Curs 1. Cunoasterea comuna vs.

cunoastere stiintifica in psihologia clinica Introducere - traind in mediul social (grupuri, familie, comunitati), oamenii au ajuns sa-si formeze conceptii, explicatii si chiar predictii asupra comportamentului uman. - Aceste cunostinte sunt rezultatul praxisului social cotidian Cunoasterea comuna: - obtinuta in mod spontan - fara cercetare sistematica - fara metode stiintifice - obtinuta prin practica nemijlocita - imbogatita intergenerational Analogie cu: - agricultura fara aportul stiintei (biologie, chimie, genetica) - medicina AT !T" : "n stiintele naturii, distanta intre cunoasterea comuna si cea stiintifica e mai e#identa$ in psihologie exista o zona mai mare de intersectie intre cele doua tipuri de cunoastere. Virtutile cunoasterii comune %. &ealitatea socio-umana este direct accesibila indi#idului cotidian. - pe anumite aspecte este pe masura omului (ex. 'sihologia sociala: iubirea, prietenia, imaginea de sine) - in alte aspecte, este mai putin accesibila (ex. (eterminari neurofiziologice ale comportamentului). - (irect accesibila ) nu necesita instrumente speciale pentru a obser#a comportamentul (spre deosebire de stiintele tari: microscop, telescop etc). ("*C+T" : *e poate face o analogie intre microscop si scala psihologica, (scale de trasaturi de personalitate, de cognitii irationale etc). -. &ealitatea socio-umana nu este doar nemijlocit accesibila ci si familiara indi#idului cotidian. - caracterul familiar nu pro#ine doar din proximitatea fizica ci si din faptul ca oamenii impartasesc credinte, #alori, moti#atii comune$ in consecinta reusim sa intelegem comportamentul celorlalti (ganduri, actiuni). .. *trategiile cogniti#e la ni#elul practicii cotidiene sunt complexe, flexibile si subtile. *trategiile cognitice cotidiene sunt de multe ori: - ingenioase - rationale - caracterizate prin combinarea metodelor (obser#atia proprie, obser#atia semenilor, inter#iurile informale) - similare gandirii experimentale (ex. / e aserti# de fiecare data cand are un interes$ "ntroducerea pe rand a alimentelor noi la bebelusi$ de ce plange bebelusul,) - intemeiate pe principii statistice, inferentiale (ex. A!C01A, meditatii 2 performanta scolara$ co#ariate: inteligenta, nr. de ore in#estite). 3. "n cunoasterea comuna, se elaboreaza ade#arate teorii, de multe ori diferentele fata de cunoasterea stiintifica fiind mai degraba de limbaj. - atractia prin asemanare ) cine se aseamana se aduna - atractia prin complementaritate ) contrariile se atrag - uneori, limbajul ermetic al stiintei este un mijloc de disociere fata de cunoasterea comuna (uneori similar pentru noile paradigme, noile generatii de psihologi) %

imersare 2 scufundare habituare 2 obisnuire need for achie#ement 2 ambitie expectante 2 asteptari ruminatie - , AT !T" : "mprecizia termenilor in cunoasterea comuna 2 nestandardizare terminologica. 4. *imtul comun nu este omogen, amorf, ci puternic stratificat, mergand de la clisee si prejudecati pana la obser#atii si explicatii de mare profunzime si rafinament. - cunoasterea comuna ) un continuum - plasarea pe acest continuum in functie de inteligenta, educatie si experienta socio-culturala. - experti cotidieni: scriitori (ex. (ostoie#s5i), medici, preoti, educatori6profesori Neajunsurile cunoasterii comune %. *ubiecti#itatea - clisee de gandire, propriile interese, #alori etc. - expunerea si filtrarea subiecti#a (tendinta de a ne expune si de a retine mai mult informatiile care concorda cu propriile pareri (con#ingeri) si de a le e#ita pe cele disonante cu acestea. - "n cunoasterea stiintifica, subiecti#ismul e limitat prin proceduri speciale x: - concordanta inter obser#atori$ asigurarea integritatii #ariabilei dependente, masurarea standardizata a #ariabilei dependente$ blinding in studiul clinic controlat (subiecti, terapeut, statistician). -. Tendinta oamenilor de a generaliza si de a absolutiza constatarile pe marginea unei situatii specifice. x: Cauza depresiei e situatia materiala precara. "n stiinta, #aliditatea externa: - extrapolarea de la esantionul de subiecti la populatie (inferenta statistica). - extrapolarea de la esantionul de comportamente (sarcina experimentala) la populatia de comportamente (#aliditatea ecologica). AT !T" : Tentatia generalizarii apare frec#ent si in studiile cu un singur subiect. .. 7rec#ent, cunoasterea comuna inregistreaza doar legaturile aparent intre #ariabile. x: - achizitiile de limbaj ale copiilor mici depind de ni#elul de educatie al parintilor. - copiii ai caror parinti sunt patroni #or ajunge la randul lor patroni. *unt ignorate #ariabilele mediatoare si moderatoare. 3. *imtului comun ii lipseste in general precizia. Constatarile simtului comun sunt #agi si nu se bazeaza pe masurare6numarare. x: a) 8una educatie a copiilor depinde foarte mult de colaborarea scolii cu familia. b) 9ajoritatea copiilor cu performante scolare reduse nu sunt atenti la ora. c) "n general, dupa o operatie, se reduce performanta intelectuala a pacientilor. :: "n ce proportie din cazuri, ;a cat timp dispare, (upa ce tip de operatie, Cu cat se reduce, Cum e masurata performanta intelectuala, ;a ce tip de pacienti,

Clisee metodologice in cercetarea stiintifica - in practica cercetarii psihologice s-au acreditat de-a lungul anilor anumite <scheme standard= (clisee, stereotipuri) - stereotip metodologic ) un tipar de lucru #alabil pana la un punct si in anumite limite, dar care de#ine impropriu cand este aplicat la orice tema sau in tratarea oricarei probleme sau date. - "nitierea oricarui cercetator se face plecand de la aceste stereotipuri metodologice, insa pe masura maturizarii profesionale acestea se cer depasite. Cele mai frec#ente: - stereotipul distributie normale. - *tereotipul relatiei liniare. - *tereotipul confirmarii ipotezei de start. - Altele (utilizarea neocritica6nediscriminati#a a scalelor psihologice$ dez#oltarea pe orizontala a cercetarii). Curs 2. Notiuni de epistemologie Introducere pistemologia 2 stiinta care studiaza modul in care dobandim cunostiintele stiintifice. - *tiinta: Cunoastere adunata in sistem, *ensuri mai restrinse, - Concepte cu care opereaza stiinta: asumptii, paradigme, teorii, modele, ipoteze, metoda. Concepte cu care opereaza stiinta %. Asumptii 2 idei fundamentale acceptate ca fiind ade#arate (nu pot fi testate empiric sau e foarte dificila testarea lor). -. Teorii: - *isteme organizate de constructe - Constructele sunt clar definite (teoretic sau empiric) - 'ot fi testate empiric (se poate testa caracterul lor ade#arat sau fals) - Aristotel: Teorii ade#arate 2 spun ca este ceea ce este6spun ca nu este ceea ce nu este$ Teorii false 2 spun ca este ceea ce nu este6 spun ca nu este ceea ce este. - 7unctiile teoriei: descripti#a, explicati#a, predicti#a, sistematizare. - 'rincipiul <8riciului lui 0ccam= (principiul parcimoniei). .. 'aradigme: - *et de idei, asumptii, proceduri prin care cercetatorii sunt instruiti <ce sa creada=, <cum sa realizeze studiile=, si <care sunt rezultatele pe care ar trebui sa le accepte= (>uhn, %?@-) 3. 9odele: - Aplicarea teoriilor la situatii concrete. - Alaturi de functiile teoriilor au si o functie aplicati#a. 4. "poteze: - (e cercetare - *tatistice - *tudii fara ipoteze 2 studii explorati#e @. 9etoda: - 9etoda experimentala #s. metoda non-experimentala - Control experimental #s. control statistic - 'redictia: sensul cauzal #s. sensul corelational Traditii normative ale stiintei %. 'oziti#ismul: - "ntemeierea pe fapte stiintifice, pe date empirice. - 1erificabilitatea (teoria se reduce la propozitii de obser#atie care sunt testate prin confruntarea cu realitatea obser#ata) 2 testare directa. - Teoria e ade#arata daca propozitiile de obser#atie deri#ate din ea sunt ade#arate. .

