Facultatea de Geografie-Turism Materie : Geografia Turismului Titlu: Obiective turistice cultural-religioase in judetul Valcea Popa Razvan an !

an universitar "#$#-"#$$

Obiective cultural-religioase in judetul Valcea %udetul Valcea este unul din cele mai iteresante judete ale tarii din punct de vedere al obiectivelor turistice avand de asemenea si o serie de obiective culturale deosebite& 'espre frumusetiile naturale ale judetului Valcea se ste insa nu trebuie lasate mai prejos obiectivele culturale si religioase ale acestui judet obiective ce au un aport important asupra turismului valcean si c(iar si national& !ata principalele obiective cultural-religioase ale judetului Valcea& Manastirea Cozia

Situat la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm.Valcea, ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul S!anta "reime , la inceput a !ost cunoscut sub numele de Manastirea #ucet , abia mai tarziu primind numele de Cozia , dupa muntele din $ecinatate. %iserica mare cu hramul S!anta "reime , armonios proportionata, cu ornamentatie bo&ata, a !ost construita de mesteri din Mora$ia, dupa modelul bisericii sarbesti din Cruse$at, din piatra

alba tare, intre '3()-'3*', ctitor !iind domnitorul Mircea cel %atran. Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si per!ectiunea realizarii artistice. + !ost s!intita la '( mai '3((. ,artea superioara a chenarelor de la !erestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel %atran. ,ictura a !ost reno$ata in '-'), in $remea lui #ea&oe %asarab, cand s-a !acut si !antana care ii poarta numele, dupa cum se $ede intr-un !ra&ment de inscriptie. intre anii ')0/-')0) i-a !ost adau&at prid$orul, s-a re!acut pictura din incinta si s-au adau&at cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit ha$uzul cu apa 0baptisteriul din !ata bisericii1. "oate acestea s-au !acut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. ,ictura ori&inara se pastreaza in naos, unde pe peretele de $est sunt pictati Mircea si !iul sau Mihail in costume de ca$aleri, iar in stan&a se a!la portretul lui Serban Cantacuzino. Catapeteasma ori&inara din lemn, a ars si a !ost re!acuta in ')*2 din caramida, !iind zu&ra$ita in anul '*0). Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos si pronaos au !ost daruite manastirii de domnitorul Constantin %ranco$eanu. Cladirile au !ost re!acute de domnitorii %ibescu si Stirbei intre anii '(-0-'(-/. tot atunci s-au construit si doua pa$ilioane din care se mai pastreaza cel din stan&a, care a !ost resedinta domneasca de $ara. '/)3'zsm)2!t&2$ 3n pronaos se &asesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, calu&arita dupa moartea !iului ei, decedata in '/0-. ,iatra !unerara a domnitorului este o copie a celei ori&inale si dateaza din '*3(. Manastirea are doua paraclise, unul cu hramul Adormirea Maicii Domnului 0'-(31, iar celalat, Duminica Tuturor Sfintilor 0')'01. ,araclisul din zid, cu hramul +dormirea Maicii 4omnului , asezat in coltul de sud-est al manastirii, dateaza din anul '-(3. ,araclisul, zis branco$enesc, asezat in coltul de nord-est, este din caramida, a$and doua case boltite si un !oisor. 4ateaza din anii ')'0-')''. st)3'z/')2!tt& %olnita se a!la pe partea cealalta a soselei, a$and hramul S!intii +postoli si a !ost zidita intre anii '-22-'-23 de ,etre Voie$od 0,etru de la +r&es 5 '-3--'-2-1 numit si Radu ,aisie. 3n corpul de cladiri de pe latura estica a !ost amena6at un muzeu in care sunt e7puse monede, tiparituri $echi, obiecte si podoabe de cult, printre care se pot mentiona8 epita!ul din '3*/, o 9$an&helie din '/22 tiparita de mitropolitul Varlaam, ,saltirea in $ersuri a lui 4oso!tei 5 '/)3, un anteriu al preotului Radu Sapca, pe care Cuza l-a numit aici crator-ci$il. 3ntre anii '*2)-'*30, biserica cea mare a !ost in$elita cu tabla si i s-a spalat pictura. +sezamantul monahal a !ost restaurat in intre&ime intre anii '*-(-'*/2, cand s-au consolidat chiliile si cele doua paraclise. :ucrarile de restaurare au continuat si dupa '*)0, cand s-a introdus incalzirea centrala, iar biserica a !ost acoperita cu tabla de arama, prin stradaniile 9piscopiei Ramnicului si ale staretului ;amaliil Vaida. 3n Cerdacul lui Mircea , din corpul de chilii dinspre Olt, a scris ;ri&ore +le7andrescu cunoscuta poezie Umbra lui Mircea la Cozia , una dintre cele mai !rumoase poezii din literatura romana. 4upa cum mentioneaza documentele $remii, incepand cu anul '2'-, la Cozia a !unctionat pana in secolul al <V333-lea o scoala manastireasca. 4in secolul al <3V-lea Cozia de$enea unul dintre cele mai importante centre culturale. Cozia $eche sau Schitul de piatra , situata la un kilometru nord de manastire, are hramul Sfantul Ioan Botezatorul si se crede ca ar !i ctitoria lui Radu, tatal lui Mircea, la s!arsitul secolului al <333-lea inceputul secolului al <3V-lea. 4ocumentar este atestata la ( noiembrie '/0' si ( noiembrie '/02, cand "eo!ana monahia, in actele de donatie catre manastirea Cozia, mentioneaza doi ne$oitori ai acestui schit. =ltima mentiune documentara despre $iata acestui schit poarta data de ( septembrie '(3). Manastirea Cozia ramane cea mai reprezentati$a ctitorie a domnitorului Mircea cel %atran, dar are si o mare insemnatate in ceea ce pri$este cercetarea studiului de cultura si arta a

poporului nostru in secolul al <3V-lea, !iind o bo&ata sursa de documentare pentru arhitectura, sculpturile in piatra si lemn, ca si in pictura. +re conditii bune de cazare. Manastirea >orezu

