Ce nu scrie pe nicio eticheta de pesticide (ierbicide, fungicide, insecticide s.a.m.d.

) (si niciun producator sau vanzator de astfel de produse nu va va

spune vreodata): Mai intai, trebuie sa fie cat se poate de clar ce inseamna terminatia cid din aceste denumiri.Aceasta terminatia insamna ucigator, ucigas. Si asta e valabil pentru orice astfel de produs, fie ca e bactericid, insecticid, fungicid sau ierbicid. Ucide dusmanul desemnat in prima parte a cuvantului: - bacteri-cid ucide bacterii substanta care distruge bacterii; - ierbi-cid substanta care ucide ierburi; - fungi-cid substanta care ucide, distruge ciupercile - insecti-cid substanta care ucide, distruge insectele s.a.m.d. oate, grupate sub denumirea generica de pesti-cide substante care ucid daunatorii. Un aspect esential din punct de vedere ecologic este faptul ca natura nu face deosebire intre un tip sau altul de organisme. !atura este nepartinitoare. "e fapt, desi pare imposibil acest lucru, voi afirma un lucru foarte greu de inteles la prima vedere: Natura nu cunoaste daunatori. #entru natura e$ista doar specii, fiinte vii care au un rol de indeplinit. Atat. !ici o fiinta nu este mai buna sau mai rea decat alta, fiecare face parte din natura si are un rol. !oi, oamenii, suntem cei care facem aceasta diferenta, fortati in primul rand de considerente economice. % firesc, nimeni nu vrea sa isi vada recoltele distruse, trebuie sa le aparam, dar contea&a modul in care o facem. 'um o facem( "e cele mai multe ori apeland la substante c)imice. 'um a*ung aceste substante c)imice sa fie produse, testate si apoi acceptate pentru folosire si vandute( #ai, in primul rand avem nevoie de cercetare. Specialisti care lucrea&a doar in acest scop, descoperirea de noi substante pentru agriculura, apoi laboratoare, apoi fonduri+ 'a suntem sau nu constienti de asta, si Natura face cercetare. 'u diferenta ca face acest lucru tot timpul si nu o costa nimic in plus. ,iecare organism, fiecare celula, fiecare virus, tot ce este supus conditiilor sc)imbatoare ale mediului sunt implicati in aceasta cercetare, sinteti&and continuu molecule, modificandu-le, selectandu-le. Numai ca Natura este cu mult mai eficienta decat vor fi vreodata oamenii de stiinta. !atura face permanent cercetare. Si aplica permanent re&ultatele obtinute. Am putea spune ca intreaga natura este un laborator urias. 'elulele sunt unitatile sale mobile de cercetare si aplicare si, totodata, savantiii naturii. -ar spre deosebire de oameni, !atura nu cunoaste *umatati de masura. #entru a ma face mai usor inteleasa, voi face personifica putin organismele atacate, fie ele bacterii, ciuperci sau insecte si voi face o analogie intre munca lor de cercetare si savantii umani: #e vremea cand mai permiteam televi&orului sa-mi manance timpul, am va&ut un episod din serialul !i.ita. Unul din persona*ele principale era grav ranit, aproape fara sanse de supravietuire. #atru medici se straduiau sa il salve&e. Unul din ei, ingri*orat, o averti&ea&a pe Madeline, sefa Sectiunii: - % in stare foarte grava. /om face tot posibilul, dar nu stiu daca vom reusi sa il salvam. - "in aceasta incapere, raspunde ea, vor iesi ori cinci oameni vii, ori cinci cadrave. %ste inutil sa spun ca medicii au facut imposibilul. 0-au salvat. Si s-au salvat si pe ei. %i bine, acesta este regimul in care lucrea&a savantii naturii in situatiile de cri&a. 'and omul ataca cu substantele nou create, organismele atacate sunt in aceeasi situatie ca medicii din episodul respectiv: reusesc sau mor. %le nu se vor multumi sa faca tot posibilul. /or face imposibilul, daca e nevoie, altfel vor muri.