-. 0perationalismul: constructele nu se reduc la, ci se operationalizeaza prin propozitii de obser#atie. .. &ationalismul critic: - 9uta accentul de pe #erificabilitate pe falsificabilitate. - Testarea teoriei se face indirect, prin intermediul ipotezelor deri#ate din ea (ipoteze care pot fi do#edite false$ daca nu sunt false, teoria este probabil sa fie ade#arata). 3. mpirismul pragmatic: ade#arul unei teorii este conferit de reusita actiunii pe care o orienteaza. 4. Abordari postmoderne: ex: fenomenologia, intuitionismul, hermeneutica. Traditii descriptive ale stiintei %. *tructura re#olutiilor stiintifice (>uhn, %?@-) a) 'erioada preparadigmatica: - datele sunt intamplatoare si superficiale - metoda predominanta e obser#atia (si nu experimentul) - datele sunt foarte heterogene (simple #s. complexe, ade#arate #s. false) cu multe brese neacoperite - scoli aflate in competitie, cu limbaje si <ade#aruri= diferite. b) 7aza de stiinta normala: - se descopera aspecte stiintifice semnificati#e - se elaboreaza o paradigma stiintifica - se elaboreaza teorii si modele testabile, pe baza datelor empirice c) tapa de criza: - #echea paradigma este confruntata cu predictii eronate$ apar date care infirma teoriile, modelele #echi d) Aparitii noilor paradigme e) &e#olutia stiintifica: - adancirea distinctiei intre cele doua paradigme$ incapacitatea de comunicare - rescrierea cartilor de stiinta in spiritul noii paradigme - considerarea #echilor idei ca fiind false f) &eintoarcerea la faza de stiinta normala -. 7alsificarea faptelor (Aoodman, %?BC) - demersul unui studiu poate fi controlat in asa fel incat datele sa confirme teoria (ex. Administrarea instrumentelor de cercetare) - dependenta rezultatelor de metoda (ex. fectul inter#entiei cogniti#-comportamentale in depresie e mai mare la self-reported measures decat la cele obiecti#e, rezultatele pe studii cu esantioane mici) - influenta expectantelor - bias-uri in analiza datelor, etc. .. "mpotri#a metodei (7eDerabend, %?B4) - nu exista o logica in stiinta - oamenii de stiinta creeaza si adera la teorii stiintifice din moti#e subiecti#e si chiar irationale - in domeniul stiintei functioneaza <legea celui ce striga mai tare= iar obiecti#ul e <#inderea produsului= Alte influente: - moda - prioritatile finantatorilor - influentele in di#erse etape de formare a unui cercetator - <#aliditatea de aspect= 2 complexe fata de stiintele tari 3

Masurarea in stiinta %. *calele de masura a) *cala nominala (categoriala): - Ce sunt scalele nominale, - Ce proprietati trebuie sa aiba, - Ce operatii matematice se pot face cu codurile atasate categoriilor, xista exceptii, - Cum se relationeaza in cercetare scala nominala cu celelalte scale, b) *cala ordinala: - ce are in plus fata de scala nominala, - Ce operatii matematice se pot face cu codurile atasate categoriilor, - Cum se relationeaza in cercetare cu celelalte scale, (suporta artificii,) c) *cala de inter#ale: - ce are in plus fata de scala nominala, - Ce operatii matematice se pot face cu codurile numerice, xista constructe in psihologie care sa poata fi masurate cu scala de inter#ale, d) *cala de rapoarte (proportii): - ce are in plus fata de scala de inter#ale, - Ce operatii matematice se pot face cu codurile numerice, -. *tandardizarea masurii - de ce se face, - Cum se face, - Care e unitatea de masura a #ariabilei standardizate, ste standardizarea reala, Curs 3. Reflectii asupra masurarii in psihologia clinica <Desi pare un paradox, toate stiintele exacte sunt dominate de ideea de exprimare (8ertrand &ussell). Cuprins %. 'roblema estimarii - scopul masurarii in stiinta este obtinerea celei mai bune estimari posibile - estimarea unei #alori reale, <ce surprinde o dimensiune a unui fenomen= (,) - (dimensiune sau fenomen intreg, 2 discutie) *coruri partiale #s. indicatori sintetici x. !r. rugaciuni #s. religiozitate *alar #s. calitatea #ietii (din primul curs 2 o teorie explica integral 6 partial un fenomen6 dimensiune), X real = Xobservat + eroare (iscutie: xista erori de masurare in fizica, - metrul - cronometrul &aspuns: "ntotdeauna. "deea e de a minimiza erorile de masurare (ex. 9edia mai multor masuratori 2 performanta motrica, flexibilitatea cogniti#a). +neori sunt suficient de mici incat sa nu impiedice cercetatorii sa extraga concluzii solide (si corecte): pe baza datelor rezultate din masuratori. (iscutie: "ntr-o corelatie puternica in populatie, cat de mult pot influenta aceste erori concluzia studiului pe baza de esantion, x: un ceas cu o secunda mai lunga, un test cu un item deja rezol#at (sau cu un raspuns e#ident) 4

rori sistematice 2 transformari (c#asi) liniare 2 influenteaza, rori nesistematice 2 transformari neliniare 2 influenteaza, Valori observate vs. valori reale x: <Cat timp ati resimtit durerea (intepenita articulatia) din momentul initierii miscarii,= (in minute) <Cate pastile de paracetamol ati consumat de la #izita trecuta,= "ntrebare: Cum s-ar putea masura #aloarea <reala=, Asistentul medical intreaba periodic si inregistreaza momentul initierii miscarii si al disparitiei durerii. 'acientul aduce la #izita foliile (cutiile) de paracetamol ramase pe baza retetei. (iscutie: cum se poate masura #aloarea reala in cazul unor constructe precum depresia, anxietatea, tolerarea ambiguitatii, iluzia controlului, etc, -. Acuratetea masurarii Xreal X observat .. 7idelitatea masurarii Perspective: - caracterul reproductibil al unei masuratori - capacitatea de a reflecta (fidel) in mod constant caracteristicile constante ale fenomenului masurat (si implicit de a reda corespunzator #ariatiile acestuia) :: fidelitatea angajatului fata de institutie (salariu6performanta) Proceduri de evaluare a fidelitatii: - test-retest - formele echi#alente (paralele) - consistenta interna: alfa Cronbach, >uder-&ichardson, split-half - concordanta inter-e#aluatori Proceduri de evaluare a fidelitatii vs. acuratete: - test-retest #s. acuratete - formele echi#alente #s. acuratete - consistenta interna. 1s acuratete prin alfa Cronbac, >uder-&ichardson, split-half - concordanta inter-e#aluatori #s. acuratete (EEE0 grila poate a#ea o concordanta intere#aluatori foarte buna, dar o acuratete foarte slaba) :: ex: o grila de obser#atie pentru comportamentul agresi#, cu un numar prea mic de comportamente ce denota agresi#itatea EEE(esi obser#atorii #ad acelasi lucru, numarul real de comportamente agresi#e e mult mai mare, dar nesurprins de categoriile grilei !umarul redus de concordante arata intotdeauna o fidelitate redusa, EEE "n obser#area simultana, pozitia obser#atorului poate masca prezenta comportamentului obser#at (in obser#area simultana) x: arbitrajul la box 2 sistem clasic #s. sistem nou "ntrebare: Ce se poate face, &aspuns: Calibrarea instrumentelor de masura (imbunatatirea instrumentului de masura pe baza feedbac5-urilor din analiza acuratetei si fidelitatii lui) x %: 0 scala de masura a distantelor parcurse de pacient (depresie) 1aloarea obser#ata 2 #alorea declarata de pacient 1aloarea reala 2 masurata cu pedometrul sau <roata= sau A'*-ul sau Aoogle arth 7eedbac5: diferente mari /real-/obs Ajustare: - marcarea traseului cu repere (exp. Cu un sg. *ubiect) @

folosirea unor repere subiecti#e (lungimea unui teren de fotbal, distanta domiciliufarmacia din colt, etc)

x -: 0 scala de iluzie a controlului (descrierea scalei) 2 sumele pariate (F-%FF) 7eedbac5: omogenitate redusa a raspunsurlor6esantion Ajustare: reducerea plajei de #alori posibile (F-%F sau F-4) 'roblema: Ce facem cu un alfa Cronbach ) F.3Fidelitatea masurarii chestiuni procedurale - cat de des trebuie e#aluat un instrument de masura, (ori de cate ori exista dubii asupra acuratetei si fidelitatii lui) - ce caracteristici ale instrumentului de masura trebuie e#aluate, (fidelitatea, acuratetea, dar si aspectele care se regasesc in rezultatul masuratorii 2 integritatea #ariabilei independente, contextul masurarii etc). - ce proceduri de e#aluare trebuie folosite, (nu exista reguli rigide) - cum trebuie raportate rezultatele acestor e#aluari,) (trebuie raportate, sporind credibilitatea datelor 2 cum s-a facut, de cate ori, ce s-a obtinut) - care sunt standardele pentru o masurare acceptabila, (se raporteaza #alori iar rezultatele cercetarii propriu-zise #or fi e#aluate si prin prisma analizei instrumentului) :: :: ex %: "ntegritatea #ar. ind. (A8A8) C4 G #s. @4G ex -: Consistenta interna (alfa Cronbach) F.C4 #s. F.4@ - ce trebuie facut daca datele sunt inacceptabile, Acolo unde instrumentul poate fi ajustat pe parcurs 2 calibrare 2 date credibile. !u se pot raporta date <biasate= acolo unde masuratorile puteau fi ajustate x: alfa Cronbach mic 2 s-a incercat cresterea #alorii, !r. redus de subiecti 2 moti# intemeiat sau design defectuos, 3. 1aliditatea masurarii - masura in care un instrument masoara ceea ce-si propune sa masoare - mai dificil de e#aluat decat fidelitatea 'roblema: o corelatie redusa intre autoeficacitate si performanta. (e ce, x: autoeficacitatea ) competenta H iluzia competentei +n instrument (o masura) poate a#ea o fidelitate buna, dar o #aliditate redusa, x: "nteligenta 2 circumferinta craniului Tipuri de #aliditate: a) 1aliditate de continut (ex. &eligiozitate 2 con#ingeri, comportamente, cunostinte etc) b) 1aliditate de criteriu - concurenta (cu scala continua, cu scala dihotomica 2 t cu contraste sau &0C analDsis) - predicti#a (ex. apt de calcul matem. ca predictor al performantei scolare la disciplina matematica) c) 1aliditate de construct - con#ergenta (corelarea cu constructe similare) - di#ergenta (necorelarea cu constructe disimilare) - #alidare factoriala (pt constructe multidimensionale 2 ("*C+T" ) H #aliditate de aspect 1aliditatea de criteriu 2 concurenta (un exemplu cu &0C analDsis) 7igura %. 7our possible outcomes Ihen intersecting a <#alid diagnosis= Iith a <classifier= B

