INFLUENTA CONDITIILOR CLIMATICE ASUPRA PRODUCTIEI SI CALITATII PRODUSELOR VITIVINICOLE

I. Particularitati ale climei in Romania

Romnia are o clim temperat continental de tranziie, specific pentru Europa central, cu patru anotimpuri distincte, primvar, var, toamn i iarn. Diferenele locale climatice se datoreaz mai mult altitudinii i latitudinii, respectiv mult mai puin influenelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest i celor continentale din est. Temperaturile medii anuale scad uor de la sud(10-11C)spre nord( ,!-"C), variaie e#plica$il at%t latitudinii c%t i distri$uiei reliefului rii. De asemenea, temperatura scade odat cu creterea altitudinii ( scade cu & la fiecare 1000 m.) Temperaturile ma#ime medii anuale oscileaz 'ntre ((C i ()C 'n timpul verii, respectiv 'ntre -*C i -!C, 'n timpul iernii. +edia anual a precipitaiilor, urm%nd scderea treptat a influenelor oceanice i mediteraneene, scade uor de la vest la est. +edia anual a precipitaiilor czute (calculate pe 'ntre, teritoriul) este de &*- mm anual, cu valori sensi$il mai ridicate 'n zonele montane (1.000 - 1.)00 mm.an, staiunea /t%na de 0ale este considerat 1polul ploii din 2om%nia1) i pro,resiv mai sczute spre est, 'n 3ra,an fiind de su$ !00 mm.an, iar 'n Do$ro,ea i Delta Dunrii co$or%nd su$ )00 mm.an. 0ara este un anotimp clduros, care dureaz de la 'nceputul lui mai la 4umtatea lui septem$rie 'n c%mpiile din /ud i 0est. 5n sudul 2om%niei e#ist peste )0 de zile 6tropicale7(cu temperaturi peste *0 de ,rade Celsius) i peste "0 de zile de var (cu temperaturi peste (! de ,rade Celsius). Temperatura ma#im a$solut din 2om%nia este de )),! de ,rade Celsius, i s-a 'nre,istrat la 8on /ion, l%n, 3rila, pe 10 au,ust 1"!1. 9desea, vara apar furtuni puternice cu cantiti mari de precipitaii. De notat c 'n zonele montane din :ord i Centru vara este un anotimp temperat, cu puine zile tropicale sau de var, i cu nopi rcoroase. Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziie, cu perioade lun,i de uscciune altern%nd cu perioade de ploi. 5n a 88-a parte a lunii octom$rie vin primele 'n,;euri, iar 'n noiem$rie primele ninsori. 5n c%mpii, acestea se manifest adesea mai t%rziu dec%t 'n restul rii.

8arna este un anotimp fri,uros, 'n care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de p%n la -(0 de ,rade Celsius sau c;iar su$ (recordul este de -* ,! ,rade Celsius, la 3od, l%n, 3raov, 'nre,istrat la data de (! ianuarie 1")(). <pada nu este a$undent comparativ cu alte state europene, at%t datorit lipsei de precipitaii c%t i datorit creterilor frecvente de temperatur. 5n /ud i 0est cu precdere, stratul de zpad se topete i reface de c%teva ori 'n decursul unei ierni. =rimvara este un alt anotimp de tranziie, relativ scurt. Temperatura crete cu repeziciune, 'n,;eurile dispr%nd 'n luna aprilie. Temperatura medie anual variaz de la 11 ,rade Celsius 'n lunca Dunrii, la & ,rade Celsius 'n >ar,;ita. Temperatura medie a lunii iulie variaz 'ntre (& ,rade Celsius i 1 ,rade Celsius tot 'n funcie de re,iune. 5n ianuarie, aceste temperaturi variaz de la 0C (la 3ile >erculane sau la +an,alia) la -& ,rade Celsius ('n depresiuni). Regimul reci itaiilor =recipitaiile din 2om%nia sunt moderate media precipitaiilor anuale czute pe teritoriul rii fiind de &*- mm anual. =recipitaiile anuale medii din zona de c%mpie variaz 'ntre )00 mm 'n Do$ro,ea, !00 mm 'n C%mpia 2om%n i p%n la &00 mm 'n C%mpia de 0est. ?dat cu altitudinea, precipitaiile cresc, atin,%nd 1000 @ 1(00 mm.an la altitudini mai mari de 1 00 m. Frec!enta reci itaiilor /e consider Azile cu precipitaii7 cele 'n care se 'nre,istreaz cantit i B 1,0 mm. :umrul mediu anual de zile cu precipitaii variaz pe teritoriul rii 'ntre su$ 100 i (00. Cele mai puine astfel de zile (C100) se 'nre,istreaz 'n estul Do$ro,ei i centrul 3r,anului. 5n re,iunile de c%mpie din sud, =odiul 3%rladului i e#tremitatea vestica a C%mpiei 9radului, numrul anual de zile cu precipitaii se ridic la 1(! iar 'n C%mpia i Dealurile 0estice, =odiul Transilvaniei, 'n /u$carpai i =iemontul Detic, 'n /u$carpaii +oldovei i 'n restul =odiului +oldovei se 'nre,istreaz p%n la 1!0 zile. Cele mai multe zile cu precipitaii, peste 1"0, se 'nre,istreaz 'n zona montan i cu deose$ire 'n ,rupa nordic a Carpailor ?rientali, pe culmile masivelor 3i;or-0ldeasa i 'n Carpa ii +eridionali. 5n depresiunile intramontane i 'n sud-vestul =odiului Transilvaniei

