Sunteți pe pagina 1din 10

Diviziunea dreptului in

drept public si drept privat

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5.

Dreptul roman...........................................................pag 1 Definitii ale dreptului...............................................pag 1 Drept public - Drept privat .Criterii de diviziune.....pag 1 Drept intern-Drept international..............................pag 2 Ramuri de drept specifice dreptului privat si ramuri de drept specifice dreptului public.........................................pag 3 6. Importanta impartirii dreptului in public si privat. pag 3 7. Bibilografie selectiva...............................................pag 6

1. Asa cum grecii au fost considerati un popor de filosofi , tot astfel si romanii au fost considerati un popor de juristi .Este si normal ca primele definitii ale dreptului sa fie de origine romana. Principiile fundamentale ale dreptului sunt transmise de catre Ulpian : Juris praecepta sunt haec : honeste vivere , alterum non laedere suum cuique trtibuere ! principiile dreptului sunt acestea : a trai in mod onorabil , a nu vatama pe altul , a da fiecaruia ce este al sau " . #n acest te$t dreptul se confunda cu morala. %ot astfel si una din primele definitii ale dreptului,transmisa de &elsus, se face referire la morala : Jus est ars boni et aequi ! dreptul este arta binelui si a echitabilului " . #n acea perioada dreptul avea ca scop reali'area binelui moral, a'i insa ne sunt pre'entate definitii mai comple$e ale notiunii de drept. 2. #n conceptia Anitei (aschit' dreptul este privit ca un comple$ de reguli de conduita , avand menirea ca , pe calea unor dispo'itii generale referitoare la raporturile generale tipice , sa reglemente'e intr)un anumit scop conduita previ'ibila a oamenilor Alta definitie ne ofera Eugeniu *perantia : +reptul este un sistem deductiv de norme sociale destinate ca printr)un ma$imum de justitie reali'abila sa asigure un ma$imum de socialitate intr)un grup social determinat , definitie completa a dreptului ar fi aceasta : dreptul este ansamblul regulilor asigurate si garantate de catre stat care au ca scop organizarea si disciplinarea comportamentului uman in principalele relatii din societate intr-un climat specific manifestarii coe!istentei libertatilor a apararii drepturilor esentiale ale omului si a statornicirii spiritului de dreptate." 3. #n ceea ce priveste structura dreptului o importanta divi'iune este aceea in drept public si drept privat. &um era de asteptat , romanii au fost cei care au reali'at aceasta impartire . Potrivit lui Ulpian : Publicum ius est quod ad statum rei -(icolae Popa , #eoria generala a dreptului p. ./
)0)

sromanae spectat privatum quod ad singulorum utilitatem ! dreptul public este acecla care se refera la organi'area statului roman , iar dreptul privat este acela care se refera la interesele fiecaruia " . +esi aceasta definitie este criticabila deoarece in conceptia lui Ulpian e$ista anumite norme care dau e$presie unor interese generale ale societatii alaturi de alte norme care e$prima interese ale indivi'ilor!cand in realitate toate normele e$prima interese generale" e$ista un criteriu pe ba'a caruia putem distinge intre dreptul public si privat , si anume , sfera de reglementare juridica ! normele dreptului public reglementea'a anumite categorii de relatii sociale , iar normele dreptului privat reglementea'a alte categorii sociale " . +in definitia lui Ulpian re'ulta unul dintre criteriile impartirii dreptului in public si privat.Acesta este interesul general ! pentru dreptul public" si interesul personal ! in ca'ul dreptului privat ". #n vi'iunea lui (.1obbio diferenta dintre dreptul public si cel privat reiese din faptul ca dreptul privat poate fi atribuit structurii societatii , iar dreptul public poate fi atribuit suprastructurii societatii. &riteriul utilitatii sociale a influentat deasemenea divi'iunea aceasta.Este utila o delimitare a domeniului public de cel privat. , alta diferenta consta in ordinea spre care tind normele dreptului privat si ordinea spre care tind normele de organi'are ale dreptului public.Pe cand regulile de conduita ale dreptului privat au nevoie , pentru a determina o ordine a actiunii , de cunoasterea particulara si de scopurile indivi'ilor care actionea'a , regulile de organi'are ale dreptului public determina direct o astfel de actiune concreta. 2 4. Aceasta divi'iune , in public si privat , a dreptului se refera atat la dreptul intern cat si la dreptul international. #n esenta dreptul international are aceiasi caracteristici ca ale dreptului in general , in sensul ca emana de la state ca autoritati sociale competente sa elabore'e reguli de conduita obligatorii , susceptibile de a fi duse la indedplinire prin constrangere. +iferenta de dreptul intern se face in planul tehnicii juridice pentrru ca obiectul dreptului international il constituie reglementarea relatiilor dintre un - Emil 3olcut ,Drept privat roman.$ote de curs p. / 2 (icolaie Popa , #eoria generala a dreptului p. .4

