P. 1
teorie analiza matematica clasa a 11-a

teorie analiza matematica clasa a 11-a

|Views: 2,648|Likes:
Published by MathPlayer
SIRURI ¸
Definitie: ¸
O functie a : N → R se nume¸te ¸ir de numere reale. ¸ s s Valorile functiei a(0), a(1), a(2), ..., a(n), ... se numesc termenii ¸irului ¸i se noteaz˘ ¸ s s a a0 , a1 , a2 , ..., an , ..., unde an = termenul de rang n al ¸irului. s Pentru a : N → R se mai folosesc notatiile: (an )n∈N sau (an )n≥0 sau (an ). ¸ Uneori, domeniul functiei este N\{0, 1} sau N\{0, 1, 2}. ˆ aceste cazuri, folosim ¸ In pentru ¸irul (an ) notatiile: (an )n≥1 sau (an )n≥2 .
SIRURI ¸
Definitie: ¸
O functie a : N → R se nume¸te ¸ir de numere reale. ¸ s s Valorile functiei a(0), a(1), a(2), ..., a(n), ... se numesc termenii ¸irului ¸i se noteaz˘ ¸ s s a a0 , a1 , a2 , ..., an , ..., unde an = termenul de rang n al ¸irului. s Pentru a : N → R se mai folosesc notatiile: (an )n∈N sau (an )n≥0 sau (an ). ¸ Uneori, domeniul functiei este N\{0, 1} sau N\{0, 1, 2}. ˆ aceste cazuri, folosim ¸ In pentru ¸irul (an ) notatiile: (an )n≥1 sau (an )n≥2 .

More info:

Published by: MathPlayer on Oct 01, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/13/2014

pdf

text

original

SIRURI ¸

Definitie: ¸
O functie a : N → R se nume¸te ¸ir de numere reale. ¸ s s Valorile functiei a(0), a(1), a(2), ..., a(n), ... se numesc termenii ¸irului ¸i se noteaz˘ ¸ s s a a0 , a1 , a2 , ..., an , ..., unde an = termenul de rang n al ¸irului. s Pentru a : N → R se mai folosesc notatiile: (an )n∈N sau (an )n≥0 sau (an ). ¸ Uneori, domeniul functiei este N\{0, 1} sau N\{0, 1, 2}. ˆ aceste cazuri, folosim ¸ In pentru ¸irul (an ) notatiile: (an )n≥1 sau (an )n≥2 . s ¸ Sirul, fiind o functie, este bine precizat dac˘ i se cunosc: domeniul, codomeniul ¸ ¸ a ¸i legea de corespondenta. Deoarece domeniul este prin definitie N, iar codomeniul s ¸˘ ¸ este prin definitie R, cˆnd definim un ¸ir preciz˘m doar legea de corespondent˘. ¸ a s a ¸a Exist˘ mai multe moduri de a defini un ¸ir: a s I) prin ˆ siruirea termenilor lui ın¸ 0, 1, 2, 3, ... → ¸irul numerelor naturale s 0, 2, 4, 6, ... → ¸irul numerelor naturale pare s 1 2 3 , , , ... 2 3 4 II) se precizeaz˘ legea de corespondenta a ¸˘ an = n, n ∈ N bn = 2n, n ∈ N n ,n ∈ N cn = n+1 III) prin relatii de recurent˘ ¸ ¸a r1 ∈ R, a1 ∈ R, an+1 = an + r, (∀) n ≥ 1 → progresie aritmetic˘ de ratie r a ¸ q ∈ R, b1 ∈ R, bn+1 = q · bn , (∀) n ≥ 1 → progresie geometric˘ de ratie q a ¸ f0 = f1 = 1, fn+1 = fn + fn−1 , (∀) n ≥ 1 → ¸irul lui Fibonacci s Dac˘ formula de recurent˘ exprim˘ un termen (an+1 ) printr-o formul˘ ˆ raport a ¸a a a ın de termenul precedent (an ) o numim recurent˘ de ordin I. ¸a Dac˘ formula de recurent˘ exprim˘ un termen (an+1 ) printr-o formul˘ ˆ raport a ¸a a a ın de precedentii 2 termeni (an , an−1 ) o numim recurent˘ de ordin II. ¸ ¸a ············