7igura -. The &0C *pace

1. 0

0.8

T P

0.6

0.4

0.2

0.0 0. 0 0. 2 0.4 0. 6 0. 8 1. 0

FP

$igure . The &0C cur#es of ATJ and 8("

1. 0

*ource of the Cur#e ATJ

0. 8

8(" &eference ;ine

&%

0. 6

0. 4

0. 2

0. 0 0. 0 0. 2 0. 4 0. 6 0. 8 1. 0

$%

Curs . !istorsiuni in cercetarea stiintifica "teoria critica si cercetarea stiintifica# Cuprins (istorsiuni ale cercetarii clinice stiintifice: %. ;ipsa rigorii in masurare (culegerea datelor in general) -. 'romo#area distorsionata a rezultatelor cercetarii (cazul medicatiei antidepresi#e) .. ;ipsa replicabilitatii clare a rezultatelor (cazul efectului 'lacebo) 3. "nterferenta cu politica (cazul stimei de sine) %. ;ipsa rigorii in masurare - scale ordinale sau scale de inter#al , (analize parametrice sau neparametrice, x. &ezultatele unor &CT, medii sau ranguri medii,) - inteleg subiectii sarcinile de rezol#at in cadrul testarii, (sau datele au prioritate.. ex: 99* , 8(", etc 2 subiectii din mediul rural, ni#el redus de educatie etc) ex. %:

3 2. 5 2 1. 5 1 0. 5 0

Autoevaluare pacient
2.7 2.6 7 1 2.3 1 2.0 2

2 1.8 6

1.9 7 1.6 3

2.0 2 1.4 7

2.0 5 1.4 3 Placeb o Acti v

3 vizite (n+1)

x -: F 2 nu ma in#ino#atesc in mod deosebit % 2 ma simt rau sau indignat o buna parte din timp -a 2 ma simt #ino#at -b 2 aproape inttodeauna ma in#ino#atesc pentru ce#a . 2 tot timpul ma in#ino#atesc si am impresia ca nimic nu merge F 2 nu simt ca as fi esuat % 2 am impresia ca am mai multe nereusite decat altii -a 2 am impresia ca am acumulat foarte putine lucruri #alabile6 a#and o oarecare semnificatie -b 2 facand un bilant al #ietii mele, imi #ad sirul esecurilor . 2 ca om, consider ca am esuat total -. 'romo#area distorsionata a rezultatelor cercetarii (cazul medicatiei antidepresi#e 2 >irsch et al., -FF-) Testarea unui nou medicament: - A%.'acienti 2 grup de control (sau tratament clasic) - A-.'acienti 2 grup placebo (fara substanta acti#a) - A..'acienti 2 grup cu noul tratament (substanta acti#a) 'entru aprobare (7ood and (rug Administration 2 7(A), noul tratament 2 mai bun decat A% si A-EEE >irsch et al. (-FF-) 2 studiul datelor pe baza carora 7(A a aproba 'rozac, Celexa etc. Concluzia: efectul medicatiei este semnificati# statistic dar nu si clinic (ecologic) comparati# cu placebo (placebo acopera CFG din efect) H Conditia placebo biasata: - s-a utilizat placebo pasi# si nu acti# (temperatura, pulsul etc) - subiecti informati asupra designului cercetarii (4FG-4FG placebo 2 acti#) *tudiu clinic controlat ) control in #ederea obtinerii rezultatelor dorite,

%F

.. ;ipsa replicabilitatii clare a rezultatelor (cazul efectului placebo 2 (a#id K 9ontgomerD, -FF%) 'unctul de plecare: - recunoasterea importantei efectului placebo (8eecher, %?44$ >irsch, %??F) - minimalizarea efectului placebo (meta-analiza Lrobjartsoon K Aoetzsche, -FF%) (a#id K 9ontgomerD 2 relatia bac5ground-ul cercetarilor6rezultate asupra efectului placebo Argument %: fectul experimentatorului (&osenthal, %?@B): prin mesaje transmise subiectilor (ex. 9 A-#olatilitatea pietei), prin ajustarea rezultatelor conform expectantelor (ex. 'rin excluderea cazurilor <incomode=) 'remise: - expectantele subiectilor (induse de experimentator) mediaza efectul placebo - pregatirea medicala #s. alta pregatire a experimentatorilor este in relatie cu rezultatele obtinute pentru placebo (pregatirea medicala expectante nefa#orabile efectului placebo) Argument -: 7ilozofia stiintei 2 paradigma influenteaza rezultatele cercetarilor subsumate ei efectul placebo 2 concordant cu paradigma psihologica: placebo 2 problema puzzle (problema neneglijata, studiata de multi cercetatori) 'remisa: efectul pregatirii medicale asupra (esecului) e#identierii efectului placebo este atenuat de paradigma din care s-a cercetat (tratarea acestui efect ca o problema puzzle)

0biecti#: Analiza psiho-sociala a cercetarilor incluse in metanaliza realizata de Lrobjartsoon K Aoetzsche, -FF% "poteze: ;a pregatire medicala: proportia efectelor pro-placebo M proportia contra-placebo ;a pregatire non-medicala: proportia efectelor pro-placebo : proportia contra-placebo 'aradigma modereaza relatia dintre tipul de pregatire si proportia efectelor pro (contra) placebo 9etoda: +nitatile de inregistrare (%%3-. ) %%% studii 2 psihiatrie, neurologie, obstetrica si ginecologie, medicina interna, chirurgie si anesteziologie) 1ariabile: socio-demografice ale autorilor principali 2 internet sau contact direct tendinta poziti#a sau negati#a a efectului placebo paradigma: problema <puzzle= (proportiile pro si contra placebo) in domeniu

&ezultate (selecti#): 3B studii cu autori cu pregatire medicala (3- medici H 4 asistenti medicali) @3 studii cu autori cu pregatire non-medicala (@- 'h( H - 9A) %sihiatrie (edical pu))le "1*+# non'medical %u))le "33+# %lacebo + 3.G B%G %lacebo ' 4BG -?G

%%

(edic. ,nt. (edical pu))le "3-+# non'medical %u))le "3.+#

%lacebo + @BG @3G

%lacebo ' ..G .@G

Concluzii si discutii: - proportia cercetatorilor cu pregatire non-medicala care au e#identiat efectul placebo este semnificati# mai mare decat cea a cerc. cu pregatire medicala care au e#identiat acest efect - cu cat implicarea medicilor in studiul efectului placebo e mai mare (problema puzzle), cu atat probabilitatea e#identierii acestui efect e mai mare. Asadar pregatirea profesionala si paradigma influenteaza e#identierea efectului placebo. 'osibile explicatii ale rezultatelor obtinute de Lrobjartsoon K Aoetzsche (-FF%): - modalitatea de selectie a studiilor (ignorarea studiilor cu un efect placebo puternic) - selectia rezultatelor din fiecare studiu in cadrul metaanalizei (ignorarea #ariabilelor dependente la care efectul placebo a fost puternic) - analiza datelor globala, nediferentiata - interpretarea rezultatelor 3. "nterferenta cu politicul (cazul stimei de sine) Cunoasterea comuna (*tima de sine e importanta pentru sanatatea noastra psihica) ------------------------- %?C@ 2 tas5 force Nohn 1asconcellos xaminarea suportului stiintific al (senator California) stimei de sine ca O

P
The *ocial "mportance of *elf-esteem (9ecca et al., %?C?) The *ocial "mportance of *elf-esteem (9ecca et al., %?C?): - stima de sine crescuta duce la consecinte psiho-comportamentale poziti#e - stima de sine scazuta duce la consecinte psiho-comportamentale negati#e - programele de crestere a stimei de sine trebuie incurajate la ni#el indi#idual, familial, de grup, comunitar si social (aIes, %??3 (analiza datelor studiului anterior) - majoritatea studiilor 2 corelationale (discutie) - corelatii semnificati#e cu marimi reduse ale efectului (ex. *tima de sine6performanta scolara r)F,%B pMF.F4 &-)F.F. %-&-)F.?B) (discutie) - relatia nelineara intre stima de sine si comportamentul infractional (discutie)

