Sunteți pe pagina 1din 97

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULATATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

LUCRARE DE LICENTA

CONTRIBUII METODICE LA ELABORAREA I


EXPERIMENTAREA UNOR MODELE DE SELECIE LA
FOTBALITII JUNIORI

COORDONATOR TIINIFIC :

ABSOLVENT:
VAS RAUL MIHAI
CONSTANTA
2012

PLANUL LUCRARII
INTRODUCERE
CAPITOLUL I - CARACTERISTICILE TEMEI
1.1 IMPORTANTA TEORETICA SI PRACTICA A LUCRARII 6
1.2 SCOPUL SI SARCINILE CERCETARII...10
1.3 IPOTEZA CERCETARII11
CAPITOLUL II - FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICA
2.1 UNELE ASPECTE PRIVIND SELECTIA LA NIVELUL COPIILOR I
JUNIORILOR..13
2.2 PRIORITATI PRIVIND SELECTIA IN CADRUL LECTIEI DE EDUCATIE
FIZICA SI ACTIVITATI SPORTIVE........................32
2.3 MODELUL JOCULUI SI JUCATORILOR LA JUNIORI B.........................34
CAPITOLUL III - ORGANIZAREA CERCETARII
3.1 METODE DE CERCETARE UTILIZATE.....................................................49
3.2 SUBIECTII, DATA SI LOCUL CERCETARII.............................................51
3.3 PROGRAMA EXPERIMENTALA.................................................................51
CAPITOLUL IV - APRECIEREA SI ANALIZA REZULTATELOR
4.1

REZULTATELE CHESTIONARULUI INTREPRINS IN


RANDUL SPECIALISTILOR54

4.2

REZULTATELE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR..........................58

CONCLUZII...............................................................................................................66
PROPUNERI..............................................................................................................68
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................69
ANEXE.......................................................................................................................71
2

INTRODUCERE

Fotbalul, dupa cum se stie, este una dintre disciplinele sportive cele mai
raspandite si indragite de pe toate meridianele globului.El este practicat de catre
amatori si profesionisti cu aceeasi placere si dorinta de victorie.
Evolutia lui de-a lungul timpului, a scos in evidenta "forta" anumitor scoli, care
au fost campioane mondiale in anumite momente: scoala braziliana, scoala anglosaxona, scoala germana, scoala latina, etc.
Sistemele de joc au evoluat si ele permanent, in functie de aparitia mai timpurie
sau mai tarzie a noului.
Epoca romantica, cu vestitul W.M. englezesc, preluat pretutindeni in lume, a
fost depasit de brazilieni cu acel 1-4-2-4, apoi 1-4-3-3, perfectionat de englezi in anii
1960, depasit la randul lui de teribilul 1-4-4-2 sau acel "fotbal total" olandez
impresionant de aproximativ 8-10 ani.
Aceste schimbari ale sistemelor de joc confirma permanenta cautare a
specialistilor din fotbal, cautare care vizeaza atingerea scopului jocului si anume acela
de a obtine victoria, chiar daca spectacolul propriu- zis a cunoscut perioade

de

stralucire sau decadere.


Imaginatia si tehnica ireprosabila a brazilienilor le-au adus 3 titluri mondiale si
cucerirea definitiva a Cupei Joules Rimet, fondatorul ei, intr-o perioada in care se juca
spectaculos, pe atac, creandu-se faze pe gustul spectatorilor.
Epoca italiana a vestitului "Catenaccio" a lui Helenio Herrera, cu rezultate
foarte bune pe teren, dar care nu a reprezentat decat o ramanere pe loc a fotbalului,
mai ales din punct de vedere spectacular, avand in vedere deviza acestui "lacat": "sa
marchezi un singur gol si sa nu primesti nici unul".
3

Dupa aceasta perioada de "stagnare" urmeaza aparitia surprinzatoare in fotbalul


mondial si european a "portocalei mecanice" olandezc, punandu-se baze fotbalului
modern de astazi, perfectionandu-1 pana la asa zisul "fotbal total".
Jocul de mare eficacitate al olandezilor n-a fost incadrat, imediat dupa ce a
aparut, in vreo conceptie. Jucatorii nu alcatuiau un sistem stabil, concret si observabil,
nu jucau nici foarte ofensiv, nici foarte defensiv, ci egal, ambele faze. Activitatea lor
tactica nu putea fi cuprinsa in tiparul clasic de incadrare in conceptie , aceasta consta,
foarte simplu, in "cu totii inainte, cu totii inapoi", posturi fixe neexistand.
Astazi, fotbalul modern a adus, cum s-a observat probabil, acel echilibru atat de
necesar tntre cele doua faze ale jocului, respectiv atacul si apararea. Jucatorii, pe un
fond fizic excelent, participa la ambele faze ale jocului, practicand un foarte bun joc
de echipa. Mingea parcurge anumite trasee, fiind pasata dupa 1-2 atingeri sau prin
deviere, pastrarea ei fiind o preocupare pcrmanenta in realizarea sarcinilor jocului
transmise de catre antrenor.
Un studiu efectuat pe mai multi jucatori ne arata ca mingea ramane in posesia
unui jucator, pe parcursul celor 90 de minute, doar 90-160 de secunde, pe cand acum
15-20 de ani timpul era de 8-10 minute. Ceea ce caracterizeaza astazi jocul modern,
este ritmul de joc, dus in acceasi maniera de la inceput si pana la sfarsitul jocului.
Acest ritm are la baza o permanenta corelare a factorilor antrenamentului.
Acestea ar fi, in mare, cele mai importante aspecte ale jocului modern, aspecte
perfectibile in timp, care pot da jocului o spectaculozitate deosebita.

CAPITOLUL I
CARACTERISTICILE TEMEI

CAPITOLUL I
CARACTERISTICILE TEMEI

1.1

IMPORTANTA TEORETICA SI PRACTICA A LUCRARII


De la aparitia sa si pana in prezent, jocul de fotbal a cunoscut progrese

considerabile, fara sa se intrevada limite in aceasta directie.Aceste progrese se


datoresc in mare masura, permanentei lupte dintre atac si aparare, lupta pentru
realizarea sau impiedicarea inscrierii golului. In focul disputelor jucatorul s- a
perfectionat continuu.
Fotbalul - tulburatoarea simfonie a secolului XXI- este pe drept cuvant considerat
un "fenomen social", care se bucura de o larga popularitate si interes in intreaga lume
contemporana, dand o noua dimensiune vietii.
Jocurile ultimului campionat mondial disputat in Africa de Sud 2010 au etalat
echipe si jucatori capabili de executii de mare virtuozitate, desfasurate cu deplina
reusita pe tot parcursul jocului sau chiar si peste limitele sale temporale, atunci cand
au fost necesare prelungirile, ei avand capacitate de efort si angajament total la cote
nebanuite pana mai ieri.Sunt cunoscute eforturile generale care se fac in ultimii ani
pentru ridicarea fotbalului romanesc la nivelul marilor echipe, existand conditii pentru
realizarea acestui deziderat. Fotbalul romanesc are calitatile ce se cer in fotbalul
actual, dispune de conditiile materiale si organizatorice, fapt demonstrat de rezultatele
obtinute de echipele noastre de club in Cupele Europene, incepand cu Universitatea
Craiova, continuand cu Dinamo Bucuresti si culminand cu Steaua anilor 1985 -1987,
castigatoare a Cupei Campionitor Europeni si a Supercupei Europei.
6

Ca un corolar al acestei ascensiuni a fotbalului romanesc a venit calificarea


echipei reprezentative a Romaniei la turneul final SUA '94 si FRANTA 98 urmata de
depasirea nivelului grupeior, deci ajungerea in primele 8 echipe din lume, rezultat fara
precedent in fotbalul nostru.
Aceste rezultate nu au venit intamplator, s-au datorat unei generatii de exceptie din
care marea lor majoritate au trecut prin scoala "Luceafarului" perioade de timp mai
lungi sau mai scurte.
Deci masurile menite sa redreseze fotbalul romanesc si-au dovedit eficienta, in
special cele indreptate spre activitatea copiilor si juniorilor, acceptandu-se unanim ca
pentru formarea jucatorilor de mare clasa internationala este nevoie in primul rand de
o selectie riguroasa apoi de o pregatire organizata si stiintifica, incepand de la cea mai
frageda varsta, astfel ca in momentul promovarii la echipa de seniori, tinarul jucator
cu cei 8-9 ani de instruire intr-un cadru specializat sa fie capabil sa joace in primul
esalon si sa atace cu toate sansele culmile inalte ale maiestriei sportive.
Practica a demonstrat ca, pentru obtinerea unui grad ridicat dc maiestrie in fotbal,
este necesara o perioada de 8-10 ani de pregatire (incepatori, avansati si de
performanta). Plecand de la aceasta realitate se impune ca o conditie obligatoric
dcpistarea elementelor de valoare inca de la varsta de 8-9 ani. pentru a avea timpul
material necesar unei instruiri corespunzatoare, in concordanta cu cerintele fotbalului
de performanta.
Activitatea sportiva de performanta cuprinde, in afara jucatorilor consacrati si
elemente talentate de perspectiva, care alcatuiesc "baza de masa a fotbalului de
performanta " in care copiii, juniorii, tineretul, printr-o activitate sustinuta de
pregatire si competitionala, bine organizata, aspira sa ajunga in randul jucatorilor de
elita.Obtinerea unor performante superioare in fotbal este determinata, in buna masura
de depistarea cat mai timpurie a copiilor si o selectie stiintifica a viitorilor jucatori de
fotbal. Aceasta selectie este permanenta in cadrul careia, sa se asigure un antrenament
stiintific, nefortat, cu respectarea cerintelor de ordin biologic si psiho-pedagogic. Din
statistici, rezulta ca varsta medie pentru marea performanta in fotbal este intre 24-25
ani.
7

Pregatirea temeinica in anii copilariei creeaza premizele necesare cresterii


volumului, intensitatii si complexitatii in antrenamente, corespunzator solicitarilor
impuse de marile competitii.
Numai pe fondul unei pregatiri fizice multilaterale, a unor indici superiori de
dezvoltare fizica si a unui nivel ridicat de cunoastere tehnico-tactica, se pot obtine
performante la nivelul exigentelor internationale.
Marile performante in jocul de fotbal pot fi obtinute ca urmare a unui proces
rational de depistare a elementelor talentate, conjugat cu un proces instructiv-educativ
realizat pe baza noilor cuceriri ale stiintei.
"Posibilitatea realizarii unor performante sportive de valoare este cu atat mai mare
cu cat baza necesara obtinerii lor a fost pusa mai de timpuriu, in anii copilariei si
adolescentei" (V.Mazilu - Selectia in sport).
Selectia copiilor si juniorilor este considerata azi in opinia generala a teoreticienilor
si practicienilor in educatie fizica si sport, ca un element specific, integrat structurii
sportului de performanta dirijat spre obtinerea unor performante superioare la
maturitate si care dispune de un model specific de organizare si instruire.Pentru
aceasta este necesar un sistem al sportului propriu copiilor si juniorilor , cu o
tehnologie a selectiei care sa se inscrie in sfera alcatuirii acestui sistem.
Performantele

obtinute

de

Romania

in

marile

confruntari

internationale :Campionate mondiale, Jocuri olimpice, Campionate europene, Cupe


europene, etc. , performante care au inscris tara noastra in randul tarilor angajate in
marile confruntari sportive internationale, au dus la acumularea unei experiente
pozitive, fapt ce a contribuit si mai mult la fundamentarea selectiei sportive a copiilor
si juniorilor la motivarea necesitatii acestui proces.
In acest context putem considcra ca modelul setectici sportive la copii si juniori si
modul sau de functionare constituie una din problemele majore ale teoriei si metodicii
bazei de masa a sportului de performanta.

Fundamentul intregului sistem de selectie si pregatire porneste de la faptul ca


"paralel cu cresterea si maturizarea evotutiei functiilor organismului, formarea
trasaturilor personalitatii si dezvoltarea naturala a motricitatii la varsta copilariei si
adolescentei, apar ca niste conditii favorabile pentru punerea bazelor viitoarelor
performante sportive.Organismul constituie o creatie destul de plastica, care, in
limitclc determinate ale tolerantei functionale, poate fi format in directia ridicarii
pretentiilor viitorului campion". (H.Szozanski-Sportul la copii si juniori)
Tendinta care se manifesta astazi, de scadere a varstei la care sa se faca selectia si
totodata inceperea activitatii de instruire sistematica, se constata nu atat prin scaderea
varstei la care se obin marile performante in fotbal, ci datorita necesitatii de a
prelungi pe cat posibil, perioada de adaptare a organismului la cerintele efortutui
impus de marea performanta, de a mari etapa de formare si mai ales de perfectionare a
deprinderilor tehnico-tactice in conditiile unei solicitari maxime. Rezulta deci ca este
vorba de o longevitate in pregatire cu forme proprii de organizare si de instruire.
La conferinta antrenorilor de fotbal pentru copii si juniori din august 2011 se
sublinia printre altele necesitatea organizarii selectiei inca de la varsta de 6 ani. De
altfel, asa cum reiese din literatura de specialitate si materialele publicate in massmedia, preocupari in domeniul selectiei cat mai timpurii exista in toata lumea si nu
numai in fotbal ci in marea majoritate a ramurilor sportive. In aceasta situatie o mare
raspundere revine celor care fac selectia, in directia depistarii elementelor cele mai
dotate si orientarea lor catre acele ramuri de sport pentru care dovedesc reale calitati.
In vederea asigurarii unei reusite cat mai sigure se cauta investigarea cat mai
amanuntita a copiilor, prin folosirea unor baterii de teste care sa poata examina cat
mai multe laturi ale calitatilor copilului respectiv. Se tinde ca acest comandament al
selectiei sa fie format din specialisti in domeniile fiziologiei, anatomiei, psihologiei si
specialistul in ramura de sport respectiva.
Atunci cand aceasta echipa de specialisti va ajunge la o concluzie perfecta, va avea
la indemana testele cele mai semificative privind selectia si orientarea catre o anumita
ramura sportiva, sc va ajunge la o selectie cu adevarat stiintifica.

1.2 SCOPUL SI SARCINILE CERCETARII

1.2.1

SCOPUL LUCRARII

Principalul scop este acela de a evidentia in urma studiilor efectuate in timp si de a


materializa in activitatea practica necesitatea stringenta a unor mijloace de masurare si
a unor modele cat mai eficiente privind selectia sportiva a copiilor si juniorilor.
Pregatirea sportiva in perioada diferitelor stadii de varsta fiind foarte complexa
prin specificul cresterilor motrice, genereaza un amplu proces de documentare, de
cercetare, de analiza si de evidentiere a unor esantioane de masurare, cat mai
obiective, justificate in intreaga activitate practica a domeniului.

1.2.2.

SARCINILE CERCETARII

In cadrul cercetarii mi-am propus ca sarcina studiul obiectiv, stiintific al


domeniului, fapt fara de care rezultatele vor fi pur intamplatoare si numai periodice,
fara o baza de sustinere motivata:
-studierea si analizarea unui bogat material bibliografic, din care am analizat si
sintetizat idei ce pun in

evidenta valoarea

fundamentarii

teoretice

a lucrarii,

abordarea acestei teme, considerand-o intr-o perpetua modificare;


-

organizarea de actiuni de selectie;

asistente la orele de educatie fizica din scoli generale, cand se efectuau probele

si normele de control;
-urmarirea copiilor la locurile de joaca si aducerea celor talentati in procesul organizat
de pregatire;
-elaborarea unor modele de selectie sportiva a copiilor si juniorilor.

10

1.3

IPOTEZA CERCETARII

Vom vedea in ce msur elaborarea i experimentarea unor modele de selecie vor


aduce contribuii la edificarea unor baterii de probe, norme i teste, care s ne ofere
rezultate ce ne pot certifica evoluia ulterioar a sportivului, n cazul nostru a fotbalitilor
juniori B.
M-am gandit la conditionarea folosirii probelor si normelor de control in urma
studierii domeniilor conjugate cu activitatea scolara,familiala si sociala.
Probele ,normele si testele devin nule cand in urma unui program riguros ,sportivul
nu reuseste sa obtina rezultate ,care demonstreaza ineficacitatea ,mai ales in cazul
antrenorilor care folosesc exagerat experienta personala ,fara a avea o activitate in
domeniu.

11

CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICA

12

CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICA
2.1 UNELE ASPECTE PRIVIND SELECTIA LA NIVELUL
COP1ILOR SI JUN1ORILOR
Selectia de copii si juniori este si in continuare la esaloanele fotbalului de
performanta un factor important in obtinerea marilor performante. Impreuna cu alti
factori, ca aplicarea in practica a stiintei antrenamentului sportiv, conducerea
stiintifica a procesului de antrenament, existenta unui calendar competitional intern si
international realist si rational, asigurarea unei baze materiale corespunzatoare,
organizarea perfecta a activitatii fotbalistice pe plan central si teritorial, etc. Selectia,
efectuata obiectiv si pe baze stiintifice contribuie in mod hotarator la cresterea
performantei in fotbal, pe plan intern si international. Caracterul obiectiv si baza
stiintifica de selectie sunt asigurate numai in conditiile in care aceasta activitate se
desfasoara in concordanta cu principalele aspecte teoretico-metodice ale selectiei.
O intelegere cat mai clara a dezvoltarii copilului necesita cunoasterea ampla a
legilor care stau la baza realizarii ei in diferite stadii si perioade in decursul vietii.
In cadrul fiecarei perioade de varsta procesul dezvoltarii (anatomo-functionale si
psihice) sunt in raporturi corelative. Schimbarea relatiilor interfunctionale specifice
marcheaza trecerea de la o perioada de varsta la alta.Perioadele de varsta se
caracterizeaza prin particularitati anatomo-fiziologice si psihice calitativ specifice. La
baza periodizarii stiintifice a varstelor sta criteriul activitatii predominante. Sunt
considerate activitati predominante: jocul, invatatura, munca.