numrul mediu al zilelor cu precipitaii este mai mic dec%t 'n zonele 'nvecinate, 'nsum%nd 'ntre 100-1(0. 5n cursul anului, lunile septem$rie i octom$rie au cel mai mic numr mediu de zile cu precipitaii caracterizeaz , iar lunile mai-iunie i decem$rie cel mai mare. 5n multe luni din anii deose$it de ploioi, numrul ma#im lunar de zile cu precipitaii a 'nsumat 1&-*0 de zile 'n re,iunile muntoase, 1!-(! 'n cele deluroase i 1)-(0 'n cele de c%mpie. 5n intervalul septem$rie-octom$rie, 'n iulie-au,ust i uneori 'n martie-aprilie e#ist ani 'n care nu s-a 'nre,istrat nicio zi cu precipitaii. Caracteri"ticile elementelor climatice Temperatura medie anual scade de la sud (unde este de peste 11C 'n Eunca Dunrii) la nord ( ,!C 'n nordul =odiului +oldovei) i 'n altitudine (a4un,%nd la 0C la altitudini de peste (000 m). Dup valorile temperaturii medii anuale, e#ist trei eta4e termiceF un eta4 cald (cu valori de peste 10C), un eta4 mediu ('ntre 10C i &C) i un eta4 rece (cu temperaturi mai mici de &C). =recipitaiile atmosferice scad de la vest la est i cresc 'n altitudine. Dup cum rezult din afirmaia anterioar, precipitaiile cele mai sczute se 'nre,istreaz 'n partea de est a rii (unde sunt su$ !00 i c;iar su$ )00 mm.an, fenomen datorat influenelor de ariditate) i cele mai ridicate pe munii 'nali (peste 1(00 mm.an). 0anturile E#istG o diversitate mare a miscarilor aerului 'n ara noastrGF 8arnaFcrivGul- foarte rece si uscat, produce ,eruri puternice, troienind zGpada in c%miile din est i sud-est. 0%nturile de vest- aduc zGpadG i ,er cu preponderenG 'n partea vesticG i centralG a Grii. 9ustrul- aduce aer tropical, cald, care 'nmoaie ,erul i topete zGpezile. 0araF- aer oceanic $ate dinspre vest, nord-vestH este umed i aduce nori 'ncGrcai cu ploi $o,ate. -aer tropical este uscat i fier$inteH provine din re,iunile sudice, creazG cGlduri toride i secete prelun,ite. 8nfluene climatice 'n 2om%niaF -influene oceaniceF 'n vestul riiH aduc precipitaii $o,ateH -influene su$mediteraneeneF 'n sud-vestul rii, cu veri calde i uscate, i ierni $l%nde i ploioaseH -influene de tranziieFfac trecerea de intre influenele oceanice i cele su$mediteraneeneH -influene de ariditateF'n estul rii, cu veri secetoase i ierni ,eroaseH -influene scandinavo-$alticeF 'n Drupa :ordic a Carpailor ?rientali i =odiul /ucevei, cu temperaturi sczuteH -influene ponticeFpe litoral, cu amplitudini termice mai mici. =e teritoriul rii predomin circulaia aerului din partea de vest (v%nturile de vest). Irecvent, 'n 4umtatea estic a rii i 'n C%mpia 2om%n, $ate din nordestul continentului crivul, un v%nt ,eros iarna i uscat vara, determin%nd

e#istena unor temperaturi sczute iarna ('ntre -&C i 0C) i secete vara (peste (*C). 5n anumite depresiuni su$montane e#ist v%nturi cu caracter de fJe;n.

II.

In#luenta con$itiilor climatice a"u ra ro$uctiei !iti%!inicole.

Cerintele vitei de vie fata de factorii de mediu sunt importante de studiat pentru ca in interiorul ecosistemului viticol si la nivelul $utucului de vita-de-vie se sta$ilesc cone#iuni multiple. 9laturi de actiunea re,latoare e#ercitata de om si societate asupra ecosistemului viticol in vederea optimizarii acestuia la nivelul unei plante intre,i se manifesta anumite fenomene de autore,lare care mentin un ec;ili$ru intre functiile $utucului, cu consecinte importante pentru productie si calitatea acesteia. +odificarea intensitatii de manifestare a factorilor de $iotop si a sistemului de cultura conduce la o adaptare a $utucului catre un nou ec;ili$ru su$ raportul functiilor fiziolo,ice si a proceselor $ioc;imice in noile conditii create. Ecosistemul viticol este definit ca acea unitate functionala a $iosferei creata si controlata de catre om, in vederea o$tinerii unor productii ridicate de stru,uri de calitate superioara si in conditii economice si sociale tot mai avanta4oase. Ecosistemul viticol este alcatuit din patru su$sistemeF $iocenoza viticola $iotopul, su$sistemul a,rofitote;nic si cel socio-economic. 3iocenoza viticola este reprezentata de plantatia viticola impreuna cu toate or,anismele vii e#istente in spatiul de cultura ($oli, daunatori, $uruieni, late or,anisme din sol etc). Elementul cel mai important al $iocenozei il reprezinta $iosistemul altoi.portaltoi. 2ezultanta im$inarii artificiale prin altoire a celor doi componenti ai $iosistemului-vita altoita-prezinta un meta$olism propriu, deose$it de al fiecarui component. 3iotopul este alcatuit din totalitatea factorilor climatici, edafici si oro,rafici su$ incidenta carora se manifesta cu anumite intensitati procesele fiziolo,ice si $ioc;imice specifice.