)4)

numar mic de societati organi'ate in state independente care nu se pot compara cu persoanele fi'ice si juridice carora sunt destinate normele dreptului intern.5. #n ceea ce priveste ramurile de drept care intra in componenta dreptului public si ale dreptului privat , se observa urmatoarea structura : 5 +reptul public cuprinde: ) +reptul constitu6ional !reglementea'a relatiile care tin de organi'area puterilor publice , forma statala" ) +reptul administrativ !se ocupa de organi'area puterii e$ecutive la nivel statal si local " )+reptul financiar ! reglementea'a relatiile financiare , bancare " )+reptul penal ! are ca obiect de reglementare apararea sociala impotrtiva faptelor infractionale ce pun in pericol ordinea de drept" )+reptul muncii !reglementea'a relatiile de munca si de protectie sociala " )+reptul procesual !reglementea'a relatiile care privesc buna desfasurare a proceesului judiciar " 5+reptul privat cuprinde: )+reptul civil )+reptul comercial ! reglementea'a relatiile de comert " 6. Unul dintre cei mai mari teoreticieni rom7ni 8n domeniu , Paul (egulescu , preci'a c9 8mp9r6irea roman9 este important s9 fie men6inut9 deoarece : A.Normele dreptului privat sunt mai cristalizate si mai stabile dect cele ale dreptului
:rigore :eamanu , Drept international public , p. 4;<

)=)

public. El 8>i ba'ea'9 afirma6ia pe faptul c9 8n decursul timpului no6iunile drept privat nu au cunoscut mari modific9ri de la romani p7n9 8n pre'ent. B.Calitatea de subiect de drept public di er! de cea re"lementat! de dreptul privat. Aceast9 afirma6ie face referire la faptul c9 pentru a putea fi 8n postura de subiect al dreptului public persoana 8n cau'9 trebuie s9 aib9 capacitate de e$erci6iu, cu alte cuvinte, 8n 6ara noastr9, s9 aib9 v7rsta majoratului. Unele drepturi ce decurg din no6iunea de drept public necesit9 >i alte condi6ii suplimentare pentru a fi e$ercitate: dreptul la vot necesit9 >i cet96enie, etc.#n cecea ce priveste dreptul privat , oricine poate fi titular de drepturi si obligatii. C.#aporturile de drept public sunt caracterizate prin aceea c! $ntotdeauna unul dintre subiectele sale este statul sau o autoritate public!% iar p!r&ile nu se a l! $n pozi&ie de titulare e"ale de drepturi 'i obli"a&ii. Prin aceast9 afirma6ie se face distinc6ia >i 8ntre forma de manifestare a actului de drept public care, bucur7ndu)se de pre'um6ia de legalitate are caracter obligatoriu >i e$ecutoriu, fiind 8n general unilateral. Pe de alt9 parte 8n dreptul privat p9r6ile se afl9 8n po'i6ie de titulare egale de drepturi >i obliga6ii, pe ba'a principiului egalit96ii p9r6ilor 8n raporturile civile, iar forma de manifestare este cea a consensualismului, p9r6ile implicate c9ut7nd s9 ajung9 la un consens 8n ce prive>te obliga6iile >i drepturile ce decurg dintr)un raport juridic, ceea ce presupune bilateralitate.
)?)

(.)ub aspectul te*nicii +uridice% adic! a modului de redactare a con&inutului normelor +uridice se $nre"istreaz! importante distinc&ii dup! cum norma apar&ine dreptului public sau privat . @n cele dou9 sfere, public9 respectiv privat9 normele difer9 radical. Pentru dreptul public ele sunt imperative, rigide, care impun o anumit9 conduit9 pe c7nd pentru dreptul privat ele sunt permisive, fle$ibile >i permit ca p9r6ile s9 negocie'e de comun acord finalitatea acestora. ,.-n institutiile de drept privat % a ara de institutia amiliei % constatam un caracter lucrativ % pe cata vreme "asim in institutiile de drept public un spirit dezinteresat .Aceestea sunt doar cateva dintre deosebirile importante dintre dreptul public si cel privat. %otusi aceasta impartire este 'druncinata de aparitia unor ramuri mi$te de drept datorita caracterului dinamic al acestuia si din cau'a dependentei sale de evolutia relatiilor sociale. Astfel , dincolo de impartirea clasica a dreptului in public si privat , se simte nevoia redefinirii scopului , a obiectului si a unor institutii , pe fondul aparitiei unor ramuri noi ale stiintei dreptului A dreptul industrial, dreptul afacerilor etc.

Paul (egulescu , #ratat de drept administrativ p. =?)=. )B)

Drept public
Caracteristic dreptului public este raportul de subordonare dintre subiectele raportului juridic. Drept penal ) reglementea'9 relaiile dintre individ i societate, individ ca membru al societ9ii organi'ate !8n stat" i societatea 8n 8ntregul ei !statul". +reptul penal prin &odul Penal i alte legi stabilete care din aciunile sau inaciunile oamenilor au caracter penal i astfel necesit9 o tragere la r9spundere a personei sau persoanelor care se fac vinovate. +rept procesual penal ) reglementea'9 modul de desf9urare a proceselor cu caracter penal 8n instan9 +rept constituional ) reglementea'9 organi'area etatic9 a statului +rept administrativ) totalitate de norme juridice i principii de drept, care se refer9 la organi'area i funcionarea administraiei publice. +rept financiar) reglementea'9 politica financiar fiscal9 statului +rept bancar) reglementea'9 activitatea b9ncilor i a altor instituii de credit +rept internaional public ) reglementea'9 raporturile juridice la nivel de stat

7. Biblio"ra ie selectiva %eoria generala a dreptului +rept international public %ratat de drept administrativ %ratata de drept administrativ +rept privat roman (icolae Popa :rigore :eamanu Antonie #orgovan Paul (egulescu Emil 3olcut

);)