13

Ele se imbina permanent, in fiecare perioada.In perioada preadolescentei se


constata o intcnsa cresterc a talici - pana la 6-8 cm pe an, sporirea greutatii , uneori 56 kg pe an, volumul cardiac creste, spre deosebire de muschiul cardiac care se
dezvolta mai lent, ca si vasele sangvine.
Tulburarile circulatiei pot duce la diminuarea activitatii cerebrale, precum si a
capacitatii de munca.Masa creierului nu creste mult, dar sc complica structura interna
si se perfectioneaza functional activitaea scoartei cerebrale.
In aceasta perioada motricitatea face progrcse foarte mari. Indicii de indemanare,
viteza, rezistenta, cresc rapid, de asemenea si mobilitatea. Vom manifesta mare atentie
in gradarea eforturilor pentru dezvoltarea fortei si a vitezei in regim de rezistenta.
Acum se pun in evidenta probleme de marc importanta ca:
-

organismul in proces continuu de crestere, de perfectionare a functiilor;

probteme deosebite ale dezvoltarii psihicului copilului;

importanta covarsitoare a raportului scoala - activitate sportiva.


O prima problema in ceea ce priveste orientarea si selectia in fotbal este aceea de

stabilire a varstei potrivite. Pe plan mondial se selectioneaza la varsta copilariei mici.


Primii ani de viata au un rol determinant in dezvoltarea ulterioara a calitatilor fizice,
psihice si intelectuale.
Specialistii din Germania sustin ca perioada cea mai favorabila de invatare a
deprinderilor tehnice este cea intre 9 si 14 ani.
J. PIAGET afirma ca "Dezvoltarea perceptiei senzoriale coincide cu afirmarea
capacitatii de a aprecia distanta si timpul, care apare in jurul varstei de 8-9 ani, iar
aprecierea vitezei si acceleratiei corpurilor pe traiectorie, spre varsta de 11 ani".
Cercetatorii romani sustin ca psihomotricitatea creste intensiv intre 6 si 10 ani, iar
intre 10 si 16 ani procesul continua normal in conditiile practicarii fotbalului.
Pentru detenta si viteza, inceperea unui proces de dezvoltare se recomanda intre 6 si
8 ani.Pentru selectionarea viitorilor fotbalisti de performanta, o prima masura este
identificarea copiilor dotati.

14

Studiile si cercetarile efectuate de specialistii in domeniut sclectiei, precum si


practica fotbalului au demonstrat ca selectia, mai ales la nivelul esaloanelor cuprinse
in faza de masa a fotbalului dc performanta, trebuie sa se desfasoare ca un proces
continuu, ritmic si activ.
Ideea potrivit careia selectia este o "activitate de moment" pentru formarea
grupelor de incepatori,este perimata,

ea

neraspunzand

cerintclor

impuse

de

nevoile actuale ale performantei.


Teoria, metodica si practica fotbalului apreciaza ca selectia este un proces dinamic
si continuu. De la formarea grupelor dc copii incepatori si pana la juniorat, portile dc
"intrare" si "iesire" ale selectiei sunt permanent deschise.
Prin aceasta nu trcbuie sa sc inteleaga ca se petrece o fluctuatie intamplatoare si
anarhica, intrarea si iesirea copiilor si juniorilor si din aceste esaloane fiind dirijate
direct si nemijlocit dc catre antrenor. Dirijarea trebuie sa se faca cu multa competenta
profcsionala, cu discernamant si mai ales cu un grad crescut de obiectivitate.
Caracterul activ si continuu al acestei activitati rezulta din faptul ca selectia se
desfasoara bidimensonal, la toate esaloanele de varsta si de valoare ale copiilor si
juniorilor: selectia orizontala si selectia verticala (dupa Radulescu M. si Cristea E.)
Cu exceptia nivelului de incepatori, unde selectia sc desfasoara numai pe
orizontala, la toate celelalte paliere, selectia orizontala este prezenta in mod continuu,
iar selectia verticala se reatizeaza periodic prin promovarea in esalonul superior,
atunci cand sunt indeplinite conditiile de varsta, dar mai ales cele de grad de pregatire.
In cadrul selectiei orizontale, care are un caracter permanent, antrenorul trebuie sa
desfasoare o activitate intensa, observand si cercetand in mod continuu aria de selectie
in vederea depistarii de noi elemente cu inclinatii deosebite pentru fotbal, tineri care
au scapat selectiei din diferite cauze obiective sau subiective.
La selectia acestor copii si juniori se vor avea in vedere, in primul rand
disponibilitatile lor pentru fotbal, precum si calitatile care pot usura integrarea lor
rapida in esalonul valoric pentru care au fost selectionati.
Selectia orizontala este foarte activa si intensa la esaloanele de copii si mai rara la
esaloanele superioare (juniori A si B) la care stabilitatea grupelor este mai mare.
15

Selectia verticala consta in promovarea dintr-un esalon in altul. Ea trebuie sa fie


obiectiva si din ce in ce mai exigenta pe masura ce urca spre esaloanele superioare.
Promovarea se efectueaza in baza criteriilor de selectie specifice fiecarui palier.
Practica arata ca efectivul grupelor de copii trebuie sa fie mai mare intrucat la
acest nivel se produc fluctuatii permanente, stabilitatea fiind foarte redusa, iar in ceea
ce priveste volumul activitatii el trebuie sa creasca considerabil, mai ales in perioadele
de vacantc scolare.
Dupa cum este cunocut, in fotbal ca de altfel si in alte ramuri sportive, cresterea
volumului de munca se inscric printre principalii factori de progres ai performantei.
Idcca aceasta, unanim acceptata, trebuie transpusa in practica la toate esaloanele
fotbalului. La nivclul bazci dc masa a fotbalului dc pcrformanta este nevoie insa de o
atenta si armonioasa imbinare a muncii de pregatire fotbalistica

cu cea afectata

invataturii.
Exista tcndinta de a se limita notiunea de selectie numai la depistarca clcmcntelor
de perspectiva, eliminandu-se astfel din sfera continutului acestci notiuni corelatia
selectie-instruire-selectie care o face sa devina un proces dinamic complex si nu una
singulara.Problema depistarii elevilor cu aptitudini deosebite este foarte importanta
dar si fazele de verificare si confirmare a calitatilor si aptitudinilor sunt tot atat de
importante.
Caractcrul continuu al selectiei constituie o cerinta a reusitei in depistarea
elementelor dotate si in antrenarea acestora corcspunzator exigentelor impuse de
fiecare stadiu de pregatire pentru ca in final sa lucram cu jucatorii capabili sa faca fata
fotbalului de performanta.
Activitatea practica a confirmat faptul ca, dupa varsta de 15 ani jucatorii care nu au
manifestat aptitudini deosebite pentru fotbal pana la aceasta varsta, nu mai pot ajunge
la performantele pe care le urmarim.
In urma unor studii valoroase, efectuate pe parcursui mai multor ani si cu concursul
larg al specialistilor, in tara noastra avem instituit un sistem unic de selectie.
16

In perioada 2009-2011, acest sistem unic de selectie a fost perfectionat,


imbogatindu-si cauzistica care a stat la baza standardizarii probelor, normelor si a
celorlalte cerinte ale sistemului.
Sistemul de selectie cu probe, norme de control si cerinte pe varste si sexe, in
cadrul fiecarei ramuri de sport, are in vedere, in egala masura, actiunea de depistare
pentru activitatea sportiva a celor mai inzestrate elemente cat si obiectivizarea
criteriilor in baza carora se realizeaza selectiile in diferite stadii ale pregatirii,
motivand cat mai complex mentinerea in pregatire a elementelor cu certe perspective
de progres sau renuntarea la elementele a caror evolutie nu tine pas cu cerintele
pregatirii si intrecerilor sporive.
Stabilite pe o larga arie de varste, probele si normele de control asigura actiunii de
selectie un caracter obiectiv, avand suficiente elemente de referinta pentru a se putea
aprecia corect evolutia sporivului (analizata pe mai multe planuri) si perspectivele
acestuia. In felul acesta, hotararea de mentinere in pregatire sau de renuntare la
sportiv se bazeaza pe date obiective.
De asemenea, diferentierea normelor pe categoriile incepatori si avansati in cadrul
fiecarei categorii de varsta, obiectivizeaza si mai mult procesul de selectie si de
promovarc, corectand plusurile de performante marcate de tineri, avand in momentul
selectiei un anumit nivel de instruire fata dc sportivii inccpatori. Sistemul de selectie
pune la indemana antrenorilor bateria dc probe si teste prin care urmeaza sa fie
verificati cei supusi selectiei. rczultatele obtinute de acestia putand fi transformate in
puncte pe baza tabelelor dc cvaluare puse la dispozitie. Daca intr-un prim stadiu
selectia urmareste depistarea unor elemente talentate pentru sport, in ultimul stadiu ea
are un caractcr eliminatoriu, urmarindu-se retinerea in unitatile de performanta a
sportivilor valorosi, verificati si afirmati, capabili sa obtina performante inalte,
raportate la nivelul international.
Evident activitatea fotbalistica de mare performanta solicita indivizi de exceptie,
supradotati, a caror recrutare nu mai poate fi intamplatoare, efectuata doar dupa
criteriul motivatiei acestora pentru fotbal.Criteriile pe baza carora se face selectia
pentru fotbalul de performanta trebuie sa fie stiintifice.
17

Din pacate, si in prezent selectia este,in mare masura empirica, antrenorii de


fotbal bazandu-se de prea multe ori doar pe experienta lor in depistarea elementelor
dotate pentru acest sport. Este absolut necesar ca aceste criterii empirice izvorate
dintr-o indelungata experienta practica, sa fie imbinate cu cele stiintifice si ca acestea
din urma sa prevaleze. Numai asa "norocul" si "ochiul versat" nu vor fi intamplari
izolate in munca de selectie, ci instrumente eficiente pentru depistarea jucatorilor de
superclasa din marea masa a celor care iubesc fotbalul si au motivatie pentru el.Pe de
alta parte nici actualul sistem de selectie nu dispune de toate elementele stiintifice
care sa ne dea certitudinea unor pronosticari si evaluari certe, lipsite de risc, ale
evolutiei sportivului. Dar, de la selectia empirica realizata dupa "bunul simt" la
selectia pe baza de criterii stiintifice determinate, chiar daca acestea nu sunt inca
complete si in totalitate comensurabile, exista un mare salt.

2.1.1

CAILE SELECTIEI
Intrucat munca de selectie, desi complexa si de o importanta dcosebita nu

dispune inca de un sistem de cai fundamentat stiintific, se recurge de obicei la solutii


arbitrare dintre care doar unele au rezultate pozitive.De aceea. din literatura de
specialitate se desprinde urmatoarea succesiune a actiunilor dc selectie, menitc sa
ordonezc si sa calauzcasca munca antrenoriior in depistarea si atragerea copiilor la
practicarea organizata a jocului de fotbal:
-anuntarea in presa a anumitor zile de selectie;
-stabilirea unei zile de selectie saptamanala, zi ce va fi comunicata profesorilor de
educatie fizica de pe teritoriul respectiv;
-

observarea copiilor la locurile unde joaca neorganizat (strazi, intre blocuri,

scoli)
-

participarea si observarea elevilor la orele de educatie fizica ;

-vizionarea campionatelor scolare.


Din cele aratate mai sus, exista doua mari cai de selectie:
-profesorul sau antrenorul asteapta copiii;
-profesorul sau antrenorul umbla dupa depistarea celor mai talentati.Experienta
18

practica arata ca ultima cale este cea mai eficienta.


2.1.2 CRITERIILE SELECTIEI
In masura in care este efectuata obiectiv si pe baze stiintifice, selectia contribuie
substantial la cresterea nivelului performantelor in fotbal, pe plan intern si
international.Caracterul obiectiv si bazele stiintifice ale selectiei sunt asigurate numai
in conditiile in care aceasta activitate, conform literaturii de specialitate, se realizeaza
in concordanta cu o serie de cerinte, dintre care cele mai importante se impun a fi:
-investigarea larga a populatiei scolare cuprinse in limitele varstei de 8-10 ani, pentru
depistarea celor care corespund modelului preconizat;
-asigurarea concordantei dintre modelul selectiei si modelele care determina
obtinerea performantelor la diferite niveluri de pregatire si categorii de varsta;
-optimizarea raportului dintre numarul celor selectionati si ponderea elementelor de
valoare formate in succesiunea nivelurilor de pregatire si pe parcursul activitatii
competitionale.Modelul selectiei se alcatuieste pe baza tipului somatic, a capacitatii
motrice si a capacitatii psihice. Fiecare factor prczinta anumite componente
caracteristice intre care se stabilesc raporturi cuantificate procentual.
V. MAZILU afirnia ca cerintele fixate in scopul optimizarii selectiei stabilesc
pentru tiecare factor si componenta urmatoarele valori exprimate in procente:
-pentru tipul somatic
- Statura
- raportul greutate/statura
- pentru capacitatea motrica
- indemanare
- detenta
- viteza
- rezistenta
- pentru capacitatea psihica
- analiza situatiilor
- combativitatea
- initiativa

30%
40%
60%
50%
35%
10%
35%
20%
20%
35%
35%
30%

19

Aceste raporturi dintre factori si componente sunt determinate de corelatiilc


existente intre caracterele genetice stabile (statura, viteza, detenta, indemanare
generala) si caracterele genetice labile perfectibile (greutate corporala, forta,
rezistenta) pe de o parte si varsta optima la care se poate actiona cu cea mai mare
eficienta pentru influentarea lor cu bune rezultate, pe de alta parte.
2.1.3

ETAPELE SELECTIEI

Selectia pentru jocul de fotbal prin alcatuirea grupelor de incepatori este indicata
varstei de 7-8 ani, fapt ce a fost fundamentat stiintific. Aceasta perioada ar reprezenta
"ucenicia"care poate fi extinsa pana la 14 ani, varsta la care cei cu aptitudini pot fi
promovati in grupele de avansati, daca pe parcurs au indeplinit normele de control
prevazute.Intre 14 si 16 ani este indicat sa se faca preselectia prin care sa se renunte la
cei ce nu fac fata cerintelor, urmand ca la 17-18 ani sa se faca selectia definitiva.
Evident ca varstele indicate, mai ales in ceea ce priveste admiterea in grupele de
incepatori si promovarea in cele de avansati, sunt oricntative, ele putand fi devansate,
dar in nici un caz depasite.
In general, procesul de selectie este esalonat in timp pe trei etape:
ETAPA I-a - selectia initiala - de orientare - vizeaza perioada de varsta cuprinsa
intre 7 si 12 ani, interval in care se urmaresc statura si calitatile motrice. Aceasta ctapa
are un caracter de atragere, depistare si sclcctionare a copiilor talentati, cu aptitudini
pentru practicarea jocului de fotbal.
ETAPA a Il-a - selectia intermediara - se refera la perioada dc varsta cuprinsa
intre 12 si 16 ani si corespunde cu inceperea pregatirii dirijate si cu alcatuirea
echipelor de copii.In cadrul acestei etape se urmaresc si se evalueaza calitatile
intelectuale, particularitatile afectivc, si volitive, precum si evolutia indicilor
antropometrici si a calitatilor motrice. Accstui cadru general i se adauga si "criteriile
fotbalistice", respectiv investigatiile specifice jocului de fotbal in scopul estimarii
gradului de pregatire rcalizat si a nivclului acumularilor inregistrate de fiecare jucator
in parte.
20

ETAPA a III-a - selectia finala - presupune o ierarhizare a valorilor individual pe


baza acumularilor inregistrate, atat pe parcursul etapelor anterioare, cat mai ales in
perioada cuprinsa intre 16 si 18 ani.
In aceasta etapa se perfectioneaza procedeele tehnice si actiunile tactice
fundamentale de atac si aparare, la un nivel calitativ superior, care creeaza premizele
selectionarii celor mai buni jucatori in echipele reprezentative de juniori si seniori si
ale promovarii lor in echipele de club.
Potrivit orientarilor in vigoare, copiii si juniorii sunt incadrati in trei grupe de
nivel valoric:
- grupa de incepatori;
- grupa de avansati;
- grupa de performanta.

