul 8niversitar 6imioara. ' (xistena unui personal medical specializat. ' %ulticulturalismul care produce un amestec bogat de idei i perspective eseniale pentru o calitate ridicat a vieii. ' Predominarea proprietii private asupra proprietii de stat ' (xistena a dou farmacii, a dou policlinici, trei cabinete stomatologice. ' PotenOial turism specific istoric, cultural, religios @ muzee, manifestri culturale, rug. ' (xistena a mai multor magazine locale, asociaii familiale i ferme agricole. ' (xistena cooperrilor internaionale i nfriri ntre orae ' (xperiena n implementarea de proiecte transfrontaliere. ' -nual se srbtoresc zilele oraului. ' 3nteres i capacitate <?A'uri, trei la numr.

2.2. Puncte sla.e Deta este situat pe un teren mltinos care necesita fundaii speciale pentru construcii grele -pa freatic ridicat ?u exist transport n comun ?u exist pist pentru bicicliti ?u exista oficiu de cadastru ?u exista cinemetograf <fert de locuri de munc redus numeric Ni nemotivant =istemului de consiliere n carier, instruire Ni formare profesional slab dezvoltat =cderea nivelului de calificare profesional a tinerilor 3n zona, in ultimii ani s'a redus dezvoltarea 3%%'urilor 3n fabricile din zona nu sunt locuri de munca, pentru absolvenii de studii superioare Dispariia industriei tradiioanle bazate pe resurse locale 9industria ceramicii, prelucrarii primare a canepii: 3nteres scazut a agenilor economici fata de problemele sociale =ectoare neacoperite n domeniul serviciilorK Piata agroalimentar nu este modernizat conform standardelor europeneK =erviciile de consultant in domeniul afacerilor slab dezvoltateK /ips industrie prelucrtoare de legume Ni fructeK 6arg de animale neconformK /ipsa mai multor furnizori de televiziune prin cablu pentru concuren /ipsa unei strategii zonale de dezvoltare a turismului /ipsa mi&loacelor financiare si investitii mici realizate in turism Productivitate sczut a sectorului agricol tradiOionalK

2.3.)portunitai

Programe naOionale de stimulare a demarrii de noi afaceri sau pentru dezvoltarea celor existente -ccesul la internet este o oportunitate pentru o informare rapid Ni corectK (xistenOa unor domenii cu potenOial de absorbOie Ni modernizare ridicat 9turism, agricultur:K Promovarea industriilor si tehnologiilor inovante, acelor nepoluante cu valoare adaugat mare si sustenabile financiarK Posibilitatea atragerii investitorilor straini si crearea de locuri de munca prin imbunatairea infrastructurii si imaginii oraului. 3ncura&area parteneriatelor intre intreprinzatorii locali si straini Dezvoltarea firmelor specializate in consultan in afaceri i proiecte de investii. 3ncluderea Detei in circuite tematice ale &udeului, ca o premiz pentru dezvoltarea turismului cultural.
Slaba implicare a cetenilor n comunitate

3nexistenOa la nivelul instituOiilor administraOiei publice locale a unor servicii.departamente specializate n relaOia cu <?A'le

/ipsa surselor de finanOare local 9din surse publice sau private: adresate <?A' urilor 3mplicarea insuficenta a societaii civile si a bisericilor in rezolvarea problemelor sociale comunitare 2.4. &meninri

Deteriorarea infrastructurii fizice de&a existente %entalitatea de indiferenta fata de protectia mediului

/ipsa informarii cu privire la fondurile europene 3nexistenOa coeziunii sociale. Deplasarea forOei de munc ctre oraNele mai dezvoltate =chimbari frecvente in legislatia economica si cea fiscalaK 3nsuficiente instrumente financiare pentru sustinerea 3.%.%.'urilor 0apacitatea de absorbtie limitata a fondurilor structurale.adaptarea lenta la cerintele administrarii fondurilor structurale.