Iiecare $iotop poseda o anumita capacitate de intretinere si producere a materiei vii, in functie de caracteristicile ,eo,rafice, climatice, edafice etc. /u$sistemul a,rofitote;nic este reprezentat de ) lucrari prin intermediul carora omul isi e#ercita controlul permanent in ecosistemF instalarea mi4loacelor de sustinere, diri4area elementelor de productie, lucrari si operatiuni in verde, lucrarile solului, fertilizarea, iri,area. ? caracteristica fundamentala a $ioproductivitatii ecosistemelor viticole, consta in aceea ca prin te;nolo,ii se introduc cantitati suplimentare, mari de ener,ie, peste cea naturala intrata prin fotosinteza. /u$sistemul socio-economic este alcatuit din totalitatea mi4loacelor mecaniza$ile si a materialelor de productie (in,rasaminte, pesticide, materiale necesare, mi4loacelor de sustinere etc.) introduse in ecosistem de catre societatea omeneasca pentru mentinerea ec;ili$rului acestuia. 3ioproductivitatea ecosistemelor viticole poate fi sporita printr-o rationala ,estionare a resurselor social-economiceF com$usti$ili, $aza ener,etica, materiale de productie, si nu in ultima instanta, conceptia stiintifica a ecosistemelor viticole in ansam$lul lor. 8n viticultura moderna, preocuparile de optimizare a ecosistemului viticol urmaresc ma#imizarea productiei, a calitatii si a profitului, minimizarea costurilor si a fortei de munca, folosirea rationala a resurselor ecolo,ice si economice, conservarea ;a$itatului impotriva poluarii. II.&. Cerintele !itei $e !ie #ata $e re"ur"ele termice

Temperatura determina aria de raspandire a culturii vitei de vie, sistemul de cultura, declansarea si parcur,erea fazelor de ve,etatie, cantitatea si calitatea productiei. 0ita de vie se cultiva in zone cu temperatura medie anuala mai mare de "CH cand aceasta depaseste 10C se pot o$tine produse viti-vinicole de calitate. Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie sau au,ust), cu valori ce depasesc 1--1 C indica e#istenta unor conditii favora$ile pentru producerea vinurilor al$e de consum curent si a celor spumanteH la valori peste 1"C @ pentru vinuri de calitate superioara si peste (1C @ pentru vinuri de calitate superioara cu denumire de ori,ine. 2eusita culturii soiurilor de stru,uri pentru masa cu maturare tarzie este asi,urata in conditiile in care temperatura medie in luna cea mai calda depaseste ((CH aceste conditii se intalnesc numai in zonele sudice ale tarii.

8nfluenta temperaturii se e#ercita atat prin nivel (care poate fi minim, optim si ma#im), cat si prin suma ,radelor de temperatura (KtC) dintr-o anumita perioada. /e considera optima pentru activitatea fotosintezei temperatura de (!-*0C. :ivelul minim de temperatura pentru fotosinteza este reprezentat de valorile de &L(C, iar cel ma#im )0-)(CH depasirea acestor pra,uri determina sta,narea procesului. Declansarea si desfasurarea fenofazelor din perioada de ve,etatie sunt determinate de depasirea anumitor pra,uri de temperaturaH cel mai important este pra,ul $iolo,ic de 10C, care delimiteaza lun,imea perioadei $ioactive a aerului. =ra,ul $iolo,ic inferior pentru inflorit este cuprins intre 1!-1-C. Temperatura optima pentru desfasurarea acestei fenofaze este de (0-(!CH la valori de 1(-1*C la inflorit le,area $oa$elor se realizeaza defectuos, cu formarea unui numar mare de $oa$e meiate si mar,eluite. 8n conditiile climatului temperat continental, reprezinta importanta deose$ita pentru cultura vitei de vie temperaturile minime nocive. 8n perioada de repaus, mu,urii vitei de vie in,;eata la temperaturi cuprinse intre @1&M-1 C (Cardinal) si @((M-()C (2catiteli), soiurile de vin fiind mai rezistente decat cele de masa. Cand frecventa temperaturilor minime nocive depaseste *0N, vita de vie tre$uie prote4ata peste iarna. =entru diminuarea pa,u$elor produse de temperaturile minime nocive se recomandaF

=lantarea soiurilor rezistente cu dezmu,urire tarzieH Iolosirea fumi,atiei sau cetei artificiale H =rote4area partiala sau totala cu pamant in timpul iernii.

=rocesele vitale ale plantelor sunt determinate si influentate de ener,ia termica, e#primata prin nivelul si suma ,radelor de temperatura.Iiecare fenomen fiziolo,ic este conditionat de atin,erea unui anumit nivel de temperatura numit pra, $iolo,ic, care marc;eaza inceputul sau sfarsitul unui fenomen $iolo,ic.=entru declansarea 6plansului7 la vita de vie, pra,ul $iolo,ic inferior este de )C. =entru inceputul si sfarsitul infloritului, pra,ul $iolo,ic inferior este de 1!C. =entru cresterea $oa$elor, pra,ul inferior de temperatura este de (0C, pentru coacerea stru,urilor 1-C, iar pentru maturarea lemnului 1(C. 8ntocmai ca si pra,urile