%-

Curs /. $undamente ale designului cercetarii clinice <Arta construirii unui desi n de cercetare este arta compromisului creativ pe baza intele erii implicatiilor deciziilor pe care le luam (*hapiro, %??@) Introducere (esign ) structura logica care ghideaza colectarea datelor in cercetare (discutie design #s. metoda) xperimental: - manipularea #ariabilei (#ariabilelor independente) !on-experimental: - toate celelalte, Designurile non-experimentale %. (esignurile descripti#e -. (esignurile corelationale %. (esignurile clinice descripti#e studiile descripti#e epidemiologice (urmaresc de regula incidenta (cazuri noi6timp) si pre#alenta (cazuri existente, populatie) anumitor probleme psihologice in populatie) - e#aluarea satisfactiei clientilor in pri#inta anumitor ser#icii psihologice - aceste studii se limiteaza rareori la pure descrieri - se #izeaza de cele mai multe ori si asocieri ale #ariabilelor descrise -. *tudiile clinice corelationale: - #izeaza studiul relatiei dintre doua sau mai multe #ariabile - nu se refera doar la corelatia liniara - nu se refera doar la corelatia parametrica - se utilizeaza in predictia modului in care pacientii #or raspunde la inter#entia clinica si ca prim pas in testarea unor relatii cauzale Tipuri de studii corelationale: a) *tudii trans#ersale (cross-sectional) : toate masuratorile sunt facute in acelasi moment b) *tudii longitudinale : masuratorile sunt facute in doua sau mai multe momente diferite de timp !orelatie si cauzalitate: Criterii ale stabilirii cauzalitatii: %. Co#ariatia: existenta unei legaturi (co-incidente) a celor doua #ariabile (discutie: cauzalitatea implica co#ariatia sau in#ers,) -. 'recedenta: #ariabila presupus cauzala sa preceada efectul (discutie: dar anterioritatea naturala,) .. xcluderea explicatiilor (cauzelor) alternati#e (discutie: excludere experimentala #s. excludere statistica) 3. 9ecanismul logic: relatia cauzala presupusa sa fie plauzibila (ex. "naltime 2 inteligenta) xemplu: A coreleaza cu 8 (situatii posibile) A 2 empatia terapeutului 8 2 performanta pacientului %. -

%. A 8 A cauzeaza 8 (cu cat empatia terapeutului e mai mare, cu atat e mai buna performanta pacientului) -. 8 A 8 cauzeaza A (pacientii care-si imbunatatesc performanta in terapie genereaza raspunsuri mai empatice din partea terapeutului) .. A 8 Q 6 Q 6 C A si 8 sunt cauzate de C $ C 2 psDchological mindedness 3. A ( 8 "nfluenta lui A asupra lui 8 e mediata de ( $ ( 2 client self-exploration 4. A 8 R "nfluenta lui A asupra lui 8 e moderata de -. (esignurile clinice experimentale Argument: experimentul prezinta un interes major pentru psihologii clinicieni pentru ca munca terapeutica in sine poate fi pri#ita ca o inter#entie experimentala Terapeutul: - identifica situatia problematica a pacientului - isi formeaza o ipoteza asupra cauzei problemei si asupra modului in care ea poate fi remediata - incearca sa modifice ce#a (cognitii, comportamente) - daca nu apare un efect, se reia ciclul, cu reformularea problemei, o noua inter#entie, obser#area efectului etc. Analiza #aliditatii: - discutie: #aliditatea masurarii #s. #aliditatea cercetarii - #aliditate interna #s. #aliditate externa (ecologica) (Campbell K *tanleD, %?@@) - #aliditatea statistica a concluziilor (Coo5 K Campbell, %?B?) - discutie: relatia #aliditate interna 2 #aliditate externa Clasificarea cercetarii clinice experimentale (Coo5 K Campbell, %?B?) !esignurile non'randomi)ate a) (esign cu un singur grup masurat doar in posttest: / 0 - designul cel mai simplu posibil - utilizat pentru generarea de ipoteze sau masurarea satisfactie celor ce beneficiaza de o anumite inter#entie b) (esign cu un singur grup masurat pretest-posttest: 0 / 0 - permite e#aluarea efectului unei inter#entii (ex. 8(") - discutie: <e evident ca antidepresivele sunt eficiente, de vreme ce "#$ din cei ce le iau isi revin= %osibile amenintari la adresa validitatii interne a designului 0 X 0 "Coo5s K Campbell, %?B?): - schimbari endogene (schimbari intra-indi#iduale, recuperare sau remisie spontana 2 fara un moti# e#ident) - efectul maturarii (<groI out= of their psDchological problems) - reacti#itatea masurarii (masurarea in sine modifica #ariabila masurata: e#aluarea starii e deja inter#entie sau familiarizarea cu sarcina$ ex: bicicleta lui >ellD %3 (tip de tulburare: anxietate, depresie, gen, #arsta etc)

trendurile sociale (tendinte sociale de modificare a comportamentelor ex: reducerea globala a fumatului) interferenta altor e#enimente (ex. Cresterea preturilor la alcool si tutun duce la reducerea consumului$ o criza economica poate creste ni#elul general de anxietate in populatie #ariabilele confundate (ex. fectul terapiei sau efectul terapeutului,) efectele expectantelor (inter#entia are efect si pentru ca subiectii stiu ca se inter#ine si ca ar trebui sa fie efect$ efectul placebo)

Alte precizari: - diferenta posttest 2 pretest ) efectul brut (grosier) - efectul brut 2 efectul altor #ariabile, erori ) efectul net c) (esign cu grupuri non-echi#alente masurate doar in posttest: !& / 0 !& 0 - ex: clase de ele#i, pacienti din spitale diferite - nu ofera o masura directa a schimbarii pretest-posttest - nefiind distribuiti randomizat, nu stim daca au pornit de la acelasi ni#el al #ariabilei independente d) (esign cu grupuri non-echi#alente masura pretest-posttest: !& 0 / 0 !& 0 (D) 0 - principalul neajuns: non-echi#alenta grupurilor sub aspectul #ariabilelor externe - compensare statistica: analiza de co#arianta sau regresie multipla e) (esignul cu serii temportale intrerupte: 0 0 0 0 0 / 0 0 0 0 0 0 - poate implica un grup sau un singur subiect - ex: nr. de decese din accidente rutiere inainte si dupa introducerea obligati#itatii centurii de siguranta - design experimental cu un singur subiect - posibile #ariabila confundate cu in#er#entia !esignurile randomi)ate - subiectii sunt distribuiti randomizat in grupuri - creste #aliditatea interna (scade probabilitatea interferentei altor-#ariabile) a) (esignul cu grupuri randomizate masurate pretest-posttest (studiul clinic randomizat) &0/0 & 0 (D) 0 (ez#oltari: - design cu un factor intergrupal multicategorial - design multifactorial - design A!C01A Arupul de control in studiul clinic randomizat: - grup de control #s. grup de comparare - grup de control: fara inter#entie, pe lista de asteptare, placebo, cu tratament comparati#, cu descompunerea inter#entiei pe componente ;imite ale randomizarii: - randomizarea nu garanteaza echi#alenta grupurilor, mai ales cand a#em grupuri mici si multe #ariabile rele#ante de controlat prin randomizare - moartea experimentala poate duce in final la alterarea echi#alentei initiale a grupurilor (solutia: intention-to-treat) %4

studiile clinice randomizate sunt costisitoare si cronofage (ex. !ou medicament) nu se poate utiliza etic atunci cand se studiaza impactul unor e#enimente negati#e (ex. Consum de droguri, traume psihologice)

#aluarea studiilor clinice randomizate: - studiul distribuie randomizat subiectii in grupuri si demonstreaza echi#alenta grupurilor dupa #ariabilele rele#ante de controlat - specificarea, detalierea inter#entiei si proba utilizarii ei intr-o maniera constanta (integritatea #ariabilei independente sau manualizarea inter#entiei) - utilizarea unui grup de control adec#at (si clar specificat) - grupurile au fost tratate in mod echi#alent (aceeasi durata a inter#entiei, terapeuti similari etc) - 8linding 2 e#aluatorii nu stiu in ce grup a fost distribuit pacientul - caracterul omogen al pacientilor dupa tulburarea studiata (excluderea pacientilor cu comorbiditati) - o rata redusa de moarte experimentala - prezenta masuratorilor folloI-up - do#ezi ale replicarii studiului de catre cercetatori independenti, cu rezultate similare In loc de concluzii: %&oate desi nurile de cercetare sunt imperfecte, dar putem cunoaste natura si consecintele imperfectiuniii lor (Coo5 K Campbell, %?B?) Curs .. %articipantii la cercetare1 2electie si aspecte etice Introducere - participanti 2 subiecte (discutie: aspecte etice) - subiecti (persoane care nu pot lua decizii, fara discernamant$ animale) - pentru chestionare, inter#iuri 2 respondenti, persoane inter#ie#ate Esantionare 'rocesul de: - specificare a populatiei tinta - alegerea unei proceduri de selectie - determinarea marimii esantionului xista studii in care este in#estigata toata populatia tinta, (angajatii unei organizatii, referendum, alegeri, bacalaureat etc). Aeneralizabilitatea sau #aliditatea externa (esantion de subiecti, esantion de comportamente) Tipuri de generalizari: - de la esantion la populatia tinta (inferenta statistica) - de la populatia tinta la o alta populatie (argumentul plauzibilitatii, nu argument statistic$ se bazeaza pe asemanarile dintre cele doua populatii ex: pacienti cu alte patologii, extrapolari la alte tari, culturi etc) 'opulatia tinta: - primul pas in esantionare e stabilirea populatiei tinta - poate fi definita de exemplu in termeni de sex, #arsta, patologie, se#eritatea patologiei etc - definirea se face de regula in termeni de criterii de includere si excludere - AT !T" : populatie omogena #s. populatie heterogenta (a#antaje si deza#antaje$ #aliditate interna #s. externa) %@

cu cat populatia tinta e mai precis definita (mai omogena) cu atat se reduce generalizabilitatea rezultatelor si este mai greu sa gasesti subiecti conform tuturor criteriilor specificate (9inz, %?C%: Sas5oITs ;aI <As soon as Dou completelD specifD a population, it Iill dissappear.=)