S!anta Manastire >urezi, importanta si $aloroasa asezare monahala, reprezinta cel mai $ast ansamblu de arhitectura medie$ala pastrat in "ara Romaneasca. 9l cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin %ranco$eanu, ridicata la '/*/ si zu&ra$ita de ,reda #icolae si 3anache. Schitul S!intilor +postoli, la circa -0 de metri spre nord, ctitorit de marele staret 3oan +rhimandritul in '/*( si zu&ra$ita de 3osi! si 3oan in ')00, si Schitul S!antul Ste!an, dupa numele !iului cel mare al domnitorului, la ')03 si zu&ra$it de 3anache, 3strate si >arinte. 4omnitorul a incredintat supra$e&herea acestor mari si $aloroase lucrari rudei sale ,ar$u Cantacuzino, mare stolnic, caruia, decedand in '/*', i-a urmat Cernica Stirbei, !ost mare armas. :ucrarile incepute in '/*0 s-au terminat in '/*). 4intre mesteri mentionam pe Manea $ata!ul zidarilor, 3strate lemnarul si Vucasin Cara&ea, pietrarul, toti pictati pe perete, in prid$orul bisericii mari. Manastirea >urezi are doua incinte. 3n cea dintai, e7terioara, delimitata de ziduri puternice de caramida, se a!la prima poarta de incinta si o cladire cu eta6 in dreapta. + doua incinta are !orma dreptun&hiulara, inchisa pe trei laturi cu cladiri, a$and parter si eta6. :atura de rasarit se incheie cu un zid inalt, ca la multe manastiri cu incinta. :a mi6locul acestei incinte se a!la biserica mare, impunator monument, lun& de 32 de metri si inalt de '2 metri. 9a este o interpretare mai simpli!icata a bisericii episcopale de la Curtea de +r&es. +re plan tre!lat si impartire clasica, altar, naos, pronaos si prid$or. O multime de s!inti din care nu lipsesc S!intii 3mparati Constantin si mama sa 9lena, hramul manastirii, scene reli&ioase din Vechiul si #oul "estament, sinoade ecumenice, despartite prin ornamentatii !lorale, desenate in culori $ii, acopera peretii interiori ai bisericii si pronaosului. :ucrarea in !resca este opera zu&ra$ilor Constantin, 3oan, +ndrei, Stan, #ea&oe si 3oachim. ,e lan&a icono&ra!ia reli&ioasa, intalnim si compozitii cu caracter laic, cum e istoria ilustrata a $ietii imparatului Constantin cel Mare, cu o anumita semni!icatie pentru $remea aceea, biruinta Crucii asupra semilunii. 4e subliniat este amplul tablou $oti$ din pronaos, $eritabila &alerie de portrete de mare