oate organismele care sunt afectate de folosirea acestor produse cauta solutii de supravietuire, dar in linia intai se afla microorganismele. Arma lor cea mai puternica este rata de inmultire astronomica. Si mutatiile spontane. Mutatiile spontane sunt modificari ce apar in mod natural in structura genetica a organismelor. 0a scoala am fost invatati ca e$ista mutatii daunatoare, care duc la moartea organismelor respective si mutatii benefice, care ii confera acestuia un avanta*, plus o a treia categorie, mutatiile inutile care nu sunt nici daunatoare, nici folositoare pentru supravietuirea organismului respectiv, ca de e$emplu mutatii ce determina sc)imbarea culorii la flori. -n natura insa, nimic nu este inutil de aceea, toate mutatiile 1cu e$ceptia celor letale2 fie ca aduc sau nu speciei respective beneficii pe care sa le putem sesi&a c)iar si noi, oamenii, sunt salvate in ba&a de date a speciei respective, adica in materialul genetic. Asa, pentru orice eventualitate+ %ste insasi ba&a diversitatii naturii. !atura uraste productia in serie. !u e$ista doua organisme identice, indiferent cat de simple sau de comple$e sunt aceste organisme. Acum sa ne intoarcem la microorganismele noastre, de e$emplu la niste bacterii pe care tocmai le-am atacat cu o substanta bactericida. 'e se va intampla( 3 mare parte din aceste bacterii vor muri, fireste. "ar, retineti ca nu e$ista nici macar doua bacterii identice4 "e fiecare data cand ele se reproduc, e$ista si posibilitatea aparitiei de mutatii. ,iecare mutatie, daca nu este letala, se pastrea&a in A"!-ul noilor bacterii. "e aceea, printre bacteriile atacate vor e$ista si supravietuitori. 'are vor supravietui tocmai datorita faptului ca sunt diferite de celelalate si au avut in materialul lor genetic informatiile necesare pentru a supravietui. Aceste bacterii, bineinteles, se vor inmulti. -ar cand vor face asta vor transmite si urmasilor lor acele proprietati care le-au facut capabile sa re&iste. %ste un proces care se intampla mereu, pe care savantii l-au observat si studiat. %$emplul cel mai cunoscut este cel al re&istentei la antibiotice, dar se intampla la fel si cu produsele folosite in agricultura. !atura pare sa actione&e dupa urmatoarea devi&a: daca e posibil s-a facut deja, daca e imposibil se va face. Si asta fara costuri suplimentare. Aceleasi microorganisme care lucrau la formarea solului in gradinile noastre, puse in situatia de a infrunta armamentul c)imic al agriculturii industriale, se vor implica imediat in gasirea de solutii pentru a supravietui, folosind toate resursele pe care le au. ,iecare bacterie in parte va face acest lucru. !u vor fi doar cateva, i&olate intr-un mediu steril si imbracate in )alate albe care sa studie&e diferite substante, iar apoi sa vina spunand: )ei, uitati ce am obtinut, )ai sa vedem daca merge4 !u, fiecare celula in parte, sub amenintarea cu moartea, va sinteti&a un numar enorm de substante c)imice, incercand sa obtina acel avanta* care i-ar permite sa traiasca. Savantii naturii nu vor face dosare, nu vor cere aprobari, nu vor inc)eia protocoalel /or sinteti&a in sc)imb o varietate incredibila de substante c)imice, testandu-le pe loc, modificandu-le, testandu-le din nou si adaptandu-le. #entru savantii nostri, mi&a este cunoasterea stiintifica sau recompensa financiara. #entru microorganisme, mi&a este c)iar supravietuirea. 'red ca nu mai trebuie sa spun care tabara e mai motivata. 'eea ce nu te omoara te face mai puternic spune o vorba. -ar noi, tocmai asta am facut cu substanta noastra bactericida: am selectionat o noua generatie de bacterii, capabile sa re&iste la ea. 'are se vor inmulti si isi vor continua cercetarea, sporindu-si capacitatea de a re&ista. 3 data in plus, pe termen lung, substantele folosite in agricultura au ca efect exact contrariul a ceea ce se presupune ca ar trebui sa faca. % valabil pentru toate categoriile de substante folosite: -n final, pesticidele vor selectiona micro-organisme mai re&istente la actiunea lor. oate pesticidele, indiferent ca e vorba de bactericide, fungicide, insecticide s.a.m.d. declanseaza acest proces de selectie si determina aparitia de organisme rezistente. #rocesul de selectionare poate sa dure&e uneori ani intregi. %fectul va fi insa totdeauna acelasi. %fectul pesticidului folosit va scadea, fermierii vor fi nevoiti sa stropeasca mai des, pana cand acesta va deveni complet ineficient, nu va mai avea nici un efect. Asa ca savantii vor fi nevoiti sa treaca din nou la treaba si sa re&olve problema. 'um( 5ineinteles cautand o alta substanta care sa distruga daunatorii respectivi.