SELECTIA

VARSTA

ETAPA

NIVELUL

CARACTERISTICA
PERIOADEI

initiala

7 -12

incepatori

de perspectiva

secundara

12-16

II

avansati

de perspectiva

finala

16-18

III

performata

de perspectiva

2.1.4

CONTINUTUL SELECTIEI

Selectia vizeaza un evantai larg de laturi ale personalitatii copiilor ce incep sa


practice fotbalul in mod organizat de laturi pe care le pun in valoare criteriile
selectiei.
Datele furnizate de literatura de specialitate si propria experienta dobandita in
activitatea practica in domeniul fotbalului, ne-au permis formularea a cinci criterii de
selectie. Fiecare criteriu corespunde unei anumite laturi definitorii pentru profilul
viitorilor jucatori de fotbal.
21

2.1.4.1

CRITERII MEDICO-BIOLOGICE

Acestea stabilesc starea de sanatate si principalele date referitoare la dezvoltarea


somatico-functionala a organismului copiilor. Ele se obtin prin examenul
antropometric, somatoscopic si prin determinarea starii functionale a sistemelor
cardiorespirator, neuromuscular, neuropsihic, etc.
In cazul unei bune stari de sanatate, copilul este bine dezvoltat fizic si psihic,
testele biologice atesta o stare functionala normala iar antecedentele heredocolaterale
sau pcrsonale nu evidentiaza ceva care ar putea favoriza, in conditiile practicarii
fotbalului de performata, aparitia unor dereglari sau afectiuni.
Conceptional, selectia copiilor si juniorilor apti sa faca sport de performanta nu
este o actiune de moment ci un proces evolutiv, in care operatiunile se desfasoara din
mers, chiar in timpul pregatirilor.
2.1.4.2

CRITERII SOMATICE

Criteriile somatice stabilesc nivelul de dezvoltare fizica generala si prametrii ce


favorizeaza obtinerea viitoarelor performante in fotbal.
Pentru pronosticarea staturii care va fi atinsa la varsta adulta, literatura de
specialitate recomanda folosirea formulei experimentate de LEON TEODORESCU,
care consta in stabilirea corelatiei intre statura ambilor parinti si coeficientul standard
pentru tata si mama numai in situatia in care tatal are statura minim 180 cm si mama
170 cm.
(Tt x 1,044) + Tm
Talia jucatorului =---------------------2

22

INDICI
SOMATICI

VARSTA

10

11

12

Talie medie

134

139 144 151 161 165 170 171 172

Greutate medie

30

32

36

13

40

14

45

15

51

16

56

17

60

18

62

Pe baza particularitatilor de dezvoltare a staturii si greutatii si a cerintelor impuse


de modelul jucatorului senior, au fost stabilite urmatoarele valori cu caracter
orientativ:
Raportul optim dintrc talie si greutate se calculeaza cu ajutorul formulei

T - 100/G si

trebuie sa fie cuprins intrc 1,06 si 1,07.


Au fost stabiliti si indicii oricntativi referitori la inaltimea jucatorilor pe posturi si
varste:
Nr.
crt
1.
2.
3.
4.
5.

POSTUL
Portari
Fundasi
Fundasi
Mijlocasi
Atacanti

VARSTA
14-16ani
16-18ani
174 cm.
180 cm.
174 cm.
180 cm.
166 cm.
175 cm.
166 cm.
175 cm.
166- 174 cm. 175-180 cm.

23

2.1.4.3

CRITERII MOTRICE

Criteriile motrice determina, in egala masura, volumul si calitatea deprinderilor


motrice de baza si specifice, ca si nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice.
2.1.4.3.1 NIVELUL DE DEZVOLTARE A CAPACITATII MOTRICE
GENERALE
Se stabilesc cu ajutorul probelor de control ale sistemului de selectie cu caracter
orientativ :
- varsta 10-16 ani:

24

PROBA

CALIFICATIVUL
F.B.

B.

S.

10

8,4-8,6

8,7 - 8,8

8,9 - 9,0

Alergare
de viteza :
50 de metri

11

8,2 - 8,4

8,5 - 8,6

8,7-8,8

(sec.)

12

7,9-8,0

8,1 -8,2

8,3 - 8,5

13

7,6-7,7

7,8 - 7,9

8,0 - 8,2

14

7,3 - 7,4

7,5 - 7,6

7,7 - 7,8

15

7,2 - 7,1

7,3 - 7,4

7,5 - 7,6

16

7,1 - 7,0

7,1 - 7,2

7,3 - 7,4

10

151-155

156-160

161 -165

11

146-150

151-155

156- 160

12

140- 145

146- 150

151 155

7'41 - 7'45

7'46 - 7'50

751 -8'00

736 - 7'40

7'41 - 7'45

7'46 - 7'50

7'30 - 7'35

7'36 - 7'40

7'41 -7'45

725-730

730-735

1.

VARSTA

Alergare
de
rezistenta:
600de
metri(sec.)

Alergare
13
de rezist.
2000 de
14
metri(min.si
sec.)
15
16

25

735-740

Nr.

PROB A

Grupa 10- 12 ani

Grupa 12-14 ani

FB

Crt.

FB

Saritura in lungime 181-

176-

165-

196-210

185-195

180-185

de pe loc

185

180

175

23-24

21-22

18-20

66-69

62-65

59-61

12

11

10

4.

Tractiuni la bara fixa

5.

Abdomen: ridicarea 20-22 18-20 17-18


trunchiului din culcat
in sezind si revenire
(nr. exec, corecte in
30 sec.)
Mobilitatea
coxo- 62-65 59-61 56-58
femurala (cm.)
Genoflexiuni
pe 10
9
8
piciorul drept si stang

6.
7.
8.

9.

Aruncarea mingii
medicinale
inainte
pe deasupra
capului

2 kg.

3 kg.

8-7

7-6

6-5

9-8

8-7

7-6

Simtul si controlul 20"

15"

10"

25"

20"

15"

mingii
10.

Naveta (sec.)

11.

Lovire
mingii
suspendate
cu
capul

11,5- 12,0-

11,0 11,6
in 15 sec. la 25-30

Tras la doua porti

in 20 sec. la 30-35 cm.

cm.
8

12.

12,5-12,1

5+5=10

6
actiuni

10
3-5

7+7=14 actiuni 3-5 goluri

suturi pe poarta
13.

14.

Proba
(sec.)

complexa de 2 ori traseul cu


pauza de 10"

de 4 ori traseul cu pauza de


10"

15-16 17-18 19-20


30-32
33-35
36-38
Cursa in suprafata de de 3 ori traseul cu pauza de 5 ori traseul cu pauza de 10"
pedeapsa (sec.)
de 10"
26

60-65 66-70 71-75

90-95

96-100

101-105

La transformarea in puncte a rezultatelor obtinute la primele 8 probe de control


trebuie sa se insumeze 480 de puncte pentru realizarea selectiei. Probele de control
vor fi trecute trimestrial pentru a evidentia nivelul de pregatire atins, precum si
evolutia acestora.
- varsta 16-18 ani:

Nr.

PROBA

CAL1FICATIVUL

Crt.
1.
2.

Proba complexa de 6
ori traseul cu pauza
de 10"
Lovirea
mingii
suspendate cu capul
(nr. de lovituri in 30
sec.)

FB
46-48

B
49-51

S
52-54

15

14

13

3.

Trasul la 2 porti din


20 de actiuni (nr. de
goluri)

4.

Cursa in suprafata de 2'10"pedeapsa de 7 ori traseul cu


215"
pauza de 10" intre repetari
(in minute si secunde)

5.

Alergare de durata
3200

metri

2'16"-2'20"

2'21"-2'25"

sub 11'30" 11'31"-12'00" 12'01"-12'15"

(in

minute si secunde)
6.

Aruncareamingii medicinale

10-9,01

9-8,01

8-7,01

89-90

91-92

de 5 kg. inainte, pe deasupra


capului (metri.)
7.

4 (30x4) cu pauza de 90" 86-88


intre repetari (secunde)

27

2.1.4.4

CRITERII SPECIFICE Aceste criterii se refera la predispozitiile si

aptitudinile practicarii jocului de fotbal pana la 14 ani


a)

selectia initiala - pentru care se recomanda:

- lovirea repetata a mingii cu piciorul si cu capul, de pe loc si din usoara alergare


-mentinerea mingii in aer;
-

conducerea mingii printre jaloane , pasa sau tras la poarta;

joc bilateral, in care se va urmari:

abilitatca in manevrarea mingii, participarea activa la fazele de atac si apararc,

intcgrarea in jocul colectiv, calitatile morale si de vointa;


-copiii vor fi urmariti atat in fazele de atac cat si de aparare, in principal
urmarindu-se usurinta in executarea deprindcrilor tehnico-tactice, capacitatea de
orintare in teren, rezolvarile rapide si rationale ale situatiilor de joc;
- copiii selectionati trebuie sa se detaseze de ceilalti prin manifestarea calitatilor
enumerate la un nivel mai ridicat, concretizat prin executii spontane, rclaxate si cu un
grad de eficacitate mare, prin anticiparea fazelor de joc si prin gasirea solutiilor cele
mai bune -plasament, procedeu tehnic folosit. Jocul sa se desfasoare pe teren redus, cu
reguli simplificate - minifotbal. Interventia selectionerului in timpul jocului sa fie cat
mai redusa.
b)
-

In cadrul selectiei intermediare, intervin urmatoarele criterii:


realizarea nivelului de pregatire tehnico-tactica corespunzator cerintelor grupei

de avansati;
-precizarea inclinatiilor pentru practicarea fotbalului
-stabilirea comporta-mentelor si a posturilor pentru care au calitati;
-

capacitatea de efort;

comportament general - scoala, familie, relatiile cu colegii, etc.


In cadrul jocului bilateral se va urmari, cu precadere, capacitatea jucatorilor de a

practica un joc in concordanta cu cerintele fotbalului modern.


-in momentul in care are mingea este capabil sa aplice tehnica sa in conditii dificile si
mai ales in timpul luptei cu adversarul;
28

-cand coechipierii se afla in posesia mingii se demarca si anticipeaza faza de joc, chiar
daca nu se afla in apropierea sa si urmareste jocul pe intreaga suprafata a terenului;
-cand mingea este in posesia adversarului direct, da dovada de vointa si indemanare
pentru a-1 deposeda prin lupta om la om;
-cand mingea este in posesia echipei adverse, stie sa apere zona amenintata.
c) Pentru selectia finala, se aduga nivelul tehnico-tactic care va trebui, in
general, sa corespunda urmatoarelor cerinte:
-

sa cunoasca sarcinile pe posturi si sa le aplice corespunzator;

sa actioneze cu randament superior in cele doua ipostaze ale jocului (atac si

aparare);
-

sa indeplineasca normele stabilite dc federatie.


In ceea ce priveste capacitatea psiho-fizica, trebuie sa raspunda urmatoarelor
cerinte:

sa actioneze in concordanta cu cerintele fazei de joe;

sa-si subordonezc jocul individual celui colectiv, printr-un dczvoltat spirit de

echipa;
- sa se angajeze total si regulamentar, pe toata durata jocului, pntru obtinerea victoriei,
indiferent de evolutia scorului.
2.1.4.5

CRITERII PSIHOLOGICE

Criteriile psihologice detcrmina nivelul de dezvoltare a calitatilor psihice solicitate


in procesul de antrenament si in competitiile de fotbal. Gradul de dezvoltare psihica se
stabileste pe baza de teste si tehnici de laborator de catre specialisti.
Profesorul universitar Mihai Epuran propune si un model psihologic de selectie,
"modelul sistemic al aptitudinilor comportamentale sportive" care evidentiaza larga
implicare a factorilor psihici in toti parametrii performantei sportive.
In cadrul modelului propus se evidentiaza urmatoarele elemente:
- aptitudinite generale psihocomportamentale sportive:
-inteligenta sportiva;
-

capacitatea mobilizarii resurselor energetice;


29

capacitatea refacerii dupa succes, insucces, accident.

-aptitudinile motrice;
-viteza, forta, rezistenta, indemanarea si elasticitatea.
-aptitudinile psihomotrice:
-

kinestezice, ideomotricitatea;

coordonari senzorialo-motrice;

viteza de anticipare;

echilibrul,

-aptitudini reglatorii-adaptive:
-de tip cognitiv - atentia, capacitati senzoriale si perceptive, capacitatea de
gandire in interpretarea situatiilor, imaginatia si creativitatea;
- de tip afectiv - echilibrul afectiv, capacitatea de stapanire, rezistenta la factori
stresanti, capacitatea de refacere, responsabilitatea, dragostea de munca, etc.;
- de tip volitiv - perseverenta, darzenia, urmarirea scopului, combativitatea,
rezistenta la oboseala si durere.
-aptitudinile atidunale si temperamentale:
- motivatia pentru perfonnanta;
- disciplina. consecventa;
- spiritul critic si autocritic.
-aptitudinile de ordin social:
- colaborarca si spiritul de echipa;
- subordonarea intereselor generale celor colective.
2.1.4.6

PROBELE SI NORMELE DE CONTROL

Prin probe si norme de control se urmareste testarea calitatilor si deprinderilor


motrice precum si randamentul antrenamentelor, rezulatele fiind o dovada a formei
fizice in care se gasesc jucatorii.
In functie de rezultatele testelor, antrenamentele vor fi intensive sau de mentinere
(nu foarte puternice).
Aceste probe si norme de control sunt dovezi ale nivelului de dezvoltare a calitatilor si
30

deprinderilor motrice specifice jocului de fotbal.


Probele si normele de control se pot realiza in principal prin:
-

planuri anuale - in care se stabilesc perioadele la care vor avea loc exercitiile de

control, testele si rezultatelor acestora;


-

pregatirea organizata a acestor exercitii de control si teste;

evaluarea corecta a rezultatelor pentru motivatia jucatorilor;

diversificarea acestor exercitii de control si a testelor in funtie de varsta si

perioada de pregatire.
Probele si normele de control vor cuprinde domeniile fizic, tehnic si tactic, in
functie de grupa de varsta si nivelul de pregatire. La baza alcatuirii lor trebuie sa stea
urmatoarele principii: valabilitate, incredere si obiectivitate pentru ca rezultatele sa fie
cele scontate cu nivelul real al jucatorilor.
Probele si normele de control prevazute de F.R.F in vederea selectionarii viitorilor
performeri sunt :
-sprint 50m ;
-saritura in lungime de pe loc ;
-alergarea de rezistenta ;
-simtul si controlul mingii ;
-tractiuni in brate ;
-naveta;
-testarea f'ortei musculaturii abdominale;
-mobilitatea coxo-femurala;
-lovirea mingii suspendate cu capul;
-aruncarea mingii medicinale inainte de deasupra capului;
-sprint 30m;
-tras la 2 porti;
-preluarea mingii ;
-preluarea mingii-conducere-sut la poarta.

Trecerea probelor de control, promovarea normelor prevazute si evidenta accstora


31

sunt actiuni obligatorii.


Realizarea normelor constituie o conditie a ramanerii jucatoriior in centrele de
antrenament iar probele se vor sustine de minim 4 ori pe an, esalonat astfel:
-

ianuarie si iulie - in afara celor de viteza;

aprilie si octombrie - in totalitate; jucatorii care continua sa obtina rezultate

slabe, vor fi exclusi din pregatire;


Probele se vor sustine in doua zile consecutive, cu alternanta intre probele care
solicita calitatile de rezistenta si viteza; o alta modalitate (cea mai indicata) ar fi si
esalonarea acestora pe parcursul unei saptamani, zilnic urmand sa se sustina cateva
probe.La calitatea motrica semnalata ca deficitara prin normele de control, se va lucra
prioritar, prin individualizarea pregatirii.
Antrenorii au datoria sa depisteze elementele cu indicii inferiori ai calitatilor
motrice pe care, ulterior, sa le imbunatateasca prin pregatire.
Componenta grupelor trebuie sa fie omogena din punct de vedere vaioric,
neadmitandu-se retinerea in grupe a jucatorilor cu norme slabe.
Probele si normele de control vor fi afisate la loc vizibil pentru a stimula pregatirea
copiilor si juniorilor. Probele de control sunt esalonate pe trei categorii echivalente in
calificativele de foartc bine, bine si satisfacator; fiecare antrenor are obligatia sa
pregateasca copii si juniori pentru ca minimum 3-4 din fiecare grupa sa indeplineasca
normele pentru calificativul "foarte bine", iar 5-6 pentru calificativul "bine".