$aloare artistica, in!atisand pe Constantin %ranco$eanu cu !amilia sa, in care se distin&e chipul doamnei Maria, de asemenea pe inaintasii sai directi si rudele din neamul %asarabilor si Cantacuzinilor. %iserica manastirii a$ea menirea sa de$ina necropola !amiliei %ranco$eanului si neamului. 3n interiorul bisericii, pe lan&a inestimabilul iconostas sculptat in lemn se a!la scaunul domnesc !rumos sculptat, de asemenea in lemn, purtand stema Cantacuzinilor, stranile si un bo&at policandru, toate din $remea ctitorului. ,ronaosul aminteste de rostul bisericii de a !i necropola !amiliei domnitorului. Mormantul din marmura cu o placa sculptata artistic, pre&atit pentru ctitorul $oie$od, care ii asteapta ramasitele pamantesti de mai bine de doua secole si 6umatate, este marturia cea mai &raitoare. "ot aici se a!la, pe lan&a alte morminte, si al $rednicului e&umen, 3oan arhimandritul, care a ostenit aici si la alte multe ctitorii branco$enesti. Manastirea >urezi 3ntrarea principala in incinta centrala se !ace prin latura de miazazi, pe sub bolta lar&a care la $reme de be6enii se inchidea cu o mare poarta de lemn !erecata cu !ier, e7istenta si astazi, in !orma ori&inala. 4easupra intrarii se inalta turnul clopotnitei, care adaposteste patru clopote mari, intre 300 si '000 k&, cu sunete armonioase, trei purtand in inscriptie numele $oie$odului. 3n dreapta si stan&a clopotnitei, pe cele trei laturi sunt chiliile randuite pe doua ni$ele, suprapuse, in !ata carora se &aseste cate o &alerie cu arcade in semicerc, sustinuta de stalpi de piatra. "ot in latura de miaza-zi, la eta6, unde au !ost casele domnesti compuse din sali mai !rumos boltite, cu calote s!erice pe arcade lun&i, spri6inite pe monumentale coloane de piatra, la capiteluri si baze, acum este e7pusa interesanta si $aloroasa colectie de obiecte si icoane bisericesti ale manastirii, un pretios tezaur cultural-national. ,araclisul, situat la mi6locul laturii de apus a incintei drept in !ata bisericii, ridicat la '/*), e unul din cele mai &in&ase monumente din aceasta epoca. ,lanul lui consta dintr-un naos patrat, dominat de turla octo&onala admirabil proportionata, cu opt !erestre, acum sin&urul iz$or de lumina al zilei, dintr-un altar semicircular. ,ictura e in !resca, lucrarea zu&ra$ilor ,reda si Marin, mesteri din aceeasi scoala brinco$eneasca, pastrata in conditii optime. 4in tema icono&ra!ica nu lipsesc S!intii 3mparati Constantin si mama sa 9lena si bo&ata !amilie a %ranco$eanului. "ampla din lemn e !in sculptata si decorata cu aur si culori, aproape tot asa de $ii, cum a !ost initial. Sub paraclis, la parter, se a!la trapeza, sala de mese a manastirii-!rumos boltita printr-o calota s!erica, spri6inita pe arcuri 6oase si puternice. ,ictura in !resca, e7ecutata intre anii ')0--')0/, e o des!atare spirituala si se pastreaza in conditii e7celente. =na dintre podoabele arhitecturale, care da manastirii >urezi un aer de sarbatoare si incanta pri$irea $izitatorilor, e !oisorul $rednicului e&umen si iubitor de arta 4ionisie %alacescu, ridicat intre anii ')2--')-3, opera pietrarului 3osi!. 4in bo&ata zestre a bibliotecii adunata acolo de ctitor si de carturarii $iesuitori, in$atatul ;r. +. "ocilescu a &asit si ridicat in '((-, pentru Muzeul #ational, 3( de manuscrise si 3*3 de carti tiparite in di!erite limbi. "ot aici s-au pastrat $estitele calendare ale lui %ranco$eanu din anii '/*3, '/*-, ')0', si ')03, precum si un !rumos pomelnic. :a schitul S!antul 3oan a acti$at si o scoala de copisti de manuscrise.

>urezul a a$ut obste de monahi pana in '()2 cand a de$enit de calu&arite, care in&ri6esc cu sar& si cu aleasa pricepere atat pra$ila monahala cat si monumentul de$enit astazi unul dintre cele mai e7emplare comple7e de arhitectura si arta caracteristice pentru epoca de tranzitie de la medie$al la modern in cultura romaneasca. >urezi in!atiseaza treapta inalta de creatie a &enului romanesc de la s!arsitul secolului al <V33-lea. Vizitatorul din tara sau de peste hotare a!la la >urezi &aleria unica a unor straluciti oameni cu lar& orizont politic si carturari de la Serban Voie$od si Constantin Cantacuzino Stolnicul, pana la Constantin %ranco$eanu si in$atatii lui !ii, opriti in mani!estarea lor creatoare de tra&ica moarte din ')'2. ?rumusetii arhitecturii si picturii se adau&a do$ezile unui puternic centru de cultura, care a adapostit un scriptoriu celebru, producator de iscusite traduceri, superbe manuscrise si o bo&ata biblioteca umanista, unica in 9uropa de sud-est la inceputul secolului al <V333-lea. ,rin toate aceste marturii istorice si !rumuseti artistice, Manastirea >urezi este una dintre cele mai con$in&atoare opere ale creatiei spirituale multiseculare, pe care marele istoric #icole 3or&a a numit-o printr-o !ericita !ormulare - in lucrarea @%izant dupa %izant@ - continuatoare a ci$ilizatiei romane, ai carei mostenitori in 9uropa de Rasarit sunt romanii. Manastirea "urnu

:a poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului, se inalta silueta z$elta a manastirii de calu&ari "urnu, situata la /00 m de statia de cale !erata cu acelasi nume. :a poalele culmii "urneanu din masi$ul Cozia, de-a lun&ul timpului, au !ost multe sihastrii, chilii sapate in stanca, dintre care unele se mai pastreaza si astazi. %iserica $eche ce se a!la imediat la intrare, a !ost ridicata in anul '/)/, pe locul alteia din lemn, ctitoria !ostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul "arii Romanesti, stins din $iata in anul ')02. +sezamantul a !ost o copie a manastirii Cozia-Veche, !iind re!acut de ;herasim "imus 0'(*2-'*''1, insa biserica $eche a !ost mistuita de !lacari in '*32, scapand din calea incendiului doar casa lui ;herasim "imus si chiliile din $ale. 3ntre&ul ansamblu a !ost re!acut in anul '*33. +ceasta bisericuta, mai mica are hramul @3ntrarea in %iserica a Maicii 4omnului@. 3n 6urul ei se pastreaza numeroase chilii sapate in piatra, iar in incinta se a!la doua pesteri unde pustnicii se izolau de lume. %iserica noua, numita si %iserica cea mare, a !ost ridicata intre anii '(*)-'*0', de insusi ;herasim "imus, a$and hramul @Schimbarea la ?ata@. +ceasta are !orma patrata, eta6ata, cu doua ni$ele, parter si eta6, la !iecare ni$el !iind o biserica in care se tine slu6ba separat, de alt preot. +re o cupola centrala, cu acces pe scarile e7terioare construite recent pe !atada de sud, dinspre lacul din apropiere. 3ntre anii '*3--'*3(, au !ost construite chilii cu eta6 si intre&ul ansamblu a !ost reno$at. ,ana in anul '*3*, aici a !unctionat o scoala de cantareti bisericesti. Vietuitorii de aici duc o $iata austera, neconsumandu-se carne.