8ias si reprezentati#itate: - pentru a putea face inferente de la esantion la populatie, esantionul trebuie sa fie unul nebiasat - nebiasat ) toti indi#izii din populatie au sanse egale de a fi selectati in esantion - in cercetarea psihologica se utilizeaza cel mai frec#ent esantionarea de con#enienta - AT !T" : un esantion suficient de mare pentru a a#ea o buna putere statistica nu aranteaza eneralizabilitatea, daca nu e reprezentativ (%FF de studenti de sex masculin nu #or fi reprezentati#i pentru lucratoarele in industria textila) - problema non-respondentilor (ex. "n anchetele cu chestionare administrate prin posta) - problema #oluntarilor 9arimea esantionului: - in principiu cu cat esantionul e mai mare, cu atat precizia in inferenta statistica e mai mare (ex. "nter#alul de incredere) Analiza puterii statistice: - principala modalitate de stabilire a marimii necesare a esantionului - puterea statistica ) probabilitatea de a pune in e#identa un efect real - multe studii de psihologie clinica nu au a#ut suficienta putere statistica pentru a putea pune in e#identa efectele scontate (Cohen, %??F$ >azdin K 8ass, %?C?). - ("*C+T" : rolul meta-analizei in analiza puterii statistice a studiilor ulterioare - ("*C+T" : prospecti#a #s. retrospecti#a a puterii statistice "ntr-un studiu exista 3 parametri inter-relationati. 'entru orice test statistic, #aloarea oricarui parametru poate fi dedusa din #alorile celorlalti .: - #olumul esantionului - alfa (probabilitatea erorii de tip " sau a unui fals poziti#) - beta (probabilitatea erorii de tip "" sau a unui fals negati#), (puterea testului ) %-8eta, recomandabil CFG, nerecomandabil sub 4F, Cohen, %??-) - marimea efectului

%B

Abordari alternati#e esantionarii si generalizarii: - pentru cercetarea calitati#a si pentru designurile cu un singur subiect, nu se mai pune problema generalizarii (discutie: tentatia generalizarii) - ("*C+T" : generalizare si replicare (rezultate identice #s. rezultate diferite la replicare$ limitele generalizarii) - selectia prin retea sociala (bulgarele de zapada): in anumite cazuri nu sunt cunoscute marimea si compozitia unui grup tinta (ex. "ndi#izi din lumea interlopa, sta5eholderi intr-o problema rele#anta), unui subiect inter#ie#at i se cere sa indice alti subiecti rele#anti ce ar putea fi inter#ie#ati (;"9"TA: pot fi indicati indi#izi cu aceleasi biasari 2 rezulta o perspecti#a unica, biasata asupra fenomenului studiat) Cate#a concluzii legate de esantionare: - in orice cercetare se impune prudenta in extrapolarea concluziilor de la esantion la populatie - atunci cand subiectii studiati sunt pacienti care au apelat la ser#iciile unui terapeut, trebuie a#ut in #edere daca acestia sunt reprezentati#i pentru intreaga populatie cu aceeasi tulburare sau doar pentru cei care apeleaza la ajutor - tinand cont ca de cele mai multe ori se utilizeaza o esantionare de con#enienta si nu aleatoare, este indicata utilizarea unor forme alternati#e de control ex: control statistic 2 A!C01A, regresie multipla etc. ex: esantion de studenti 2 anxietate sociala articipantii: aspecte etice "ntroducere: - principiile etice in cercetare ) protejarea drepturilor, demnitatii si binelui participantilor la cercetare - originea 2 in reactia la abuzurile subiectilor la inceputurile cercetarii - originea in miscarile pentru drepturi ci#ile %?@F-%?BF - originea in *+A (%?BF-%?CF) prin cresterea controlului gu#ernamental asupra cercetarii, inclusi# asupra practicilor implicate in cercetarea pe subiecti umani 'rincipalele principii etice in cercetarea psihologica: a) consimtamantul informat b) minimizarea potentialelor pericole6pri#ari de beneficii c) confidentialitatea6protectia caracterului pri#at (intimitatii) &ecomandari generale: - cercetatorul trebuie sa apeleze si la alte opinii in ceea ce pri#este aspectele etice specifice cercetarii pe care o intreprinde - aspectele etice si #aliditatea cercetarii nu trebuie pri#ite ca lucruri separate (nerespectarea principiilor etice poate reduce #aliditatea externa a cercetarii) - trebuie intotdeauna gasit un echilibru intre efectele negati#e asupra subiectilor si efectele poziti#e ale rezultatelor cercetarii asupra societatii a) Consimtamantul informat: prezentarea tuturor informatiilor legate de desfasurarea cercetarii necesare potentialilor participanti si care sunt rele#ante pentru decizia lor de a participa sau nu in consecinta, decizia acestora de participare trebuie sa fie luata liber si in deplina cunostinta asupra ceea ce urmeaza sa se intample cu ei elementele cheie sunt informare completa si decizie libera

%C

Consimtamantul informat 2 informare completa: - legat de tot ce trebuie sa cunoasca despre cercetare pentru a putea lua o decizie rationala - e important ca potentialii sa poata intelege informatii oferita (intr-un limbaj de interfata, nu foarte tehnic) - consimtamantul informat de#ine o problema atunci cand participantii sunt copii sau adulti care nu pot lua propriile decizii (ex. Adulti cu dementa) - pentru copii e ne#oie de acordul parintilor si acordul copiilor - AT !T" : informatiile trebuie sa fie rele#ante pentru potentialii participanti, dar sa nu dez#aluie ipotezele si strategiile implicate in studiu, sau alte informatii care ar putea compromite rezultatele studiului (ex. fectul mai bun ca media) - informatiile complete trebuie totusi oferite participantilor, la finalul cercetarii, cand nu mai pot afecta rezultatele Consimtamantul informat 2 alegerea libera: - consimtamantul participantilor trebuie sa fie #oluntar, fara presiuni directe sau indirecte asupra acestora (ex. *tudentii in studiile cadrelor didactice, pacientii in studiile medicilor care ii trateaza, angajatii din companii 2 presiunea patronului, managerului, cazul institutiilor militare, al participantilor incarcerati etc) 7ormularul de Consimtamant "nformate (contine): - o descriere a procedurilor implicate in studiu - o explicare a riscurilor si potentialelor beneficii implicate - disponibilitatea cercetatorului de a raspunde intrebarilor participantilor pe tot parcursul desfasurarii studiului - afirmatia conform careia participantii se pot retrage din cercetare in orice moment al acesteia, fara #reo consecinta negati#a asupra lor - un spatiu la finalul formularului, pentru semnatura participantului (care primeste o copie a documentului) b) 9inimizarea potentialelor pericole6pri#arii de beneficii: - daca exista riscuri sau amenintari, ele trebuie contrabalansate prin beneficii societale proportionale - 9ilgram (%?@3) 2 studiul obedientei - Uimbardo (%?B.) 2 simularea inchisorii - in general, in cercetarea psihologica nu sunt implicate riscuri majore - daca apar probleme majore totusi, cercetatorul trebuie sa incheie sau macar sa suspende culegerea datelor Privarea de beneficii: - cercetatorul trebuie sa gaseasca un echilibru intre ne#oia de a cunoaste eficienta unui tratament si consecintele asupra pacientilor ce nu primesc tratamentul optim - aceasta problema poate aparea in situatii de genul: rupul de control (grupul fara tratament sau grupul placebo nu primeste tratamentul optim) - interventii standard #s interventii flexibile (terapeutul aplica proceduri standard, in #ederea asigurarii integritatii #ariabilei independente, fara sa flexibilizeze inter#entia pe baza feedbac5-ului dat de pacient: tratamentul nu e optim pentru pacient) - randomizarea (pacientii au preferinte pentru o anumita terapie$ prin randomizare se elimina decizia pacientului si implicit o posibila inter#entie optima) - criteriile restrictive de includere (de cele mai multe ori sunt inclusi pacienti cu o singura tulburare, pentru a controla #ariabilele externe$ sunt exclusi pacienti cu patologii mai complexe) %?