inferioare de temperatura, cele superioare stan4enesc sau opresc procesele $iolo,ice ale vitei de vie. 9stfel, temperatura de *&C constituie pra, $iolo,ic superior in faza cresterii $oa$elor, cand poate aparea si fenomenul de 6opareala7 a frunzelor, dupa cum temperaturi de *(-*)C constituie pra, superior pentru maturarea $oa$elor. Depasirea pra,urilor $iolo,ice nu are efecte ne,ative reversi$ile ci doar o sta,nare a unor procese $iolo,ice, care sunt reluate odata cu revenirea in limitele normale ale pra,ului respectiv. Cel mai important pra, $iolo,ic inferior pentru vita de vie este temperatura de 10C, considerat ca fiind zero de crestere sau zero $iolo,ic. =ra,ul $iolo,ic inferior al vitei de vie delimiteaza lun,imea perioadei $ioactive a aerului, care in conditiile climatului temperat-continental este de 1 0-((0 zile. 8n acest interval se incadreaza perioda de ve,etatie propriu-zisa, care incepe cu dezmu,uritul si se termina cu caderea frunzelor si maturarea lemnului. 8n conditiile tarii noastre, numarul zilelor cu temperatura activa (peste 10C) din perioada de ve,etatie variaza, in functie de ani si de pod,orie, este de la 1&! la 1 " zile, fiind mai mare de 1!0 zile, considerat ca minim pentru cultura vitei de vie. II.'. Cerintele !itei $e !ie #ata $e re"ur"ele luminoa"e

0ita de vie este o planta cu pretentii mari fata de lumina, ea foloseste ener,ia luminoasa mult mai $ine decat alte plante. =rin fotosinteza, lumina devine principala sursa in sintetizarea su$stantelor or,anice. /u$ actiunea directa a luminii, asimilatia clorofiliana este mult mai intensa decat la um$ra, stru,urii sunt mai colorati si acumuleaza cantitati mai mari de za;aruri.8nfluenta luminii se e#ercita prin intensitate, durata si calitatea acesteia. Iotosinteza se realizeaza in optimum la intensitati luminoase cuprinse intre *0000-!0000 de lucsi. 8n conditii normale de iluminare, lastarii prezinta meritale scurte si ,roase, frunzele au mezofilul ,ros si de culoare verde intens. 8nsuficienta luminii determina reducerea procesului de fotosinteza, de$ilitarea $utucilor, sensi$ilizarea lor la atacul $olilor, diferentierea redusa a mu,urilor, productii scazute, stru,uri de calitate inferioara. 8n pod,oriile din 2omania pentru a se asi,ura conditii optime de iluminare se intreprind o serie de masuri caF ale,erea versantilor cu e#pozitii sudice, sud-estice sau sud-vesticeH orientarea randurilor in plantatii, pe terenurile cu panta redusa, pe directia nord-sudH conducerea vitelor pe tulpini semiinalte sau inalteH diri4area lastarilor pe mi4loacele de sustinere in timpul perioadei de ve,etatie.

2esursele de lumina ale unei pod,orii se apreciaza dupa suma orelor de stralucire ,lo$ala a soarelui din perioada de ve,etatie (insolatia ,lo$ala @ Ki ,) si dupa suma orelor de stralucire efectiva a soarelui in perioada de ve,etatie (insolatia reala @ Kir). 8nsolatia ,lo$ala rezulta din insumarea zilnica a orelor de stralucire a soarelui, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, considerandu-se teoretic ca toate zilele din perioada de ve,etatie sunt senine.9cest indicator pastreaza valori relativ constante, pentru o anumita pod,orie, el variind doar in functie de latitudine. 8nsolatia reala rezulta din insumarea orelor de stralucire efectiva a soarelui, in perioada de ve,etatie activa a vitei de vieH in conditiile din tara noastra ea este cuprinsa intre 1(00-1&00 ore.0alorile ridicate ale acestui indicator climatic favorizeaza acumularea antocianilor in $oa$ele soiurilor pentru vinuri rosii. /u$ raportul cerintelor fata de durata zilei de lumina in tara noastra se cultiva atat soiuri de zi lun,a cat si de zi scurta. Calitatea luminii este data de spectrul radiatiilor luminoase care actioneaza asupra vitei de vieF radiatiile ultra violete asi,ura cresterea normala a lastarilor, cu meritale scurte si ,roase, favorizeaza acumularea su$stantelor azotoase in stru,uriH radiatiile violete si al$astre au rolul cel mai important in reactia fotoperiodica a soiurilor, favorizeaza formarea pi,mentilor antocianici din stru,uri si a vitaminei CH radiatiile ,al$ene-portocalii provoaca alun,irea si etiolarea lastarilor, sla$esc pi,mentatia antocianica a stru,urilor etc. 0ita de vie face parte din ,rupa plantelor iu$itoare de lumina (;eliofile) si de aceea, cultura ei nu reuseste decat pe terenuri $ine insorite. =e parcursul perioadei de ve,etatie cerintele vitei de vie fata de lumina sunt diferite, fiind mai mari in timpul infloritului si maturarii stru,urilor si mai mici la cules.2esursele luminoase ale unei zone viticole se apreciaza prin suma orelor de stralucire a soarelui (insolatie) din perioada de ve,etatie. 9ceasta poate fiF ,lo$ala sau potentiala( cand se considera ca toate orele de la rasaritul pana la apusul soarelui sunt senineH % reala sau efectiva , cand din insolatia ,lo$ala se scad orele cu cer acoperit. /uma orelor de stralucire ,lo$ala din perioada de ve,etatie este relativ constanta, variind in limite restranse in functie de latitudineF in conditiile din tara noastra, in perioada aprilie - octom$rie se inre,istreaza valori de ("00 O (" ! ore. II.). Cerintele !itei $e !ie #ata $e re"ur"ele *i$rice