3n apropierea acestui $echi asezamant monastic se pastreaza si astazi unele $esti&ii istorice renumite cum ar !i8 castrul roman @+rutela@, stanca de piatra numita @Masa lui "raian@ si baile termale de la %i$olari - pe malul stan& al Oltului. Manastirea ?rasinei Situata in comuna Muereasca, la 2- km de Ramnicu Valcea, Manastirea ?rasinei are de !apt doua biserici. %iserica Manastirii ?rasinei, zisa si %iserica Mare, a$and hramul @+dormirea Maicii 4omnului@, cu intre& ansamblul de cladiri, in !orma de cetate, este ctitoria S!antului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii '(/0-'(/3, an in care o si s!inteste. ,ictura, !acuta in ulei de pictorul ardelean Misu ,op, in stilul lui "attarascu, a !ost spalata in anul '*/( de pictorul +ritium +$achian. +ceasta biserica este monument istoric. %iserica schitului $echi, cu hramul @#asterea S!antului 3oan %otezatorul@, a !ost construita din lemn de calu&arii bul&ari 3larion si Ste!an, in anul ')'0 si reconstruita din zid in anii ')/2')/3 de Carstea 3o$ipali si 4amian 3o$ipali, !rati ha&ii din Ramnic, impreuna cu #icolita 3o$ipali, !iul lui Carstea, a$and binecu$antarea episcopului de Ramnic, ?ilaret. 3n 6urul acestui schit au e7istat chilii care insa nu s-au pastrat. 4in anul ')(), din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si ramane parasit pana in anul '(2(, cand este re!acut de calu&arul cernican +cache, cu in$oirea lui ;heor&he 3o$ipali, urmasul primilor ctitori. +cresta inchide prid$orul bisericii cu caramida, trans!ormandu-l in pronaos, il zu&ra$este si re!ace incaperile chiliilor. %iserica $eche pastreaza pictura din anul ')/3, e7ecutata de "eodor Au&ra$ul, cat si pe cea din tinda din anul '(2(. ,araclisul cu hramul @S!intii "rei 3erarhi@, cladirile de locuit dinspre miazazi si rasarit, au !ost !acute de episcopul ;herasim Sa!irim al Romanului 0'*'0-'*''1, !ost arhimandrit de scaun al 9piscopiei Ramnicului-#oului Se$erin, care completeaza si aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice, pe partea de zid, care ramasese necompletata de S!antul Calinic in anul '(((. Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele +thos8 in manastire nu au $oie sa intre !emei 0numai in biserica de sus, in cea de 6os au $oie si !emeile1 si nu se &ateste cu carne. 3n acest sens, S!antul Calinic a asezat in anul '(/) o piatra de le&amant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea !emeilor. ,e piatra de le&amant sunt &ra$ate cu litere chirilice atat binecu$antari, pentru cele care $or pastra acest le&amant, cat si blesteme, pentru cele ce $or calca hotararea s!antului. ,entru a do$edi cele spuse iata ce spune te7tul &ra$at pe piatra de le&amant8 @+cest s!ant lacas s-a cladit din telmelie spre a !i chino$ie de parinti monahi si !iindca din partea !emeiasca putea sa aduca $reun scandal monahilor $ietuitori de acolo, de aceea sub &rea le&atura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un chip, parte !emeiasca. 3ar cele ce $or indrazni a trece sa !ie sub blestem si toate nenorocirile sa $ie asupra lor, precum 8 saracia, &arba$ia si tot !elul de pedepse, si iarasi celor ce $or pazi aceasta hotarare sa aiba bla&oslo$enia lui 4umnezeusi a smerenie noastre si sa $ina asupra lor !ericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului #oului Se$erin, ') ian.'(/).@ :e&amantul S!antului Calinic se respecta cu strictete. Chiar in timpul pastoririi sale, cei care lau calcat au !ost pedepsiti aspru. 9ste cunoscut episodul tinerei pastorite din satul Muereasaca, care din &reseala a trecut hotarul si s-a imbolna$it de epilepsie, !iind ne$oita sa ceara a6utorul S!antului Calinic, pentru a !i iertata si in acelasi timp tamaduita