evaluarea follo'(up (in absenta inter#entiei, desi optim ar fi continuarea sau recomandarea pentru o terapie imbunatatita)

c) Caracterul pri#at si confidentialitatea: - caracter pri#at ) dreptul participantilor de a nu furniza anumite informatii ce tin de #iata pri#ata - confidentialitatea ) dreptul participantilor ca informatiile referitoare la ei, rezultate in cercetare sa nu fie di#ulgate unei a treia parti - conditia anonimatului asigurata participantilor (coduri de identificare) - cand se fac inregistrari audio sau #ideo, se #a specifica clar cine le pastreaza, in ce scop si pentru cat timp, si daca se pot publica pasaje din aceste inregistrari (se specifica in formularul de consimtamant) Comisiile de etica: - la ni#el de uni#ersitate, spital, alte agentii - "nstitutional &e#ieI 8oards ("&8) in *+A thics Committees in +> 0biecti#e: - protectia participantilor la cercetare - protectia institutiei impotri#a unor procese intentate pentru nerespectarea normelor etice - pentru asigurarea cadrului etic al cercetarilor finantate prin granturi de cercetare Curs 3. ,ntroducere in meta'anali)a ",# Introducere - meta-analiza (Alass, %?B@): analiza statistica a unei colectii de rezultate in scopul integrarii acestora - ("*C+T" : analiza datelor #s. analiza rezultatelor - meta-analiza introduce in analiza studiilor stiintifice o rigoare metodologica similara metodei experimentala (discutie: descripti# #s. inferential) - meta-analiza (cercetare secundara) reprezinta o sinteza cantitati#a a cercetarii primare - sintezele non-cantitati#e ale literaturii stiintifice ) sinteze (re#ieI) narati#e (calitati#e) - meta-analiza se centreaza in general pe o relatie intre o #ariabila independenta (cauzala, explicati#a) si o #ariabila dependenta (raspuns, criteriu) (discutie: doua paliere ale #ariabilei independente: din studiu si din caracteristicile studiului) - ("*C+T" : meta-analiza 2 obiecti#itate sau subiecti#itate impartasita, - delimitarea problematicii cercetate - codarea #ariabilelor - AT !T" : subiecti#itate transparenta, expusa criticii Critici aduse sintezelor narative: - compozitia esantionului de studii in sinteza narati#a este mai degraba dependenta de gusturile cercetatorului si frec#ent dupa criterii netransparente - sintezele narati#e se intemeiaza doar pe semnificatia statistica a rezultatelor cu care <opereaza= (efecte mici mascate de esantioane mari) - sintezelor narati#e le lipsesc regulile inferentei statistice in generalizarea rezultatelor - literatura stiintifica pe cele mai multe teme de cercetare a ajuns la un #olum atat de mare incat de cele mai multe ori este imposibila o sinteza a rezultatelor fara apelul la principiile inferentei statistice ("*C+T" : cum ar fi daca in studiile primare am utiliza metode narati#e de analiza a bazelor de date, -F

Categorii de meta-analize - meta-analiza de sine statatoare 2 rezultatul meta-analizei este singurul obiecti# al studiului: articole stiintifice meta-analitice - meta-analize in circumscrierea cadrului teoretic al unui studiu primar 2 rezultatul metaanalizei are ca obiecti# <diagnoza cantitati#a= a domeniului in care urmeaza sa se desfasoare studiul primar$ articole 2 studii empirice cu suport teoretic meta-analitic Critici ! C " aduse meta-analizelor si reactia la critici ! # " - C%: meta-analiza aduna laolalta rezultate din studii foarte heterogene ca design - &%: ideea este tocmai de a #ede stabilitatea unei relatii la #ariatii ale studiilor primare (tipul de studiu poate de#eni #ariabila moderatoare) (sintezele narati#e au acelasi neajuns) - C-: meta-analiza este o procedura A"A0 - &-: transparenta procedurii permite separarea meta-analizelor bune de cele slabe, distinctie greu de facut in cazul sintezelor narati#e - C.: meta-analizele ignora calitatea studiilor - &.: incorect. *tudiile <proaste= pot fi eliminate$ mai mult, calitatea studiilor poate de#eni chiar o #ariabila moderatoare Etape in efectuarea unei meta-analize: %. 7ormularea problemei studiate (#ariabilele, relatia dintre ele) "n aceasta faza, trebuie tinut cont de cate#a criterii: - sa existe un numar suficient de mare de studii disponibile, cu rezultate cuantificabile - problema sa aiba rele#anta stiintifica si sa fie de interes pentru comunitatea stiintifica - sa aduca un plus de cunoastere stiintifica: a. sa stabileasca prezenta unui efect b. sa stabileasca magnitudinea efectului c. sa integreze diferentele intalnite in literatura (sa solutioneze o disputa) d. sa identifice moderatorii rele#anti ai efectului (e regula (%)(-) si (.) sunt specifice meta-analizelor care circumscriu partea teoretica a unor studii primare iar (3) meta-analizelor de sine statatoare. - se stabilesc conceptele cu care operam (#ariabila independenta si dependenta) - se stabileste tipul de marime a efecului cu care se #a opera (<d= pentru #ariabila independenta categoriala si <r= pentru #ariabila independenta continua) - acolo unde se foloseste <d=: se #a stabili care sunt conditiile experimentale intre care #a fi calculata aceasta marime - se #a stabili directia (semnul) marimii efectului care #a fi #izat - ("*C+T" : cum se pune problema semnului daca operam cu <r=, "n aceasta etapa trebuie circumscrisa clar populatia (de studii) #izata: - trebuie specificate clar criteriile de includere6excludere - populatia trebuie sa fie suficient de specifica pentru a identifica acelasi fenomen dar si suficient de di#ersa pentru ca sinteza cantitati#a sa fie rele#anta si sa aduca un plus de cunoastere - studiile trebuie sa masoare 1.". si 1.( de interes si sa contina o estimare a marimii efectului sau elemente din care sa putem calcula marimea efectului - toate criteriile de includere6excludere trebuie precizate explicit si chiar exemplificate cu studii care au fost incluse6excluse pentru ca regula sa fie cat mai clara - criteriile de includere6excludere sunt flexibile pe parcursul colectarii studiilor (pe masura ce ne familiarizam cu problema, criteriile pot fi ajustate)

-%

trebuie pastrata lista initiala a studiilor, cele neincluse in studiu a#and fiecare atasat criteriul pe care nu l-a indeplinit (daca se exclud ulterior anumite criterii din aceasta lista mai pot fi incluse in analiza cate#a studii)

-. Colectarea studiilor: - cautarea studiilor se face initial dupa criterii cat mai largi si di#erse pentru a cuprinde un bazin cat mai larg de selectie (colectia finala de studii reprezinta doar o proportie din #olumul initial de studii) - initial se recomanda parcurgerea titlului, rezumatului iar daca acestea nu ofera suficient informatii pentru decizia de includere, se parcurge sectiunea metodologica a studiului - acolo unde nu se gaseste decat titlul sau rezumatul studiului, se contacteaza autorii - se recomanda si cautarea studiilor nepublicate (ex. Teze de doctorat) si cautarea studiilor publicate in alte limbi (cultura poate de#eni #ariabila moderatoare) Colectarea studiilor 2 'roceduri specifice de cautare: "n baze de date (internet) - identificarea cu#intelor-cheie dupa care se #a face cautarea (inclusi# sinonimele acestora) - se #or utiliza conjuctiile 0& (pentru sinonime) si A!( (pentru celelalte concepte): meditation A!( (rct 0& clinical trials) - AT !T" : toate cu#intele-cheie utilizate si combinatiile acestora precum si numele bazelor de date, inter#alele temporale (anii) intre care se face cautarea #or fi precizate in articol - cele mai frec#ent accesate baze de date pentru psihologi sunt: a) 'sDc"nfo b) &"C ( ducational &esources "nformation Center) c) (isssertation Abstracts 0nline d) A8"6"nform (a IorldIide business management and 7inance database) e) *ociological Abstracts (sociologD literature) f) 9 (;"! (biomedical literature health care, clinical psDchologD, gerontoloD, etc) g) 9ental Lealth Abstracts Alte surse in domeniul de interes: - bibliografia studiilor deja folosite (se compara cu studiile deja gasite) - meta-analize sau sinteze narati#e deja efectuate - daca exista jurnale stiintifice in care apar multe studii in problema #izata, se recomanda inspectarea #izuala a cuprinsului #olumelor din jurnalul respecti# (pe inter#alul temporal #izat) - programele di#erselor intalniri (e#enimente) profesionale 2 sursa de studii nepublicate: A'A (American 'sDchological Association) si A'* (American 'sDchological *ocietD). - contactarea autoriilor studiilor gasite pentru a #edea daca au si studii nepublicate pe aceeasi tema ..% Codarea studiilor 'rocedura: - selectia caracteristicilor ce #or fi codate - stabilirea modalitatii de masurare a fiecarei caracteristice (scale categoriale #s. continue) (exemple,) - elaborarea unui protocol de codare - utilizarea a cel putin inca un cercetator cu codare independenta si calcularea fidelitatii inter-e#aluatori --