0ita de vie este o planta care se adapteaza atat la conditiile de umiditate ridicata, cat si la cele de seceta. =entru o$tinerea unor $utuci cu vi,oare normala,

capa$il sa produca recolte sustinute in fiecare an, vite de vie are nevoie de cantitati mari de apa, pe care si le procura datorita sistemului radicular profund si $ine dezvoltat. Cerintele vitei de vie fata de umiditate sunt mai mari la soiurile de masa ca la cele de vin si, in ,eneral, in perioada cresterii intense a lastarilor si stru,urilor ca in perioada maturarii acestora. 8n tara noastra cultura vitei de vie este posi$ila la o suma a precipitatiilor cuprinsa intre !00--00 mm, din care cel putin (!0-*!0 mm repartizate uniform in perioada de ve,etatie su$ forma de ploi utile (mai mari de 10 mm). =rocesele de crestere si fructificare ale vitei de vie se desfasoara in optim in conditiile unei umiditati relative a aerului de &0- 0N. E#cesul de precipitatii influenteaza ne,ativ cresterea si fructificarea vitei de vie, tesuturile sunt mai putin dense si, ca urmare, au o rezistenta mai scazuta la actiunea temperaturilor scazute din timpul ierniiH frecventa atacurilor de $oli este mai mare deci sunt necesare mai multe tratamenteH calitatea stru,urilor este deficitara atat din cauza acumularii unor cantitati mai reduse de za;aruri, coloratii necorespunzatoare, cat si datorita fisurarii $oa$elor si instalarii putre,aiului cenusiu. 8n conditii de seceta prelun,ita, cresterile sunt reduse, este afectata diferentierea mu,urilor, cantitatea si calitatea productiei. Cand suma anuala a precipitatiilor este mai mica de !00 mm sunt necesare iri,atii. Datorita sistemului radicular numeros si puternic, cat si capacitatii sale de a$sor$tie mari, vita de vie este mai rezistenta la seceta decat multe alte plante. Dintre criteriile de apreciere a cerintei vitei de vie fata de umiditate, amintimF suma precipitatiilor, coeficientul precipitatiilor si indicele ;idrotermic. Cultura vitei de vie reuseste in acele locuri unde suma precipitatiilor anuale variaza intre )00 si -00 mm. 8n ma4oritatea pod,orilor din 2omania aceasta suma depaseste !00 mm anual. Din suma anuala a precipitatiilor o parte (circa !0N) este reprezentata de ploi marunte ce nu depasesc 10 mm si care nu sunt utile pentru vita de vie, iar cealalta parte este reprezentata de ploi adevarate sau utile.

II.+.

Factorii climatici care in#luentea,a ro$uctia !iti%!inicola

Ra$ia-ia "olar. Ca toate plantele autotrofe, viPa-de-vie foloseQte at%t efectul caloric c%t Qi cel luminos al radiaPiei solare. Ea reprezint principala surs de ener,ie pe care o primeQte suprafaPa solului, fiind un factor important 'n procesele de evapotranspiraPie. Ener,ia radiant interceptat de frunziQul viPei-de-vie depinde de latitudine, panta terenului, e#poziPie, forma de conducere a $utucilor, orientarea r%ndurilor, densitatea de plantare, fenofaz Qi 'nlPimea peretelui ve,etal (+a,nanini E., 8ntrieri C., 1" -). 5n pod,oriile din Para noastr, 'n perioada aprilie-septem$rie, radiaPia ,lo$al variaz 'ntre 0 ('n Transilvania) Qi "( Rcal.cm( 'n +oldova, +untenia, 3anat (?Qlo$eanu +. Qi cola$., 1""1). 0alorile ridicate ale radiaPiei ,lo$ale asi,ur o precocitate 'n desfQurarea fenofazelor, sporirea producPiei de stru,uri Qi 'm$untPirea calitPii. 2educerea intensitPii radiaPiei ,lo$ale conduce la scderea concentraPiei 'n za;aruri Qi creQterea aciditPii titra$ile ('n special pe seama acidului malic), av%nd ca efect o scdere a calitPii recoltei. Lumina 0ita-de-vie este o plant ;eliofil, pretenPioas la lumina radiant de la soare, de aceea valorific cel mai $ine locurile 'nsorite, $ine e#puse. =rin fotosintez, lumina devine principala surs de ener,ie 'n sintetizarea su$stanPelor or,aniceH iar su$ acPiunea direct a luminii, stru,urii sunt mai coloraPi Qi acumuleaz cantitPi mai mari de za;aruri. Iotosinteza se realizeaz 'n optimum la intensiti luminoase cuprinse 'ntre *0 000 Qi !0 000 de lucQi ( Champagnol F.,1994). 8nsuficienPa luminii determin scderea procesului de fotosintez, de$ilitarea $utucilor, sensi$ilizarea lor la atacul $olilor, diferenPierea redus a mu,urilor, producPii sczute, stru,uri de calitate inferioar etc. Stilizarea luminii solare de ctre plant depinde de o multitudine de factoriF soi, portaltoi, distanPe de plantare, orientarea r%ndurilor, tipul de tiere, 'ncrctura de oc;i atri$uit la tiere, temperatur, resursele ;idrice, fenofaz, lucrrile Qi operaPiile 'n verde, iri,are, fertilizare etc.

