Sunteți pe pagina 1din 5

Conflictul politic i cile soluionrii lui

Planul: 1. Conflictul: esena i tipologia. Conflictul politic ca varietate de conflict social. 2. Cile i mijloacele depasirii conflictului politic. 1. Conflictul: esena i tipologia. Conflictul politic ca varietate de conflict social. Termenul "conflict" este de origine latin, provine de la cuvantul "conflictus" ceea ce in traducere inseamn confruntare. in tiintele sociale termenul a intrat in circuit relativ nu demult. Dup sens lui ii sunt apropiate !eci de cuvinte sinonime " ceart, neinelegere, tensionare, cri!, discordie, incordare .a., care fi#ea! starea de ostilitate i contrapunere a prilor. $iecare din aceste cuvinte are sensul su, relevand o latur sau alta a acestui fenomen social destul de rspandit in de!voltarea societatii " putand fi folosit intr"o anumit situaie concret, dar toate pot fi inlocuite prin acest termen universal. in secolul %% a aprut c&iar o tiinta aparte despre conflicte " conflictologia. 'entru prima dat noiunea "conflict" a fost folosit de ctre savantul german (&eorg )immeli la inceputul secolului %%. *na din cele mai rspandite definiii ale conflictului este cea dat de sociologul american +aice ,i!er. -l definete conflictul drept lupt pentru valori i pretenii la un anumit statut social, pentru putere i acces la .unuri materiale, care intotdeauna nu ajung pentru toi, lupt, in care scopuri ale prilor aflate in conflict sunt neutrali!area, aducerea de prejudicii /pierderi0 sau c&iar lic&idarea, adic, nimicirea total a rivalului, adic a unei pri pe alta. 1paiu al desfasurrii conflictelor poate fi: natura, cosmosul, societatea. -vident in prelegerea dat ne vor preocupa conflictele politice, specificul lor spre deose.ire de alte conflicte ce au loc in societate "economice, ideologice, religioase etc. In literatura politologic intalnim diferite variante de tipologi!are ale conflictelor in dependents de criteriile dup care ele se efectuea!. *nul din acestea sunt cau!ele, factorii, care le" au provocat. in conformitate cu acest criteriu conflictele se impart in dou grupe " generate de cau!e /factori0 o.iective i su.iective. Din randul cau!elor o.iective face parte starea i particularitatile structural i funcionale ale sistemului social glo.al. Conflicted pot fi consecinta a inec&itatii sociale, a inegalitatii e#istente Tntr"o societate concret. -le pot fi i un re!ultat logic al transformrilor care au loc in societate i care in mod inevita.il aduc nu putin discomfirt anumitor categorii de cetateni, grupuri sociale etc. be origine su.iectiv sunt considerate astfel de cau!e cum ar fi imposi.ilitatea, neputina de a sc&im.a spre .ine situaia concret, care provine de la forele aflate la conducere sau calitatile psi&ologice ale categoriilor sociale, ale mem.rilor societatii. 2espectiv, in .a!a diferitor cau!e, care provoac sau generea! conflictele, acestea din urm pot fi clasificate in o.iective i su.iective, structural i funcionale, realiste i inventate, adic, nerealiste, raionale i neraionale. Clasificarea conflictelor care au loc in societate poate fi efectuat i dup sferele ei fundamental, in conformitate cu care se disting conflicte economice, politice, etnice sau Tntre naiuni, culturale etc. Dup criteriul de timp se pot distinge conflicte permanente, adic de lung durat, i provi!orii, adic episodice, temporale. Cat n"ar fi de parado#al conflictele mai pot fi clasificate in reuite, soldate cu succes, i nereuite. in componena conflictelor sociale un loc aparte il ocup conflictele politice. 1pecificitatea lor const in aceea, c ele se desfasoar i se manifest in sfera politic, adic apar i e#ist in legtur cu puterea politic, cu e#istena i manifestarea3 funcionarea ei in cadrul societatii concrete. 2elaiile din cadrul acestei sfere sunt foarte complicate i variate, i totui, generali!and pot fi imprite in dou grupe de .a!: 10 relaii de cola.orare i participare a cetatenilor, mem.rilor societatii in cadrul acestei puteri4 20 relaii de lupt pentru putere, pentru Tmprirea ei Tntre diferite