Ce se codeaza, - identificatori (nr., referinta A'A) - caracteristicile posibil moderatoare - caracteristici legate de calitatea studiului (fie ca moderatori, fie ca si criterii de includere6excludere) 2 amenintari la adresa #aliditatii interne Caracteristici legate de design-ul studiului: - distribuirea subiectilor in grupe (randomizat6non-randomizat) - tipul de design experimental - modalitatea de manipulare (intergrupal6intragrupal) Caracteristici legate de calcularea marimii efectului: - modalitatea de obtinere a marimii efectului (direct din text6calculat ulterior) - nr. de subiecti pe care s-a calculat marimea efectului (d sau r) - grupurile intre care s-a calculat marimea efectului (d) - modalitatea de masurare a 1.(. pentru care s-a calculat marimea efectului - modalitatea concreta de calcul a marimii efectului Cum se stabilesc potentialii moderatori, - 9oderatori: caracteristici ale studiilor care ar putea explica diferentele pri#ind e#identierea efectelor, magnitudinea lor - Categorii de moderatori in meta-analize: a) digerente metodologice majore (ex. Tip de manipulare, tip de masurare a 1.(., tip de subiecti) b) constructele teoretice c) alte caracteristici (ex. Caracteristici ale autorilor) ("*C+T" : poate fi anul publicarii un moderator, - AT !T" : e foarte importanta distributia #ariabilei moderatoare (daca nu exista #ariabilitate suficient a moderatoarei, analiza de moderare nu are sens$ dezechilibru de nr. de studii intre modalitatile moderatoarei) - setul de moderatori trebuie sa fie flexibil si ajustabil pe masura ce sunt parcurse studiile din esantion Cazul unitatilor de intrare multiple din acelasi studiu: - se datoreaza de cele mai multe ori fie utilizarii moderatorilor in studiul primar (ex. barbati #s. femei) fie utilizarii mai multor #ariabile dependente pentru masurarea efectului (ex. !ou analgezic) - o solutie: cate o intrare pentru efectul in cazul fiecarui moderator61.(. (ex. barbati6femei 2 doua intrari) - alta solutie: inregistrarea unei singure intrari 2 #al. medie (media marimii efectelor barbati6femei) - 1.(. 2 multiple Curs 1-. ,ntroducere in meta'anali)a ",,# ..-. Calcularea marimii efectelor $%&%'% Marimea efectului (azata pe distanta intre medii (in medii si abateri standard (g V d)

s. "ndep.W

(in #alorea lui t calculat

-.

(in medii si ab. *tandard a diferentelor de scoruri

9as. &ep. W

(in #alorea lui t calculat

$%&%&% Marimea efectului (azata pe corelatie (in coeficientul de regresie liniara

(in coeficientul de determinare &-: (r)X&-) 3. "nspectia distributiei marimii efectelor si analiza impactului #ariabilelor moderatoare )nspectia distributiei marimii efectelor "nspectia #izuala: - numarul #alorilor modale (uni #s. multimodala 2 ce indica,) - simetria distributiei (ce indica,) - existenta marimilor outliers (identificarea caracteristicilor studiului asociate acestor #alori 2 ce indica,) - deficiente metodologice (existenta #ariabilelor confundate) - erori statistice in studiile initiale - caracteristici ale esantionului utilizat (atipic pentru populatia #izata) Analiza statistica: - raportarea tendintei centrale a marimii efectelor (media ponderata a marimii efectelor) +nde:

Ii 2 este fie marimea esantionului ", fie in#ersul #ariantei marimii efectului ti 2 marimea efectului in studiul i - se poate face analiza separat incluzand6excluzand efectele F (cand efectul nu e semnificati# statistic) - se calculeaza #arianta marimii efectelor in jurul mediei marimii efectelor

se estimeaza marimea efectului in populatie (inter#alul de incredere)

-3

se poate testa daca marimea efectului in populatie este diferita de F (se raporteaza la distributia U)

se poate calcula omogenitatea studiilor: daca studiile pro#in din aceeasi populatie (L F) sau din populatii diferite (Ls) (se raporteaza la distributia hi-, df) nr. de marimi ale efectelor -%)

heterogenitatea studiilor se poate raporta si printr-o procedura alternati#a: calcularea proportie de efecte neomogene %. *e calculeaza JT pentru intreaga distributie de efecte -. (aca JT e semnificati# diferit de F, se elimina efectul cel mai indepartat de media efectelor si se reia calculul. .. *e continua procedura pana se obtine un J T nesemnificati# diferit de F (distributie omogena) 3. *e numara cate studii (G) au fost scoase pana s-a obtinut omogenitatea 4. Cu cat proportie e mai mare cu atat heterogenitatea studiilor e mai mare Leterogenitatea studiilor est este un indicator al probabilitatii existentei unor #ariabile (caracteristici ale studiilor) care modereaza marimea efectului obtinut) "nterpretarea rezultatului metaanalizei: - media marimii efectelor in populatie, dincolo de #aloarea ei numerica, trebuie interpretata si calitati# - daca exista si alte metanalize pe acelasi domeniu, rezultatele obtinute trebuie raportate la rezultatele metaanalizelor anterioare - trebuie oferita si o masura a probabilitatii ca rezultatul obtinut sa nu fie influentat de un bias de publicare$ in acest sens se raporteaza numarul de studii cu rezultate nule care ar trebuie incluse in analiza pentru ca efectul gasit sa nu fie semnificati# diferit de zero (metoda *touffer)

+nde: Ui este #alorea z corespunzatoare #alorii p pentru testul unidirectional (one-tailed) obtinut in studiul i !l este numarul de studii din metaanaliza - &osenthal (%??%), daca: atunci nu e plauzibil ca efectul semnificati# obtinut in metaanaliza sa fie in realitate nesemnificati# - pentru ca rezultatul sa fie cat mai intuiti#, o #arianta alternati#a de prezentare este cea in forma binomiala (&osenthal K &ubin, %?C-) : - rata succesului in grupul de control #s. grupul experimental - succesul poate fi plasarea peste o #alore prag (rele#anta clinica) sau apartenenta la o categorie a unei #ar. dep. 8inare (succes #s. esec) sau plasarea peste mediana pt. #ar. dep. Continua 'rocedura: -4

se transforma marimea efectului in r se calculeaza rata de succes pentru fiecare grup (C si ) cu formula

ex: r ) F.- rata succesului in -FG

este F.@ iar in C este F.3, diferenta de succes este de

Curs 11. ,ntroducere in meta'anali)a ",,,# Analiza variabilelor moderatoare )tudiul relatiei intre moderatori - ca si in cercetarea primara, in relatia moderatorilor cu marimea efectelor pot aparea #ariabile confundate (ex. Arupuri de cercetare 2 instrumente de masura, anul publicatiei 2 o noua sarcina experimentala) - aceste distorsiuni pot fi limitate prin studiul relatiei intre moderatori - aceasta relatia poate fi studiata prin: a) proceduri parametrice pentru #ariabile moderatoare continue b) proceduri neparametrice pentru #ariabile moderatoare categoriale c) prin artificii statistice (transformarea scalelor) ex: 9% 2 pregatirea medicala6nonmedicala$ 9- 2 afilierea la instituei medicala6nonmedicala - tabel de contingenta -x- (hi patrat sau fi) - corelatie parametrica pe #ariabile dummD (9%: F6% 2 corelatie 'earson) - alte ex: experienta de cercetator a autorului (ani), titlu stiintific ('h( #s non-'h(), nr. de trepte ale scalei pentru #ariabila depedenta. - AT !T" : daca exista corelatie intre moderatori se alege moderatorul proximal Testarea unui moderator categorial - se face cu ajutorul unei proceduri similare A!01A ex: studii randomizate #s. non-randomizate, esantion de tineri #s. esantion de #arstnici, tratament pe termen scurt #s. lung etc - J8 2 #ariabilitatea explicata de moderator (Ij- in#ersul #ariantei sau nr. de subiecti) - JS 2 #ariabilitatea neexplicata de moderator - cei doi indicatori urmeaza o distributie de tip hi patrat - J8 (df) 5 2 %) (5 2 nr de modalitati a moderatorului) - JS (df) n- 5) (n 2 nr de marimi ale efectului incluse in metaanaliza)

Testarea unui moderator continuu - urmeaza o procedura similara regresiei liniare - #alorile #ariabilei criteriu (marimile efectelor) se pondereaza cu Ii - pentru a #edea daca coeficientul de regresie obtinut este semnificati# statistic, se calculeaza pentru acesta o #aloare U astfel: - unde: a) b%: coeficientul de regresie b) sb%: eroarea standard a coeficientului b% -@

c) ub%: eroarea standard necorectata a coeficientului b% d) 9* : eroarea standard a modelului alte utilizar: testarea unor modele cu mai mult de un moderator (regresie liniara multipla) si testarea efectelor de interactiune intre moderatori (regresie liniara multipla)

#edactarea meta-analizei "ntroducerea (contine): - definirea clara a problematicii studiate si integrarea acesteia intr-un context teoretic mai larg - prezentarea literaturii in domeniul studiat, in mod similar unui studiu primar - un argument pentru care este ne#oie de o metaanaliza in domeniul #izat - o prezentare a dezbaterii existente in domeniu - explicarea oricarui termen nou ce #a fi introdus in studiu - definirea clara a efectului ce #a fi urmarit in studiu - delimitarea fiecarui subgrup (granitele lui teoretice) - descrierea fiecarui subgrup de studii ce #a fi analizat - fundamentul teoretic al oricarui model statistic ce #a fi testat ulterior 9etoda (contine): (escrierea procedurii de cautare - toate bazele de tae care au fost utilizate pentru cautare - toti termenii cheie care au fost utilizati in cautare - anii pentru care s-a facut cautarea - re#ieI-urile din bibliografia carora s-au extras studii - numele si #olumele6numerele re#istelor stiintifice in care s-a facut cautarea manuala - o descriere a tuturor tentati#elor de contactare a unor autori pentru a gasi studii nepublicate - AT !T" : descrierea procedurilor de cautare trebuie sa fie atat de detaliata, incat sa permita replicarea studiului metaanalitic Criteriile dupa care au fost incluse6excluse studiile din analiza (escrierea modului de codare a #ariabilelor moderatoare a) 'rocedura generala de codare - cate persoane pentru codare s-au folosit - cat de familiare erau acestea cu literatura #izata - daca s-a codat unul sau mai multe efecte din acelasi studiu (daca s-au codat mai multe, cum s-a facut) - cum s-au solutionat diferentele intre persoanele care au codat b) (escrierea fiecarui moderator codat - cum s-a decis ca acel moderator sa fie inclus in analiza - care au fost unitatile (pentru scale continue) sau categoriile (scale categoriale) - regulile dupa care s-a facut codarea moderatorilor - concordanta inter-codificatori (escrierea modului in care s-a calculat marimile efectelor: - definirea #ariabilelor care au intrat in compunerea marimii efectelor - o descriere a modului in care au fost operationalizate #ariabilele in literatura -B

care a fost procedura de calcul a marimii efectelor$ de ce s-a ales acea procedura si nu alta