Si, din nou, procesul se reia. 3rganismele invata cum sa se apere impotriva noii substante si devin din nou re&istente. %ste o cursa a inarmarii c)imice nebuneasca, pe care natura n-o poate pierde si noi n-o putem castiga. "iferenta de resurse, scara la care lucrea&a natura in comparatie cu omul, totul indica acest lucru. -ar in aceasta lupta atat mediul cat si sanatatea omului sunt grav afectate. Adaptarea, aparitia de organisme re&istente este cea mai rapida la micro-organisme, deoarece ele se inmultesc atat de repede. "ar este vorba de un fenomen care apare la orice nivel, fie ca luptam impotriva ciupercilor sau a buruienilor. !ici buruienile re&istente la ierbicide nu sunt o noutate, doar ca in ca&ul lor, procesul de selectie este mai lent, durea&a mai mult. "ar, efectul acestor substante nu se opreste aici. #e langa faptul ca pesticidele provoaca aceste procese de selectie, ele distrug si mecanismele de control ale naturii. "e data aceasta, ma voi muta cu e$emplul in domeniul vi&ibil, pentru ca e mai usor de inteles. % bine cunoscut faptul ca gargaritele, care sunt animale pradatoare, intervin in controlul afidelor. 'and imprastiem pe culturile noastre un insecticid ucidem, bineinteles, afidele, dar ucidem si gargaritele. Aproape sigur insa, nu vom reusi sa ucidem toate afidele, ramanand e$act cele mai re&istente. !ormal, e posibil sa nu ucidem nici toate gargaritele, cele mai re&istente vor supravietui si ele, dar trebuie sa tinem cont ca gargaritele sunt in numar mult mai mic decat afidele. % o lege a naturii: de obicei, pradatorii sunt in numar mai mic decat prada. Si se inmultesc si mai greu decat aceasta. Sa &icem ca au supravietuit un numar mic de afide si un numar si mai mic de gargarite. Afidele selectionate, vor continua sa se )raneasca cu plantele noastre si vor incepe sa se inmulteasca din nou. 'e se va intampla cu gargaritele ramase( /or incerca sa se )raneasca cu afidele e$istente, dar, deoarece acestea vor fi prea putine, vor pleca sa isi caute )rana in alta parte. Asa ca afidele se vor inmulti aproape nesting)erite. 'am pe la vremea cand ar fi suficient de multe pentru a determina putinele gargarite ramase sa inceapa sa se inmulteasca, gradinarul va observa noua inva&ie de afide si va interveni din nou, aplicand insecticide. "in nou, vor muri atat afide cat si gargarite si, din nou, gargaritele, adica e$act pradatorii care ne-ar fi putut fi de folos, vor fi cele mai afectate, din cau&a numarului lor mic. Si ciclul anormal se reia, iar si iar. Adaugati deci si distrugerea echilibrelor naturale pe lista de efecte netrecute pe etic)ete. -ar daca punem cap la cap efectele fertili&antilor cu cele ale pesticidelor obtinem urmatorul tablou: - un sol de&ec)ilbrat, in care )umusul este consumat rapid, ducand la disparitia vietii din sol si saracirea in elemente nutritive; - o selectie combinata a daunatorilor, efectuata atat de fertili&anti care obliga creaturile solului sa isi caute sursa de )rana in alta parte decat in sol, devreme ce acesta nu le mai poate oferi nimic, cat si de pesticide, care accelerea&a si amplifica aceasta selectie. "e vreme ce in urma aplicarii nec)ib&uite a fertili&antilor in sol raman e$act acele organisme care ne provoaca cele mai multe probleme, pesticidele vor continua opera lor de selectie tot cu aceste organisme. !u numai ca distrugem ceea ce ne-ar putea a*uta, dar contribuim si la selectarea unor daunatori mai re&istenti. - re&iduuri de pesticide in solul nostru, in plantele noastre, in )rana noastra si in apa noastra. - sol erodat si degradat; - plante mai putin re&istete la boli si mai sarace in elemente nutritive. oate acestea sunt de&ec)ilibre ce vor necesita mereu si mereu interventia noastra. /om fi obligati sa intervenim continuu, sa ne folosim munca si banii nu pentru a restabili ec)ilbrul 1nici nu poate fi vorba de asa ceva atat timp cat procedam astfel2 ci macar pentru a mentine aceste de&ec)ilibre la un nivel convenabil dpdv economic.