grupuri i relatii Tntru reali!area ei in practic, relaii de lupt pentru determinarea strategiilor, prioritatilor, direciilor, formelor i metodelor activitatii ei. Conflictul politic poate fi definit ca ciocnirea, confruntarea rivalitatea su.iecilor politici, condiionate de caracterul diametral opus al intereselor lor politice, al scopurilor, convingerilor, valorilor lor. Conflictul politic se caracteri!ea! printr"un ir de trsturi specifice: a0 el repre!int ciocnirea, rivalitatea su.iecilor politici, condiionat de divergena intereselor, orientrilor, valorilor, concepiilor politice4 .0 el se distinge prin aceea, c interaciunea dintre su.iecte vi!ea! interesele generale, universale care afectea! atat majoritatea sau c&iar toi cetatenii i de sigur, puterea de stat4 c0 o.iect sau aren a conflictelor politice este puterea politic i de stat, posedarea sau stpanirea ei, aranjamentul institutiilor puterii, statutul juridic al grupurilor sociale, valorile i sim.olur ile puterii politice i in genere a intregului sistem politic4 d0 conflictele politice se deose.esc de toate celelalte nu numai prin caracterul lor complicat i multiaspectual, dar i prin aceea c ele Tntr"un fel sau altul sunt organi!ate, instituionale. i asta fiindc valorile politice sunt confirmate in norme, in politic, in primul rand in norme juridice /constitute, legislate etc.0, c&emate s reglemente!e comportamentul actorilor politici. De aceea conflictul politic in mod o.ligatoriu include relaii adverse /diametral opuse0 ale actorilor fie fata de normele i valorile politice in genere, fie fata de interpretarea, inelegerea lor, fie fata de cile i mijloacele reaii!rii lor de ctre stmcturile puterii4 e0 t rstura caracteristic a conflictului politic este monopolul prii care define puterea asupra aplicrii constrangerii. Dac conflictul ameninta e#istena regimului dominant, atunci aplicarea de ctre acesta a violenei in calitate de msur de aprare pare a fi legal de pe po!iiile regulilor de joe legitime in limitele spaiului lui politic. in dependents de nivelul sau rangul, calitatea su.iecilor participani la conflictul politic acesta poate fi: interstate /su.iecte "statele i coaliiile statale04 in interiorul statului /intrastatale0 su.iecte pot fi ramurile puterii /'reedinia, (uvernul, +egislativul, .a.0 partidele politice, care lupt pentru a veni la putere in interiorul statului dat etc.4 regional /su.iecte " forele politice regionale04 locale /lupta forelor politice pentru control asupra organelor administrrii locale0. *n aspect interesant al acestei intre.ri este eel care vi!ea! funciile conflictelor in viaa societatii. in literatura politologic intalnim dou pred, puncte de vedere, pe care le"am aprecia ca diametral opuse. Conform primei, am spune dominant, se susine, c acestea"s un lucru ru, nedorit in viaa societatii, Tntrucat atentea! la linitea i pacea social, dereglea! funcionarea normal a societatii, c ele ar juca un rol negativ. 5 doua prere afirm contrariul: consider conflictele drept un lucru normal i firesc, .a mai mult, asistent sau condrume permanent i element inaliena.il, necesar al relaiilor sociale /6o.es, 6egel, 7ar#, 8e.er0 i care c&iar joac un rol po!itiv in de!voltarea societatii. Dup prerea lui +. ,o!er, conflictul in interiorul grupului poate contri.ui la consolidarea lui, la resta.ilirea unitatii i coe!iunii lui. 1e susine c re!olvarea contradiciilor este funcia o.iectiv a conflictelor sociale. 1e poate de afirmat c acestea, adic conflictele, dau impulsuri noi de!voltrii, anticip, adic nu admit stagnarea, aduc ceva nou i proaspt in evolutia societatii. 9 varietate specifics de conflicte i care incontesta.il pot avea i caracter politic, ori care, dup prerea unora, au intotdeauna caracter politic, sunt conflictele internaionale " conflicte care reflect starea relatiilor dintre state. Conflictele internaionale se reglementea! dupi normele dreptului internaional. 9 importanta deose.it in cadrul lor are principiul neaplicrii forei in re!olvarea litigiilor aprute intre state. 1tatul recunoscut de 9.:.*. ca agresor poate nimeri in vi!orul sanciunilor din partea comunitatii internaionale, iar statul care a fost supus agresiei capt dreptul la autoaprare. 7aterial pentru meditatii i sc&im. de pred la seminare pot fi conflictele care s"au declanat in diferite !one ale -uropei Centrale i de 2srit dup descompunerea *.2.1.1., inclusiv conflictul din 2epu.lica 7oldova, legat de Transnistria.