9ste sin&ura manastire din tara care nu a !ost secularizata, pastrandu-si tot terenul a&ricol pana in zilele noastre. Manastirea+rnota. Costesti Ctitorita de Matei %asarab in '/33-'/32, cu hramul @S!intii +rhan&heli Mihail si ;a$riil@, pe temelia unei biserici mai $echi, !iind situata la 3) km de Ramnicu Valcea, aproape de Manastirea %istrita. Con!orm unei le&ende, Matei %asarab a zidit manastirea aici deoarece, inainte de a !i domn, &asise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in niste stu!arisuri, !iind urmarit de turci. Cercetarile din anul '*)2, e!ectuate sub e&ida 4irectiei Monumentelor 3storice, au permis sa se constate ca la temelia actualei biserici se &asesc urmele altor biserici inca nedatate, care $or !i e7istat aici. ,rid$orul cu turla i-a !ost adau&at de catre Constantin %ranco$eanu, la inceputul domniei lui, odata cu reparatiile, in anii ')0--')0/. "ot el ii reconstruieste catapeteasma, o ade$arata opera de arta sculpturala, in stil branco$enesc 0din '*'3 se a!la la muzeul din %ucuresti1 si reno$eaza pictura, !ara sa o inlocuiasca pe cea ori&inala. =sa bisericii, sculptata in lemn de castan, are o inscriptie in limba sla$ona, in care se spune ast!el8 @+ceste usi le-a !acut Constantin %ranco$eanu $el-lo&o!at@. 9le pastreaza pictura ori&inala @dreasa@ sub e$la$iosul domn, cand s-a zu&ra$it si prid$orul, pe care tot el il adau&ase, pictura care nu a rezistat pana astazi. ,ictura initiala are o mare $aloare artisticodocumentara, !oarte $aloros !iind si portretul lui Matei %asarab, realizat in '/22 de zu&ra$ul Stroe din "ar&o$iste. %iserica manastirii este o constructie mica, cu o linie simpla si sobra, !iind realizata dupa un plan trilobat, cu abside poli&onale si prid$or deschis. 4easupra naosului este asezata o turla inalta, iar pe prid$or o este o alta turla mai mica, cea din timpul lui %ranco$eanu. ?atadele au !ost impartite cu a6utorul unui brau din caramida aparenta in doua re&istre8 cel in!erior, in care se obser$a !rumoase !iride rotun6ite si cel superior, in care s-au realizat ocnite adancite. ,eretii si turlele sunt in!rumusetate cu ornamente din caramida aparenta. Reno$area bisericii s-a !acut intre anii '(-2-'(-/, de catre domnitorul %arbu Stirbei, care a daramat chiliile $echi din $remea lui Matei %asarab, de6a ruinate si ridica aici alte cladiri, dupa planul unor arhitecti straini. 3n anul '*32 s-au mai zidit unele chilii care e7ista si astazi, intr-una !iind amena6at un mic muzeu in care au !ost e7puse odoarele manastirii, iar intre anii '*-2-'*-( a !ost consolidat intre&ul asezamant monahal si s-au introdus instalatii de apa si incalzire.

3n pronaosul bisericii actuale se a!la doua morminte8 mormantul lui Matei %asarab, mort la * aprilie '/-2, in&ropat mai intai la "ar&o$iste si adus apoi la +rnota, dupa rascoala Seimenilor, si mormantul lui 4anciu $el-$ornic, tatal lui Matei %asarab, !ost ostean al lui Mihai Viteazul, cazut in timpul luptelor din "ransil$ania, duse alaturi de eroul de la "urda, inmormantat in anul '/02 la +lba-3ulia, ramasitele lui pamantesti !iind aduse la +rnota in '/2(. +ceasta !rumoasa manastire, prin pictura, arhitectura si sculptura sa, poate !i considerata unul dintre cele mai reprezentati$e monumente istorice si de arta reli&ioasa din tara.

4upa '*** +rnota a de$enit manastire de maici. Manastirea%istrita. Costesti Ctitorie a boierilor Craio$esti Manastirea %istrita dateaza din 6urul anului '2*0. 3nsa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in @>riso$ul de danie@ datat '/ martie '2*2 apartinand lui Vlad Voda Calu&arul. 4in '2*) marele ban %arbu Craio$escu a adus de la Constantinopol moastele S!antului ;ri&orie 4ecapolitul 0)(0-(221. + !ost puternic a$ariata de e7peditia condusa de Mihnea cel Rau in '-0*. 4upa inlaturarea acestuia, banul %arbu, cu spri6inul lui #ea&oe %asarab o re!ace intre '-'--'-'*. ,ictura a !ost atribuita mesterilor zu&ra$i 4umitru, Chirtop si 4obromir de numele carora se lea&a si !resca Manastirii 4ealu de lan&a "ar&o$iste si e7ecutarea lucrarilor in piatra de la ansamblul Curtea de +r&es. 4in ctitoria Craio$estilor astazi se mai pastreaza bisericuta %olnitei 0'-20-'-2'1. +$and o impresionanta !resca interioara din traditia paleolo&a tarzie cand incepeau sa patrunda in %alcani elemente artistice !olosite de icono&ra!ii cretani, biserica este inchinata @Schimbarii la !ata@. =lterior $ornicul Serban Cantacuzino i-a adau&at un prid$or deschis, de zidarie pe stalpi de piatra, zu&ra$it de 3osi! ieromonahul si >arinte, in stil branco$enesc 0')'01. 4e remarcat !aptul ca in comple7ul monahal de la %istrita s-a instalat prima tiparnita din "ara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o le&atorie de carti bisericesti. +ici - dupa opinia unor cercetatori - s-a tiparit in '-0( :itur&hierul sla$on al calu&arului Macarie, prima carte tiparita pe pamant romanesc. 3eromonahul 9!timie, e&umen al manastirii a redactat in limba romana primul act manastiresc, cunoscut sub numele de Aapisul lui 9!timie '-)3. =n alt reprezentant al scolii sla$o-romane