Ea 'nfiinParea plantaPiilor, pentru 'm$untPirea condiPiilor de iluminare direct, se folosesc o serie de te;nici culturale caF folosirea pantelor cu e#poziPie sudic, orientarea r%ndurilor pe direcPia :-/, ale,erea unor distanPe corespunztoare de plantare, efectuarea lucrrilor sau operaPiunilor 'n verde. C.l$ura 9ria de rsp%ndire a culturii viPei-de-vie, sistemul de cultur, declanQarea Qi parcur,erea fazelor de ve,etaPie, cantitatea Qi calitatea producPiei sunt determinate 'n mod ;otr%tor de acest factor, considerat limitativ pentru aceast cultur. 0iPa-de-vie este o plant relativ pretenPioas faP de cldur. Ea se cultiv 'n zone cu temperatura medie anual mai mare de "TC, c%nd aceasta depQeQte 10T C se pot o$Pine produse vitivinicole de calitate. Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie sau au,ust), cu valori mai mari de 1 T C indic e#istenPa unor condiPii favora$ile pentru producerea vinurilor al$e de mas Qi pentru maturarea soiurilor timpuriiH valorile mai mari de (0T C asi,ur reuQita culturii soiurilor cu maturare mi4locie Qi a celor pentru vinuri de calitate superioar, iar peste ((T C pentru soiurile cu maturare t%rzie Qi pentru o$Pinerea vinurilor cu denumire de ori,ine. 2euQita culturii soiurilor de stru,uri pentru mas cu maturare t%rzie este asi,urat 'n condiPiile 'n care temperatura medie din luna cea mai cald depQeQte ((TCH aceste condiPii se 'nt%lnesc numai 'n zonele sudice ale Prii. 8nfluenPa temperaturii se e#ercit prin nivel (care poate fi minim, optim Qi ma#im), c%t Qi prin suma ,radelor de temperatur (KtTC) dintr-o anumit perioad. =ra,ul $iolo,ic inferior pentru 'nflorit este cuprins 'ntre 1! Qi 1-TC, iar temperatura optim pentru desfQurarea acestei fenofaze este de (0-(!TC. Umi$itatea 2aport%ndu-ne la cerinPele viPei-de-vie faP de umiditate, putem spune c este o plant care se adapteaz at%t la condiPiile de secet c%t Qi la cele de umiditate ridicat. =entru o$Pinerea unor $utuci cu vi,oare normal, capa$ili s produc recolte constante an de an, viPa-de-vie are nevoie de cantitPi mari de ap, pe care Qi le procur cu a4utorul sistemului radicular profund Qi e#trem de $ine dezvoltat. /oiurile de stru,uri pentru mas, au cerinPe faP de umiditate mai mari comparativ cu cele de vin, iar ca Qi fenofaze, 'n timpul creQterii intense a lstarilor Qi stru,urilor (iunie-'nceput de au,ust), cerinPele sunt mai mari comparativ cu perioada maturrii acestora. Smiditatea este asi,urat, 'n cea mai mare parte din precipitaPii, o mic parte este din aport freatic. Cultura viPei-de-vie fr iri,aPie ('n condiPiile Prii noastre), este

posi$il la o sum anual a precipitaPiilor cuprins 'ntre !00 Qi -00 mm, din care cel puPin o cantitate de (!0-*00 mm repartizat uniform 'n perioada de ve,etaPie, su$ form de ploi utile (mai mari de 10 mm). E#cesul de precipitaPii influenPeaz ne,ativ procesele de creQtere Qi fructificare a viPei-de-vie, prin scderea rezistenPei plantei la ,er, prin frecvenPa sporit a atacurilor de $oli, ceea ce determin necesitatea aplicrii unui numr mare de tratamente, calitatea stru,urilor este deficitar at%t din cauza acumulrii unor cantitPi mai reduse de za;aruri, coloraPiei necorespunztoare, c%t Qi datorit fisurrii $oa$elor Qi instalrii putre,aiului cenuQiu. 5n condiPii de secet prelun,it, creQterile sunt mai reduse, este afectat diferenPierea mu,urilor, cantitatea Qi calitatea producPiei. C%nd suma anual a precipitaPiilor este mai mic de !00 mm, cultura-viPei-de vie devine economic numai 'n re,im de iri,are.

III.

In#luenta con$itiilor climatic a"u ra calitatii ro$u"elor !iti%!inicole

III.&. In#luenta re"ur"elor termice a"u ra calitatii !inicole

ro$u"elor !iti%

Temperatura este factorul de mediu primordial, fiind ;otarator atat in determinarea ariei de raspandire a viticulturii pe ,lo$ si a sistemului de cultura, cat si in declansarea si parcur,erea principalelor procese si etape de viata ale vitei de vieF intrarea in ve,etatie, dezmu,urit, inflorit, cresterea si coacerea $oa$elor. 0ita de vie este o planta relativ pretentioasa fata de factorul temperatura, influenta acesteia fiind e#ercitata mai ales prin suma gradelor de temperatura sau bilantul termic, rezultat din insumarea temperaturilor pozitive zilnice in perioada de ve,etatie a vitei de vie. 3ilantul termic poate fiF global, cand se iau in calcul toate valorile termice pozitive si util cand reprezinta suma temperaturilor ce depasesc 100C, considerat ca 6zero de crestere7 (sau zero $iolo,ic) al vitei de vie. 3ilantul termic ,lo$al minim pentru cultura vitei de vie este de (!00 @ *!00 0C, iar cel util de 1000 @ 1100 0C. 8n tara noastra, se realizeaza $ilanturi termice favora$ile pentru toate cate,oriile de soiuri cu e#ceptia zonelor din 4umatatea de nord (pod,oriile >usi, 8asi, Cotnari, Tarnave, 9l$a 8ulia) unde soiurile tarzii nu $eneficiaza in toti anii de conditii optime de maturare a stru,urilor. De acest lucru tre$uie sa se tina seama de sta$ilirea sortimentelor cu ocazia infiintarii noilor plantatii de vii.