32

2.2

PRIORITATI PRIVIND SELECTIA IN CADRUL LECTIEI DE

EDUCATIE FIZICA SI ACTIVITATI SPORTIVE


Scoala constituie izvorul nesecat de talente pentru oricarc din ramurile de sport.
Acest izvor trebuie cercetat cu mare atentie, de oameni competenti, pe baza unor teste
stiintifice in vcderea orientarii celei mai fericite a copiilor care dovedesc calitati
specifice pentru o ramura de sport sau alta.
Profesorul de educatie fizica este primul care trebuie sa sesizeze calitatile motrice
ale elevilor sai si sa-i orienteze spre cluburile specializate in diferite ramuri sportive.
Desigur ca profesorul trebuie sa faca aceasta orientare in functie de tipul somatic si
calitatile motrice pe care le dovedeste elevul respectiv.
Toate acestea, profesorul le poate stabili prin masuratorile ce trebuie facute anualinaltime, greutate- prin testarile initiale si sustinerea normelor si probelor de control
in cadrul S.U.V.A.D.
In cadrul sistemului unic de verificare, apreciere si depistare cu care se opereaza in
scoli incepand de la varsta de 10-11 pana la 18 ani sunt cuprinse 6 probe (alergare de
viteza, saritura in tungime de pe loc, alergare de rezistenta,aruncarea mingii de oina,
testarea fortei musculaturii bratelor si a musculaturii abdominale) din cele 8 probe
cuprinse in cadrul Sistemului National Unic de Selectie. Din aceasta cauza putem
afirma cu toata taria ca prin sustinerea normelor si probelor de control din cadrul
S.U.V.A.D. se face o investigatie foarte serioasa privind verificarea nivelului si al
ritmului de dezvoltare al calitatilor motrice. Bineinteles ca valoarea rezultatelor
obtinute este mai mare in vederea selectionarii elevilor talentati in grupcle de
pregatire sportiva. In functie de baremurile acestor probe se stabilesc elevii apti spre a
fi selectionati in reprezentativele scolare si indreptatiti spre cluburile si asociatiile
sportive la diferite ramuri de sport in functie de aptitudinile demonstrate.
Dupa cum observati, profesorul de educatie fizica este cel care cunoaste cel mai
bine elevii cu care lucreaza nemijlocit, in cadrul lectiilor de educatie fizica prin
33

activitatea din cadrul acestora precum si cu ocazia sustinerii de catre elevi a probelor
si normelor de control.
De altfel, profesorul de educatie fizica este cel care pregateste selectia primara,
avand la indemana si rezultatele obtinute de elevii sai la probele de apreciere a
pregatirii flzice generale.
In ceea ce priveste testarea specifica pentru diferite ramuri de sport, putem spune ca
are loc in cadrul cercurilor de activitati sportive, odata cu inceperea pregatirii
echipclor reprezentative ale scolii.
Din aceste cercuri de activitati sportive fac parte numai elevii care fac dovada unor
calitati fizice bine dezvoltate pe fundamentul carora se pot forma deprinderi si
priceperi specifice unei ramuri sportive.
De asemeni, formarea priceperilor si deprinderilor specifice unor ramuri de sport
are loc si in cadrul lectiei de educatie fizica in veriga rezervata acestora in functie de
ramurile de sport ce se practica in scoala respectiva de obicei, in functie de
specializarea profesorului de educatie fizica pot fi depistati elevi cu calitati pentru
practicarea unei ramuri sportive.
Profesorului de educatie fizica ii revin sarcini importante privind selectia si in
cadrul organizarii si desfasurarii campionatelor interne ale scolii la diferite ramuri de
sport in functie de optiunile elevilor.
In cadrul acestor activitati, profesorul de educatie fizica va urmari cu atentie elevii
care dovedesc calitati pentru ramura de sport indragita si-i va indemna catre sectiile de
performanta ale cluburilor si asociatiilor sportive.
De asemeni, in cadrul acestor activitati, precum si la lectiile de sustinere a probelor
si normelor de control, profesorul de educatie fizica va invita antrenorii sau
instructorii de la sectiile de performanta ale cluburilor si asociatiilor sportive, ca
impreuna cu acestia sa stabileasca pe acei elevi care pot obtine rezultate bune in urma
unei pregatiri specifice in cadrul uneia sau alteia dintre ramurile de sport.
Acestea toate, enumerate pana acum constituie mijloacele de baza ale selectiei
incepand de la cls. a V-a, deci elevul are varsta de 10-11 ani.
Dupa cum bine stim, marea majoritate a ramurilor sportive isi incep selectia
34

primara de la o varsta mai mica de 10 ani.

Din publicatiile de specialitate si din materialul studiat se desprinde ideea ca si


fotbalul tinde sa-si inceapa selectia initiala in jurul varstei de 6 ani. Cum insa in tara
noastra, deocamdata, la cls. I-IV, activitatea de educatie fizica nu se desfasoara sub
indrumarea unui cadru didactic specializat, iar practica demonstreaza ca in marea
majoritate a cazurilor, orele de educatie fizica sunt afectate altor activitati, nu vedem
cum ora de educatie fizica poate constitui o sursa de selectie. De la aceasta situatie fac
exceptie clasele cu program de educatie fizica ce activeaza in unele scoli.
In aceasta situatie, actiunile de selectie in randul elevilor de la els. I-IV se vor
organiza in asa fel incat profesorul de educatie fizica sa poata participa fie conducand
singur ora de educatie fizica din orarul clasei respective, fie organizand alte actiuni de
verificare a potentialului calitatilor motrice ale elevilor respectivi.

2.3 MODELUL JOCULUI SI JUCATORILOR LA JUNIORI B


2.3.1

MODELUL JOCULUI LA JUNIORI B

Conceptia proprie de joc a echipei, care de fapt se contureaza in cadrul acestei


etape de varsta, se elaboreaza avand la baza conceptia de joc a echipei nationale de
juniori (model final) ,tinandu-se cont de unele particularitati esentiale ale propriilor
jucatori.
Pornind de la aceste considerente, conceptia de joc are la baza:
-

necesitatea de performanta la nivel national;

stadiul actual al fotbalului practicat de echipele de elita din fotbalul autohton

(divizia A);
-

modelul jocului modern cu respectarea celor cinci trasaturi tactice esentiale;

posibilitatile de adaptare la trasaturile specifice propriilor jucatori;


Conceptia de joc impune jucatorilor, in baza unei capacitati corespunzatoare de
35

efort, sa participe in egala masura la cele doua faze fundamentale ale jocului.

In cadrul organizarii jocului va trebui sa se urmareasca realizarea celor cinci


trasaturi tactice esentiale ale fotbalului modern:
-prezenta fundasului central de acoperire ("libero");
-imbunatatirea

jocului

fara

mingie

prin

realizarea

unei

bune

circulatii a jucatorilor in atac si aparare, in viteza, in functie de necesitatile fazei, pe


toata durata partidei.
-

aplicarea consecventa si prompta a marcajului, efectuarea cu insistenta a

presingului colectiv in scopul recuperarii mingii.


-

schimbarea ritmului de joc, prin accelerarea lui in faza de finalizare, prin

starturi multiple fara minge si dese schimbari de directie.


-aparitia in joc a unor scheme si manevre proprii a echipei, care sa aiba la baza
valorificarea calitatilor jucatorilor inlaturand jocul la intamplare si individualist.
Spiritul in care se vor aborda jocurile va fi colectiv, constructiv, rational si de mare
angajament din partea unui numar crescut de jucatori intr-o perfecta disciplina de joc
si sportiva. De asemenea, se va asigura elasticitatea in joc prin trecerea rapida si
oportuna a echipei din atac in aparare si invers, cautandu-sc permanent superioritatea
numerica fata de adversar atat in atac cat si in aparare.Actiunile de atac se vor
desfasura cursiv. Jucatorul cu mingea va fi sustinut permanent de coechipieri creinduse posibilitati multiple de pasare a mingii (jocul pe faza), iar dupa transmiterea mingii
se deplaseaza imediat (cu start): " da si du-te", "gata sa reprimesti".
Actiunile ofensive vor fi canalizate pe marginile terenului cu schimbarea
neasteptata a directiei de atac, demarcarile se vor efectua continuu, atat in adancimc
cat si prin retrageri bruste (lateral sau inapoi). Pentru derutarea apararilor adverse si
patrunderea la finalizare, se vor utiliza cu precadere incrucisarile si "un-doi"-urile.Se
va acorda o mare atentie valorificarii fazelor fixe prin diferite combinatii si
manevre.In aparare, jucatorii se vor organiza cu toate fortele in adancime, ermetic pe
axa portii.
Se va folosi marcajul strict si de supraveghere pentru interceptie, deposedare fara
36

joc la risc, obiectivul numarul unu fiind protectia portii.

Actiunile de aparare incep imediat dupa pierderea mingii in atac, jucatorul


deposedat in atac devenind primul aparator prin presing. Ceilalti coechipieri fac
marcajul cat mai strans in apropierea fazei obligand adversarul sa greseasca. La
mijlocul terenului se va cauta interceptia fara a se ataca decisiv. Se va cauta
intarzierea atacului advers, prin retrageri organizate si tatonari. In fata portii se va
dezlantui recuperarea in mod bine sincronizat cu asigurarea acoperirii (dublajului) si
marcajul strict la toti adversarii potentiali.
Organizarea constienta a jocului trebuie sa aiba prioritate fata de jocul intamplator,
haotic, inegal, individualist. Improvizatia (fantezia) individuala trebuie cultivata, dar
va servi echipei respectand disciplina tactica.
2.3.1.1

MODELUL JUCATORULUI LA JUNIORI B

Modelul structural al jucatorului de fotbal la varsta de 15-16 ani poate fi


caracterizat astfel:
PORTARUL

: calm, concentrare permanenta, atentia indreptata asupra

miscarii coechipierilor , adversarilor si a mingiei.


: viteza de reactie, mobilitate, suplete, detenta ;
TEHNICO-TACTIC:
IN APARARE :- dirijarea apararii pentru plasament corespunzator;
- plasament pentru inchiderea unghiului de sut, jocul in suprafata portii,
promptitudine la iesirile din poarta, aprecierea traiectoriei mingii;
- siguranta

in

prinderea,

boxarea,

blocarea

si

devierea

mingii peste sau langa poarta.


IN ATAC

:- repunerea mingii in joc cu mana si cu piciorul de

preferinta spre marginile terenului si pe partea opusa directiei din


care a venit mingea;
- degajare lunga din mana sau de jos, precisa;
37

- colaborare cu aparatorii pentru a asigura circulatia mingii.


JUCATORII DE CAMP
Actionarea in atac
Baza actionarii in atac o constituie tehnica in criza de spatiu si timp, variatii de
ritm, schimbari de directie, intoarceri, opriri, evitari, fente. Actionarea in atac are doua
faze distincte: jocul fara minge si jocul cu mingc.
Fara minge:

- schimbarea rapida a plasamentului din apararc in atac;

-deplasarea dupa pas ("da si du-te sa reprimesli);


-starturi multiple si schimbari de directie, pentru activizarea zonei de baza si
secundara;
-sprijinirea celui cu mingea;
-dezlipiri succesive ale adversarului direct;
-tenacitate in modul de actionare in cazul marcajului strict;
-crearea culoarelor pentru jucatorii liniilor din urma prin
deplasari laterale.
Cu minge: - fiecare jucator cand are mingea devine coordonator;
-orientarea

mingiilor

spre

marginile

terenului

si

finalizare

pe centru;
-retinerea si conducerea mingii in scopuri tactice dar prima
preocupare ramane plasarea mingii;
-actionarea

prin

deviere

(un-doi)

sau

individual

in

finalizare (in situatie de 1:1);


-finalizarea oportuna prin concentrarea maxima asupra sutului.

38

zona

de

Actionarea in aparare
-

schimbarea rapida a plasamentului din atac in aparare (replierea);

marcaj strict si agresiv in zona de cirrculatie a mingii sau in zona periculoasa

din

fata propriei porti;

- responsabilitatea individuala fata de adversarul direct;


-

include culoarele din propria aparare, blocheaza sutul la poarta proprie;

- colaboreaza

cu

coechipierii

pentru

intrajutorare

prin

presing,

suplinire, dublaj, zid la loviturile libere, etc.;


- executii

de

deposedare

cu

ramanerea

in

posesia

mingii

sau

pentru

parteneri in conditii de lupta cu adversarul si de colaborare cu coechipierii.


Valorile aratatc la indicii morfo-functionali capacitati motrice si capacitati
tehnice, constituie o medie dc la care se pleaca la aprecierea finala.

INDICI MORFO-FUNCTIONALI
TALIA

169-171

cm

CREUTATEA

58 - 60

kg

FRECVENTA CARDIACA

66

TENSIUNE A ARTERIAL A

120-180

CAPACITATEA VITALA

4000 cm3

ELASTIC IT ATE A TORACICA

DINAMOMETRIE

40

batai/min
mmHg

cm

CAPACITATI MOTRICE
VITEZA : alergare 60m

8,0 sec

REZISTENTA: alergare 3200m

12,0 min

DETENTA: saritura in lungime de pe loc

210,0

cm

FORTA

925,0

cm

: aruncarea mingii medicinale de 2 kg


39

CAPACITATI TEHNICE
Proba complexa F.R.F. (de trei ori)

34 sec.

Lovirea cu capul a mingii suspendate

15

Tras la doua porti din intoarcere 7+7

11

Lovirea mingii cu piciorul distanta 30 m

JOCUL
Obligatoriu disciplina tactica in scopul integrarii in conceptia de joc pentru
realizare modelului de joc la varsta de l5-l6 ani.
Unii copii se emancipeaza treptat, firesc. Altii in schimb, se desprind dintr-o data si
cu toata vigoarea, reactionand putemic la orice opozitie ar intampina.
La aceasta varsta se trezeste interesul pentru lumca interioara, inccarca sa-si
impuna atitudini si reguli de conduita, care sunt decisive pentru evolutia psihica
ulterioara.
Cu toate tendintele spre independenta si originalitate, la aceasta varsta se pastreaza
si vechea obisnuinta din copilaric de a lua ca exemplu viata unor eroi, oameni de
seama sau fotbalisti valorosi, ori dc a-si crea un model ideal pe care sa-1 imita din
punct de vedere fizic, intelectual si moral. Poreclele de la aceasta varsta (cu nume ale
unor mari fotbalisti) confirma cele enuntate mai inainte.
Dupa cum arata foarte frumos Dr. A. Ionescu si V. Mazilu in lucrarea "Cresterea
normala si dezvoltarea armonioasa a copilului" : "Aceasta varsta este varsta pasiunilor
tacute, a ambitiilor sau sperantelor nemarturisite, dar si a delasarii si alunecarii spre
viciu". Acum se leaga marile prietenii-bune sau rele-si creste tot mai mult interesul
pentru sexul opus.
In aceasta perioada de varsta pot surveni surprize de natura nervoasa sau de caracter,
in care rolul mediului familial si al celui sportiv este mare.
Modificarile mai frecvente apar in sfera neuropsihica si anume: evolutiile In salt
ale comportamentului, emotivitatea exagerata, irascibilitatea, aparitia unor miscari
stangace, insuficient coordonate, si altele.
40

Pentru toate aceste motive, dezvoltarea psihica a copiilor aflati la aceasta varsta
trebuie sa fie dirijata cu mare pricepere, atentie si discretie, iar antrenorul trebuie sa
dea dovada pe parcursul pregatirii de intelegere si discernamant.

Particularitati de varsta, psihice si morfo-functionale la juniorii B

Caracteristica principala a cresterii si dezvoltarii organismului la aceasta varsta


este strabaterea unei etape de mari modificari morfologice si functionale, care-si lasa
amprenta ei adanca asupra intregii personalitati viitoare a elevului sportiv.
Intre 10-16 ani se admite situarea momentului aparitiei primelor semne ale
pubertatii. Acest moment este foarte diferit, varsta cronologica la care apar semnele
perioadei instalarii perioadei pubertare prezinta mari varietati individuale datorita
unor factori ereditari, alimentatie, conditii de mediu fizic si social.
Asadar, evolutia pubertatii dureaza in medie 4-5 ani (cuprinzand si varsta de 1516 ani, cand in general se desavarseste pubertatea), dar destul de dificil sa se precizeze
limitele extreme ale acestei perioade.
Cresterea si dezvoltarea neuniforma, dar continua si armonioasa pana la pubertate,
deodata devine parca haotica si nearmonioasa. Anumite segmente ale corpului si
anumite membre isi vor continua cresterea, uneori cu un ritm accelerat, in timp ce
altele vor cunoaste o stagnare, parca ar respecta o misterioasa echilibrare a dezvoltarii
cxplozivc a organelor sexuale.
a) Morfologic: - perioada pubertara reprezinta o faza de accelerare a cresterii taliei si
o usoara incetinire a cresterii ponderale, mai ales la baieti. Accelerarea cresterii
taliei se refera mai ales la dezvoltarea in lungime a membrelor in raport cu
trunchiul.
Dezechilibrul creat poate deveni caricatural: maini mari, neindemanatice la capatul
unor brate de copil, niste labe colosale la capatul unor gambe scheletice, trunchi
ingust , plat, cocotat pe niste membre inferioare cu aspect de cartilaje, iar deasupra
tuturor un cap voluminos, in disproportie mare cu trunchiul.
41

Asimetria corporala astfel creata, pe langa faptul ca estc prea putin estetica, dand
nastere la stirbirea totala a amorului propriu al puberului, este de cele mai multe ori
agravata de o hiperlaxitate a tuturor articulatiilor si de o insuficienta depunere de
calciu in oase, favorizand deformarile scheletului. Este varsta la care apar picioarele
plate, mersul dc rata, dezechilibrul bazinului prin scurtarea relativa a unuia dintre
membrele inferioare.Musculatura scheletica se dezvolta in perioada pubertara mai ales
prin prelungirea fibrelor musculare, grosimea lor exprimata in suprafata de sectiune
transversala este redusa, iar greutatea totala a muschilor reprezinta doar 25-30% din
greutatea corporala, fata de cele peste 40% avute in momentul nasterii.In privinta
cresterii fortei musculare la elevii de varsta pubertara pot fi evidentiate doua etape si
anume, in perioada prepubertara se remarca o crestere in salturi a fortei musculare, in
special la nivelul muschilor extensori. In cea de-a doua etapa care coincide cu
manifestari "zgomotoase" ale pubertatii propriu-zise (13-15 ani) cresterea fortei se
desfasoara intr-un ritm lent pentru ambele categorii de muschi.
Forta relativa (forta raportata la kg/corp) in aceasta etapa nu numai ca stagneaza,
cum am vazut mai sus, ci inregistreaza chiar un regres considerabil atat la nivelul
flexorilor cat si la extensori. Totusi, tempoul de crestere a fortei absolute si relative a
extensorilor este ceva mai mare decat a flexorilor. De aceea apare necesitatea folosirii
mai ample a exercitiilor de forta la aceasta varsta, indeosebi pentru muschii flexori.
Este contraindicata utilizarea unor eforturi maximale de forta si marile incordari
neuromusculare,

care

prezinta

pericolul

suprasolicitarii

aparatului

musculo-

ligamentar, in schimb exercitiile de forta bine dozate, bazate pe lucrul cu haltere mici
si cu gantere, marite treptat ca intensitate nu sunt deloc contraindicate si, in viitorul
apropiat ponderea lor- a unor astfel de exercitii- va trebui marita.
a)