este ieromonahul Mihail Mo7a care in '/20 tipareste Cronica =ni$ersala iar in '/20 ,ra$ila de la ;o$ora. 3n anul '/(3 domnitorul Constantin %ranco$eanu daruieste manastirii un policandrul ornat cu oua de strut, lucrat la Viena, mai multe obiecte de cult, carti litur&ice si clopotul mare care cantareste (00 k&. "ot acum a !ost reparat intre& comple7ul monahal, asezamant zu&ra$it in '(20 de banul ;ri&ore %ranco$eanul. =n puternic cutremur din '(3( $a a!ecta intrea&a constructie ce $a !i restaurata timp de '0 ani, incepand cu '(2/ in timpul domnitorului ;heor&he %ibescu si terminand la '- au&ust '(-- in timpul domnitorului Stirbei Voda, cand a !ost s!intita biserica mare inchinata +dormirii Maicii 4omnului. ,ictura noii biserici, construita in stil neo&otic, a !ost e7ecutata de ;heor&he "attarescu in '(-0, o pictura realista monumentala cu re&istre lar&i. 4upa '()) au !unctionat in manastire di!erite asezaminte monahale. 3n '*2( a !ost trans!ormata prin hotararea S!antului Sinod in manastire cu obste de maici, iar apoi prin decretul 2'0B'*-* des!iintata.

3n '*(2 se incepe un amplu proces de re$i&orare a $ietii monahale sub indrumarea ,rea S!intitului ;herasim or&anizandu-se un centru de conser$are si restaurare a bunurilor de patrimoniu8 icoane si carti. 4in 2003 se $a deschide in incinta manastirii %istrita si un Muzeu al tiparului si cartii bisericesti $alcene. +re posibilitati de cazare !oarte bune. Orasul >orezu Orasul >orezu, $atra de cultura si ci$ilizatie, se inscrie ca unul dintre punctele turistice importante din tara noastra. 9ste mentionat pentru prima oara in documentul dat la Ramnic la - septembrie '2() de catre $oie$odul Vlad Calu&arul. Satul este apoi donat de Constantin %ranco$eanu Manastirii >urez. +sezarea se dez$olta ce$a mai mult dupa anul ')(0, cand de$ine cunoscut sub numele de @"ar&ul >orezu@, data de la care de$ine centru de plasa, apoi resedinta de raion. ,rima scoala a luat !iinta in '(32. Odata cu noua impartire administrati$ teritoriala din '*/(, localitatea este declarata oras si de atunci cunoaste o rapida ascensiune pe treptele urbanizarii. :ocalitatea se a!la in centrul depresiunii >orezu si este mar&inita la nord de Muntii Capatanii, cu $!. =rsu de 2'22 m, la sud de Ma&ura Slatioarei cu )/) m si dealurile #e&rulestilor, Costestilor si "omsanilor, pe raurile :unca$at, Ramesti si Romani. "eritoriul administrati$ al orasului cuprinde un numar de ) localitati, orasul resedinta >orezu si / sate apartinatoare8 Romanii de Cos, Romanii de Sus, Ramesti, 3!rimesti, "anasesti si

=rsani. Se in$ecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna Costesti, la sud-est comuna "omsani, la sud comuna Maldaresti, iar la $est comuna Vaideeni. Orasul >orezu este cunoscut ca centru etno&ra!ic si ca un $echi centru de ceramica populara. 4in punct de $edere al ocupatiilor traditionale, >orezu este cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului, e7ploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema locului. 4e asemenea trebuie remarcata pozitia pri$ile&iata din nordul Olteniei unde e7ista cea mai mare concentrare de manastiri din tara, ma6oritatea din ele a!landu-se in aproprierea >orezului. +ceste $alori culturale a!late intr-o zona cu !lora si !auna bo&ata, cu peisa6e deosebite, atra& turistii pe acest taram binecu$antat cu un mare potential turistic unde $a asteptam si pe dumnea$oastra sa le descoperiti. +ccesul in oras se !ace pe 4.#. /), care !ace le&atura intre municipiul Rm. Valcea 02- km1 si municipiul "&.-Ciu 0)0 km1. Catre sud se !ace le&atura cu municipiul Craio$a 0''3 km1 pe 4.#. /-C. 3n $ecinatatea localitatii >orezu puteti $izita8 Manastirea >urezi Manastirea %istrita Comple7ul Muzeal Maldaresti Muzeul "ro$antilor Ca sa a6un&i la >orezu, $enind dinspre %ucuresti, Ramnicu Valcea este o destinatie obli&atorie. 4e aici, pe linia de centura a orasului, urmand indicatorul de "ar&u Ciu, a6un&i in soseaua principala care duce la >orezu. 3n prima duminica din iunie, localitatea &azduieste binecunoscutul tar& de oale. Mesteri din Satu Mare, Corund, Mar&inea sau Obo&a 0al doilea centru de olarit dupa >orezu1 $in sa isi etaleze talentul. ,este tot sunt masini, tar&o$eti, tarabe pline de @taiere@ 0!ar!urii intinse1, strachini si urcioare. Ceramica buna trebuie cautata. +ici e7ista inca mesteri care manuiesc cu abilitate $echile instrumente 0@cornul@ si @&aita@1 pentru decorarea obiectelor din ceramica. Culorile traditionale sunt ocrul, $erdele si albastrul, iar moti$ele predilecte ale artistilor din >orezu sunt $alul, spirala, sarpele si mai ales cocosul. 4in punct de $edere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat catre acti$itati de artizanat speci!ic romanesc, precum olaritul, tesaturile e7ecutate manual, pictura reli&ioasa etc.4ecorul lucrat de olarii de la >orezu este bo&at, realizat cu mare !inete si cu tehnici deosebite cum ar !i8 stropitul, 6ira$itul, desenare cu cornul, &aita, tiparitul etc. Vasele de >orezu sunt in prealabil an&obate si apoi smaltuite si arse de doua ori.=n mare centru de pre&atire al copistilor, diecilor, &ramaticilor au !ost cel de la Manastirea >urez, ctitoria lui Constantin %ranco$eanu.Scoala de pictura de la >urezu a polarizat la un moment toate !ortele creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a cristalizat stilul branco$enesc. 3n &eneral, pe baza unor simboluri ale trecutului, e7ista un potential cultural care nu este cunoscut si e7ploatat indea6uns, rele$at astazi prin8 Muzee, Case de cultura si biblioteci Mani!estari culturale Ceramisti Muzeul Manastirii >urez contine di$erse piese de arta medie$ala, tesaturi si numeroase e7emplare de documente si carti $echi. +ceste e7emplare pro$in din biblioteca manastirii intiata de Constantin %ranco$eanu, care a$ea una din cele mai $aloroase colectii de carte ale timpului sau. 4easupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in &receste @%iblioteca de hrana dorita su!leteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsu&are, in anul ')0(@, scrisa de arhimandritul 3oan.Colectia a$ea catalo&ul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire8 >erodot, 9uripide, >esiod, +risto!an, :uchiano, Cartile lui