Ce nu scrie pe nicio eticheta de fertilizatori chimici

(si nici producatorii sau vanzatorii nu va vor spune): Ma*oritatea celor ce cultiva plante, fie ca e vorba de mici gradini de flori sau de ferme intinse pe )ectare intregi, folosesc fertili&atorii. #are logic, daca ne gandim ca cele mai multe soluri sufera de diverse deficiente, una dintre cele mai obisnuite probleme fiind deficienta de a&ot+ "e aceea, de multe ori veti au&i spunandu-se ca paiele si scoarta de copac, fiind sarace in a&ot, nu sunt bune ca adaos pentru sol. 0ucru partial adevarat, deoarece paiele si scoarta de copac sunt e$celente ca mulci, dar doar la suprafata solului. "aca le incorporam in sol cu ca&maua sau plugul, atunci ele vor spori cantitatea de materie organica bogata in carbon din sol, stimuland microorgansimele sa se )raneasca, cam in acelasi mod in care &a)arul sau cafeaua stimulea&a organismul uman, dandu-i energie pe termen scurt. Asa cum, pentru a fi capabil de efort pe termen lung, organismul nostru are nevoie de o mancare satioasa, neputand trai doar cu &a)ar, la fel si viata din sol nu se poate de&volta sanatos doar cu carbon. 3rganismele reciclatoare, care au nevoie de o dieta balansata, in raport de apro$imativ patru parti de carbon pentru fiecare parte de a&ot, vor folosi cu lacomie combustibilul carbonic. %ste un fenomen analogic cu reactia metabolica pe care o do&a de &a)ar o provoaca corpului nostru: o crestere puternica a energiei, dar una pe termen scurt, care duce la consumarea altor nutrienti si ne epui&ea&a re&ervele. -ncercand sa profite de )rana de&ec)ilibrata aflata la dispo&itie, microorganismele se vor de&volta rapid, pe cat de rapid le vor permite re&ervele minerale 1in special de a&ot din sol2. /a avea loc o adevarata e$plo&ie demografica printre microbi. -n curand, stimulati de numarul mare al acestora, pradatorii secundari si tertiari se vor inmulti si ei. #este tot unde creaturile din sol vor gasi o cat de mica sursa de a&ot, o vor consuma inainte ca plantele noastre sa o poata face. #lantele vor suferi atat din lipsa se a&ot, cat si din lipsa altor nutrienti, pe care microorgansimele ii vor consuma inaintea lor. Aici intervin producatorii de fertili&anti c)imici, afirmand ca produsele lor vor