2ol important in soluionarea conflictelor interne joac normele politice i juridice ale statului, pe teritoriul cruia au loc acestea. in calitate de msuri de reglementare a conflictului intern pot fi: di!olvarea organelor neconstituionale i tragerea la rspundere a vinovailor /instigatorilor0, Tntrirea ordinii pu.lice, Tn.uirea operativ i eficient a ca!urilor de violenta, desprirea /separarea, descletarea0 prilor adverse, introducerea strii de urgenta, crearea !onelor sau coridoarelor de securitate .a. 5spectul a#iologic al conflictului politic este legat, dup prerea unor autori, i de caracterul lui ideologic. 1e susine, c de care fel n"ar fi conflictul politic: 10 el are o motivaie politic4 20 este contienti!at de actori /ageni, su.ieci, pri0 in concepte i sim.oluri ideologice4 ;0 aspectul ideologic joac un rol organi!atoric i mo.ili!ator in promovarea, recrutarea i organi!area agenilor opo!ani /rivali0. 1u.stratul /su.te#tul0 ideologic al conflictelor politice, preala.il nu tre.uie nici a.soluti!at, nici neglijat. -ste evident, c lupta politic in mare msur este i lupta cuvintelor, noiunilor de inalt materie, care difer de le#icul o.inuit4 este vor.a de lim.ajul ideologiei politice, esut mai .ine i iscusit sau, viceversa, mai prost, nereuit, negandit, in cursul de politic intern i e#tern a statului dat .a.m.d. Contea! mult adevrul acestora, corespunderea lor nevoilor i necesitatilor maselor, compuse, dup cum se tie, din diferite grupuri sociale, etno"nationale religioase .a.m.d., "corespund ele sau nu corespund " nevoilor, intereselor, durerilor prii majoritare a populatiei, tendinelor o.iective i progresiste ale mersului procesului sociai"istoric. Terminand tratarea primei intre.ri, su.liniem, c lupta politic constituie continutul de .a! a conflictelor politice. $r a ne clarifica in specificul ei, nu vom putea intelege esena, dinamica, legitatile conflictelor politice. +upta in' acest conte#t este o confruntare a su.iecilor politici, cand fiecare din ei tinde spre anumite scopuri, pe care nu le accept partea advers. +upta politic se manifesto de regul atunci cand: a0 e#istena i aciunile instituiilor puterii i conducerii o.teti /sociale0 este agrea.il pentru o parte a societatii, pentru unii su.ieci sociali i neacceptat, nesusinut, nedorit de altele, adic contravine intereselor lor generate4 .0 scopurile participanilor aciunilor politice difer radical i reali!area lor in comun este imposi.il4 c0 are loc Tm.inarea, Tmpletirea, intercalarea celor dou situaii. 2. Cile i mijloacele tlcpfiii ii conflictului politic. 1oluionarea conflictului sau altfel spus depasirea strii de conflict este nu altceva decat o.inerea inelegerii pe c&estiunea divergent, de!.tut de participani. 'ractica politic i specialitii "conflictologi au ela.orat trei tipuri, modele, variante de Tnelegeri, sau alt fel !is, acorduri, care"ar ameliora situaia de conflict: 10 inelegerea in re!ultatul, sau ca urmare, a coincidenei prerilor prilor aflate in conflict4 20 inelegerea in corespundere sau in conformitate cu voina legitimat i moral, autoritatea unei tere fore, provenit din e#terior4 ;0 inelegerea impus de una din prile participante In conflict. 5ceeai specialiti au ela.orat un ir de msuri, operaiuni, te&nologii prin care se pot soluiona pe cale panic conflicted politice. 5cestea includ un rand de factori, " toi in egal msur important i necesari pentru soluionarea conflictelor politice: 10 $actorul instituional " esena lui const in e#istena in societate a unor mecanisme civili!ate de desfasurare a consultrilor, tratativelor, a cutrilor de deci!ii reciproc avantajoase, inclusiv a mecanismelor respective in cadrul instituiilor 'uterii /legislative, e#ecutive, judectoreti, Curtea Constituionals, 5r.itrajul .a.m.d.0 20 $actorul consensual. 5cesta presupune e#istena acordului intre prile conflictuale in privina a ceea ce ar putea fi sau repre!enta deci!ia accepta.il de toi i favora.il pentru toi4 ;0 $actorul cumulativitatii. 5cest factor semnific, sau inseamn, c pro.a.ilitatea solutionrii panice a conflictului depinde de proportiile, dimensiuni le lui: cu cat el este mai mic, minim, neinsemnat cu atat mai lesne i pe ci panice el poate fi aplanat. -ste .ine, cu alte cuvinte