1

SIRURI MONOTONE ¸
Definitia 1: ¸
a) Un ¸ir (an )n≥0 este monoton cresc˘tor dac˘ (∀) n ∈ N, an ≤ an+1 . s a a b) Un ¸ir (an )n≥0 este monoton strict cresc˘tor dac˘ (∀) n ∈ N, an < an+1 . s a a Sirurile cresc˘toare verific˘: a0 ≤ a1 ≤ a2 ≤ a3 ≤ ... ≤ an ≤ ... ¸ a a Sirurile strict cresc˘toare verific˘: a0 < a1 < a2 < a3 < ... < an < ... ¸ a a

Definitia 2: ¸
a) Un ¸ir (an )n≥0 este monoton descresc˘tor dac˘ (∀) n ∈ N, an ≥ an+1 . s a a b) Un ¸ir (an )n≥0 este monoton strict descresc˘tor dac˘ (∀) n ∈ N, an > an+1 . s a a Sirurile descresc˘toare verific˘: a0 ≥ a1 ≥ a2 ≥ a3 ≥ ... ≥ an ≥ ... ¸ a a Sirurile strict descresc˘toare verific˘: a0 > a1 > a2 > a3 > ... > an > ... ¸ a a

Definitia 3: ¸
a) Un ¸ir este monoton dac˘ este monoton cresc˘tor sau monoton descresc˘tor. s a a a b) Un ¸ir este monoton strict dac˘ este monoton strict cresc˘tor sau monoton s a a strict descresc˘tor. a Este evident c˘ un ¸ir care este ˆ acela¸i timp monoton cresc˘tor ¸i monoton a s ın s a s descresc˘tor este ¸irul constant. a s Pentru a stabili monotonia unui ¸ir sunt (mai) cunoscute 3 metode: s I) Metoda diferentei: ¸ - se calculeaz˘ an+1 − an ¸i se compar˘ cu 0 a s a II) Metoda raportului - se folose¸te numai pentru ¸iruri cu termeni strict pozitivi s s an+1 si se compar˘ cu 1 a - se calculeaz˘ a an III) Inductia matematic˘ ¸ a

˘ SIRURI MARGINITE ¸
Sirurile sunt functii a : N → R. ¸ ¸ Un ¸ir este m˘rginit dac˘ functia ¸ir este m˘rginit˘. s a a ¸ s a a

Definitie: ¸
(an )n≥0 este m˘rginit dac˘ (∃)m, M ∈ R astfel ˆ at (∀)n ∈ N, m ≤ an ≤ M . a a ıncˆ m se nume¸te minorant al ¸irului. s s M se nume¸te majorant al ¸irului. s s m ¸i M nu sunt unici. s

Teorem˘: a
(an )n≥0 este m˘rginit ⇔ (∃)M > 0 astfel ˆ at (∀)n ∈ N, |an | < M . a ıncˆ

Demonstratie: ¸
|an | < M ⇔ −M ≤ an ≤ M Se alege m = −M si se obtine c˘ (an )n≥0 este m˘rginit. ¸ a a

2

SIRURI CONVERGENTE ¸
Intuitiv, un ¸ir este convergent dac˘, atunci cˆnd rangul termenului cre¸te foarte s a a s mult, valorile termenilor se apropie oric˘t de mult de un num˘r real unic pe care ˆ a a ıl vom numi limita ¸irului. s Exemple: 1 1) Sirul (an )n≥0 , an = n are termenii: ¸ 10 1 a0 = 0 = 1 10 1 a1 = 1 = 0, 1 10 1 a2 = 2 = 0, 01 10 1 a3 = 3 = 0, 001 10 1 a4 = 4 = 0, 0001 10 ············ Pe m˘sur˘ ce n cre¸te foarte mult, an se apropie de 0. Vom spune c˘ ¸irul an are a a s as limita 0. n 2) Sirul (bn )n≥1 , bn = ¸ are termenii: n+1 1 b1 = = 0, 5 2 2 b2 = = 0, (6) 3 3 b3 = = 0, 75 4 4 b4 = = 0, 8 5 ············ 999 = 0, 999 b999 = 1000 ············ 9999 b9999 = = 0, 9999 10000 ············ Pe m˘sur˘ ce n cre¸te foarte mult, bn se apropie de 1. Vom spune c˘ ¸irul bn are a a s as limita 1.

Definitie: ¸
(an )n≥0 este convergent dac˘ (∃)l ∈ R astfel ˆ at (∀)V ∈ V(l), (∃) un rang care a ıncˆ depinde de V ¸i pe care ˆ vom nota nV ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nV , an ∈ V . s ıl ıncˆ n→∞ Vom spune c˘ l este limita lui (an ) ¸i vom nota lim an = l sau an −→ l sau a s n→∞ an → l.