ec)ilibra deficitiul din sol. -n realitate insa, pe termen lung, efectul va fi total diferit. -ata ce se intampla cu viata din sol dupa folosirea prea &eloasa a fertili&atorilor c)imici. Aplicarea acestora crea&a un e$ces de nutrienti minerali. Acum, )rana este saraca in carbon. "in nou, viata solului se anga*ea&a intr-o cursa frenetica de )ranire, impulsionata de mai mult decat abundenta sursa de a&ot, fosfor si potasiu din fertili&atorii tipici !#6. "e vreme ce organismele au nevoie de mult mai mult carbon decat de a&ot, nu va dura mult pana cand orice sursa disponibila de carbon va fi e$trasa din materia organica a solului si integrata in corpurile vii. Aceste organisme e$pira dio$id de carbon, asa ca o parte a carbonului se pierde cu fiecare generatie. 0a inceput carbonul usor asimilabil este consumat apoi, mai incet, )umusul. -n cele din urma aproape tot carbonul din sol dispare, iar viata din sol, infometata de lipsa acestei )rane esentiale, incepe sa moara. Speciile de microorganisme care nu pot supravietui cri&ei, vor disparea pe alocuri. Unele din aceste creaturi pot *uca roluri critice, secretand antibiotice ce prote*ea&a plantele, sau transferind un nutrient esential sau desfacand componente greu de asimilat. 'u verigi importante lipsa, viata din sol devine incapabila sa mai asigure vreun ec)ilibru. #radatorii naturali incep sa moara, asa ca unele din organismele ce formau prada lor, nemaifiind tinute in control, se vor inmulti necontrolat si vor deveni boli. in pacate, multe din creaturile care raman dupa aceasta supradoza de minerale sunt exact cele care au invatat sa supravietuiasca folosind singura sursa de carbon ramasa: plantele voastre. !rderea carbonului din sol cu fertilizatori chimici poate, oricat ar parea de ciudat, sa selectioneze aceste organisme ce provoaca boli. "ot felul de insecte care ciopartesc plantele, le sug seva si ciuperci care rasucesc frunzele, le innegresc si le pateaza, iau cu asalt vegetatia. 'u controlul natural distrus, cu bolile ce ravasesc fiecare lucru verde, oamenii trebuie sa intervina cu spra7-uri. "ar organismele devenite distructive, au acum ceea ce le trebuie pentru a se inmulti )rana si adapost din plantele gradinii si se vor inmulti din nou ori de cate ori