3ustinian,Cronicile %izantine si le7icoane &ramatici &recesti si latine, studiate si de +le7andru Odobescu in '(/0. Muzeul 9tno&ra!ic se a!la in cadrul Comple7ului Muzeal de la Maldaresti si are un pro!il etno&ra!ic si de arta medie$ala.Sunt e7puse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular speci!ic. Casa de Cultura >orezu a !ost construita in anul '*// si de atunci coordoneaza acti$itatea culturala si educati$a a orasului. 3n cadrul ei se &asesc o sala cu 200 de locuri, o biblioteca si o ;alerie de +rta ,opulara contemporana care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la "ar&ul de Ceramica din >orezu. ,rin piesele prezentate de !iecare centru se poate constata e$olutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in di$ersi!icarea !ormelor,ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a moti$elor. 3n competitia ce a inceput odata cu impunerea tar&ului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adau&a, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului. ;aleria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea "ar&ului ceramicii populare romanesti @Cocosul de >urezi@, intr-o $iziune sal$atoare a unui mestesu& multimilenar. %iblioteca oraseneasca @+da Orleanu@ este deschisa permanent, are o sala de lectura si un !ond de carte de 20 000 de $olume. Mani!estari culturale Viata locuitorilor din >orezu este animata de o serie de e$enimente ce promo$eaza traditiile si produsele speci!ice zonei. 4intre cele mai cunoscute tar&uri si !esti$aluri populare se numara8 "ar&ul anual de olarit @Cocosul de >urez@ destinat tuturor olarilor din Romania, este or&anizat pe platoul @Ste6ari@, in prima saptamana din luna iunie si dureaza trei zile. ,rintre mesterii populari $eniti la tar& din toata tara se numara si reprezentanti de seama ai ceramicii de >orezu8 9u!rosina Vicsoreanu, 4umitru Mischiu, Costel si 3onel ,opa, %ascu Mihai, ?ri&ura Viorel si multi altii. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt e7puse la &aleria de arta contemporana, deschisa la Casa de Cultura din >orezu. ?esti$alul 9co-9tno-?olk-?ilm se or&anizeaza anual la inceputul lui septembrie la Casa de Cultura @4inu Sararu@ din Slatioara si sunt premiate productii cinemato&ra!ice de scurt metra6 pe teme ecolo&ice, etnolo&ice si !olclorice. @?a&urele de aur@ sarbatoare nationala a apicultorilor, se tine in a doua saptamana din iunie si dureaza doua zile, la "omsani. @3n$artita dorului@ !esti$al de cantec ciobanesc si parada de costume populare, se tine in a treia saptamana din luna iunie in satul Vaideeni. @%raul de aur@ sezatoare si concurs de creatie, este or&anizat in !iecare an in ziua de S!. 3lie 020 iulie1, la %arbatesti. "ar&ul international al ti&anilor are loc anual pe data de ( septembrie, in satul %istrita al comunei Costesti. Muzeul satului %u6oreni Va propunem un periplu prin satul $alcean ale carui $alori le-am conser$at, ca si cum $-am in$ita in casa noastra, la masa noastra, in uni$ersul spiritual unic care caracterizeaza aceasta zona, unde realitatea se impleteste cu mitul, dand $iata celei mai sincere e7primari a romanismului autentic. Modelul de asezare rurala traditionala, cu institutiile ei socialculturale, pe care a$eti pri$ile&iul sa o cunoasteti si-a conturat pro!ilul tematic din anul '*/*