Definitie: ¸
(an )n≥0 este convergent dac˘ (∃)l ∈ R astfel ˆ at ˆ afara oric˘rei V ∈ V(l) se a ıncˆ ın a afl˘ cel mult un num˘r finit de termeni ai ¸irului. a a s 3

Teorem˘: a
Dac˘ un ¸ir este convergent, limita lui este unic˘. a s a

Demonstratie: ¸
Presupunem prin absurd c˘ ¸irul (an )n≥0 are 2 limite l1 , l2 ∈ R, l1 = l2 . as an → l1 ⇒ (∀)V ∈ V(l1 ), (∃)nV ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nV , an ∈ V (*) ıncˆ an → l2 ⇒ (∀)V ∈ V(l2 ), (∃)nV ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nV , an ∈ V (**) ıncˆ T.SEP ARARE l1 = l2 =⇒ (∃)V1 ∈ V(l1 ) ¸i (∃)V2 ∈ V(l2 ) astfel ˆ at V1 ∩ V2 = ∅ s ıncˆ (∗) ⇒ (∃)nV1 ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nV1 , an ∈ V1 ıncˆ (∗∗) ⇒ (∃)nV2 ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nV2 , an ∈ V2 ıncˆ Fie n ≥ max(nV1 , nV2 ) ⇒ an ∈ V1 ∩ V2 (F) pentru c˘ v1 ∩ V2 = ∅ ⇒ Presupunerea a f˘cut˘ este fals˘ ⇒ l1 = l2 . a a a

Definitie: ¸
Un ¸ir este divergent dac˘ nu este convergent. s a

SUBSIRURI ¸
Fiind dat un ¸, prin sub¸ir al s˘u se ˆ ¸elege ”un ¸ir mai mic”. Sub¸irul se s s a ınt s s formeaz˘ cu o parte din termenii ¸irului, luati ˆ ordinea strict˘ a rangului. a s ¸ ın a Pentru ¸irul (an )n≥0 consider˘m k0 < k1 < ... < kn < ... numere naturale. s a Spunem c˘ ¸irul cu termenii ak0 , ak1 , ak2 , ... este un sub¸ir al ¸irului (an ) ¸i ˆ not˘m as s s s ıl a (akn )n≥0 . ˆ Intregul ¸ir este sub¸ir al s˘u. s s a Un ¸ir are o infinitate de sub¸iruri. s s Exemple: - (a2n )n≥0 este sub¸irul termenilor de rang par ¸i contine termenii a0 , a2 , a4 , a6 , ... s s ¸ - (a2n+1 )n≥0 este sub¸irul termenilor de rang impar ¸i contine termenii a1 , a3 , a5 , a7 , ... s s ¸ - (an2 +1 )n≥0 contine termenii a1 , a2 , a5 , a10 , a17 , ... ¸

Teorem˘: a
Dac˘ un ¸ir este convergent atunci orice sub¸ir al s˘u este convergent la aceea¸i a s s a s limit˘. a

Demonstratie: ¸
Dac˘ ¸irul (an ) converge c˘tre l ∈ R atunci ˆ afara oric˘rei vecin˘t˘¸i V ∈ V(l) as a ın a a at se afl˘ cel mult un num˘r finit de termeni ai ¸irului (an ). Cum ¸irul se formeaz˘ cu a a s s a o parte din termenii ¸irului, ˆ s ınseamn˘ c˘ ˆ afara oric˘rei vecin˘t˘¸i V ∈ V(l) se afl˘ a a ın a a at a cel mult un num˘r finit de termeni ai sub¸irului. a s Deci ¸irul converge c˘tre l. s a

Consecint˘: ¸a
Dac˘ un ¸ir are 2 sub¸iruri cu limite diferite atunci ¸irul nu este convergent. a s s s

4

DEFINITIA CU EPSILON(ε) A CONVERGENTEI ¸ ¸
Fie a ∈ R ¸i ε > 0. Atunci Vε = (a − ε, a + ε) ∈ V(a). s

Teorem˘: a
Fie (an )n≥0 . Urm˘toarele afirmatii sunt echivalente: a ¸ 1) ¸irul (an )n≥0 este convergent s 2) (∃)l ∈ R astfel ˆ at (∀)ε > 0, (∃)nε ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nε , |an − l| < ε ıncˆ ıncˆ