0rice alt aspect rele#ant legat de metoda. &ezultate (contine): *e descrie distributia marimilor efectelor - histograma marimii efectelor - discutia posibililor outliers - studiul tipic (#alorile modale ale moderatorilor) - indicatori statistici descript#i (nr. studiilor incluse, nr. total de subiecti, media ponderata a marimii efectului si inter#alul de incredere, amplitudinea marimii efectelor, #alorea JT si #aloarea p corespunzatoare acesteia). *e descriu moderatorii a) 9oderatorii categoriali: - numarul de marimi ale efectelor incluse in fiecare modalitate a moderatorului - numarul de subiecti inclusi in fiecare modalitate a moderatorului - media ponderata a marimii efectului in fiecare modalitate - JSN 2 omogenitatea in fiecare modalitate si #alorile p aferente - J8 si #aloarea p corespunzatoare acesteia - JS si #aloarea p corespunzatoare acesteia - testele de semnificatie pentru compararea grupelor de contrast b. 9oderatorii 2 #ariabile continue: - coeficientul de regresie b% - eroarea standard a coeficientului de regresie - testul de semnificatie pentru coeficientul de regresie (iscutii si concluzii (contine): - interpretarea calitati#a a mediei marimilor efectelor - explicarea fiecarui moderator gasit ca fiind semnificati# in urma analizei - descrierea performantei fiecarui model predicti# al marimilor efectelor - discutie asupra di#ersitatii studiilor incluse in meta-analiza - rele#anta teoretica a rezultatelor obtinute in urma metaanalizei pentru domeniul #izat - mentionarea acelor caracteristici ale analizei care limiteaza generalizarea rezultatelor ei - trasarea directiei unor #iitoare studii similare * grila de evaluare a metaanalizelor %. 1aliditatea interna a metaanalizei: #aliditatea interna a meta-analizei se afla in stransa legatura cu #aliditatea interna a studiilor pe care le sintetizeaza meta-analiza trebuie sa includa suficient de multe studii pentru a a#ea putere statistica suficienta daca studiul testeaza si moderatori, trebuie prezentat si studiul relatiei intre moderatori in codare sunt folosite cel putin doua persoane si se prezinta concordanta intercodificatori (preferabil peste F.B)

-.1aliditatea externa a metaanalizei: (ata de reprezentati#itatea esantionului de studii utilizat: - granitele teoretice ale metaanalizei (omogenitatea si heterogenitatea studiilor) -C

- caracterul exhausti# al proceselor de cautare a studiilor (5eDIords, alte proceduri) - s-a cautat si in cadrul unor discipline conexe, - s-au inclus si studii nepublicate, Cat de riguros s-a facut cautarea acestora) fectele calculate pentru fiecare studiu trebuie sa reprezinte acelasi construct teoretic (ex. *elfefficacD #s. miscalibration) .. Contributia teoretica a metanalizei: - metaanaliza nu trebuie sa faca doar o sinteza cantitati#a a literaturii ci sa interpreteze si sa integreze teoretic rezultatele obtinute - sa arate factori stiintifici (ex. Tip de design, amplitutdinea scalelor) si non-stiintifici (ex. 8ac5ground stiintifiic al autorilor, gen), care modereaza efectele obtinute in cercetarea primara - sa incurajeze studii #iitare, sugerand arii teoretice care mai trebuie in#estigate si solutii metodologice cu potential ridicat de e#identiere a efectelor.

-?

2ubiecte de e4amen %. (iscutati interogatiile de cercetare clinica ce pot fi deri#ate din urmatoarea afirmatie de simt comun: <"n general, dupa o inter#entie chirurgicala cu anestezie generala, se reduce performanta cogniti#a a pacientilor=. -. (iscutati comparati# si ilustrati conceptele de asumptie si ipoteza .. (iscutati functiile teoriei in cercetarea clinica 3. xplicati si discutati pe baza unui exemplu din domeniul psihologiei clinice principiul <8riciului lui 0ccam= (principiul parcimoniei) 4. (iscutati si ilustrati distinctia dintre sensul corelational si cel cauzal al predictiei in cercetarea clinica @. (iscutati comparati# si ilustrati rolul scalei ordinale si al celor de inter#ale6proportii in masurarea clinica B. (iscutati cazul #ariabilelor nominale cu doua odalitati (binare) si modul de utilizare a acestora in cercetarea clinica C. (iscutati distinctia intre conceptele de #alori obser#ate si #alori reale in masurarea clinica. "lustrati o modalitate de crestere a preciziei estimarii ?. (iscutati conceptele de #aliditate si fidelitate a masurarii si ilustrati natura relatiei dintre ele %F. "ntr-o faza intermediara a procesului de elanorare a unei scale de masura pentru un nou concept clinic, se obtine o consistenta interna inter-itemi de F..?. (iscutati cate#a strategii de crestere a fidelitatii scalei si contextele particulare in care acestea pot fi implementate. %%. (iscutati si ilustrati rolul fidelitatii test-retest in experimentul clinic cu masuratori repetate (design intragrupal, pre-post inter#entie) %-. (iscutati si ilustrati rolul integritatii #ariabilei independente in asigurarea #aliditatii interne a cercetarii experimentale clinice %.. (escrieti pe scurt pasii in procesul de #alidare a unei scale de cognitii irationale intr-un domeniu specific (la alegere) %3. (iscutati modalitatile prin care conditia placebo poate fi biasata si ilustrati consecintele acestei biasari in cercetarea clinica experimentala %4. xplicati afirmatia <paradigma modereaza relatia dintre tipul de pregatire si proportie efectelor pro(contra) placebo in cercetarea clinica= %@. *chitati si argumentati o modalitate de combinare a metodei cantitati#e cu cea calitati#a in demersul de cercetare clinica %B. (iscutati si ilustrati distinctia intre studiile corelationale trans#ersale si studiile corelationale longitudinale. (iscutati comparati# #aloarea pentru cunoastere a celor doua abordari. %C. (iscutati pe baza unui exemplu clinic criteriile stabilirii unei relatii de cauzalitate. %?. (iscutati posibilele explicatii ale corelatiei a doua #ariabile A si 8 si exemplificati fiecare situatie -F. (iscutati si ilustrati relatia dintre #aliditatea interna si #aliditatea externa a unei cercetari clinice experimentale -%. (iscutati #aliditateat urmatoarei afirmatii si propuneti modalitati prin care se pot obtine rezultate care sa-i sporeasca #aliditatea: < e#ident ca antidepresi#ele sunt eficiente, de #reme ce -6. din cei care le iau isi re#in=. .F

--. -.. -3. -4. -@. -B. -C. -?. .F. .%. .-. ...

(iscutati ipostazele in care poate aparea grupul de control in cercetarea clinica experimentala si tipul de efect in care este testat prin raportarea grupului experimental la fiecare din ipostazele identificate. (iscutati moartea experimentala in relatie cu randomizarea in cercetarea clinica experimentala. (iscutati #aliditatea urmatoarei afirmatii: <9eta-analiza introduce in analiza studiilor stiintifice o rigoare metodologica similara metodei experimentale=. (iscutati consecintele includerii in meta-analiza a unor rezultate din studii foarte heterogene ca design, asupra #aliditatii demersului metaanalitic. (iscutati si ilustrati rolul criteriilor de includere (a studiilor primare in meta-analiza) in generalizarea rezultatelor meta-analizei. "lustrati un moderator categorial si unul continuu in meta-analiza. nuntati directia relatiei de moderare "lustrati o situatie in care, la inspectia #izuala a marimilor efectelor in esantionul de studii se constata o distributie bimodala. xplicati situatia si propuneti solutii meta-analitice ulterioare. Aasiti trei explicatii plauzibile pentru existenta unui outlier (#alorea extrema) in distributia marimilor efectelor in meta-analiza pe baza unui exemplu. nuntati modul de ponderare al marimilor efectelor in calcularea mediei marimilor efectelor in esantionul de studii si argumentati utilizarea fiecarui tip de pondere. "lustrati o situatie de meta-analiza in care se constata o heterogenitate semnificati#a a distributiei marimilor efectelor. "dentificati trei exemple plauzibile a acestei heterogenitati. "lustrati o situatie de meta-analiza in care se identifica o corelatie ridicata intre moderatorii marimii efectului. 'ropuneti solutii de rezol#are a acestei situatii. (iscutati si ilustrati relatia dintre #aliditatea interna a studiilor primare si #aliditatea interna a meta-analizei care include respecti#ele studii primare.

.%