Temperatura reprezinta principalul factor climatic si are o ,ama lar,a de fluctuatie, determinata de zona ,eo,rafica a arealului viticol. 0alorile temperaturii limiteaza cultivarea vitei de vie si influenteaza procesele fiziolo,o-$ioc;imice, care determina cresterea si rodirea. 8ntre conditiile termice e#istente in ecotop si cele favora$ile cultivarii vitei de vie e#ista corelatii pozitive. Iavora$ilitatea acestor conditii este diferita prin asi,urarea unor nivele optime de la o fenofaza la alta. Temperatura este elementul permanent, care prin varia$ilitatea lui determina cele mai caracteristice manifestari ale vitelor. Daca ne referim la varia$ilitatea cea mai ,enerala a temperaturii din timpul anului, varia$ilitate care imparte anul in patru anotimpuri, se constata ca aceste anotimpuri e#ista si in manifestarea vitelor. Ciclul anual de temperatura determina ciclul $iolo,ic anual al vitelor. =aralelismul este deose$it de evident si il folosim la e#plicarea unor manifestari ale vitelor si in o$tinerea unor efecte viticole. 8nfluenta temperaturii asupra vitelor si efectele produse, sunt diferite in cursul intre,ului ciclu $iolo,ic al vitelor. Ea acelasi nivel de temperatura, vitele raspund diferit in functie de faza fenolo,ica si perioada de varsta, aceasta deoarece vitele parcur, modificari de la o etapa la alta si temperatura le ,aseste in cu totul alte stari. Efectele temperaturii asupra vitelor sunt apoi diferite de la un moment la altul, in functie de prezenta in ,rade diferite a celorlalti factori climatici. 0alorile temperaturii, care asi,ura intervale optiUme de desfasurare a proceselor $iolo,ice, se diferentiaza de la soi la soi.

III.'. In#luenta re"ur"elor luminoa"e a"u ra calitatii !inicole

ro$u"elor !iti%

0ita de vie are pretentii mari fata de factorul lumina, fiind o planta ;eliofila. 8nsuficienta luminii influenteaza ne,ativ procesele de crestere, diferentierea mu,urilor, cresterea si maturarea stru,urilor, astfel incat $utucii um$riti vor avea cresteri sla$e si vor da totdeauna productii inferioare din toate punctele de vedere. 9precierea re,imului de lumina se face prin suma orelor de insolatie care poate fi, ca si in cazul temperaturii, globala (zile senine V ore posi$ile de insolatie pe zi) si reala (zile senine V ore efective de insolatie pe zi). /uma ,lo$ala a orelor de insolatie (de stralucire a soarelui) pentru vita de vie este de minimum (000 ore, care se realizeaza in toate zonele viticole din tara noastra. Conditiile optime din punct de vedere ;eliotermic, se asi,ura c;iar si in

re,iunile cu un climat ,eneral mai putin favora$il, prin amplasarea viilor pe pante cu e#pozitie sudica si pe soluri care se incalzesc usor su$ influenta radiatiilor solare. 9supra proceselor $iolo,ice ale vitei de vie, lumina e#ercita influenta prin intensitate, durata si calitatea luminii determinata de lun,imea de unda a radiatiilor electro-ma,netice din spectrul solar. 9ceasta, actioneaza prin efectul ei asupra fotosintezei si transpiratiei, prin efectul termic si de activare a compusilor care evita alun,irea e#cesiva a lastarilor (etiolare). Cerintele si competitia pentru lumina sunt diferite. Ele sunt in functie deF specie, soi, varsta, faza de ve,etatie s.a. Cerintele sunt mai ridicate in fenofazeleF inflorit, diferentierea mu,urilor si maturarea $oa$elor.

III.). In#luenta re"ur"elor *i$rice a"u ra calitatii !inicole

ro$u"elor !iti%

9parent vita de vie este o planta cu cerinte reduse fata de re,imul de umiditate. 8n fond ea are nevoie de cantitati mari de apa, pe care si le procura insa cu usurinta datorita sistemului sau radicular profund si $ine dezvoltat. 9ceasta face ca vita de vie sa ai$a si o rezistenta mare la seceta, insusire ce nu tre$uie considerata insa ca a$soluta. Smiditatea relativa a aerului optima pentru vita de vie este de -0 @ 0N, la )0N procesele vitale incetinesc iar la (0N pot inceta complet. Smiditatea din sol optima este de &0 @ -!N din capacitatea de camp. ?$isnuit re,imul de umiditate se e#prima prin suma anuala a precipitatiilor sau bilantul hidric . 9cesta este optim pentru vita de vie la &00 @ -00mm precipitatii din care (!0 @ *00mm in perioada de ve,etatie. =este 00mm precipitatii, cultura vitei de vie este contraindicata, iar su$ !00mm necesita iri,area culturii. 8n tara noastra, conditia minima de umiditate este intalnita in ma4oritatea re,iunilor, cu e#ceptia celor din sud si sud @ est, unde mai ales in unii ani iri,atia se impune ca o masura o$li,atorie. Iactorul de ve,etatie apa, desi are o periodicitate ciclica, nu poate fi analizat decat in raport cu temperatura si lumina. Smiditatea provine din precipitatii si din evaporarea apelor. Cantitatea medie de precipitatii anuale de )00 mm este considerata limita inferioara a cultivarii neiri,ate a vitei de vie. Eimita superioara pentru cultivarea normala este considerata de 00 mm, iar &00 - -00 mm reprezinta o cantitate