C&P'()L*L 3 Dezvoltarea multifincional a localitaii Deta

3n aceasta etapa, cand Fomania trebuie sa adopte standardele europene , si orasul Deta are nevoie de un plan de dezvoltare care sa vizeze toate domeniile si in care sa se regaseasca interesele tuturor membrilor comunitatii, un plan care sa canalizeze resursele catre actiuni integrate ce urmaresc progresul social, prote&area mediului, utilizarea eficienta a resurselor umane si naturale in vederea atingerii unui nivel ridicat si sigur de crestere economica si ocupare a fortei de munca. Planificarea strategica a dezvoltarii economico'sociale a orasului Deta are de&a un istoric. Primii pasi in domeniul planificarii strategice locale au fost facuti in anul #!!5 de catre autoritatile publice locale ale orasului Deta care au reusit sa elaboreze printr'o larga participare a societatii civile, a mediului de afaceri si a institutiilor publiceP=trategia de dezvoltare economico'sociala a orasului DetaQ fapt care a sustinut ulterior implementarea mai multor masuri si proiecte de interes local . -ctivitatile si rezultatele de pionierat in domeniul planificarii strategice in orasul Deta, adauga o PplusvaloareP importanta experientei locale in implementarea modelului european de planificare a dezvoltarii locale. =trategia de dezvoltare locala a orasului Deta este construita pe concluziile analizei socio'economice si analizei =R<6, pe avanta&ele localitatii si urmareste, prin structura si continut, dezvoltarea economica si echilibrata, concomitent cu dezvoltarea capacitatii acesteia de a se adapta si putea raspunde schimbarilor economice cheie. P=trategia de dezvoltare economico'sociala a orasului Deta #!!4'#!13Q se constituie ca un instrument programatic fundamental de orientare a dezvoltarii pentru perioada #!!4'#!13, prin care orasul Deta isi propune reducerea disparitatilor de dezvoltare economico'sociala fata de orasele din Fegiunea Best, si a demarat pe baza ideii ca acest document va fi orientat in principal spre prioritatile si obiectivele compatibile cu domeniile de interventie a Iondurilor =tructurale si de 0oeziune ale 8niunii (uropene. P=trategia de dezvoltare economico'sociala a orasului Deta #!!4'#!13Q are in vedere si se coreleaza cu strategiile principalelor programe de finantare a dezvoltarii

europene, cu obiectivele, axele si domeniile de interventie ale Planului ?ational de Dezvoltare si al 0adrului =trategic ?ational de Feferinta 90?=F: #!!$'#!13, Planului de Dezvoltare Fegionala a Fegiunii Best #!!$'#!13, iar implementarea acesteia prin utilizarea eficienta a fondurilor prevazute, atat interne cat si externe, va conduce la orizontul anului #!13, la un oras competitiv, dinamic si prosper, integrat cu succes in 8niunea (uropeana si aflat pe un trend de dezvoltare rapida si durabila . <biectivul global al P=trategiei de dezvoltare economico'sociala a orasului Deta #!!4'#!13 Q consta in spri&inirea si promovarea in orasul Deta a unei dezvoltari socio' economice durabile, corespunzatoare nevoilor locale specifice, prin imbunatatirea factorilor de mediu, a conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri si exprima optiunea strategica de dezvoltare viitoare a orasului, ca o aspiratie ma&ora a comunitatii care vine sa intregeasca si sa sustina, prin performante proprii obiectivul general de dezvoltare a Fegiunii Best@ S Dezvoltarea armonioasa a Fegiunii Best, astfel incat aceasta sa devina o regiune competitiva in cadrul 8niunii (uropene, cu o economie dinamica si diversificata, cu resurse umane superior calificate, iar P3+'ulregional.locuitor sa a&unga pana in anul #!13 la "5L din P3+'ul mediu pe locuitor al 8niuii (uropeneQ. Pentru realizarea obiectivului global al strategiei este necesara indeplinirea mai multor obiective specifice@ Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale, cu prezervarea

conditiilor de mediu 0onsolidarea mediului de afaceri prin cresterea competitivitatii intreprinderilor Dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului turistic local Dezvoltarea mediului rural, in vederea cresterii standardelor de viata ale populatiei si nivelului de trai al locuitorilor 0resterea ocuparii si a incluziunii sociale Dezvoltarea capacitatii administratiei publice locale pentru satisfacerea nevoilor de dezvoltare locala =timularea dezvoltarii economice Tsociale a orasului 0iacova prin intarirea cooperarii internationale si transfrontaliere