Demonstratie: ¸
1) ⇒ 2) (an )n≥0 este convergent ⇒ (∃)l ∈ R astfel ˆ at (∀)V ∈ V(l), (∃)nV ∈ N astfel ˆ at ıncˆ ıncˆ (∀)n ≥ nV , an ∈ V Fie l ∈ R acela¸i. s Fie ε > 0 oarecare. Fie Vε = (ε − l, ε + l) ∈ V(l). Punem V = Vε ⇒ (∃) un rang care depinde de V = Vε , deci va depinde de ε ¸i s pe care ˆ not˘m cu nε ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nε , an ∈ Vε ⇒ an ∈ (l − ε, l + ε) ⇒ ıl a ıncˆ l − ε ≤ an ≤ l − ε ⇒ −ε ≤ an − l ≤ ε ⇒ an − l ∈ (−ε, ε) ⇒ |an − l| < ε 2) ⇒ 1) (∃)l ∈ R astfel ˆ at (∀)ε > 0, (∃)nε ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nε , |an − l| < ε ıncˆ ıncˆ Fie l ∈ R acela¸i. s Fie V ∈ V(l) oarecare. Se ¸tie c˘ V contine o vecin˘tate simetric˘ ⇒ (∃)ε > 0 s a ¸ a a astfel ˆ at Vε = (l − ε, l + ε) ⊂ V . ıncˆ Dac˘ ε > 0 atunci (∃) un rang nε ∈ N care depinde de ε, iar ε depinde de V , deci a not rangul nε = nV depinde de V astfel ˆ at |an − l| < ε ⇒ an ∈ Vε ⊂ V ⇒ an ∈ V ⇒ ıncˆ (∃)l ∈ R astfel ˆ at (∀)V ∈ V(l), (∃)nV ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ nV , an ∈ V ⇒ ıncˆ ıncˆ (an )n≥0 este convergent. Deci 1) ⇔ 2).

Observatii: ¸
1) Definitia initial˘ a convergentei va fi numit˘ definitia cu vecin˘t˘¸i. ¸ ¸ a ¸ a ¸ a at 2) Caracterizarea din teorem˘ a convergentei va fi numit˘ definitia cu ε. a ¸ a ¸

Teorem˘: a
Orice ¸ir convergent este m˘rginit. s a

Demonstratie: ¸
Fie ¸irul (an )n≥0 convergent ⇒ (∃)l ∈ R astfel ˆ at (∀)ε > 0, (∃)nε ∈ N astfel s ıncˆ ˆ at (∀)n ≥ nε , |an − l| < ε ıncˆ Fie ε = 1 ⇒ (∃)n1 ∈ N astfel ˆ at (∀)n ≥ n1 , |an − l| < 1 ıncˆ Fie n ≥ n1 . |an | = |an − l + l| ≤ |an − l| + |l| < 1 + |l| ⇒ |an | < 1 + |l|, (∀)n ≥ n1 Fie M = max(|a0 |, |a1 |, ..., |an1 −1 |, 1 + |l|) ⇒ (∀)n ∈ N, |an | ≤ M ⇒ (an )n≥0 este m˘rginit. a

Observatie: ¸
Teorema are reciproca fals˘. Nu orice ¸ir m˘rginit este convergent. a s a Exemplu: an = (−1)n , n ∈ N

5

Teorem˘: a
Dac˘ un ¸ir este convergent atunci ¸irul obtinut prin ad˘garea ori prin suprimarea a s s ¸ a unui num˘r finit de termeni este un ¸ir convergent la aceea¸i limit˘. a s s a

Demonstratie: ¸
an → l ⇒ ˆ afara oric˘rei vecin˘t˘¸i V ∈ V(l) se afl˘ cel mult un num˘r finit In a a at a a de termeni din ¸ir. Dac˘ acestui ¸ir ˆ ad˘ug˘m ori ˆ suprim˘m un num˘r finit de s a s ıi a a ıi a a termeni, ˆ afara oric˘rei vecin˘t˘¸i V ∈ V(l) se afl˘ cel mult un num˘r finit de ın a a at a a termeni din ¸irul nou obtinut. De aceea, noul ¸ir are aceea¸i limit˘. s ¸ s s a

Consecint˘: ¸a
Pentru orice p ∈ N fixat, ¸irurile (an )n≥0 ¸i (an+p )n≥0 au termenii a0 , a1 , a2 , ... ¸i s s s ap , ap+1 , ap+2 , ..., iar unul se obtine din cel˘lalt prin ad˘ugarea ori prin suprimarea ¸ a a unui num˘r de p termeni. a Dac˘ un ¸ir este convergent ¸i cel˘lalt ¸ir este convergent la aceea¸i limit˘. a s s a s s a

6

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->