fiind spus, cand conflictul nu se im.ogatete cu noi pro.leme i noi participant, " ceea ce 1"ar face mai complicat, inclusiv i in ceea ce privete depasirea lui4 <0 $actorul e#perienei istorice. 5cesta presupune e#istena unei anumite practici, inclusiv a unor e#emple, sau modele, de soluionare a conflictelor similare /de acest gen0. in acest ca! un rol mare 1"ar putea juca persoanele cu autoritate, stimate, inelepte4 =0 $actorul ec&ili.rului /.alanei0 forelor, prilor antrenate in conflict. in cadrul acestuia se susine c dac acestea"s apro#imativ egale dup posi.ilitatea aplicrii constrangerii, cu siguranta ele vor cuta posi.ilitati de soluionare pe cale panic a conflictului4 >0 $actorul psi&ologic. -sena acestuia const in aceea, c in depasirea strii de conflict foarte mult depinde de figura, personalitatea celora, care dispun de puterea deci!ional in timpul conflictului. $r indoial, mijlocul de .a! de re!olvare a conflictului sunt tratativele, negocierile, cutarea mijlocului de aur, care"ar aranja toate prile. 5cestea se consider unul din mijloacele cele mai de dorit i eficiente pentru prevenirea confruntrilor dintre pri. *nitate de msur a acestei eficiene este gsirea soluiei "consensul, adic, cum am mai spus, mijlocul de aur, care satisface in egal msur prile aflate in conflict. 1pecialitii disting dou sensuri ale termenului consens: Tngust /ca modalitate de re!olvare a diferitor certe i conflicte0 i larg /general"politic0, ca inelegere general " social, cetateneasc. 1e inaintea! dou principii generate i fundamental in aplicarea, utili!area consensului, sau atingerea lui: 10 susinerea inelegerii, la care s"a ajuns de ctre majoritatea participanilor la ela.orarea ei4 20 lipsa o.ieciilor contra adoptrii deci!iei mcar din partea unuia din participani. Consensul intotdeauna nu inseamn unanimitate, deoarece pentru a"1 atinge nu se cere coincident a.solut sau total a po!iiilor tuturor participanilor procesului de negocieri. -l presupune numai lipsa o.ieciilor, de!acordurilor directe in ceea ce privete adoptarea deci!iei neutre, care poate fi de adevrat valoare in depasirea conflictului sau, eel puin, in ameliorarea minim a lui. 5nali!a conflictului pe teritoriul fostului spaiu sovietic demonstrea!, c eel mai mare numr de conflicte a avut loc i, spre regret, mai continu, sunt legate de urmtoarele pro.leme: necorespunderea imprtirii teritoriale a anumitor state, regiuni cu components etnic ' a populaiei4 inegalitatea unitatilor administrative4 distri.uirea neproporional a resurselor economice4 disputele istorice vi!and teritoriile4 discriminarea in unele ca!uri a minoritatilor naionale4 distri.uirea inadecvat a competenelor . a. Conflictul din 2epu.lica 7oldova " care mai este numit i diferendul din Transnistria " este in mod neunivoc tratat in literatura istoric i politologic. -l s"a declanat, dup cate se tie, i a cptat proporii din cau!a disconfortului social a unei pri din populaie "indeose.i alolingvii de origine ruseasc " care a insoit descompunerea imperiului sovietic. 1pre regret afirmarea tinerei statalitati a 2epu.licii 7oldova nu i"a aranjat pe muli din randul acestora i c&iar pe nomenclaturitii de partid i sovietici din centrul fostului imperiu. -l nu poate fi calificat nici ca interetnic, nici ca re!ultat al autodeterminrii aa numitei etnii"transnistrene, sau c&iar ggu!e, ci ca o reacie periculoas a forelor trecutului la primenirile, care au parvenit in -uropa Central i de 2srit odat cu restructurarea gor.aciovist. Dominant a acestui conflict este nu etno"naionalul, ci politicul, regi!at, asistat i alimentat de $ederaia 2us, dar reali!at prin guvernanii moldoveni, care s"au randuit la putere de la anul 1??1 Tncoace. @n cadrul seminarului pro.lema conflictelor ing&eate din fostul spaiu sovietic poate fi precutat i discutat mai detaliat, anali!and diverse te&nologii care au fost Tnaintate pan acum, inclusiv in soluionarea conflictului din Transnistria. 'ro.lema atingerii consensului, reintregirii statului 2epu.lica 7oldova este una din cele mai acute i majore la acest segment de istorie a lui. 2eieind din coninutul prelegerii date facem urmtoarele conclu!ii: Conflictele politice sunt o varietate de conflicte sociale care apar din cau!e atat o.iective cat i su.iective.

Caracterul o.iectiv al conflictelor politice nu ec&ivalea! cu fatalitatea lor, cu inevita.ilitatea insoirii de ctre ele a de!voltrii societatii. Dac 'uterea politic o.serv, descoper, constat sau intuiete contradiciile, le anali!ea! cau!ele, propune solutii acceptate de grupurile sociale, pturi, clase etc., se pot instaura relaii de cola.orare i participare a cetatenilor in sistemul puterii date, conflictele se ani&ilea! din start. Dac totui in de!voltarea social conflictele devin realitate, politologia propune te&nologii de aplanare a lor, acestea fund compromisurile i consensul, care nu admit implicarea structurilor de forta in soluionarea lor.