C&P'()L*L 4 Propuneri de dezvoltare multifuncional a localitaii Deta

/odernizarea strzilor 0i drumurilor interne Feabilitarea.modernizarea drumurilor comunale Ni a strzilor aflate n

administrarea autoritOilor localeK Feabilitarea podurilor, podeOelor Ni a sistemului de colectare Ni evacuare a apelor

pluvialeK -sigurarea siguranOei traficului rutierK (xtinderea aleilor pietonale pe ntreaga lungime a strzilor din comun

/odernizarea drumurilor e1terne %odernizarea drumului comunal Deta' <patia %odernizarea drumului comunal Deta'/iebling %odernizarea drumului comunal Deta' Boiteg

Dezvoltarea infrastructurii de mediu Fealizarea n toate satele comunei a sistemului de canalizare Ni de epurare a

apelor uzateK 0olectarea Ni gestionarea adecvat a deNeurilor mena&ere.

Realizarea infrastructurii de re2ele edilitare 0i utilit2i pu.lice nfiinOare reOea de distribuOie a gazului metan n toate localitOile comuneiK %odernizarea reOelei de distribuOie a energiei electrice ctre consumatorii locali n localitOile comuneiK %odernizarea Ni diversificarea reOelei de televiziune prin cablu K %odernizarea Ni diversificarea reOelei de distribuOie a internetului n ambele sate ale comuneiK %odernizarea Ni extinderea reOelelor de telefonie fix Ni mobil

Reorientarea profesional# dezvoltarea spiritului antreprenorial 0i valorificarea resurselor locale Spri3inirea sistemului de 4nv2m5nt pre0colar# primar 0i gimnazial %odernizarea Ni dotarea adecvat a Ncolii din localitaii Deta Feabilitarea periodic a tuturor instituOiilor de nvOm,ntK -sigurarea transportului NcolarK Prevenirea abandonului Ncolar, prin nfiinOare programe de tip Pafter schoolQK ncura&area stabilirii n comun a cadrelor didactice tinere, pentru prevenirea migrrii. . Cre0terea nivelului de calificare al popula2iei 0ampanii de informare locale cu privire la cererea Ni oferta de pe piaOa muncii din &udeOK Dezvoltarea de programe de instruire pentru diferite categorii de beneficiari@ 0alificarea forOei de munc locale n meserii necesare desfNurrii unei agriculturi competitive T tractoriNti, ingineri agronomi, zootehniNti, medici veterinari, etcK Promovarea antreprenoriatului n r,ndul cetOenilor comunei T deschidere frizerie, cofetrieK <rientarea cetOenilor ctre activitOi generatoare de venituri non'agricoleK Prevenirea migrrii tinerilor cu pregtire profesional ctre mediul urban prin construcOia de locuinOe pentru tineri sau oferirea de facilitOi Ni ncura&area stabilirii n comun prin crearea locurilor de munc@ -mena&area lacului n vederea dezvoltrii turismului de agrementK %odernizarea t,rgului comunal de animale Ni produse alimentare. ncura&area dezvoltrii agroturismului.

fermieri, agricultori, tractoriNti, etc.

(ineret# cultur# sport UPrevenirea migrrii tinerilor cu pregtire profesional ctre mediul urban prin construcOia de locuinOe pentru tineri sau oferirea de facilitOi Ni ncura&area stabilirii n comun prin crearea locurilor de munc <rganizare manifestri culturale periodice n toate satele comuneiK ncura&area nfiinOrii de cercuri artistice@ teatru, arte plastice, picturi icoane, etc.K Fealizarea unor proiecte culturale privind dezvoltarea artelor tradiOionaleK <rganizarea unor spectacole cu participarea formaOiilor profesioniste din Oar.

9teatru, oper, muzica popular, concerte, etc:K 3ntensificarea activitOii cu cartea, prin modernizarea bibliotecii comunale

9mbogOirea fondului de carte, dotarea cu aparatur modern, sal de lectur modern:K ncura&area nfiinOrii de cluburi sportive, pe ramuriK <rganizare competiOii sportive periodiceK nfiinOare sau renovare locuri de &oac pentru copii n toate localitOile comuneiK Fenovarea terenului de fotbal din /ieblingK 0onstruire de baze sportive n toate localitOile comunei.