Fiziologic:- in sfera vietii vegetative, perioada pubertara reprezinta o etapa de

mari prefaceri organice si functionale la nivelul tuturor organelor interne, cele mai
izbitoare modificari fiind totusi localizate la nivelul sferei vegetative in timpul
pubertatii.
Se modifica dimensiunea laringelui, creste in volum inima si, in general, toracele si
42

abdomenul, cu dezvoltarea importanta a tuturor organelor interne, a vaselor si a


glandelor de secretie externa si interna, cu exceptia organelor limfoide si a timusului.
Dezvoltarea exploziva a organelor genitale din aceasta perioada precum si
cresterea neuniforma si la inceput mai putin controlata de catre S.N.C., a secretiei
hormonale, va determina cresterea reactivitatii sistemelor de comanda si de divizare a
functiilor organelor interne, uneori asistand chiar la unele abateri si intamplari haotice
in privinta reglajului neuro-endocrin, drept pentru care, pe buna" dreptate, se
utilizeaza in fiziologie epitetul de "furtuna vegetativa" ce se abate asupra organismului
in perioada pubertara.
Marile variatii si inegalitati in comportamentul fizic si psihic al tinerilor puberi, au
la baza aceasta reglare nestatornica, ce determina trecerea brusca a acestor tineri dintro stare de comportament in alta, bunele performante sportive dintr-o zi putand fi
urmate de contrariul in ziua urmatoare si viceversa.
Aceasta labilitate neuro- vegetativa reprezinta un handicap serios pentru tanarul
puber din toate punctele de vedere, dar mai ales in privinta performantei sportive.
Maturizarea functionala realizata pana la aceasta etapa a vietii, declanseaza
neurosecretia hipotalamica abundenta cu efecte imediate asupra productiei hormonale
a hipofizei, care apoi prin hormonii sai genodotropi instaleaza inceputul perioadei
pubertare.
Dezvoltarea morfologica a aparatului cardiovascular la elevii de varsta scolara
este in curs de desfasurare atat la nivelul miocardului cat si in ceea ce priveste
dezvoltarea vaselor periferice. Functional insa, intregul aparat cardiovascular prezinta
o labilitate pronuntata, adaptarea lui la cerintele mai mari ale mediului extern este inca
deficitara.
Economia functionala a circulatiei este inca redusa, volumul sistolic si debitul
cardiac maxim sunt inca departe de valorile constatate la adulti.
Respiratia externa sau ventilatia pulmonara este strans legata de nivelul dezvoltarii
anatomice a aparatului respirator.
Ritmul accelerat de cresterc si dezvoltare a cailor respiratorii, a alveolelor si a
parenchinului pulmonar propriu-zis reprezinta suportul material al cresterii capacitatii
43

functionale a aparatului respirator, in speta a ventilatiei pulmonare.

Asigurarea unei capacitati aerobe de efort ridicata este dependenta de unii factori
dimensionali ai aparatului respirator cum sunt: capacitatea vitala, capacitatea
pulmonara totala, capacitatca reziduala functionala, precum si de anumite capacitati
functionale ale aparatului respirator, dintre care se evidentiaza in acest sens
capacitatea respiratorie sau debitul respirator maxim pe minut si capacitatea de
difuziune a plamanilor.
Toti acesti factori dimensionali si capacitati functionale fiind in plina dezvoltare si
crestere in perioada pubertara, puterea aeroba maxima sau capacitatea de efort aeroba
a elevilor de varsta pubertara este in crestere.
Parametrii cei mai semnificativi ai capacitatii de efort aerob sunt: consumul
maxim de oxigen pe minut, precum si oxigenul pulsului maxim ce atrag valorile lor
maxime abia dupa pubertate.
Rezulta concluzia fireasca conform careia la varsta pubertara inca nu sunt atinse
limitele superioare ale capacitatii aerobe de efort, deci in eforturile de rezistenta copiii
de varsta pubertara raman inca mult sub posibilitatile adultilor.
Totodata se remarca faptul ca, antrenamentul sportiv poate asigura o crestere
considerabila a capacitatii de efort aerobe, stiut fiind faptul ca factorii dimensionali si
capacitatile functionale ale organelor, aparatelor si sistemelor implicate in asigurarea
puterii maxime aerobe pot fi influentate prin antrenament intre 10-20 ani.
Segmentele inferioare ale sistemului nervos central, la inceputul perioadei
pubertare sunt deja maturizate, atat din punct de vedere morfologic cat si din punct de
vedere functional.
La nivelul etajelor superioare ale sistemului nervos central si in special la nivelul
scoartei cerebrale se produc putine modificari morfologice.
Deoarece numarul neuronilor corticali este stabil si invariabil, modificarile
morfologice privesc cresterea celulelor si schimbarea caracterului.
Din punct de vedere functional sistemul nervos central la varsta pubertara prezinta
unele particularitati demne de luat in seama, mai ales in practica educatiei fizice si
44

sportului, dar si in intreg procesul de instruire si educatie a tinerei generatii.

Aceste particularitati pot fi sistematizate in felul urmator:


-

marea plasticitate a sistemului nervos central se pastreaza si in aceasta etapa a

vietii, desi a mai pierdut ceva din vitalitate si eficienta datorita unor perturbari de
origine hormonala care accentueaza caracterul reactiv al sistemului nervos, ducand la
instabilitatea comportamentului si a starilor afective;
-

predominanta excitatiei fata de inhibitia corticala, de asemenea este evidenta la

copiii de varsta pubertara, dar si in acest domeniu se produce treptat o atenuare a


diferentei dintre forta si energia celor doua procese corticale fundamentale, obtinuta
prin scaderea fortei si energiei proceselor de excitatic si printr-o dezvoltare mai
accentuata a proceselor dc inhibitic, in special a inhibitici interne (conditionate).
Dezvoltarea inhibitiei interne, in mod special a inhibitiei de diferentiere,
favorizeaza activitatea de analiza si sinteza a scoartei si, ceea ce este foarte important
din punctul nostru de vedere, reflexele conditionate si stereotipurile dinamice sunt mai
stabile, fixarea lor este mult usurata dovedind o stabilitate mai mare fata de copiii de
varsta antepubertara.
Tendinta spre iradierea procesului de excitatie este unul din factorii determinanti ai
capacitatii reduse a sistemului nervos central la aceasta varsta, in domeniul stabilizarii
(fixarii) reflexelor conditionate, stereotipuri dinamice si deprinderi motrice nou
formate.
Toate aceste particularitati ale activitatii sistemului nervos central la varsta
pubertara influenteaza in mod direct viteza de formare si stabilitatea deprinderilor
motrice, favorizeaza aparitia prematura a oboselii, slabeste intr-o oarecare masura
vointa si perseverenta elevilor de varsta pubertara.
In schimb marea plasticitate a scoartei cerebrale favorizeaza elaborarea initiala a
unor reflexe conditionate motrice si chiar stereotipuri dinamice complexe a caror
stabilizare si fixare insa,necesita un numar sporit de repetari si exersari.
Analizatorii, spre deosebire de alte organe si aparate ale organismului, se prezinta
la un nivel foarte ridicat, aproape desavarsit atat din punct de vedere morfologic cat si
45

functional.

c) Psihologic:- este perioada de varsta cea mai complexa precedand tineretea,


care reprezinta implinirea personalitatii umane.
Preadolescenta sau adolescenta pubertara (12-16 ani) este perioada de varsta in
care scolarul inceteaza a mai fi copil, dar nici nu poate fi considerat matur, desi el
incepe sa creada aceasta si chiar sa se impuna printr-un comportament opozitiv.
Aceasta etapa este contradictorie, atat in sine, cat si in relatarile specialistilor
despre ea, multi dintre ei traducand cu termenul de "criza juvenila" diferitele stari
psiho-afective si comportamentele adolescentilor.
Este drept ca aceste manifestari sunt mai spectaculoase si a nu le da atentie ar
putea fi o serioasa eroare pedagogica dar , de aceasta criza sunt responsabili, in cea
mai mare masura, factorii sociali si educationali.
In conditii de corecta asistenta psiho-pedagogica preadolescentii traverseaza
aceasta perioada cu un bun echilibru psihic si in conditii de deplina integrare sociala.
Varsta preadolescentei (numita si pubertara) marcheaza inceputul maturizarii fizice
a individului, fund si o epoca de intensa formare a personalitatii, de constituire a
constiintei morale.
Este deosebit de dificil si chiar inutil de a se stabili cu precizie niste repere
temporale ale acestor transformari psiho-fizice, intrucat exista atat diferente
individuale, cat si regionale si rationale.
Preadolescenta este varsta infloririi sentimentelor, a elanului cunoastcrii, a
descoperirii de sine.
Evident ca o asemenea restructurare a starii calme si relativ stabilizate a epocii
anterioare, care se produce atat pe plan fiziologic, cat si psihologic, intr-un interval
foarte scurt, determina unele perturbari nu numai in viata individului, dar si in
atitudinea adultilor fata de el.
Schimbarii de atitudine a preadolescentilor fata de parinti, carora nu li se mai
confeseaza, prefcrand prietenii, i se raspunde de multe ori cu un plus de autoritate, pe
care tinerii nu o accepta.
46

Preadolescentului i se formeaza o imagine despre sine mai critica, mult mai


orientata spre nevoile si aspiratiile sale.
Interesele lui se diversifica, dorinta de afirmare devine puternica, increderea in
fortele proprii depasind posibilitatile reale.
Ca aspiratii si imagine de sine este matur, dar cei din jur nu s-au decis sa nu-1
considere copil.Intelectual, preadolescentii marcheaza un salt in manifestarile
gandirii, care devine abstracta si foarte critica; memoria este acum logica si in general
capacitatea de asimilare creste.
Pe plan senzorial-perceptiv cresc foarte mult capacitatile discriminative vizuale
si auditive; se dezvolta orientarea spatiala si temporala, ca si tendinta de a interpreta
semnificatia perceptiilor. Sistemul de observatie se dezvolta si in legatura cu unele
interese si manifestari ale curiozitatii.
Memoria se transforma din reproductiva in logica si consta mai ales din tendinta
de a retine esentialul.
Gandirea preadolescentului prezinta modificari insemnate, care dobandeste
posibilitati

operationale

noi,

cand

apare

gandirea

abstracta,

logica,

cand

rationamentele devin mai complexe, cand se folosesc judecati ipotetice si disjunctive,


reversibilitatea gandirii fiind deja dobandita.
Curiozitatea epistemica a puberului conduce la cresterea finetei analizei mentale,
ca si a spiritului critic, limbajul sau s-a imbunatatit, iar relatarile verbale sau scrise
contin termeni tehnici, stiintifici si intentioneaza analiza problematica.
Afectivitatea scolarului mijlociu este marcata de erotizarea conduitei si atitudinii
fata de sexul opus. Emotivitatea preadolescentului se manifests viu, in expresiile
exterioare ale mimicii si pantomimicii, prin treceri de la stari de excitatie mare la
inchiderea in sine.
Prieteniile se leaga intre partenerii de acelasi sex, insa sentimcntele de dragoste
se indreapta spre persoane de sex opus si , de rcgula, dc varsta mai mare. Este
perioada descoperirii de sine, a trezirii interesului pentru propria persoana si a grijii
pcntru tinuta.
Caracterul instabil al sentimentelor se exprima si in conflictelc, protestele,
47

abandonarile si retragerile din grup.

Totusi, preadolescentul este sensibil la manifestarile de afectivitate ale familiei si


ale prietenilor, fiind capabil de sacrificii. Dragostea apare ca o imbinare a
atasamentului cu sexualitatea.
Apare idealul dc viata, primele ganduri despre profesiunea viitoare si primele
orientari spontane spre activitati de interes social. Independenta gandirii se asociaza
cu sentimentul autonomiei morale, al echitatii, al onoarei.
Personalitatea, ca expresie a ansamblului vietii psiho-comportamentale, oglindeste
noua stare a preadolescentului apropiindu-se de stadiul de relativa stabilizare a
trasaturilor caracteristice.
Capacitatea intelectuala sporita si mai ales rafinata prin dezvoltarea posibilitatilor
de analiza critica, abstractizata, discernamant, la care se adauga complexul emotionalsentimental bogat, formeaza premizele aparitiei unor trasaturi tot mai apropiate de
adolescent si apoi de tanar.
Sensibilitatii, aparitiilor si spiritului critic nu trebuie sa li se raspunda cu exces de
autoritate sau brutalitate.
Laturile pozitive ale personalitatii preadolescentului, atitudinea profunda fata de
sine, curiozitatea pentru cunoasterea lumii subiectiva, ca si atractia pentru activitati
variate de insemnatate sociala, sentimente morale si patriotice in curs de dezvoltare si
altele sunt cele care se vor impune tot mai mult si vor realiza deplina integrare sociala
a individului adolescent.

48

CAPITOLUL III
ORGANIZAREA CERCETARII

49

CAPITOLUL III
ORGANIZAREA CERCETARII
3.1

METODE DE CERCETARE UTILIZATE


3.1.1 STUDIUL BIBLIOGRAFIEI

In vederea cunoasterii problemelor tehnico-metodice legate de tema lucrarii, am


studiat bibliografia necesara, pe care am privit-o prin prisma generalizarii capitolelor,
preluand numai problemele care au avut legatura directa cu tema lucrarii.
3.1.2 METODA OBSERVATIEI
Aceasta metoda este de foarte mare importanta pentru culegerea informatiilor
privind aspectele pozitive si negative ale domeniului.
Pentru ca rezultatele sa fie cele scontate, este necesar ca folosind aceasta metoda sa
respectam urmatoarele cerinte fundamentale:
-

observarea sa se faca sistematic si ritmic;

sa fie imbinata cu convorbirea;

sa nu fie subordonata unor sentimente sau resentimente fata de cel observat;

rezultatul observatiei sa fie consemnat cat mai discret si de preferinta, nu in

prezenta celor in cauza.


3.1.3 METODA EXPERIMENTULUI
Aceasta metoda a constat in verificarea ipotezelor lucrarii si a tehnologiei
metodelor de selectie folosite.
Experimentul s-a efectuat pe doua grupe de sportivi (experiment si martor) la
Stadionul Municipal Braila si s-a extins pe perioada de 6 luni de zile, 10
octombrie 2011-10 aprilie 2012.

50

3.1.4. METODA CHESTIONARULUI


Pe baza de chestionar de intrebari adresate unui numar de 4 antrenori
cu diferite perioade de activitate in domeniu.Raspunsurile respective ne-au
ajutat sa clarificam optici diferite ale aspectelor teoretice si practice, ale
utilitatii si utilizarii probelor, normelor si testelor pentru selectie, precum si
continutul acestora, varsta optima pentru selectia initiala si factorii care
trebuie sa concure la efectuarea unei selectii stiintifice.
3.1.5. INREGISTRAREA DATELOR
-tabele cu antrenorii chestionati;
-

tabele cu norme si probe folosite de asociatiile si cluburile sportive in selectie,

si cele unice la nivel de juniori si copii;


-

tabele de probe si norme folosite in cadrul modelelor de selectie experimentate

pentru controlul juniorilor din grupele centrului de copii si juniori .