si a intrat in circuitul turistic de $izitare in '*)2, cand am considerat ca s-a implinit ca o personalitate distincta. +m or&anizat totul respectand cu strictete !actorii constituti$i ai unui sat autohton care traieste cu ade$arat, chiar daca ar !i sa luam in considerare numai !aptul ca il insu!letiti prin prezenta dumnea$oastra in calitate de oaspeti. Veti remarca !aptul ca &ospodariile si constructiile comunitare, trans!erate din di!erite localitati ale 6udetului, au !ost amplasate tinand cont de !ormele de relie! ale zonei in asa !el, incat nimic sa nu inspire o atitudine premeditat idilica. ;ospodariile care pun in $aloare preocuparile traditionale, mestesu&uri, tehnici populare si constructiile specializate sunt in masura sa $a o!ere ima&inea nealterata a satului $alcean. +u !ost reconstruite o serie de ateliere mestesu&aresti8 de olarit, de dul&herie-tamplarie, de prelucrare a parului de capra. 3nteresante sunt si instalatiile tehnice, morile de mana si cea de apa din zona etno&ra!ica :o$iste, pi$a, cazanul de tuica si o serie intrea&a de instalatii pentru producerea $inului. in !inal, dar nu in ultimul rand, credem ca $eti !i impresionati de arta populara $alceana, ilustrata in muzeu prin decorarea interioarelor locuintelor si in cadrul atelierelor mestesu&aresti, !ie ca este $orba de piese te7tile sau de ceramica, din lemn ori metal, !ie ca este $orba de icoane si mobilier popular. Speram ca aceasta encla$a de cultura populara, care este Muzeul Satului Valcean, sa $a !ie dupa $izitare mai aproape de su!let. Viata spirituala este prezentata cu &enerozitate, inca de la intrarea in sat, de scoala primara, de biserica de lemn ctitorita in ')(-, de troitele si crucile de pe mar&inea drumului. >anul este pre&atit pentru primirea oaspetilor. ;ospodariile sunt in numar de 2-, mobilate cu peste (-00 de piese realizate prin mi6loace traditionale. "otul este prezentat e$oluti$ de la stana din zona montana, pana la casa din $atra satului cu una sau mai multe incaperi. Veti remarca in mod deosebit casele cu !oisor din zona etno&ra!ica >orezu si &ospodariile de $iticultori din pod&oria 4ra&asani. Muzeul este reprezentat prin cele patru sectoare ale sale. Sectorul ;ospodarie locuinta cuprinde un numar de 22 unitati si peste '2.000 piese muzeistice, ilustrand structura &ospodariei, in !unctie de ocupatiile traditionale8 a&ricultura, pomicultura, $iticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesu&uri si tehnici populare, urmarind in acelasi timp, di$ersitatea si e$olutia planimetrica si $olumetrica a locuintelor cu una sau mai multe incaperi. in cadrul muzeului, se remarca in mod deosebit, casele cu !oisor din zona etno&ra!ica >orezu 0din comunele Maldaresti, Stoenesti, %arbatesti1, &ospodariile specializate in $iticultura, trans!erate din zona 4ra&asani 0satele ,rundeni, Olteanca1, in pomicultura 0comunele +lunu, "omsani, Cernisoara1 ori in cresterea animalelor din zona montana 0satele %oisoara, ,ascoaia%rezoi1. +laturi de locuinte, in cadrul &ospodariilor au !ost trans!erate si o serie de constructii ane7e8 patule, ma&azii, !anare, cotete destinate depozitarii unor produse a&roalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale. Sectorul Social cultural al @monumentelor de utilitate publica@ cuprinde o scoala primara rurala de la inceputul secolului al <<-lea, din $remea lui Spiru >aret, un han de la s!arsitul secolului al <3<-lea din satul Saliste comuna Malaia, o biserica din lemn, construita la ')(- si trans!erata din comuna #icolae %alcescu, un scranciob din comuna Stoenesti, iar in perspecti$a acest sector $a !i completat cu o primarie rurala, precum si cu alte obiecti$e cu $aloare arhitectonica. Sectorul Mestesu&uri tehnici populare prezinta procedeele si tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru !aurirea unor unelte, $ase si di!erite obiecte de uz casnic, metodele !olosite pentru prelucrarea !ibrelor $e&etale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor

produse animale si $e&etale. 3n cadrul muzeului a !ost trans!erate si reconstituite o serie de ateliere mestesu&aresti atelierul de olarit din centrul Vladesti 0secolul <<1, atelierul de dul&herie-tamplarie 0secolul <<1 din satul Serbanesti, comuna Salatrucel, atelierul de prelucrarea parului de capra 0inceputul secolului al <<-lea1, din satul Curtea, comuna ,opesti, precum si un atelier de !ierarie din comuna ,rundeni. Sunt de semnalat si instalatiile tehnice - morile de mana si de apa din zona etno&ra!ica :o$istea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoenesti si %uda, pi$a din localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus, sau o serie de instalatii pentru obtinerea $inului 0teascuri, linuri etc.1, or&anizate in cadrul unor &ospodarii de $iticultori, trans!erate din localitatile Mitro!ani, Olteanca, ,rundeni, din zona pod&oriei 4ra&asani. Sectorul Constructiilor specializate reprezentat prin cate$a unitati, ilustrand pe cele din hotarul satului sau din zona montana8 troite de drum, trans!erate din localitatile ;o$ora-sat si ?eteni, !antani de hotar, stupine de albine, o stana trans!erata din muntele Smeurat, un conac de $ie trans!erat din comuna ?artatesti, !oisoare de paza etc. +st!el acestea sunt obiecti$ele culturale cele mai importante din 6udetul Valcea, care alaturi de numeroasele atractii ale peisa6ului natural si de salba de statiuni balneoclimaterice, !ac ca 6udetul Valcea sa aiba un potential turistic deosebit.

,opa Raz$an %iblio&ra!ie -Potenialul turistic al judeului Vlcea. Aspecte privind potenialul natural i antropic de interes turistic, )*) M+R!+* -Romania .Geografie si Turism !),)*!-. M& !O*+- *& )R'),! G& )*) M&