interventia omului, acum esentiala, se va diminua. 8radinarul este prins intr-o cursa a c)imi&arii. %ste o batalie pe care o pierdem, lucru reflectat de faptul ca noi folosim acum de doua&eci de ori mai multe ori pesticide decat foloseam cu cinci&eci de ani in urma dar, cu toate acestea, pierderile pe care recoltele noastre le sufera din cau&a insectelor si bolilor au crescut, conform statisticilor US"A. ,olosirea fara *udecata a fertili&atorilor c)imici pre*udicia&a insusi solul. #e masura ce materia organica este consumata de viata din sol, nevoita sa se )raneasca cu tot ce are la dispo&itie, solul isi pierde capacitatea de retine apa si aerul. Structura sa este distrusa. Microorganismele disperate din sol se orientea&a spre consumarea )umusului, ultima sa re&erva. 'u )umusul si alte materii organice consumate, solul isi pierde structura sa aerata, friabila si se prabuseste. Solurile argiloase se compactea&a ca betonul; solurile nisipoase se faramitea&a, se transforma in praf si sunt purtate de vant. 3ricat ar parea de greu de acceptat, fertili&atorii si produsele c)imice de sinte&a provoaca si amplifica c)iar ele problemele pe care se presupune ca ar trebui sa le re&olve. 3 analogie ar fi aceea cu organismul unui om prost )ranit. #utem, bineinteles, sa ne )ranim numai cu *un.-food, dar care vor fi efectele( 3be&itate, avitamino&a, anemie, deminerali&are, o mai slaba re&istenta la boli, la efort fi&ic, o capacitate de vindecare mult mai diminuata, o scadere generala a vitalitatii. #rodusele chimice de sinteza jun$-food pentru plantele noastre. -ar efectele lor sunt aceleasi: obe&itate 1plante ce cresc anormal de mari2, avitamino&a, anemie, deminerali&are 1testele de laborator au aratat ca plantele crescute pe terenuri c)imi&ate sunt mai sarace in principii nutritive, in principii active si au o compo&itie c)imica de&ec)ilibrata2 si, bineinteles, o re&istenta mai slaba la boli, fiind mult mai vulnerabile la atacul acestora sau la conditiile de mediu. #e termen scurt, te)nicile agricole folosite acum ne asigura supravietuirea momentana, dar pe termen lung pun sub semnul intrebarii insasi capacitatea noastra de a ne sustine. 'a sa cite& un articol foarte interesant, fertili&atorii c)imici fac lucrurile sa creasca foarte bine. -n special tumorile 1si poluarea, as adauga eu2.

%epp &olzer ' cum sa tinem animalele departe de pomii nostri

'ea mai eficace metoda de a prote*a trunc)iurile copacilor de animale. 9eteta, recomandata de Sepp :ol&er, a fost preluata de pe site-ul ;;;.ric)soil.com cu permisiunea autorului: -ntr-una din &ile am facut turul unei ferme unde animalele au distrus aproape toata vegetatia. #roprietarul terenului intentiona sa aiba un nou inceput. Asa ca mai intai a introdus prea multe animale pentru a elimina toate buruienile si+ ma rog+ totul. Apoi a venit si a plantat plantele pe care voia sa le pastre&e. Sepp n-a aprobat acest lucru si a fost foarte direct, spunandu-si parerea fara mena*amente. Sepp a subliniat ca doar copacii au ramas, dar de vreme ce animalele au ros coa*a acestora atat de mult, el a numit acesti copaci morti vii. Apoi Sepp ne-a povestit cum face el un fel de sos de oase care, aplicat pe copaci, va impiedica pentru totdeauna animalele sa le roada coa*a. 'um adica pentru totdeauna( "ecenii4 %ste imposibil sa dure&e atat de mult4

'e pot sa spun, este ca atat durea&a.

Si aceasta discutie a mai avut loc de cateva ori, iar Sepp :ol&er a facut mereu aceeasi afirmatie "ecenii4 -ata reteta: 0a inceput, procurati-va un ca&an metalic, ingropati-l partial in pamant si puneti pe fundul lui o cana de apa. Apoi umpleti un alt ca&an metalic cu oase, fi$ati o sita deasupra si puneti ca&anul cu oase, intors cu gura in *os deasupra primului ca&an. Apoi sigilati bine marginile cu lut 1argila2, de *ur impre*ur. Apoi adaugati deasupra putin pamant si faceti un foc mare deasupra intregii constructii. -ata sc)ema:

Mentineti focul timp de ora sau doua si apoi lasati totul sa se odi)neasca o &i. Apoi colectati ma&ga neplacuta adunata pe fundul ca&anului de *os. Aparent, aceasta miroase groa&nic. Ungeti trunc)iurile copacilor, de *ur impre*ur cu putina ma&ga din aceasta si animalele nu le vor mai atinge niciodata.