3.1.6. METODA CONVORBIRII
Am abordat o convorbire libera cu antrenorii si copiii, depistand parerile
personale, motivatia lor. De asemenea, a fost abordata tema diversificarii probelor si
normelor componentele modelului de selectie precum si cresterea exigentei fata de
rezultatele obtinute in urma acestor testari. Tot in cadrul acestor convorbiri s-a
avansat ideea periodicizarii trecerii probelor si normelor de control.
3.1.7

CALCULUL STATISTIC MATEMATIC

Acesta a fost realizat pe baza tabelelor de punctaj, al probelor si normelor unice,


componente ale modelului de selectie propus a fi experimentat.
Am efectuat calculul punctajului pentru fiecare perioada, din cele doua in care au
fost efectuate probele si normele, pentru fiecare sportiv cuprins in activitatea
organizata, constatand progresul individual al fiecaruia.
Prin aceasta metoda s-au preluat datele inregistrate la inceputul, pe parcursul si la
finele experimentului. Aceasta metoda a constat in calculul mediei aritmetice
ponderate, a abaterii tip (standard) si a coeficientului de variabilitate.
51

3.2 SUBIECII, DATA SI LOCUL CERCETARII


Am stabilit data de incepere a experimentului ziua de 10 octombrie 2011.
Durata experimentului este propusa a fi de jumatate de an, adica pana la 10 aprilie
2012.
Locul desfasurarii cercetarii 1-a constituit baza sportiva " Stadionul Municipal
Braila " , compusa din: un teren de zgura, un teren de iarba si doua miniterenuri de
bitum. De semnalat este faptul ca pentru testarea calitatilor motrice, in special viteza
si rezistenta, am folosit pista de atletism situata in jurul terenului de iarba.
In cadrul experimentului am beneficiat de aparatura ajutatoare corespunzatoare,
echipament si mingii suficiente.
Experimentul a fost aplicat la doua grupe-anul de nastere 1995-1996 grupe de
avansati cu cate 20 jucatori, fiecare formand loturi de juniori B cu participare in
cadrul campionatului republican de juniori B , editia 2011-2012
Aceste grupe de varsta apropiata si de valoare sensibil egala, le-am numit:
1. Grupa E - experiment Club Fotbal Braila
2. Grupa M - martor Luceafarul Braila

3.3 PROGRAMA EXPERIMENTAL


Actiunea a fost extinsa asupra unei grupe de juniori B. Trebuie semnalat faptul
ca in acelasi timp cu folosirea modelului de selectie propus experimental, pentru unii
subiecti, au fost folosite numai criteriile somatice, capacitatea motrica si capacitatea
psihica stabilite de centrul de cercetari pentru educatie fizica si sport in lucrarea
Criterii, probe si norme de control pentru selectia in fotbal (Untea Ghe.).Cele doua
grupe supuse cercetarii E si M ,au beneficiat de conditii identice de lucru,loc,
volum, competitie, aparatura, echipament, mingii, etc.cu exceptia sustinerii probelor si
normelor de control, astfel:
1 .Grupa E - am sustinut probele de control conform modelului de selectie
experimentat;
2.Grupa M - am sustinut probele de control asa-zise "clasice".
Modelul de selecie a fost conceput pentru adapatarea jocului competiional.
52

Pentru cele dou grupe cuprinse n experiment probele de control propuse au


constituit mijloace de pregtire.
n cazul experimentului propus i n funcie de calendarul competiional s-a
folosit urmtorul model de pregtire sptmnal GRUPA EXPERIMENT
Zilele

Activitatea

Durata

Efort

Luni

Refacere si
recuperare
Fizic

60min

Minim

70min

Maxim

80 min

Maxim

Joi

Antrenamentul
experimental:
Probele de
control propuse
Tehnic

90min

Mediu

Vineri

Tactic

80min

Maxim

Smbt

Liber

Duminic

Jocul oficial

80 min

Maxim

Mari
Miercuri

GRUPA MARTOR
Zilele

Activitatea

Durata

Efort

Luni

Refacere si
recuperare
Fizic

60min

Minim

70min

Maxim

80 min

Maxim

Joi

Antrenamentul
experimental:
Probele de
control FRF
Tehnic

90min

Mediu

Vineri

Tactic

80min

Maxim

Smbt

Liber

Duminic

Jocul oficial

80 min

Maxim

Mari
Miercuri

Programa de lucru la cele dou grupe s-a desfurat conform normelor FRF.
53

CAPITOLUL IV
APRECIEREA SI ANALIZA
REZULTATELOR

54

CAPITOLUL IV
APRECIEREA I ANALIZA REZULTATELOR
4.1 REZULTATELE CHESTIONARELOR NTREPRINSE N
RNDUL SPECIALITILOR
In sustinerea ideii ca selectia trebuie sa se desfasoare pe o baza stiintifica, in
toate etapele sale, vin si concluziile desprinse din raspunsurile date de cei 4 antrenori
intervievati prin chestionarele care se gasesc anexate si care unanim subliniaza
necesitatea efectuarii selectiei pe baza unor teste cat mai edificatoare privind
evolutiile ulterioare ale candidatilor la inalta performanta. Trecand la analizarea
fiecarei intrebari desprindem urmatoarele puncte de vedere:
1. Care considerati ca este varsta optima pentru selectia initiala in fotbal si de
ce?
Daca in privinta varstei se poate afirma ca se preconizeaza varsta de 7-8 ani,
foarte putini antrenori indicand o varsta mai mare, 8-9 ani, in ceea ce priveste
motivatia alegerii acestei varste parerile sunt impartite. Unii sunt pentru asigurarea
unui timp mai indelungat de pregatire 10-11 ani pana la maturitatea sportiva, iar altii
isi sustin alegerea afirmand ca nivelul de dezvoltare al calitatilor si deprinderilor
motrice permite de la aceasta varsta inceperea unei pregatiri dirijate.
Desprind concluzia ca varsta optima pentru selectia initiala este 7-8 ani, motivata
de mirajul care-1 constituie pentru copil jocul cu mingea si dorinta de a o stapani.

2. In vederea selectiei folositi anumite teste si care sunt acestea?


55

Daca in privinta folosirii testelor, in cadrul selectiei pe tot parcursul ei, exista un
consens general, nu acelasi lucru il putem spune si despre alcatuirea bateriei de teste.
In aceasta privinta parerile sunt convergente, in directia calitatilor motrice care sunt
supuse testarii, acestea fiind viteza si indemanarca.
Distanta pentru testarea vitezei este de 30 m.
Indemanarea, cel mai frecvent, este testata prin mentinerea mingii in aer prin
loviri repetate si aproape toti antrenorii folosesc jocul 8:8 pe teren redus.
In directia investigarilor morfo-functionale, marea majoritate se limiteaza la
masuratori ale inaltimii si greutatii copiilor, iar in privinta testelor psihologice,
folosirea lor este aproape nesemnificativa.
De altfel marea majoritate a antrenorilor chestionati au recunoscut, in discutiile pe
aceasta tema, ca folosesc testele indicate de F.R.F. privind selectia aplicandu-le in
mod specific conform experientei personale.
Din cele aratate anterior se desprinde o concluzie clara si anume: testele se
folosesc dar nu sunt cuprinse in acestea toate domeniile ce sunt necesare a fi
investigate - psihologie, inteligenta, flziologie.
3. Considerati normal sa va limitati la asigurarea selectiei initiate - avand
in vedere ca cei selectionati corespund viitorului fotbalist de performanta?
Raspunsurile consemnate la aceasta intrebare sunt diversificate, totusi pot fi
grupate in dona tipuri de opinii si anume:
a)

Selectia este continua in toate etapele ei, iar selectia initiala se incheie in jurul

varstei de 13-14ani;
b)Selectia este continua in toate etapele ei, iar selectia initiala asigura stabilitate
grupei de la varsta de 8 ani; patrunderile in grupele de avansati fiind foarte rare si
relative.Din discutiile purtate cu antrenorii ce au fost chestionati, adepti ai primei
opinii, a reicsit ca selectia initiala poate avea scapari din diferite motive , cauze din
care ea poate continua pana la varsta de 14 ani, noii selectionati fiind inclusi in
grupele respective cu statut de incepatori.

Antrenorii care fac parte din al doilea grup sustin ideea, potrivit careia, selectia
56

initiala se incheie mult mai repede, pentru ca jucatorul selectionat sa parcurga etapa
"ABC'-ului in fotbal la o varsta cat mai mica.
Nu exclud nici ei posibilitatea patrunderii in grupele deja formate a unui element
de exceptie dar acesta trebuie sa aiba insusita etapa antcrioara indiferent unde, la alt
club sau asociatie sportiva, echipa scolii, la care s-a facut o initiere de buna calitatc.
Raspunzand intrebarii, desprindem concluzia ca nu se poate trece peste anumite etape
de pregatire specifice fotbalului si mai ales peste faza selectiei initiale care asigura in cea
mai mare masura componenta grupelor respective. Sunt si elemente de exceptie dar
acestea nu sunt semnificative si deci nu fac obiectul discutiei abordate.
4.

Considerati ca factor de decizie in selectie numai antrenorul de fotbal

sau sunt necesari si alti specialisti (psiholog, fiziolog, medic)?


Si la aceasta intrebare raspunsurile sunt diferite si pot fi grupate in doua categorii.
Din prima categorie fac parte antrenorii care sustin necesitatea formarii unei echipe de
selectie compusa din antrenor, medic, psiholog si fiziolog inca de la selectia initiala.
Din a doua categorie fac parte antrenorii care sustin necesitatea participarii comisiei
stiintifice care sa actioneze in cadrul procesului de pregatire, deci dupa ce a fost facuta
selectia initiala. Se desprinde ideea necesitatii acestui comandament de organizare si
urmarire a pregatirii si influentelor acesteia asupra dezvoltarii organismului copilului. Se
pune totusi intrebarea fireasca daca sunt cazuri in care elementele selectionate initial nu
vor corespunde din punct de vedere psihologic si fiziologic examinarilor ulterioare?
Putem afirma, fara putinta de a gresi, ca este necesara o investigare cat mai amanuntita a
subiectilor inca de la selectia initiala, pentru a reduce la minimum posibil, eventualele
nereusite.Din discutiile purtate cu antrenorii chestionati a reiesit faptut ca la ora actuala
nu sunt create conditiile formarii unei comisii de selectie multi-stiintifice la nici un
club , cu toate ca ei, antrenorii, considera oportuna activitatea unei asemenea conlucrari.

De asemenea, a reiesit ca unii dintre ei, pentru a suplini lipsa acestei comisii, se pregatesc
57

individual in vederea dobandirii minimului de cunostinte din domeniile respective


pentru a realiza o selectie initiala cat mai productiva in vederea eliminarii "rebuturilor
fotbalist
5.

Care sunt factorii care pot juca un rol decisiv in evolutia caracterului

copilului?
Raspunsurile primite la aceasta intrebare au dovedit o data in plus, daca mai era
nevoie, ca familia detine rolul primordial in evolutia caracterului unui copil, avand in
vedere timpul indelungat pe care acesta si-1 petrece in familie si sistemul relatiilor ce se
creaza in cadrul ei. Este la fel de adevarat ca aici, in familie, copilul incepe sa
deosebeasca binelc de rau si tot de aici isi alege primele modele de viata: tatal, mama,
fratele sau sora.
Raspunsurile converg si catre alti factori care pot juca un rol decisiv in evolutia
caracterului copilului cum sunt scoala si macro-grupul social din care face parte copilul.
De aici si necesitatea unei colaborari stranse intre club, scoala si familie, deziderat
semnalat de marea majoritate a antrenorilor chestionati.
De asemenea, nu de putine ori, a fost invocata si influenta, uneori nociva, a grupului
de prieteni ai copilului, de unde si necesitatea educarii tinerilor fotbalisti in directia
sintetizarii si separarii binelui de rau in comportamentul lor.
In incheiere trebuie sa aratam ca folosirea chestionarelor a elucidat, pe cat posibil,
varsta la care se poate efectua selectia initiala in fotbal, natura si continutul testelor
folosite si factorii care concura la asigurarea unei selectii stiintifice.

58

4.2

REZULTATELE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR


In scopul obtinerii unor rezultate obiective, care prin comparatii sa ne edifice

asupra modului cum s-a realizat modelul propus, s-a procedat la sustinerea unor teste
cuprinse in "Criterii, probe si norme pentru selectia in fotbal" elaborate de F.R.F. prin
Centrul de Cercetari pentru Educatie Fizica si Sport. Am selectionat pentru acest
experiment probele fizice si tehnice prevazute pentru juniori.
Trebuie mentionat ca experimentul a cuprins doua grupe de juniori B varsta
15-16 ani, din cadrul cluburilor Club Fotbal Braila si Luceafarul Braila, fapt ce a
condus la alegerea testelor prevazute pentru aceasta grupa de varsta.
In vederea experimentarii au fost propuse doua teste privind pregatirea
specifica, de fapt teste care reliefeaza pregatirea tehnica a executantilor.
In timpul celor 6 luni ale experimentului s-au efectuat 6 masuratori, dar am
considerat suficient sa prezint in lucrare numai datele obtinute la inceputul cercetarii
si la incheierea experimentului.
Toate aceste date au fost trecute in tabelele din cadrul capitolului "Anexe", cate
doua pentru fiecare grupa si inscrise pe cate doua coloane la fiecare proba sustinuta,
astfel:
-

T.I. - testari initiale - efectuate la inceputul experimentului:


octombrie - noiembrie 2011

T.F. - testari finale

- masuratori efectuate la sfarsitul experimentului:

martie - aprilie 2012


Am folosit aceasta formula pentru a scoate in evidenta, mai usor, evolutia in
timp a fiecarui subiect pentru fiecare parametru in parte. De asemenea s-a procedat si
la calcularea pe grup ("E" si "M") a mediei aritmetice ponderate, abaterii standard si
coeficientului de variabilitate pentru fiecare indicator si proba in parte.
Cifrele obtinute, mai cu seama ale mediei aritmetice, de fapt modelul grupului
59

respectiv - in comparatie cu parametrii modelului pentru aceasta varsta, ne indica


modul in care s-a realizat sau nu modelul juniorului mic, atat la grupa "experiment"
cat si la grupa "martor", precum, si acest lucru este foarte important, diferentele
reiesite in evolutia acestora, diferente in favoarea grupei "experiment".
La sustinerea testelor, pentru fiecare din acestea, au fost intocmite fisele protocol
care cuprind: data desfasurarii probei; locul de desfasurare; scopul; descrierea probei;
observatii.
Toate aceste fise protocol se gasesc la capitolul "Anexe".
O alta metoda de cercetare folosita a fost si metoda chestionarului aplicata la 4
antrenori de la difente cluburi specializate, care lucreaza efectiv cu jucatori de
aceasta categorie de varsta si se ocupa in mod nemijlocit mai ales de selectie, in toate
fazele ei: initiala, intermediara si finala.

GRUP
A E -TESTARE PRIVIND PREGATIREA GENERALA SI SPECIFICA
60

TABELUL Nr. 1 - CAPACITATI MOTRICE


NR.

NUMELE SI

CRT.

VITEZA

PRENUMELE
T.I.

30 m.
T.F.

REZISTENTA
T.I.

1000 m.
T.F.

1.

Zaharia Sorin

4"6

4"4

352

350

2.

Radu Laurentiu

4"4

4"4

351

348

3.

Ianculescu Daniel

4"5

4"3

3'35"

3'20"

4.

Pamfil Cosmin

4"5

4"4

3'30"

3'18"

5.

Rosiu Marian

4"4

4"3

3'46"

3'23"

6.

Dima Ionel

4"5

4"2

3'5O"

3'34"

7.

Dima Marius

4"4

4"3

3'43"

3'26"

8.

Cireasa Alex

4"4

4"2

3'3O"

3'28"

9.

Fatu Madalin

4"3

4"2

3'44"

3'26"

10.

Ilie Alex

4"3

4"2

3'20"

3'19"

11.

Punga Georgel

4"5

4"3

3'41"

3'16"

12.

Ghe. Marcel

4"3

4"1

3'52"

3'20"

13.

Cazan Daniel

4"4

4"2

3'40"

3'15"

14.

Avram Ionut

4"3

4"1

3'30"

3'21"

15.

Paraschiv Adrian

4"3

4"1

3'42"

3'25"

16.

Oprisan Marius

4"1

4"0

3'44"

3'32"

17.

Cobzaru Adi

4"3

4"1

3'49"

3'35"

18.

Bautu Florin

4"2

4"0

3'50"

337"

19.

Boariu Claudiu

4"4

4"2

3'46"

3'30"

20.

Miron Claudiu

4"2

4"0

3'52"

3'28"

M.A

4,37

4,20

3,41

3,25

A.S.

0,13

0,11

3,51

3,12

C.V.

3,20

2,61

1,96

1,73

61

GRUPA M - TESTARE PRIVIND PREGATIREA GENERALA SI SPECIFICA


TABELUL NR. 2 - CAPACITATl MOTRICE

62

NR.
CRT.

NUMELE SI

VITEZA

REZISTENTA

PRENUMELE

30 m.
T.F.

T.I.

1000 m.
T.F.

T.I.
1.

Ganea Alex

4"5

4"4

351

349

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
M.A
A.S.
C.V.

Draghici Razvan
Toma Alex
Dinca Dorin
Ionita George
Grigoriev Mihai
Teodor Alex
Puia Darius
Enisor Razvan
Ionita Vali
Arhire Razvan
Stefan Adrian
Caplea Marian
Arama Aurelian
Marculescu Gabi
Grigoras Daniel
Radulescu Ionut
Carabat Marius
Baciu Catalin
Mustata Liviu

4"3
4"5
4"4
4"5
4"4
4"4
4"3
4"3
4"4
4"3
4"3
4"3
4"2
4"3
4"4
4"2
4"4
4"2
4"2
4,34
0,13
3,00

4"2
4"2
4"3
4"2
4"2
4"3
4"1
4"2
4"1
41
4"2
4"1
4"1
4"2
4"3
4"0
4"2
4"0
4"0
4,17
0,10
2,40

353
3'46"
3'50"
3'49"
3'44"
3'42"
3'30"
3'40"
3'52"
3'41"
3'20"
3'44"
3'30"
3'43"
3'50"
3'40"
3'30"
3'52"
3'35"
3,40
3,48
1,83

350
3'28"
3'35"
3'32"
3'29"
3'22"
3'18"
3'12"
3'17"
3'16"
3'17"
3'23"
3'25"
3'23"
331"
3'21"
3'15"
3'27"
3'17"
3,23
3,10
1,65

63

La testul de vitez 30m, M.A. de la testarea final a celor dou grupe nu prezint
diferene semnificative, ele avnd o diferen de 0,3 sutimi. n ceea ce privete C.V. la
testarea final, este mai mic fa de testarea iniial ceea ce demonstreaz
omogenitatea celor dou grupe cuprinse n experiment. Aceleai rezultate
caracterizeaz i proba de rezisten.
GRUPA E= TABELULNR. 3 CAPACITAT1 TEHNICE

64

Nr.

NUMELE SI

Crt.

PRENUMELE

Controlul Tras la doua Preluare


mingii 1

porti

Preluare

a mingii conducere

min.
T.I. T.F.

sut
T.I.

T.F.

T.I. T.F. T.I.

T.F

1.

Zaharia Sorinel

86

115

-.

Radu Laurentiu

83

110

3.

Ianculescu Daniel 81

121

12

14

10

10

13

4.

Pamfil Cosmin

85

117

11

13

11

13

5.

Rosiu Marian

108 124

13

11

14

6.