optima. /uma medie anuala de precipitatii, in 2omania, este de &*- mm, cu valori mai ridicate in zona vestica si la altitudini mai mari. 8n tara noastra o parte din precipitatii cad su$ forma de zapada, numarul zilelor cu ninsori creste de la malul +arii :e,re (10 - 1! zile) spre campie (1! - (! zile) si munti (peste !0 zile). Cantitatea precipitatiilor din perioada 1.80. - *0.8V. de (!0 - )00 mm, favora$ila cultivarii vitei de vie, se realizeaza in toate re,iunile viticole, dar este mai redusa in re,iunea Colinele Dobrogei.

IV.

Conclu,ii

0iPa de vie este o plant multianual, cu anumite particularitPi de creQtere Qi fructificare care, 'n decursul evoluPiei "ale, s-a adaptat la anumite condiPii de mediu. /e cunoaQte c principalii factori restrictivi 'n ceea ce priveQte cultura viPei de vie sunt factorii climatici. 9ceQtia, prin acPiunea lor unilateral sau 'n comple#, au o importanP ;otr%toare asupra reuQitei culturii viPei de vie. 5n funcPie de variaPia acestor factori, 'n special a temperaturii Qi a umiditPii, se desfQoar Qi ciclul $iolo,ic anual al viPei de vie. Ciclul $iolo,ic este alctuit din totalitatea sc;im$urilor morfolo,ice Qi $iolo,ice cu caracter periodic prin care trece viPa de vie pe parcursul unui an calendaristic. 9ceste sc;im$ri se numesc faze fenolo,ice (fenofaze) Qi au un caracter ereditar, viPa de vie parcur,%ndu-le at%t 'n climatul temperat, c%t Qi 'n cel tropical sau ecuatorial. Derularea acestor fenofaze este 'ns mult influenPat de condiPiile climatice ale anului Qi ale zonei de cultur. 5n condiPii climatice o$iQnuite, la sf%rQitul toamnei, dup cderea frunzelor, viPa de vie intr 'ntr-o perioad de repaus fiziolo,ic relativ, ca o reacPie de aprare la condiPiile climatice mai puPin favora$ile din timpul iernii. 5n anii climatici normali viPa de vie 'Qi 'nc;eie repausul 'n cursul lunii martie, c%nd temperatura se sta$ilizeaz la minim 10TC, considerat Azero $iolo,ic7 pentru aceast plant. 0iPa de vie se pre,teQte de repaus 'nc din timpul verii, c%nd 'ncepe s scad conPinutul de su$stanPe stimulatoare de creQtere Qi s creasc cel de su$stanPe in;i$itoare (acidul a$scinic Qi cumarina). 5nainte de intrarea 'n repaus, o mare parte din su$stanPele asimilate mi,reaz din frunze 'n coarde Qi lemnul multianual, asi,ur%ndu-le acestora o rezistenP sporit la ,er. 5n condiPiile climatului temperat repausul fiziolo,ic la viPa de vie se 'mparte 'n dou perioadeF perioada repausului fiziolo,ic o$li,atoriu Qi perioada repausului facultativ. 5n ultimii ani, 'n 'ntrea,a Par au fost 'nre,istrate anumite variaPii ale factorilor climatici 'n cadrul arealelor viticole. Cu toate ca temperaturile medii ale lunilor de iarn s-au 'ncadrat 'n limita mediilor multianuale, au fost 'nre,istrate sporadic minime a$solute de -(! Qi -(&TC, necaracteristice pentru aceste zone, care au afectat semnificativ plantaPiile viticole.

Desi,ur, nu putem controla evoluPia factorilor climatici Qi nici nu putem 'nltura total efectul acestora asupra plantaPiilor viticole, dar, printr-o serie de msuri, putem reduce din efectul duntor al acestora. 5n acest sens tre$uie s acordm o atenPie deose$it urmtoarelor aspecteF W ale,erea, pentru 'nfiinParea plantaPiilor, a terenurilor cu e#poziPie sudic, sudvestic sau sud-estic, cu pante moderate Qi cu o frecvenP redus a accidentelor climaticeH W orientarea r%ndurilor de viP de vie pe direcPia nord-sud, astfel 'nc%t peretele foliar s intercepteze c%t mai mult lumin, favoriz%nd 'n acest fel maturarea lemnului Qi creQterea rezistenPei la iernareH W ale,erea unor soiuri cu o rezistenP mai mare la ,erurile din timpul ierniiH W aplicarea unei fertilizri ec;ili$rate, 'n special cu fosfor Qi potasiuH W lsarea, cu ocazia tierii, a unor 'ncrcturi de rod moderateH W efectuarea la timp a lucrrilor Qi operaPiilor 'n verdeH W efectuarea corespunztoare a tratamentelor fitosanitareH W recoltarea la timp a stru,urilor. Toate aceste msuri au o influenP indirect asupra rezistenPei viPei de vie la fluctuaPiile factorilor climatici, prin asi,urarea unei $une maturri a lemnului Qi a unei activitPi meta$olice normale a $utucului.

V.

/i0liogra#ie

- 1i2i e$ia - Pom%#ructi#er.ro - Scri0$.com - Fermierul.ro - Re!i"ta 3 #erma.ro