Dima Ionel

93

121

11

14

10

10

15

7.

Dima Marius

86

119

10

14

10

12

13

8.

Cireasa Alex

108 110

13

14

11

15

9.

Fatu Madalin

86

122

12

14

11

14

10. Ilie Alex

89

126

12

13

11

16

11. Punga Georgel

91

121

13

12

10

10

14

12. Ghe. Marcel

104 118

10

12

11

12

15

13. Cazan Daniel

87

123

11

12

10

13

14. Avram Ionut

89

128

10

11

10

12

12

14

15. Paraschiv Adrian 100 121

12

11

12

13

16

16. Oprisan Marius

93

116

10

14

12

14

15

17. Cobzaru Adi

96

110

12

14

11

11

14

18. Bautu Florin

104 123

10

12

10

10

15

19. Boariu Claudiu

90

126

11

12

10

11

16

20. Miron Claudiu

92

125

10

14

10

10

14

M.A

88,5 119,8 11,00 16,15

8,7 10,8 10,14

14,3

A.S.

2,30 1,63

1,10

1,04

0,6
0,39
0,74
7
3

1,16
8

C.V.

2,59 1,38

10,00 8,56

7,5
3,60 7,26
2

8,07

65

T.I. : testari initiale ;

T.F: testari finale ;

M.A: media aritmetica a sirurilor date;


A.S. : abaterea standard ;

C.V. : coeficient de variabililate;

GRUPA M = TABELUL NR. 4 - CAPACITATI TEHNICE


Nr. crt.

1.

NUMELE SI

Controlul mingii

PRENUMELE

1 min.
T.I.
T.F.

Ganea Alex

92

110
66

Tras la doua porti


T.I.

T.F.

2.

Draghici Razvan

90

106

3.

Toma Alex

104

116

11

12

4.

Dinca Dorin

96

108

10

12

5.

Ionita George

93

119

10

11

6.

Grigoriev Mihai

100

121

10

12

7.

Teodor Alex

89

104

12

13

8.

Puia Darius

87

108

11

12

9.

Enisor Razvan

104

123

12

12

10.

Ionita Vali

91

116

13

11

11.

Arhire Razvan

86

105

10

12

12.

Stefan Adrian

89

101

10

14

13.

Caplea Marian

108

124

12

13

14.

Arama Aurelian

86

108

10

12

15.

Marculescu Gabi

93

112

12

13

16.

Grigoras Daniel

108

123

10

11

17.

Radulescu Ionut

85

101

11

12

18.

Carabat Marius

81

108

12

11

19.

Baciu Catalin

83

103

10

12

20.

Mustata Liviu

86

116

12

11

M.A

88,5

101,5

10,80

12,00

A.S.

2,30

2,14

0,53

0,83

C.V.

2,59

1,96

4,91

6,94

T.I.

testari initiale ;

T.F: testari finale ;

M.A:

media aritmetica a sirurilor date;

A.S. :

abaterea standard ;

C.V. :coeficient de variabililate ;

La testul capacitii tehnice ,M.A. la cele dou grupe de la testarea final nu


prezint diferene la probele Controlul mingii 1 min i Tras la dou pori.
n schimb la probele Preluarea mingii i Preluare-conducere-ut ,
experimentul demonstreaz rezultate superioare ale grupei experiment fa de grupa
martor.
67

Astfel M.A. de la testarea final a probei Controlul mingii 1 min. la grupa


experiment este de 119,8 execuii , fa de 101,5 la grupa martor.
Rezultate superioare ale grupei experiment sunt i la proba Tras la dou pori,
astfel M.A este de 16,15 execuii la grupa experiment, fa de 12,00 la grupa martor.
Aceste rezultate arat nc o dat progresul grupei experiment la testarea final,
ceea ce demonstreaz verificarea ipotezei de lucru.

68

CONCLUZII
SI
PROPUNERI

69

CONCLUZII
1. Modelul de selectie propus si experimentat reprezinta un nou stadiu superior
si o contributie la aplicarea creatoare a sistemului unic de selectie sportiva a copiilor
si juniorilor. Aplicarea si experimentarea acestui model in cadrul grupei dc 15-16 ani
este motivata de faptul ca la aceasta varsta dezvoltarea calitatilor si aptitudinilor
motrice este oarecum stabilizata pe fondul unei pregatiri fizice si tehnice de 6-7 ani .
2. Experimentul a demonstrat ca progresele in fotbal la aceasta varsta sunt mai
evidente in plan tehnic pe fundamentul unei pregatiri sistematice in plan fizic, iar
rezultatele testarilor sunt reflectate de dezvoltarea calitatilor si deprinderilor motrice
specifice. De altfel, fiecare sustinere a testelor si probelor de control constituie o etapa
intermediara in cadrul selectiei, reliefand capacitatile de progres ale sportivului.
3. Selectia jucatorilor constituie un proces continuu si el trebuie corelat cu
stadiile antrenamentului sportiv, pentru ca, in final, antrenorul sa depisteze cele mai
inzestrate elemente, spre realizarea marii performante.
4. Selectia initiala in fotbal este necesar sa fie infaptuita in
varstei

jurul

de 7-8 ani, asigurand astfel un timp suficient, 10-11 ani, de adaptare a

organismului la cerintele efortului impus de marea performanta, de a mari etapa de


formare si mai ales de perfectionare a deprinderilor tehnico-tactice in

conditiile

unor solicitari maxime, este deci vorba despre longevitate in pregatire, cu forme
proprii de organizare si de instruire.
5. Selectia, un deziderat permanent in evolutia jucatorului, nu poate incheiata,
dar trebuie avut in vedere ca in toate etapele ei imbraca forme diversificate, fiecare cu
specificul ei, ceea ce impune din partea antrenorului o cunoastere amanuntita si fidela
a jucatorului, in primul rand, si a tendintelor dezvoltarii fotbalului pe plan mondial, in
vederea armonizarii pregatirii si a modelelor de selectie si verificare cu cerintele
fotbalului modern.

70

6. Procesul de selectie tinde catre o obiectivizare care trebuie adaptata jocului


oficial, deci testele folosite in cadrui selectiei sa fie constituite din structuri de
elemente tehnice intalnite cel mai frccvent in jocul modern, in corelatie cu structura
efortului in care se desfasoara acesta.
7. In selectia initiala trebuie sa primeze manifestarea indicilor de dezvoltare din
cadrul calitatilor motrice, viteza si indemanarea, avand in vedere implicarea acestor
doua calitati in desfasurarea jocului propriu-zis si in posibilitatile reduse de a fi
perfectionate in procesul de pregatire.
8. Modelul de selectie propus a fost realizat, avand in vedere rezultatele
obtinute la testarile finale ale grupei "E" mai ales in cadrul capacitatilor
tehnice,deasemenea modelul experimental si mai ales testele privind dezvoltarea
calitatilor tehnice si-au dovedit din plin eficienta astfel incit ipotezele s-au concretizat.

71

PROPUNERI
1. In stabilirea modelului de selectie sa se ia ca baza, ca punct de plecare, modelul de
joc, cu caracteristici accesibile, realizabile de viitorii fotbalisti.
2. Realizarea modelului jucatorului sa se faca paralel cu procesul de individualizare,
ceea ce presupune o cunoastere profunda a fiecarui jucator in parte, cu toate
particularitatile sale.
3. O informare permanenta, pentru a fi la curent cu toate noutatile aparute, precum si
pentru a cunoaste mereu orientarile si tendintele fotbalului mondial.
4. Obiectivizarea modelului de selectie prin includerea unor teste care sa reflecte
structura efortului si manifestarile tehnice cele mai frecvente in cadrul jocului
competitional.
5. Implicarea permanenta in procesul de selectie, inca de la selectia initiala, a unei
comisii formata din antrenor, medic, psiholog si fiziolog, motivata fiind aceasta cerinta
de complexitatea procesului de selectie.
6. Asigurarea unui program de competitii corespunzator echipelor de copii si juniori
in vederea verificarii in conditii de joc a valabilitatii si eficacitatii modelului de selectie
propus spre realizare in diferite etape.
7. Introducerea in cadrul modelelor de selectie a unor teste de inteligenta avand in
vedere cerintele privind cresterea capacitatii de rezolvare a problemelor aparute in
intrecere.

72

BIBLIOGRAFIE
ALBU, V.-

Teoria antrenamentuiui sportiv Constanta, Editura FEFS, 1978

ALBU, V.-

Teoria educatiei flzice si sportului


Constanta, Editura FEFS, 1999

APOLZAN, D.-

Fotbal 2010 Bucuresti,Editura Sport-Turism,1999

COJOCARU, V. -Fotbal la juniori,Metodica pregatirii,Editura Axis,Bucuresti,2002


DRAGAN,A. Fotbal pentru juniori ,Ed.Valinex, Chisinau,2006
DEMETER. A.-

Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport -Bucuresti,


Editura SPORT - TURISM, 2000

DEMETER. A.- Compendiu de psihologie pentru antrenori -Bucuresti,


Editura SPORT - TURISM, 2001
DRAGNEA. S.-

Metodica educatiei fizice scolare -Bucuresti,


Editura I.E.F.S., 1996

EPURAN. M. -

Selectia in sport - Bucuresti, C.C.E.F.S., 1990

MOTROC , I.

- Fotbal, aspecte actuale ale pregatirii juniorilor


Bucuresti, Editura SPORT - TURISM, 2003

MOTROC, I

- Fotbal de la teorie la practica ,Ed.Rodos,Bucuresti,1994

PLOETEANU C.- Fotbal - Teorie-Metodic-Practic. Editura Universitii


Dunrea de Jos Galai, 2004.
RADULESCU,M.- Fotbal. Aspecte ale pregatirii juniorilor -Bucuresti, Editura Sport
Turism,2010.
73

RADULESCU, M. Fotbal,tehnica factor prioritar, Ed. Razesu,2007


STANCULESCU.G.- Fotbal. Curs de baza -Constanta, Editura FEFS, 1992
TEODORESCU.L.- Probleme de teorie si metodica in jocurile sportive
Bucuresti, Editura SPORT - TURISM, 1999
UNTEA.GH.

- Aspecte medico-biologice in fotbal -Bucuresti, Editura


SPORT - TURISM, 1984
Criterii, probe si norme pentru educatia in fotbal - Bucuresti,
Editura C.N.F.S., 1986
-Studii privind pregatirea sportiva a copiilor si juniorilorBucuresti, Editura STADION, 1972
Planul program al procesului instructiv-educativ al tinerilor
fotbalisti (copii si juniori) -Bucuresti, C.N.E.F.S., Central de
perfectionare al F.R.F., 1979
Indrumar pentru pregatirea copiilor si juniorilor -Bucuresti,
Editura C.N.E.F.S., 1973

74

A N E X E

75

PROTOCOLUL NR. 1

DATA

13 octombrie 2011

LOCUL DE

Stadionul Municipal Braila, pista de

DESFASURARE

atletism

SCOPUL

Sustinerea probei de control, alergare dc


viteza pe 30 m

PROBA

Alergarea de viteza 30 m se efectueaza


cu startul din picioare. Se vor executa
doua

incercari

consemnandu-se

rezultatul cel mai bun. Pauza intre cele


doua incercari va fi de 15 minute.
Cronometrul se pornestc pe primul pas
al executantului. Alergarea se executa pe
un teren plat. Datele obtinute sunt
OBSERVATII

consemnate in tabelele Nr.l si 3 (T.I.)


- timpul a fost racoros;
- copiii au alergat in pantofi de tenis;
- proba s-a desfasurat pe zgura;
- am fost ajutat la cronometrare de
antrenorul de fotbal, Teodor Catalin.

76

PROTOCOLUL NR. 2
DATA

17 octombric 2011

LOCULDE DESFASURARE

Stadionul Municipal Braila, pista de


atletism.

SCOPUL

Sustinerea probei -alergare de rezistenta


1000 m.

PROBA

Alergarea de rezistenta se executa pe


teren plat si in conformitate cu cerintele
grupei de varsta din care fac parte

OBSERVATII

executantii;
-timpul a fost
distanta
racoros;
este de 1000 m. Se
-copiii au alergat in pantofi de tenis;
-proba

s-a

desfasurat

pe

zgura;

-am fost ajutat la cronometrare de


antrenorul de fotbal,Teodor Catalin.

77

78

PROTOCOLUL NR. 3
PROTOCOLUL NR. 4
DATA
21 octombric 2011
DATA
25 octombrie 2011
LOCUL DE DESFASURARE
Terenul de iarba
LOCUL DE DESFASURARE
Terenul cu iarba.
SCOPUL
SCOPUL

Sustinerea probei
al balonului
Sustinerea
probei de-control
de control
-tras la
timp porti.
de 1 min.
doua

PROBA
PROBA

Portile sunt asezate fata in fata, la 30 de


Controlul balonului timp de 1 min.
metri. In fiecare poarta sta portarul cu
consta in numararea de cate ori mingea
3-4 mingi. Jucatorul care trage la poarta
este lovita (indiferent daca ea este lovita
se afla la mijlocul terenului , intre cele
cu piciorul sau cu capul), timp de 1min.
doua porti, intr-o zona de 2 metri
Fiecare cadere pe sol a mingii se
latime, din care suteaza direct, din
socoteste cinci puncte in minus, care se
intoarcere sau cu o singura preluare a
scad din numarul total de executii.
mingii transmisa de portarul caruia i-a
Datele obtinute sunt consemnate in
tras. Exercitiul se continua cursiv pana
tabelele Nr.2 si Nr. 4 la rubrica T.I. la terminarea numarului de actiuni 7+7.
testari initiale.
Datele obtinute sunt consemnate in

OBSERVATII

tabelele
Nr. 4 la rubrica T.I. - timpul Nr.2
a fostsibun;
testari
initiale.
- copiii
au efectuat proba in ghete

OBSERVATII

de fotbal;
- timpul a fost racoros;
- proba s-a desfasurat pe un teren
- copiii au fost incaltati in ghete
cu iarba;
de fotbal;
- am fost ajutat de antrenorul de
- proba s-a desfasurat pe un
fotbal ,Teodor Catalin.
teren cu iarba;
- am fost ajutat de antrenorul de
fotbal, Teodor Catalin.

79

PROTOCOLUL NR. 5
DATA

1 noiembrie 2011

LOCULDE DESFASURARE

Terenul cu iarba.

SCOPUL

Sustinerea

PROBA

mingii.
Suprafata in care se desfasara proba este un

probei de control-

preluarea

dreptunghi de 14 x 4 metri. Se marcheaza in


interiorul acestui dreptunghi un patrat pe una
din laturile de 4 metri cu patru jaloane la
colturi. Pe latura opusa se fixeaza, la mijlocul
ei, prin doua jaloane, un spatiu lat de 1 metru
- poarta - tinta. Jucatorul alearga spre patratul
marcat unde primeste o pasa pe care trebuie
sa o preia in acest spatiu, dupa care suteaza in
poarta - tinta. Distanta pana la poarta - tinta
este de

10 metri.

Se vor executa

12

incercari (6 cu dreptul, 6 cu stangul). Se


acorda pentru fiecare preluare si sut bine
executate cate un punct. Datele obtinute sunt
consemnate in tabelul Nr. 2 la rubrica T.I. testari initiale.
OBSERVATII

-timpul

fost

bun;

-proba a fost sustinuta in ghete de


fotbal;
-proba s-a desfasurat pe un teren cu
iarba;
-am fost ajutat de antrenorul de
fotbal ,Teodor Catalin.
80

DATA
LOCUL

PROTOCOLUL NR 6
3 noiembrie 2011
DE Terenul cu iarba

DESFASURARE
SCOPUL
Sustinerea probei de control- preluarea mingii-conducerePROBA

sut la poarta.
Parcursul in care se va desfasura proba se va amenaja
astfel: poarta sc imparte in trei parti egale; pe linia
careului de 16 m., in mijlocul partii frontale, se aseaza
doua jaloane, la distanta de 3 m. unul de celalalt; spre
centrul terenului se vor aseza patru jaloane, la 3 m. unul
de celalalt iar de la ultimul pana la linia careului de 16 m.
este o distanta de 6 m. in fata primului jalon se
delimiteaza cu jaloane un patrat cu latura de 3 m.
Jucatorul alearga catre acest patrat unde primeste mingea,
o preia (si trebuie sa o aiba sub control), trece cu ea in
slalom printre cele 4 jaloane asezate pe aceesi linie si apoi
suteaza la poarta. Se vor executa 12 incercari (de 6 ori
suteaza cu dreptul, de 6 ori suteaza cu stangul).
Dupa ce termina prima incercare, jucatorul trece la start
si reincepe executia. Se cronometreza fiecare incercare si
se socoteste punctajul realizat (1 punct pentru unghiul
scurt si 2 puncte pentru unghiul lung). Nu sunt luate in
considerare incercarile care depasesc 15 secunde din
momentul atingerii la preluare si pana la executia sutului.
Datele obtinute sunt consemnate in tabelul Nr. 2 la
rubrica T.I. - testari initiale.

81

PROTOCOLUL NR. 7
DATA

10 martie 2012

LOCUL DE

Stadionul Municipal Braila- pista de atletism.

DESFASURARE

SCOPUL

Sustinerea probei de control- alergare de viteza pe 30 m.

PROBA

Alergarea de viteza 30 m. se efectueaza cu start din


picioare. Se vor executa doua incercari consemnandu-se
rezultatul cel mai bun. Pauza intre cele doua incercari va fi
de 15 minute. Cronometrul se porneste pe primul pas al
executantului. Alergarea se executa pe un teren plat. Datele
obtinute sunt consemnate in tabelele Nr. 1 si 3 la rubrica
T.F. -testari finale.

OBSERVATII

- timpul a fost bun;


- copiii au alergat in pantofi de tenis;
- proba s-a desfasurat pe zgura;
- am fost ajutat la cronometrare de antrenorul de fotbal
,Teodor Catalin.

82

PROTOCOLUL NR. 8
DATA

15 martie 2012

LOCULDE DE

Stadionul Municipal Braila - pista de atletism

SFASURARE
SCOPUL

Sustinerea probei- atergare de rezistenta 1000 m.

PROBA

Alergarea se executa pe teren plat si in


conformitate cu cerintele grupei de varsta din
care fac parte executantii; distanta este de 1000
m.

Se

acorda

singura

incercare.

Transformarea alergarii in mers se considera


abandon. Datele obtinute sunt consemnate in
tabelele Nr. 1 si 3 la rubrica T.F. testari finale.
OBSERVATII

- conditii climaterice bune;


- proba a fost sustinuta In pantofi de tenis; proba

s-a

desfasurat

pe

zgura;

- cronometrajul a fost asigurat de antrenorul de


fotbal, Teodor Catalin.

83

PROTOCOLUL NR. 9

DAXA

LOCUL

20 martie 2O12

DE

Terenul de iarba.

DESFASURARE
SCOPUL

Sustinerea probei de -control al balonului timp de 1


min.

PROBA

Controlul balonului timp de

min. Consta in

numararea de cate ori mingea este lovita (indiferent


daca ea este lovita cu piciorul sau cu capul), timp de un
minut. Fiecare cadere pe sol a mingii se socoteste cinci
puncte in minus care se scad din numarul total de
executii. Datele obtinute sunt consemnate in tabelele
Nr. 1 si 3 la rubrica T.F. -testari finale.

OBSERVATII

- timpul a fost bun;


- proba a fost sustinuta in ghete de fotbal;
- proba s-a desfasurat pe un teren cu iarba;
- am fost ajutat de antrenorul de fotbal, Teodor Catalin

84

85

PROTOCOLUL NR. 10
DATA

25 martie 2O12

LOCUL DE

Terenul cu iarba.

DESFASURARE
SCOPUL

Sustinerea probei de control- tras la doua porti.

PROBA

Portile sunt asezate fata in fata, la 30 de metri. In


fiecare poarta sta portarul cu 3-4 mingi. Jucatorul care
trage la poarta se afla la mijlocul terenului , intre cele
doua porti, intr-o zona de 2 metri latime, din care
suteaza direct, din intoarcere sau cu o singura preluare
a mingii transmisa de portarul caruia i-a tras.
Exercitiul se continua cursiv pana la terminarea
numarului de actiuni 7+7. Datele obtinute sunt
consemnate in tabelele Nr. 1 si 3 la rubrica T.F.
-testari finale.

OBSERVATII

- timpul a fost bun;


- copiii au fost incaltati in ghete de fotbal;
- proba s-a desfasurat pe un teren cu iarba;
- am fost ajutat de antrenorul de fotbal, Teodor
Catalin

86

PROTOCOLUL NR. 11
DATA

30 martie 2012

LOCUL DE

Terenul cu iarba.

DESFASURARE
SCOPUL

Sustinerea probei de control - preluarea mingii.

PROBA

Suprafata in care se desfasara proba este un dreptunghi


de 14 x 4 metri. Se marcheaza in interiorul acestui
dreptunghi un patrat pe una din laturile de 4 metri cu
patru jaloane la colturi. Pe latura opusa se fixeaza, la
mijlocul ei, prin doua jaloane, un spatiu lat de 1 metru poarta - tinta. Jucatorul alearga spre patratul marcat
unde primeste o pasa pe care trebuie sa o preia in acest
spatiu, dupa care suteaza in poarta - tinta. Distanta pana
la poarta - tinta este de 10 metri. Se vor executa 12
incercari (6 cu dreptul, 6 cu stangul). Se acorda pentru
fiecare preluare si sut bine executate cate un punct.
Datele obtinute sunt consemnate in tabelul Nr. 2 la
rubrica T.F. - testari finale.

OBSERVATII

- conditii climaterice foarte bune;


- proba a fost sustinuta in ghete de fotbal;
- proba s-a desfasurat pe un teren cu iarba;
- am fost ajutat de antrenorul de fotbal,Teodor
Catalin

87

PROTOCOLUL NR 12
DATA
LOCUL

5 aprilie 2012
DE Terenul cu iarba

DESFASURARE
SCOPUL

Sustinerea probei de control-preluarea mingii-sut la poarta

PROBA

Parcursul in care se va desfasura proba se va amenaja astfel: poarta


se imparte in trei parti egale; pe linia careului de 16 m., in mijlocul
partii frontale, se aseaza doua jaloane, la distanta de 3 m. unul de
celalalt; spre centrul terenului se vor aseza patru jaloane, la 3 m. unul
de celalalt iar de la ultimul pana la linia careului de 16 m. este o
distanta de 6 m. In fata primului jalon se delimiteaza cu jaloane un
patrat cu latura de 3 m.
Jucatorul atearga catre acest patrat unde primeste mingea, o preia (si
trebuie sa o aiba sub control si apoi suteaza la poarta. Se vor executa
12 incercari (de 6 ori suteaza cu dreptul, de 6 ori suteaza cu stangul).
Dupa ce termina prima incercare), trece cu ea in slalom prmtre cele 4
jaloane asezate pe aceeasi directie, jucatorul trece la start si reincepe
executia. Se cronometreza fiecare incercare si se socoteste punctajul
realizat (1 punct pentru unghiul scurt si 2 puncte pentru unghiul
lung). Nu sunt luate in considerare incercarile care depasesc 15
secunde din momentul atingerii la preluare si pana la executia
sutului.
Datele obtinute sunt consemnate in tabelul Nr. 2 la
rubrica T.F. - testari finale.

OBSERVATII

conditii climaterice foarte bune;

testul a fost sustinuta in ghete de fotbal;

proba s-a desfasurat pe un teren cu iarba;

-am fost ajutat de antrenorul, Teodor Catalin

88

CHESTIONARUL FOLOSIT
1. Care considerati ca este varsta optima pentru selectia initiala in fotbal si de
ce?
2. In vederea selectiei folositi anumite teste si care sunt acestea?
3. Considerati normal sa va limitati la asigurarea selectiei initiale - avand in
vedere ca cei selectionati corespund exigentelor viitorului fotbalist de
performanta?
4. Considerati ca factor de decizie in selectie numai antrenorul de fotbal sau
sunt necesari si alti specialisti (psiholog, fiziolog si medic)?
5. Care sunt factorii care pot juca un rol decisiv in evolutia caracterului
copilului?

CHESTIONARUL NR. 1
NUMELE SI PRENUMELE

: DUMITRU BULANCEA
89

CLUBUL

LUCEAFARUL BRAILA

PROFESIA :
/.

ANTRENOR

Care considerati ca este varsta optima pentru selectia initiala in fotal si

de ce ?
RASPUNS

Varsta optima pentru selectia initials este de 7 ani, deoarece

acum se pot forma deprinderile motrice de baza, tehnice si fizice.


2. In vederea selectiei folositi anumite teste si care sunt acestea ?
RASPUNS
-

: - pentru viteza - alergare de viteza pe 10-20-30 metri;


pentru detenta - saritura in lungime de pe loc;

teste de inteligenta;

un circuit tehnico-tactic format din conducere-pasa-preluare-tras

la

poarta;

-joc 8 la 8.
3.

Corespund exigentelor viitorului fotbalist de performanta ?

RASPUNS : Selectia este continua pana la varsta de 17-18 ani. Unii dispar din
cadrul grupelor, altii apar, in special dupa varsta pubertatii.
4. Considerati ca factor de decizie in selectie numai antrenorul de fotbal sau
sunt necesari si alti specicdisti (psiholog, fiziolog si medic)?
RASPUNS : Cea mai buna selectie o fac copiii, ei insisi se selectioneaza. Dar
pentru marea performanta este necesara o comisie formata din antrenor,
psiholog, fiziolog, medic.
5. Care sunt factorii care pot juca un rol decisiv in evolutia caracterului
copilului?
RASPUNS

Educatia in familie este hotaratoare in formarea caracterului

viitorului performer -cei sapte ani de acasa. Dar trebuie sa tinem seama si de
nocivitatea fotbalului ,multi copii talentati sufera din cauza parintilor carora nu
le place fotbalul.
CHESTIONARUL NR. 2
NUMELE SI PRENUMELE
CLUBUL

: NEGOITA GHEORGHE
PETROLUL BRAILA
90

PROFESIA :
1.

ANTRENOR

Care considerati ca este varsta optima pentru selectia initiala in fotbal si

de ce ?
RASPUNS : De la varsta de 7-8 ani. Copilul sa nu aiba timp sa-si formeze
deprinderi gresite, asa zisele "apucaturi de maidan".
2. In vederea selectiei folositi anumite teste si care sunt acestea ?
RASPUNS : In primul rand ma intereseaza gabaritul, dar nu ma lasa indiferent
orientarea in teren si indemanarea. Folosesc in cadrul testelor alergarea
de viteza pe distante de 30 si 60 de metri, mentinerea mingii in aer prin
lovituri repetate din miscare, transmiterea mingii la punct fix si jocul 8 la
8 pe teren redus.
3. Corespund exigentelor viitorului fotbalist de performanta?
RASPUNS : Selectia initiala asigura alegerea de moment. Selectia continua pe
tot parcursul desfasurarii pregatirii viitorilor fotbalisti.
4. Considerati ca factor de decizie in selectie numai antrenorul de fotbal sau
sunt necesari si alti specialisti (psiholog, fiziolog si medic)?
RASPUNS : Consider ca antrenorul poate asigura singur o selectie initiala
corecta. Aceasta echipa de specialisti poate oferi date importante in
pregatirea tinerilor fotbalisti deja cuprinsi intr-un program de
antrenament indelungat.
5.Care sunt factorii care pot juca un rol decisiv in evolutia caracterului
copilului ?
RASPUNS : Familia este primul factor care asigura o dezvoltare corecta a
caracterului copilului, cu implicatii in dezvoltarea acestuia in functie de
evenimentele ce au loc in cadrul ei. Alti factori ce contribuie la dezvoltarea
caracterului copilului , sunt scoala si activitatea sportiva.
CHESTIONARUL NR. 3
NUMELE SI PRENUMELE
CLUBUL

: OPREA MARIN
CLUB FOTBAL BRAILA
91

PROFESIA :

PROFESOR- ANTRENOR

1. Care considerati ca este varsta optima pentru selectia initiald in fotbal si de


ce?
RASPUNS : Varsta optima de selectie la fotbal este data de particularitatile
individuate ale copilului. In orice caz, dupa 7 ani, cand anatomic si
fiziologic este pregatit pentru efortul specific.
2. In vederea selectiei folositi anumite teste si care sunt acestea?
RASPUNS : Criteriile de selectie in general sunt particulare, incepand cu asa
zisul "ochiometru". La ora actuala se tinde spre obiectivizarea procesului
de selectie, obiectivizare adaptata jocului oficial.
3. Considerati normal sa va limitati la asigurarea selectiei initiale - avand in
vedere ca cei selectionati corespund exigentelor viitorului fotbalist de
performanta?
RASPUNS : Nu, deoarece in procesul de instruire intervin numerosi factori de
activizare sau stagnare, subiectivi si obiectivi.
4. Considerati ca factor de decizie in selectie numai antrenorul de fotba! sau
sunt necesari si aiti specialisti (psihoiog, fiziolog si medic) ?
RASPUNS

: Este de preferat a doua alternativa, dar din foarte multe motive

nu se aplica.
5. Care sunt factorii care pot juca un rol decisiv in evolutia caracterului
copilului?
RASPUNS

: Familia este factorul absolut decisiv, mai ales la varste foarte

mici, cand copilul este foarte usor de modelat. Nu sunt de ignorat nici
alti factori: scoala si mediul.

CHESTIONARUL NR. 4
NUMELE SI PRENUMELE
CLUBUL

TEODOR CATALIN
CLUB FOTBAL BRAILA
92

PROFESIA

PROFESOR-ANTRENOR

/. Care considerati ca este vdrsta optima pentru selectia initiala in fotbal si de


ce?
RASPUNS

Selectia initiala are varsta optima pentru fotbal la 7-8 ani,

deoarece asigura copilului cu calitati o perioada destul de lunga de pregatire


pentru promovarea la seniori.
2. In vederea selectiei folositi anumite teste si care sunt acestea?
RASPUNS : Testele folosite sunt cele impuse de F.R.F. dar aplicate
diversificat. Cele mai semnificative pentru mine sunt viteza si
indemanarea precum si disponibilitatile din jocul 8+8.
3. Considerati normal sd va limitati la asigurarea selectiei initiale - avdnd in
vedere ca cei selectionati corespund exigentelor viitorului fotbalist de
performanta?
RASPUNS : Selectia este continua si imbraca forme multiple. Dupa selectia
initiala este mai usor sa renunti la fotbal decat sa patrunzi in cadrul unei
grupe de avansati.
4. Considerati ca factor de decizie in selectie numai antrenorul de fotbal sau
sunt necesari si alti specialisti (psiholog, fiziolog si medic) ?
RASPUNS : Sunt doua modalitati de rezolvare a problemei: ori se formeaza o
comisie mixta (antrenor, medic, psiholog) - solutia ideala, ori antrenorul
se pregateste si in aceste domenii stiintifice - solutie mai aproape de
adevar, deocamdata.
5. Care sunt factorii care pot juca un rol decisiv in evolutia caracterului
copilului.
RASPUNS : Factorul primordial in modelarea caracterului copilului ramane
familia ,deasemenea scoala si grupul social au influente multiple.
GRUPA E CLUB FOTBAL BRAILA

93

Nr. Crt.

Numele si prenumele

Data nasterii

Talie

Greutate

1.

Zaharia Sorin

26.04.1995

1,73

59

2.

Radu Laurentiu

11.01.1995

1,83

66

3.

Ianculescu Daniel

21.03.1996

1,65

60

4.

Pamfil Cosmin

17.03.1995

1,66

58

5.

Rosiu Marian

06.12.1995

1,72

59

6.

Dima Ionel

12.10.1996

1,69

51

7.

Dima Marius

15.04.1995

1,67

59

8.

Cireasa Alex

05.05.1995

1,64

49

9.

Fatu Madalin

04.03.1996

1,73

51

10.

Ilie Alex

22.12.1995

1,62

48

11.

Punga Georgel

30.07.1996

1,78

60

12.

Ghe. Marcel

20.09.1995

1,57

44

13.

Cazan Daniel

14.08.1996

1,75

63

14.

Avram Ionut

05.01.1995

1,53

42

15.

Paraschiv Adrian

06.08.1995

1,66

48

16.

Oprisan Marius

11.11.1995

1,67

53

17.

Cobzaru Adi

02.06.1996

1,68

53

18.

Bautu Florin

16.06.1996

1,67

50

19.

Boariu Claudiu

16.05.1995

1,68

54

20.

Miron Claudiu

22.04.1995

1,70

60

GRUPA M LUCEAFARUL BRAILA


94

Nr. Crt.

Numele si prenumele

Data nasterii

Talie

Greutate

1.

Ganea Alex

21.12.1995

1,76

66

2.

Draghici Razvan

14.08.1995

1,72

60

3.

Toma Alex

19.06.1996

1,,71

52

4.

Dinca Dorin

07.03.1995

1,69

51

5.

Ionita George

01.05.1995

1,71

56

6.

Grigoriev Mihai

16.07.1996

1,70

54

7.

Teodor Alex

04.05.1995

1,68

53

8.

Puia Darius

14.02.1995

1,76

61

9.

Enisor Razvan

13.08.1995

1,73

60

10.

Ionita Vali

24.05.1996

1,68

58

11.

Arhire Razvan

08.03.1996

1,66

54

12.

Stefan Adrian

11.06.1995

1,72

63

13.

Caplea Marian

18.09.1995

1,69

60

14.

Arama Aurelian

15.01.1995

1,65

57

15.

Marculescu Gabi

27.03.1996

1,76

63

16.

Grigoras Daniel

03.04.1996

1,70

60

17.

Radulescu Ionut

22.07.1995

1,64

52

18.

Carabat Marius

26.03.1995

1,74

58

19.

Baciu Catalin

15.07.1996

1,66

56

20.

Mustata Liviu

02.04.1995

1,76

68

95

EXPRIMAREA GRAFIC A CELOR DOU GRUPE CUPRINSE N


CERCETARE PRIVIND PREGTIREA GENERAL I SPECIFIC

Gr. Exp.
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0

Viteza 30 m TI

Viteza 30 m
TF

Gr. Martor

Rezistenta
1000 m TI

Rezistenta
1000 m TF

EXPRIMAREA GRAFIC A GRUPEI EXPERIMENT PRIVIND


CAPACITILE TEHNICE

96

Testare Initiala

120
100
80
60
40
20
0

Contr.
mg. 1
min

Testare Finala

Tras
la 2
porti

Prel.
mingii

Prel.
Cond.
Sut

EXPRIMAREA GRAFIC A GRUPEI MARTOR PRIVIND


CAPACITILE TEHNICE

Testare Initiala

120
100
80
60
40
20
0

Contr.
mg. 1
min

Testare Finala

Tras
la 2
porti

97